M 10 - Executarea Manevrelor
M 10 - Executarea Manevrelor
M 10 - Executarea Manevrelor
Executarea manevrelor
10.1. Reglementări privind executarea manevrei vehiculelor feroviare pe liniile
infrastructurii feroviare
10.1.1. Conceptul de manevră şi utilitatea ei.
(1) Manevra este operaţia de mişcare a vehiculelor feroviare pe aceeaşi linie sau
de pe o linie pe alta.
2
(2) Operaţiile de manevră se execută de regulă, de către partidele de manevră
sau de tren. Personalul şi modul în care se execută manevra se stabileşte în PTE,
Fişa Nr.18.
3
vedere al SSM.
- OTF este obligat să facă solicitare scrisă către IDM dispozitor pentru că, în
cazul în care vagoanele sunt introduse cu întârziere la fronturile de
încărcare/descărcare, nu sunt ataşate la trenurile de marfă conform programului de
circulaţie în vederea expedierii sau se produc întârzieri la îndrumarea trenurilor de
marfă să se poată stabili cine se face vinovat personalul OTF că a omis să solicite acest
lucru sau IDM dispozitor că nu a organizat activitatea de manevră în mod
corespunzător.
Seria........ Nr ....................
PLAN DE MANEVRĂ
CNCF ”CFR” SA
Unitatea …………. Copie (la carnet)
Seria........ Nr ....................
PLAN DE MANEVRĂ
6
Conducător manevră,
Aplicaţie practică:
7
8
(4) Manevra pentru ducerea/aducerea garniturilor de călători între grupa
liniilor de primire-expediere şi grupa tehnică, precum şi manevra cu locomotiva
izolată în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE se efectuează din ordinul verbal
9
al IDM. Prin locomotivă izolată şi locomotiva cu un singur vagon - WIT, poştă sau de
bagaje.
Precizări:În acest caz, parcursurile fiind centralizate(prin punerea pe liber
a semnalului care acoperă parcursul, instalaţia verifică automat şi executarea corectă a
acestuia), mişcările de manevră se fac pe baza indicaţiei permisive a semnalelor
luminoase de manevră, eliminându-se astfel eroarea umană, nemaifiind necesară
întocmirea de solicitare scrisă din partea OTF sau plan de manevră de către IDM.
O altă cauză care a dus la reglementarea de mai sus este simplificarea activităţii din
motive de exploatare, astfel încât durata efectuării acestor mişcări de manevră să fie
cât mai mică.
11
(1)Înainte de începerea manevrei, conducătorul manevrei ia legătura personal
cu mecanicul locomotivei, pentru identificare.
15
Nerespectarea prevederilor duce la producerea de accidente şi
incidente feroviare:
La data de 02.08.1996 în Staţia Galaţi Bazin(Regionala CF Galaţi) ora 2,30 la
manevra executată în zona Cabinei Nr.1 s-a produs deraierea unui vagon de ambele
boghiuri din vina şefului de manevră şi a celor doi manevranţi din partidă care nu au
verificat faptul că încărcătura este pe o parte.
(4) La liniile acoperite cu discuri roşii mobile, manevra se poate efectua după
avizarea personalului care execută intervenţii sau reparaţii la vagoane, respectiv care
16
participă la încărcarea-descărcarea vagoanelor şi numai după ridicarea discurilor
roşii, conform prevederilor din PTE, Fişa Nr.26.
Precizări:Discul roşu pe ambele părţi se foloseşte atunci când la linia unde este
amplasat se află un vehicul feroviar motor pentru a împiedica o eventuală punere în
mişcare a acestuia.
Se stabilesc liniile din staţie afectate efectuării reviziei tehnice şi probei de frână
la garniturile sau grupurile de vagoane compuse în staţie sau pe liniile ferate
industriale racordate din staţie.
Se stabileşte modul de acoperire a garniturilor sau grupurilor de vagoane după
terminarea operaţiilor de compunere a acestora, în vederea efectuării reviziei tehnice
şi a probei de frână la vagoane de către personalul de vagoane.
Se arată cum se efectuează acoperirea garniturilor sau grupurilor de vagoane de
către personalul de vagoane, cum se fac comunicările, şi unde şi de către cine se
17
înregistrează acestea. Se stabileşte cine ridică discul roşu de acoperire în vederea
legării locomotivei la tren sau în vederea expedierii trenului.
Se stabileşte în amănunt modul de executare a manevrei la liniile acoperite cu
discuri roşii mobile, după avizarea personalului care execută intervenţii sau reparaţii
la vagoane, respectiv care participă la încărcarea-descărcarea vagoanelor şi numai
după ridicarea discurilor roşii.
19
trecerile la nivel semnalizate cu indicatoare rutiere de prioritate - tip IR - circulaţia
rutieră a fost oprită;
21
i) în staţii înzestrate cu instalaţii CED şi CE, a primit comunicarea executării
parcursului cerut, de la IDM sau de la agentul care manipulează instalaţiile;
22
(2) Personalul care a primit sarcini privind executarea manevrei este obligat să
le execute integral, să raporteze despre aceasta conducătorului manevrei şi este
răspunzător de neexecutarea sarcinilor primite.
23
Fişa Nr.29-PTE:Reglemntări privind transmiterea comunicărilor de executarea
manevrelor prin radiotelefon sau megafon.
