GASTON BERGER – TRATAT PRACTIC DE CUNOAŞTERE A OMULUI

(Ed. IRI, Bucureşti, 1997)

Cei 3 factori fundamentali ai caracterului (după Rene Le Senne):

1. EMOTIVITATEA
- a fi emoţionat = a fi tulburat (în mod diferit, ex. o simfonie poate răscoli un S, altul rămâne
indiferent).
- emoţiile diferă prin: - obiectul lor
- intensitate
- modul de declanşare (mai uşor sau mai greu)
- nonemotivul – este greu de emoţionat, rămâne raţional, cu emoţii nonviolente (toţi oamenii sunt
emoţionaţi în circumstanţe excepţionale); îl priveşte pe emotiv cu uimire şi neîncredere
- pentru emotiv însă, raţiunea este o facultate inferioară simţirii.
- „entuziasmul e ca vinul, fiecare îi percepe pe ceilalţi după modelul personal”.

2. ACTIVITATEA – nu este comportament, ci dispoziţia celui care acţionează.

- activul acţionează de la sine, face mai puţin efort decât ceilalţi, pentru el activitatea este firească; îşi
reface uşor forţele după o muncă epiuzantă – consum mic de energie (doarme puţin dar suficient; ex.
Napoleon – activ, rezistent, mobilizator, dinamic).
- inactivul acţionează contra voinţei sale, silit; poate părea activ, surprinzător, chiar dacă este
determinat doar de impulsuri; altfel, este un indecis, pentru el totul înseamnă efort.
- recuperează greu, pare secătuit de energie – emotivul inactiv este „un foc de paie” – neputincios,
descurajat.

3. SECUNDARITATEA – Otto Gross – „rezonanţa” – toate impresiile trăite exercită asupra noastră o
acţiune imediată = „funcţie primară”; după ce aceste impresii şi reprezentări dispar, ele continuă să
răsune în noi şi să ne influenţeze modul de a gândi şi acţiona = funcţia secundară (a acestor
reprezentări):
a) indivizi primari
- viaţa tipului primar se află sub dependenţa directă a evenimentelor prezente, care îi solicită memoria
şi îi determină acţiunile;
- se supune acţiunilor care se întâmplă;
- activitatea are discontinuităţi
- personalitatea lui este schimbătoare şi multiplă
- este capabil de adaptări rapide, are reacţii vii, dar superficiale

b) indivizi secundari – impresiile au un efect puternic ulterior

- tipul secundar este orientat, predeterminat de peopriul trecut, el se supune acţiunilor care s-au
întâmplat
- personalitatea lui este puternic integrată
- se angajează profund în tot ce face, este mai puternic dar mai lent
- nu este spontan, ci reflexiv, se adaptează mai greu la nou, nu are încredere în noutate şi schimbare
- se apără de surprize prin prevedere.

1
 Prin combinarea celor 3 factori fundamentali rezultă 8 tipuri caracteriale:

FORMULE DENUMIRI EXEMPLE

Secundaritate E–A–S Pasionaţi Michelangelo,

Pasteur,
ACTIVI Napoleon
Primaritate E–A–P Colerici V. Hugo,
G. Sand
EMOTIVI
Secundaritate E – nA – S Sentimentali Rousseau,
Robespierre,
NONACTIVI Kierkegaard
Primaritate E – nA – P Nervoşi Baudelaire,
E.A. Poe,
Chopin

Secundaritate nE – A – S Flegmatici Kant,

Bergson,
ACTIVI Washington

Primaritate nE – A – P Sanguini Montesquieu,

NONEMOTIVI Mazarin,
A. France
Secundaritate nE – nA – S Apatici Ludovic al
XVI-lea
NONACTIVI
Primaritate nE – nA – P Amorfi La Fontaine

2
 COMBINAŢIILE BINARE ALE FACTORILOR

ACTIVI NONACTIVI SECUNDARI PRIMARI

- intensă activitate - emotivitate crescută - rezervă - imaginaţie

exterioară - teamă de acţiune - exigenţă - spontaneitate
- acţiune febrilă - absenţa naturaleţei - organizare - dezordine
- putere de muncă - sublimarea ierarhică a vieţii - revoltă
EMOTIVI - sociabilitate dorinţelor afective - inconstanţă
(E) - trăieşte plictisul şi - ataşament faţă de - ciclotimie
teama trecut - mobilitate a
- raţionalizarea sentimentelor
excesivă a - nevoie de emoţii
impresiilor

- activitate calmă - activitate nulă - regularitate - adaptare crescută

- obiectivitate - indiferenţă - fidelitate - acomodare
NON - - perseverenţă - lipsă de iniţiativă - simţul dreptăţii dezvoltată
EMOTIVI - curaj - respectarea - sensibilitate
(nE) - neîncredere faţă principiilor redusă la pericol -
de emotivi - egalitate de - plăcerea riscului
dispoziţie
- economie

- talent - dezinvoltură
organizatoric - siguranţă de sine
ACTIVI - simţ social - disponibilitate
(A) - muncă organizată - prezenţă de spirit
- perseverenţă - decizii rapide
- veselie
- optimism