25
Rezolvare:
1. Apelul:
-Mecanicul Trenului 75501 repetat de cel mult 3 ori;
- aici;
-IDM din Staţia B repetat de cel mult 3 ori;
- recepţie.
2. Răspunsul la apel:
- IDM din Staţia B repetat de cel mult trei ori;
- aici;
- Mecanicul Trenului 75501 repetat de cel mult 3 ori;
- ascult;
- recepţie.
3. Conţinutul comenzii:
- Mecanicul Trenului 75501;
- aici;
- IDM din Staţia B;
-Ieşiţi de la linia 1 prin tragere cu trei vagoane, prin capătul Y, până în dreptul
semaforului de intrare;
- confirmaţi.
4. Confirmarea primirii comenzii:
- IDM din Staţia B;
- aici;
- Mecanicul Trenului 75501;
-Ieşim de la lina 1 prin tragere cu trei vagoane, prin capătul Y, până în dreptul
semaforului de intrare;
- recepţie.
5. Ordinul de executare:
- Mecanicul Trenului 75501;
- aici;
- IDM din Staţia B;
26
- execută ordinul;
- recepţie.
(1) După terminarea manevrei vehiculele feroviare cu care s-a manevrat trebuie
să fie oprite între mărcile de siguranţă ale liniilor şi asigurate contra fugirii.
(1) Executarea manevrei pe linia directă a staţiei sau cu traversarea ei, precum
şi executarea manevrei peste aparatele de cale extreme din staţiile neînzestrate cu
instalaţii CED sau CE, este admisă numai cu încuviinţarea verbală a IDM dispozitor
dată personal conducătorului de manevră, pentru fiecare caz în parte, prin
instalaţiile TC din dotare sau transmisă prin revizorul de ace sau acar.
28
este dat din timp de către IDM, iar mecanicul trenului cu trecere nu respectă indicaţia
semnalului de intrare, din neatenţie, şi-l depăşeşte pe oprire se poate produce
ciocnirea trenului cu convoiul de manevră. IDM înainte de a da aprobarea privind
executarea manevrei trebuie să verifice dacă pauza de circulație existentă în graficul de
circulaţie îi permite să facă mişcarea de manevră în condiţii de siguranţă.
(2) În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, depăşirea aparatelor de cale
extreme ale staţiei se face pe baza indicaţiilor permisive ale semnalelor luminoase de
manevră.
(4) Manevrarea vehiculelor feroviare peste aparatele de cale extreme ale staţiei
spre linia curentă este permisă până la limita incintei staţiei.
(1) Depăşirea limitei incintei staţiei de către convoiul de manevră sau numai de
către locomotivă, este admisă pe baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie,
care stabileşte ora până la care este permisă manevra cu depăşirea limitei incintei
staţiei şi pe baza căii libere obţinute de către IDM dispozitor al staţiei în care se
execută manevra, de la IDM dispozitor din staţia vecină, utilizând formulele de cale
liberă 1 şi 10 adaptată acestui caz.
31
de îndrumarea unui tren are obligația de a verifica dacă linia curentă este liberă cu
ajutorul înscrierilor care se fac în registrul unificat de căi libere comenzi şi mişcare.
(3) În cazul depăşirii limitei incintei staţiei la manevră, mecanicul trebuie avizat prin
ordin de circulaţie, în care se menţionează ora până la care este permisă depăşirea
limitei incintei staţiei.
33
(1) Liniile din staţii se împart în zone de manevră, în funcţie de situaţia locală.
În fiecare zonă, manevra se execută numai cu o singură locomotivă.
35
b) sunt defecte, scoase temporar din funcţiune sau nu se pot manipula;
(2) În aceste cazuri IDM dispozitor sau alt agent din subordinea acestuia din
ordinul IDM dispozitor, întocmeşte şi înmânează mecanicului ordin de circulaţie, în
care menţionează:
a) semnalele care pot fi depăşite în această situaţie;
b) intervalul de timp în care se poate executa manevra în aceste condiţii.
36
IDM dispozitor aduce la cunoştinţă conducătorului manevrei, verbal,
conţinutul ordinului de circulaţie.
(1) Manevra cu locomotiva se face prin tragere, împingere, îmbrâncire sau triere
pe plan înclinat sau cocoaşă de triere.
40
Nerespectarea prevederilor duce la producerea de accidente şi
incidente feroviare:
La data de 20.10.1992 în Stația Galați, în jurul orei 9,28 la regararea garniturii trenului
7112 din grupa tehnică în grupa călători la linia 14 înfundată, șeful de manevră
împreună cu cei doi manevranți din partidă, deși cunoșteau că garnitura a fost
suplimentată cu două vagoane,nu au organizat în mod corespunzător această
operațiune de manevră, în sensul că:
-șeful de manevră nu s-a postat în capul convoiului de manevră pentru a putea
ține legătura prin RTF cu mecanicul de locomotivă în vederea opririi
convoiului la locul stabilit și transmitea mecanicului semnalul ÎNCET deși, nu
percepea semnalele transmise de manevrantul de vagoane postat la acoperire;
-al doilea manevrant de vagoane nu a transmis din timp semnale pentru
oprirea convoiului de manevră acționând cu întârziere și necorespunzător
dispozitivul suplimentar de frânare producând deraierea vagonului de
poștă/mesagerie prin lovirea opritorului fix.
42
c) IDM să avizeze pe mecanic, prin ordin de circulaţie, că se manevrează cu
vagoane încărcate cu mărfuri periculoase din categoria “explozibile”, menţionându-se
că acestea au frânele automate şi de mână izolate;
43
VI. Manevra vagoanelor încărcate cu mărfuri periculoase altele decât cele
din categoria “explozibile”
44
a) după cuplarea vagoanelor manevrate, se trage întregul grup pe distanţă de
aproximativ 1 m; un agent stabilit de conducătorul manevrei verifică şi confirmă
acestuia de la locul cuplării, legarea vagoanelor şi înzăvorârea cuplelor automate,
după care dezleagă locomotiva;
b) cuplarea vagoanelor aflate în mişcare cu cele în staţionare se face cu viteza
de cel mult 5 km/h; în cazul vagoanelor echipate cu cuplă automată, viteza de
cuplare trebuie să fie cuprinsă între 3 şi 5 km/h.
45
Fișa Nr.21-PTE: Reglementări de amănunt referitoare la efectuarea manevrei
prin îmbrâncire
Manevra prin îmbrâncire se execută numai acolo unde sunt îndeplinite condițiile
pentru executarea acesteia, în conformitate cu prevederile din Regulamentul de
exploatare tehnică feroviară.
Se va arăta dacă manevra prin îmbrâncire este admisă pe toate liniile staţiei sau
numai pe anumite linii din staţie precizându-se şi zonele sau liniile unde manevra
prin îmbrâncire este interzisă.
În staţiile unde există rampe peste 2,5 ‰ trebuie să se precizeze că „manevra
prin îmbrâncire în rampe peste 2,5 ‰ este admisă numai dacă grupul de
vagoane îmbrâncite are frâne de mână suficiente, în bună stare de funcţionare,
ocupate de agenţi care să asigure oprirea şi menţinerea pe loc a vagoanelor”.
Se vor arăta, după caz, ce alte condiţii sau măsuri trebuie îndeplinite în plus faţă
de cele prevăzute
în R 005 la executarea manevrei prin îmbrâncire.
În staţiile unde nu este admisă executarea manevrei prin îmbrâncire, în fişă se
înscrie: „Nu este admisă manevra prin îmbrâncire”.
Precizări:În acest caz, dacă la oprirea grupului de vagoane este necesară utilizarea de
saboți de mână, există pericolul ca acestea să se înțepenească, având ca urmare
deraierea materialului rulant.
XI. Manevra prin îmbrâncire, trecere peste cocoaşă sau plan înclinat
47
(1) Se interzice trecerea peste cocoaşă a următoarelor vehicule feroviare:
a) legate prin încărcătură sau bare de prelungire;
b) speciale, cu platforma coborâtă sau scufundată;
c) în curs de încărcare/descărcare şi/sau cu încărcătura numai pe o parte;
d) încărcate cu mărfuri din categoria “radioactive”;
e) marcate sau etichetate cu semnul “trecerea peste cocoaşă interzisă”;
f) utilaje grele de cale;
g) macarale feroviare.
(2) Se interzice manevra prin îmbrâncire, precum şi trecerea peste cocoaşă sau
plan înclinat fără a fi legate de vehiculul feroviar motor care le manevrează, a
următoarelor vehicule feroviare:
a) ocupate cu oameni, inclusiv a vagoanelor cu însoţitori;
b) încărcate cu mărfuri periculoase din categoria “explozibile”;
c) încărcate cu clor lichid, gaze lichefiate sau gazolină;
d) cu masa totală pe vagon egală sau mai mare de 100 t;
e) cu gabarit depăşit;
f) transpuse;
g) marcate sau etichetate cu eticheta “Se interzice trierea prin îmbrâncire, sau
pe plan înclinat fără a fi legate de un vehicul motor. Nu trebuie să tamponeze şi nici
să fie tamponat”;
h) boghiuri legate între ele prin încărcătură sau bare de prelungire cu sau fără
încărcătură.
(3) Se admite manevra prin îmbrâncire, triere pe cocoaşă sau pe plan înclinat,
numai cu agent (agenţi) la frână, pentru următoarele vehicule feroviare:
a) locomotive şi automotoare care nu sunt în acţiune;
b) vagoane de călători pe 4 osii, vagoane de marfă cu saboţi dubli şi vagoane
macara;
c) vagoane încărcate cu butelii de aragaz sau cu tuburi de oxigen umplute;
d) vagoane amenajate cu diverse instalaţii speciale: vagoane dinamometrice, de
măsurat calea, uzine electrice, sanitare, pentru transportul peştelui viu;
e) vagoane încărcate cu vietăţi;
f) vagoane etichetate cu eticheta “Se vor lua măsuri speciale pentru manevrare
şi protejare”;
g) grup de vagoane cu mai mult de 12 osii, dacă staţia nu este înzestrată cu
instalaţii de frână de cale.
48
Pentru cazurile prevăzute la lit. a), lit b), lit. c), lit. d), lit. e), şi lit. f) este
interzisă reducerea vitezei sau oprirea cu saboţi de mână sau cu frâne de cale.
Pentru cazul prevăzut la lit. g) este interzisă reducerea vitezei sau oprirea cu
saboţi de mână.
(4) Vehiculele prevăzute la alin. (2) şi (3) nu trebuie să tamponeze şi nici să fie
tamponate.