- melancolie - neglijenţă
- închidere în sine - risipă
NON- - rezistenţă pasivă - capacitate scăzută
ACTIVI - indecizie de rezistenţă la
(nA) - sedentaritate stres
- preferinţa pentru - „supus clipei”
singurătate

3
 PRINCIPALELE TRĂSĂTURI ALE CELOR OPT TIPURI

1. PASIONAŢII (E – A – S)
- se autorealizează, au o tensiune extremă a întregii personalităţi, sunt concentraţi asupra unui scop
unic, sunt dominatori, apţi pentru a conduce.
- ştiu să-şi folosească violenţa în propriul interes, dar pot şi să şi-o domine; sunt sociabili, serviabili,
buni oratori; - îşi pot controla trebuinţele organice – până la ascetism
- foarte importante pentru ei: familia, patria, religia, au un simţ profund al măreţiei
- valoarea dominantă a vieţii lor este opera de realizat.

2. COLERICII (E – A – P)
- generoşi, cordiali, exuberanţi, plini de vitalitate, optimişti, bine dispuşi, adesea lipsiţi de simţul
măsurii, duc o activitate intensă şi febrilă, multiplă şi diversă
- impetuoşi, pot mobiliza mulţimea, sunt carismatici
- valoarea dominantă este acţiunea.

3. SENTIMENTALII (E – nA – S)
- ambiţioşi care rămân însă la stadiul aspiraţiei, meditativi, introvertiţi, schizotimi, melancolici,
nemulţumiţi de ei înşişi, timizi, vulnerabili, scrupuloşi, îşi alimentează viaţa interioară prin distilarea
trecutului, nu ştiu să interrelaţioneze – mizantropie; se resemnează cu uşurinţă chiar în faţa
evenimentelor care puteau fi evitate, sunt individualişti
- valoarea dominantă este intimitatea.

4. NERVOŞII (E – nA – P)
- dispoziţie variabilă, vor să atragă şi să uimească, nonobiectivi, au nevoia de a influenţa realitatea (de
la minciună la ficţiune poetică)
- gust dezvoltat pentru bizar, oribil, macabru, negativ; - inconstanţi sentimental
- muncesc doar după bunul plac, nu au sentimentul datoriei
- au nevoie de excitanţi puternici pentru a se sustrage inactivităţii şi plictiselii (droguri, muzică etc)
- valoarea dominantă este divertismentul.

5. FLEGMATICII (nE – A – S)
- oameni ai obişnuinţelor, cu respect faţă de principii, punctuali, obiectivi, demni de încredere
- ponderaţi, cu o dispoziţie echilibrată, impasibili, răbdători, tenaci, lipsiţi de afectare
- au un civism profund, moralitate înaltă, simţ al umorului bine reprezentat, iubesc sistemele abstracte
- valoarea dominantă este legea.

6. SANGUINII (nE – A – P)
- extrovertiţi, buni observatori, au un remarcabil simţ practic; ştiu să manipuleze – diplomaţi abili
- iubesc societatea, sunt politicoşi, spirituali, ironici, sceptici
- liberali, toleranţi, pun mare preţ pe experienţă, iniţiativă, oportunişti, cu supleţe a spiritului
- valoarea dominantă este succesul social.

7. APATICII (nE – nA – S)
- închişi, secretoşi, introspectivi, dar fără o viaţă interioară intensă, sumbri, taciturni, râd foarte rar
- conservatori, supuşi obişnuinţei, greu de reconciliat, tenaci în dispute, duşmănii, revanşe
- vorbesc puţin, preferă solitudinea, sunt indiferenţi la viaţa socială; onorabili, oneşti, sinceri
- valoarea dominantă este liniştea.

4
8. AMORFII (nE – nA – P)
- disponibili, concilianţi, toleranţi prin indiferenţă, uneori încăpăţânare pasivă şi tenace
- neglijenţi, leneşi, nepunctuali, indiferenţi faţă de trecut şi viitor
- aptitudini dezvoltate pentru muzică şi teatru
- valoarea dominantă este plăcerea.

Viaţa psihologică este un conflict la care individul încearcă să aducă soluţia sa particulară şi
provizorie, pe care evenimentele o pot problematiza mai repede sau mai încet. De aceea caracterul este
maniera particulară de a aborda conflictele, de a le rezolva şi de a le da sens – este o luare de poziţie
personală: a simţi viaţa ca pe o suită de lupte, înseamnă a-i da sensul particular pe care i-l conferă
caracterul nostru.
Viaţa nu este pentru nimeni o evoluţie lipsită de incidente, în care aspiraţiile să fie armonios
satisfăcute. Există lupte, angoase, eforturi, incertitudini, dificultăţi; aceste discontinuităţi colorează
curentul conştiinţei într-o gamă variată de la o persoană la alta. Modul în care se combină eforturile
orientate spre viaţa exterioară şi compensaţiile interioare determină un stil personal, un mod de a fi
care se află tocmai sub dependenţa caracterului.