(5) Se admite manevra prin îmbrâncire, triere pe cocoaşă sau pe plan înclinat şi
oprirea cu saboţi de mână sau frâne de cale, fără să tamponeze şi fără să fie
tamponate, a următoarelor vehicule feroviare:
a) încărcate cu containere de mare capacitate sau cu grinzi prefabricate în
vagoane amenajate pentru asemenea transporturi;
b) încărcate cu obiecte cu masa indivizibilă mai mare de 20 t sau a căror
încărcătură riscă să se deplaseze când cuplarea nu se face cu viteză redusă;
c) vagoane etichetate cu eticheta “A se manevra cu precauţie”;
d) grup de vagoane cu mai mult de 12 osii, numai dacă staţia este înzestrată cu
instalaţii de frână de cale; numărul maxim de osii şi tonajul brut maxim ale grupului
de vagoane se stabilesc în funcţie de parametrii instalaţiei de frâne de cale.
(6) Modul de efectuare a manevrei prin triere pe cocoaşă sau pe plan înclinat,
numărul maxim de osii, precum şi tonajul brut maxim ale unui grup de vagoane ce
se poate manevra prin triere, se stabilesc în PTE.
(3) Ieşirea în linie curentă a convoiului de manevră sau numai a locomotivei care
manevrează, de pe liniile deservite de un post de macazuri în linie curentă sau de un
post ajutător de mişcare, este admisă pe baza dispoziţiei scrise a IDM dispozitor din
staţia de care aparţine postul şi numai după ce acesta a obţinut aprobarea scrisă a
operatorului de circulaţie şi calea liberă de la staţia vecină. În acest caz, agentul care
deserveşte postul va înmâna mecanicului ordin de circulaţie, în care va menţiona că
poate manevra în linie curentă, precum şi condiţiile în care se execută manevra.
(4) Înainte de ieşirea în linie curentă a unui tren sau convoi de manevră dintr-o
haltă comercială, de pe liniile deservite de un post de macazuri în linie curentă sau
de un post ajutător de mişcare, mecanicul ia la cunoştinţă de compunerea şi
frânarea trenului sau convoiului de manevră, din foaia de parcurs care se
completează de către conducătorul manevrei.
50
Precizări:În funcție de aceste înscrieri mecanicul de locomotivă va putea verifica
dacă convoiul de manevră are procentul de frânare asigurat automat și la menținerea
pe loc, respectiv cunoscând tonajul convoiului va lua măsuri de frânare
corespunzătoare, astfel încât să se evite ruperea acestuia.
Conducătorul manevrei este abilitat să completeze în acest caz foaia de parcurs
deoarece în linie curentă el conduce serviciul de mișcare și are pregătirea de specialitate
corespunzătoare, pentru stabilirea datelor care se înscriu.
În situațiile în care locomotiva nu este dotată cu foaie de parcurs se completează
partea a doua a formularului ORDINUL DE CIRCULAȚIE - Date asupra compunerii,
frânării și lungimii trenului.
51
Precizări : Din punct de vedere al siguranţei aceste tipuri de instalaţii sunt mai
sigure în evitarea lovirii vehiculelor rutiere de către convoiul de manevră.
Prevederea anterioară obligă conducătorul manevrei să verifice dacă IDM, acarul,
păzitorul de barieră a luat măsuri de acţionare a instalaţiei, implicit de oprire a
circulaţiei rutiere, existând astfel certitudinea că în momentul în care convoiul de
manevră s-a pus în mişcare circulaţia rutieră este oprită.
Precizări: Mişcările de manevră prin tragere şi împingere sunt cele mai sigure, viteza
respectiv oprirea putând fi controlată cu ajutorul locomotivei de manevră.
(2) Toate tipurile de vagoane enumerate mai sus, se vor manevra în stare
goală şi încărcată, numai prin tragere şi împingere, fără tamponări sau trageri
violente, cu o viteză maximă de 10 km/h, fără a se trece peste cocoaşa de triere.
(4) Aceste operaţii se pot face şi noaptea, dar numai în prezenţa şefului de
staţie sau a înlocuitorului său, a organului L şi a delegatului agentului economic
beneficiar al transportului, fără a depăşii viteza maximă de 5 km/h şi cu măsuri
suplimentare de siguranţă.
Precizări : La mişcările de manevră din timpul nopţii este necesară
prezenţa şefului de staţie , pentru a conferii siguranţă mişcării de manevră, şeful staţiei
împreună cu organul L având pregătirea tehnică de specialitate corespunzătoare astfel
încât să dispună luarea măsurilor de oprire a convoiului de manevră dacă siguranţa
circulaţiei este pusă în pericol.
(5) Se interzice depăşirea vitezelor stabilite mai sus. Reducerea lor se va face
când o solicită organul L sau V, când este indicată în acordul de principiu, în
proiectul de încărcare - când trebuie întocmit -, în aprobarea de circulaţie sau este
şablonată pe vagon, luându-se în considerare viteza cea mai mică.
54
(1) Executarea manevrei în punctele de secţionare, de pe secţii cu conducere
centralizată a circulaţiei trenurilor şi pe liniile ramificate din linia curentă, se face
numai pe baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie, care se transmite de
către agentul punctului de secţionare şefului de tren sau conducătorului manevrei,
prin ordin de circulaţie. Solicitarea privind efectuarea manevrei se face în scris, de
operatorul de transport feroviar sau de operatorul economic autorizat pentru
efectuarea operaţiilor de manevră, către operatorul de circulaţie.
(3) Masa brută a trenului, masa frânată real, masa necesar de frânat şi
lungimea trenului, stabilite de conducătorul manevrei, se aduc de către acesta la
cunoştinţa mecanicului prin înscriere în foaia de parcurs.
56
(1) În cazul în care se foloseşte frânarea automată sau mixtă, conducătorul
manevrei trebuie să verifice funcţionarea frânelor automate ale vagoanelor cu care se
realizează procentul de masă frânată automat.
Nerespectarea prevederilor duce la producerea de accidente şi
incidente feroviare:
La data de 10.05.1984 ora 18,18 în Stația Sinaia(Regionala CF București) datorită
neefectuării probei parțiale a frânelor automate la cele 4 vagoane din convoiul de
manevră ce urma să se introducă pe linia industrială IMF Sinaia la descărcare, nu s-a
asigurat procentul de frânare la manevră, și cu toate încercările mecanicului, convoiul
de manevră nu s-a putut oprii în spațiul rezervat manevrei, a tamponat un vagon gol,
antrenându-l până în opritorul fix unde a deraiat împreună cu locomotiva din capul
convoiului, intrând totodată și în gabaritul liniei curente fir I Sinaia-Valea Largă pe care
a închis-o până la ora 2,28 și firul II până la ora 20,30.
57
are asigurată frânarea la procentul stabilit cu frânele automate în acţiune respectiv
frânele de mână ocupate de agenţi.
Se stabilesc limitările de viteză la manevră impuse de anumite cauze locale,
dacă există, care nu permit executarea manevrei decât cu o anumită viteză redusă.
În restul cazurilor se aplică prevederile R006, precizându-se „viteza reală cu
care se manevrează se reduce, de la caz la caz în timpul executării manevrei, în
funcţie de limitările impuse de: aparate de cale, linie, pantă, vizibilitate, intemperii,
vizibilitatea semnalelor, spaţiul rezervat manevrei, astfel încât să se poată asigura
oprirea vehiculelor la locul stabilit fără a produce avarierea vehiculelor feroviare sau
avarierea şi deplasarea încărcăturii”.
Tonajele maxime corespunzătoare tipului locomotivelor de manevră şi
procentele de masă frânată calculate pe trepte de frânare şi trepte de viteză se
stabilesc de Divizia Trafic şi se comunică staţiilor.
Reprezentanţii OTF care îşi desfăşoară activitatea în staţie, vor furniza datele
cu privire la mijloacele de tracţiune utilizate.
Precizări:Tipul de șină este dat de greutatea unui metru liniar(Ex.30, 34,5, 40, 49, 45,
60, 65). Pentru identificarea lor operativă ei sunt marcați cu dungi înclinate la 45 grade
astfel: saboți tip I - dungi roșii, tip II - dungi albastre, tip III-dungi negre. Utilizarea lor
necorespunzătoare din punct de vedere al tipului de șină poate avea ca efect
înțepenirea, urmată de deraierea materialului rulant.
În funcție de tipul materialului rulant la care sunt folosiți saboții de mână se
împart astfel:
- pentru vagoane de marfă;
- pentru asigurarea vagoanelor de călători;
- pentru vagoane de marfă și călători-universal.
La vagoanele de călători saboții de mână se folosesc numai pentru asigurare
motivat de faptul că acestea nu se manevrează prin îmbrâncire, triere pe cocoașă sau
58
plan înclinat. Utilizarea acestor sisteme de manevră poate duce la deteriorarea
vagonului sau a inventarului acestuia.
Legătura dintre tipul sabotului și tipul de șină din punct de vedere al utilizării este
următoarea:
- saboți de tip I - șină tip:30, 34,5;
- saboți de tip II - șină tip:40,49,54E;
- saboți de tip III - șină tip:45,60,65.
Saboții de mână se vopsesc cu vopsea de culoare galbenă sau albă, pentru a
atrage atenția atunci când sunt puși la roțile materialului rulant. Saboți de culoare
galbenă sunt noi, iar saboții de culoare albă provin din repararea saboților deteriorați.
59
Nerespectarea prevederilor duce la producerea de accidente şi
incidente feroviare:
La data de19.06.1995 ora 13,15 în Stația Tecuci (Regionala CF Galați) s-a produs
deraierea de una osie a unui vagon acoperit din vina șefului de manevră care a permis,
manevrantului de vagoane din subordine, să aplice din scurt sabotul de mână pentru
oprirea vagonului manevrat prin îmbrâncire, astfel încât în apropierea joantei izolante
sabotul s-a înțepenit ducând la deraierea vagonului.
(5) După terminarea manevrei, saboţii de mână care nu sunt folosiţi pentru
asigurarea vagoanelor se aduc şi se aşează de către agenţii care i-au utilizat, pe
rastele sau pe suporţi.
60
(6) Modul de utilizare, locul de păstrare, evidenţa şi paza saboţilor de mână se
stabileşte în PTE, Fişa Nr.24.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) se verifică funcţionarea frânelor automate
în acţiune, printr-o frânare de serviciu urmată de verificarea strângerii şi slăbirii
acestor frâne de către conducătorul manevrei sau un agent autorizat din partida de
manevră; frânele de mână active trebuie să asigure frânarea vagoanelor care nu se
vor frâna automat.
(3) Tonajul maxim cu care se execută manevra, procentul de masă frânată care
trebuie asigurat convoiului de manevră, precum şi modul cum se realizează acestea
se stabilesc în PTE.
Manipularea macazurilor
Precizări:De regulă macazurile fără încuietori (FI) sau cu încuietori cu chei fără
bloc sunt manipulate de către un agent din partida de manevră, deoarece ele neputând
fi manipulate de la un post central, ar implica deplasarea agentului stației pe teren,
fapt care nu i-ar mai permite să execute simultan celelalte atribuții de serviciu pe care
le are, legate de circulația trenurilor, dacă este cazul.
(2) În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, precum şi cu instalaţii CAM,
coloane de manevră sau mese de manevră, manipularea macazurilor şi a saboţilor de
deraiere se face de către:
a) agenţii autorizaţi să deservească instalaţiile CAM, coloana de manevră sau
masa de manevră;
b) IDM de la postul de comandă.
(2) Macazurile şi saboţii de deraiere din instalaţiile CAM, CED, CE, mese de
manevră şi coloane de manevră se verifică prin indicaţiile de control date pe pupitrul
de comandă, luminoschemă sau display, după caz.
Precizări:În aceste situații verificarea lipirii acului de contraac și dacă macazul
este zăvorât se realizează prin intermediul instalației, orice neregulă privind asigurarea
condițiilor menționate este semnalizată optic și acustic de instalație, nepermițându-se
totodată punerea pe liber a semnalului care acoperă parcursul respectiv.
(4) Când convoiul s-a angajat peste un macaz atacat pe la călcâi în poziţie
falsă, acesta va fi lăsat să treacă complet. Se admite oprirea vehiculelor din convoi
peste macazul atacat în poziţie falsă, numai dacă prin aceasta se poate evita un
eveniment sau accident feroviar.
c) sub vehicul sau când vehiculul se află în mişcare aproape de macaz, în afara
cazului când prin aceasta se evită producerea unui eveniment sau a unui accident
feroviar;
Precizări:În acest caz există pericolul ca buza bandajului roții să surprindă
macazul întredeschis fapt care poate produce deraierea materialului rulant sau chiar
răsturnarea acestuia.
Precizări:În stațiile dotate cu aceste tipuri de instalații controlul stării de liber sau
ocupat al liniilor se realizează electric prin intermediul circuitelor de cale prin șuntarea
lor de către osiile materialului rulant, iar datorită faptului că materialul rulant
menționat anterior nu șuntează sigur pentru a se evita manipularea macazurilor sub
roata materialului rulant și deraierea celui din urmă, se impune ca controlul stării de
liber sau ocupat al liniilor și macazurilor să se facă pe teren.
66
arată: operaţiile de manevră care se execută, cine execută manevra cu acesta, liniile
pe care se execută manevra, tonajul maxim admis, viteza maximă de manevră, cum
se asigură oprirea şi alte măsuri suplimentare în funcţie de condiţiile specifice de
lucru din staţie.
67
- supralărgirea liniei favorizează deraierea materialului rulant prin căderea
efectivă a acestuia între firele căii(defect la şina de rulare);
- escaladarea de către roată a ciupercii şinei care duce în final la deraierea
sau chiar răsturnarea materialului rulant(defect la contraşină).
f) ruptura eclisei de la călcâiul acului.
Factori de risc: acest defect nu mai asigură ghidarea roţii materialului
rulant favorizând supralărgirea liniei ducând în final la deraierea sau
răsturnarea materialului rulant.
(3)În cazul în care aparatele de cale prezintă unul din defectele menţionate mai
sus, se interzice circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare peste acestea;
aparatele de cale defecte se acoperă cu discuri roşii mobile amplasate, conform
reglementărilor specifice în vigoare.
10.1.15.Revizuirea macazurilor
69
Aplicație practică:
Rezolvare:
70
71
III. Asigurarea trenurilor şi a grupurilor de vagoane
72
c) când staţionează pe linii prevăzute cu saboţi de deraiere, prin strângerea
frânelor de mână necesare menţinerii pe loc şi cu saboţi de mână aşezaţi la
roţile osiilor extreme ale ultimului vagon în capătul spre sabotul de deraiere.
73
Se stabileşte concret pentru fiecare linie, zonă de manevră sau grupă de linii
modul in care se asigură materialul rulant, procentul de frânare necesar pentru
menţinerea pe loc, în funcţie de declivitatea maximă a liniilor. Pentru liniile care au
declivitate mai mare de 2 ‰ se arată că „frânele de mână trebuie să asigure cel puţin
procentul de masă frânată necesar pentru menţinerea pe loc”, se precizează cine face
asigurarea materialului rulant, cine verifică şi răspunde în continuare de asigurare.
75
VII. Evidenţa saboţilor de mână folosiţi pentru asigurarea vehiculelor
feroviare
Precizări: Limba sabotului trebuie bine fixată sub roata vagonului pentru a
împiedica sustragerea acestuia de către persoane străine de calea ferată. Sabotul de
mână aplicat prin acțiunea necontrolată a factorului uman poate duce la producerea de
accidente sau incidente feroviare deosebit de grave, în special dacă acest fenomen se
produce în circulația trenurilor.
76
c) pe LFI cu acces la liniile administratorului/gestionarului infrastructurii
feroviare, personalului care efectuează manevra. După terminarea operaţiunilor de
manevră, de asigurarea vagoanelor răspunde personalul operatorului economic
utilizator al LFI respective.
Aplicaţie practică:
1. Secţie de circulaţie înzestrată cu BLA :
77
În Staţia A trenul 75501 detaşează 25 de vagoane la linia 3, asigurate de către
şeful de tren prin strângerea frânelor de mână la vagoanele cu terminaţia 5122, 1421,
6011 şi cu saboţii nr. 1 şi 2 din dotarea biroului de mişcare.
Rezolvare:
Rezolvare:
(2) În cazul trenurilor de lucru şi al UAM care rămân pe liniile staţiei fără
supraveghere, se procedează conform prevederilor de la alin. (1).
78
(1) Prevederi de amănunt privind asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii
precum şi modul de evidenţiere a asigurării, se stabilesc în PTE, Fişa Nr.25.
(1) În caz de fugire a vehiculelor feroviare, întregul personal feroviar este obligat
să întrebuinţeze toate mijloacele pentru oprirea acestora.
(2) Personalul feroviar care observă vehicule feroviare fugite, este obligat să
avizeze imediat pe IDM din cea mai apropiată staţie de cale ferată. IDM va aviza
posturile de macazuri şi de barieră din incinta staţiei şi din linie curentă, posturile
ajutătoare de mişcare şi posturile de mişcare din linie curentă, staţia vecină - în
sensul fugirii - şi operatorul de circulaţie, comunicând, dacă este posibil, felul
încărcăturii şi dacă sunt oameni în vehiculele feroviare fugite.
79
XII. Oprirea vagoanelor fugite
(1) Staţiile care au fost înştiinţate despre fugirea vehiculelor feroviare iau
imediat măsuri pentru oprirea acestora. În acest scop, macazurile se manipulează pe
linie liberă şi se aşează pe linie materiale de masă - pământ, nisip, pietriş - saboţi de
mână sau alte obiecte care pot reduce viteza vehiculelor feroviare fugite sau care le
pot opri.
(2) În cazul în care aceste mijloace de oprire nu pot fi folosite din lipsă de timp
sau există convingerea că vehiculele fugite, în cazul trecerii prin staţie urmează să
întâlnească sau să ajungă un tren, se va evita pericolul unei ciocniri opunându-le
orice fel de obstacole, dirijându-le pe o linie înfundată sau deraindu-le prin
întredeschiderea unui macaz de la o linie cât mai îndepărtată de linia directă.
(3) Măsurile specificate mai sus nu sunt limitative, personalul putând lua şi
alte măsuri, din proprie iniţiativă, în raport cu situaţia de moment.
(1) Înainte de primirea sau trecerea trenului prin staţie, trebuie retrasă şi
oprită manevra care se efectuează pe parcursul de primire a trenului şi pe
continuarea acestui parcurs, respectiv trebuie oprită manevra care se execută pe
liniile cu acces la parcursul de primire şi la continuarea acestui parcurs. După
retragerea şi oprirea manevrei, parcursul de primire şi continuarea acestuia trebuie
să rămână libere.
80
(2) În staţiile situate pe secţii de circulaţie cu panta mai mare de 15 ‰ dinspre
linia curentă spre staţie, pe distanţa drumului de frânare faţă de semnalul de intrare,
manevra trebuie retrasă şi oprită înainte de acordarea căii libere, respectiv înainte de
ora plecării trenului din staţia vecină, în cazul secţiilor de circulaţie înzestrate cu
BLA; prevederi de amănunt se stabilesc în PTE.
(1) Retragerea şi oprirea manevrei se face din ordinul verbal al IDM dispozitor,
dat după caz, acarului, revizorului de ace, respectiv agentului de la coloana de
manevră, masa de manevră, CAM sau direct conducătorului manevrei, indicându-se
numărul trenului şi linia de primire/expediere/trecere a trenului. IDM dispozitor
consideră manevra retrasă şi oprită numai după primirea de la personalul menţionat
a confirmării de retragere şi oprire a manevrei.
81
V. Modul de procedare în cazul în care ordinul verbal de retragere şi oprire
a manevrei a fost transmis de IDM dispozitor direct conducătorului manevrei
(1) Când ordinul de retragere şi oprire a manevrei este transmis de către IDM
dispozitor direct conducătorului manevrei, după primirea raportării de la acesta că
manevra a fost retrasă şi oprită şi după ce IDM dispozitor s-a convins că ordinul de
circulaţie a fost retras de la mecanic şi a fost restituit celui care l-a emis, acesta
transmite acarului sau revizorului de ace, respectiv agentului de la coloana de
manevră, masa de manevră sau CAM că manevra a fost retrasă şi oprită.
83
Fig.3. OPREŞTE fără a depăşi semnalul Fig.4. Manevra permisă dincolo de
la manevră! semnal
Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de
culoare albastră, spre convoiul de culoare alb-lunar,
manevră spre convoiul de manevră
84
Fig. 5. Trierea oprită! Fig. 6. Împinge încet Fig. 7. Împinge mai
convoiul de vagoane la repede convoiul de
Ziua şi noaptea - o unitate triere! vagoane la triere!
luminoasă de culoare Ziua şi noaptea - o unitate Ziua şi noaptea - o unitate
roşie, spre locomotivă luminoasă de culoare luminoasă de culoare
galbenă, spre locomotivă verde, spre locomotivă
85
Fig.8. Împinge convoiul Fig.9. Trage convoiul Fig.10. Manevra
de vagoane la vârful de vagoane de pe permisă dincolo de
cocoaşei! cocoaşă înapoi pe semnal.
Ziua şi noaptea - o liniile grupei de sosire! Ziua şi noaptea - o
unitate luminoasă de Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de
culoare alb-lunar- unitate luminoasă de culoare alb-lunar spre
clipitor spre locomotivă culoare roşu- clipitor locomotivă
spre locomotivă
86
10.2.5. Semnale fixe care nu sunt date în exploatare
(1) Semnalele date cu instrumentele portative servesc atât pentru circulaţie, cât
şi pentru manevră.
87
Noaptea - se mişcă lanterna cu lumină albă în arc de cerc deasupra capului şi în
acelaşi timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână
(6) În cazul locomotivelor diesel sau electrice, la care sunt ataşate şi vagoane
sau alte vehicule de cale ferată, semnalul "înainte!" se dă, dacă locomotiva trebuie să
se deplaseze în sensul postului la care nu sunt cuplate vagoane, iar semnalul
"înapoi!" se dă dacă locomotiva trebuie să se deplaseze în sensul postului la care sunt
cuplate vagoanele.
88
(7) În cazul locomotivelor diesel sau electrice intercalate, semnalul "înainte!"
sau "înapoi!" se dă în funcţie de postul ocupat de către mecanic. Locomotivele diesel
hidraulice, la semnalul "înainte!", se deplasează înspre partea unde se află motorul
diesel - partea cea mai lungă a locomotivei măsurată de la cabina de conducere, iar
la semnalul "înapoi!" în sensul invers.
(8) Îmbrâncire:
Ziua:
a. Dacă locomotiva diesel hidraulică este aşezată cu partea motorului în faţă,
se mişcă repede steguleţul galben în arc de cerc, jos înaintea corpului şi în acelaşi
timp se dau două sunete lungi cu fluierul de mână. La aceleaşi semnale, locomotivele
diesel electrice şi locomotivele electrice se deplasează în direcţia spre partea frontală
a locomotivei cuplată la grupul de vagoane.
b. Dacă locomotiva diesel hidraulică este aşezată cu partea motorului, spre
convoiul de vagoane, se mişcă repede steguleţul galben în arc de cerc, deasupra
capului şi în acelaşi timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână.
Noaptea: aceleaşi mişcări cu lanterna cu lumină albă şi aceleaşi semnale cu
fluierul de mână.
(9) Cuplare:
Ziua: două sunete scurte cu fluierul de mână şi în acelaşi timp, se dă cu
steguleţul, după caz, semnalul "înainte!" sau "înapoi!", însă mişcările vor fi mai
scurte.
Noaptea: aceleaşi semnale cu fluierul de mână şi aceleaşi mişcări cu lanterna
cu lumină albă.
(1) Indicatorul "aşteaptă" indică limita dintre o zonă a staţiei unde manevra se
execută pe bază de semnale luminoase de manevră şi o altă zonă unde manevra se
execută pe bază de semnale date de agenţi cu instrumente portative.
89
(3) Acest indicator se montează la limita celor două zone de manevră din staţie,
cu faţa pe care este înscrisă litera A spre zona de manevră unde mişcările se execută
pe bază de semnale luminoase.
Fig.17.Semnalizarea
locomotivei de manevră
Ziua - două faruri în partea de
jos, dintre care cel din dreapta
cu geam albastru-ca în figură
Noaptea - două faruri în partea
de jos, dintre care cel din dreapta
cu lumină albastră, iar cel din
stânga cu lumină albă-ca în
figură
90
(3) Indicaţiile date de felinarele macazurilor servesc personalului de staţie,
linie, tren şi locomotivă, pentru a lua cunoştinţă de poziţia macazurilor.
(4) Pentru indicarea poziţiei macazului pe linia directă, felinarul este prevăzut
cu geam alb-lăptos sau material reflectorizant alb, iar pentru linia în abatere, cu
geam galben sau material reflectorizant galben.
Fig. 18. Macazul este în poziţie pe directă şi este atacat pe la vârf sau pe la
călcâi
Ziua şi noaptea - un dreptunghi de culoare alb-lăptos, poziţionat cu baza mică pe
faţa îngustă a felinarului
91
Fig. 20. Macazul este în poziţie de
abatere la stânga, şi este atacat
pe la vârf
Ziua şi noaptea - o săgeată de culoare
galbenă, înclinată spre stânga, pe
faţa lată a felinarului
92
b.schimbător de cale simplu-simetric situat în linia directă sau curentă;
93
Fig. 25. Macazul este în poziţie de abatere
la stânga şi este atacat pe la călcâi
Ziua şi noaptea - un unghi de culoare
galbenă pe faţa lată a felinarului, ale
cărui laturi indică parcursul peste
macaz
d.traversare-joncţiune.
94
Fig. 27. Macazurile sunt în poziţie pe
directă, pentru trecerea de la
dreapta spre stânga
Ziua şi noaptea - felinarul indică două
benzi de culoare alb-lăptos, în
prelungire, înclinate spre stânga
95
(6) Indicatoarele saboţilor de deraiere şi ale opritorilor ficşi dau următoarele
indicaţii:
(6) Semnalele luminoase care deservesc atât un grup de linii cât şi mai multe
direcţii de mers, se echipează cu indicatoare de linie şi respectiv de direcţie montate
alăturat.
98