MATERIALE PENTRU PRACTICĂ

CURRICULUM PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE

Ce este educaţia timpurie?

Educaţie timpurie se defineşte ca fiind abordarea pedagogică a copilului, ce acoperă intervalul de
viaţă de la naştere până la 6/7 ani, momentul intrării copilului ȋn şcoală. Educaţia timpurie este
foarte importantă pentru evoluţia ulterioară a copilului.
Argumente în favoarea educaţiei timpurie.
 Cea mai rapidă dezvoltare a creierului
 Cele mai profunde transformări şi achiziţii
 Anii copilăriei timpurii sunt cruciali ȋn direcţia formării inteligenței (prin stimularea copilului
mic), personalităţii şi comportamentului social al copilului
Cercetările din domeniul psihologiei copilului au demonstrat următoarele adevăruri:
 ceea ce învaţă copilul ȋn această perioadă reprezintă mai mult de jumătate din ceea ce va
învăţa tot restul vieţii.
 la vârsta de 4-5 ani copilul îşi dezvoltă aproximativ 40% din capacitatea intelectuală pe
care o va atinge la vârsta maturității.
CURRICULUM PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE.
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar este construit pe baza conceptului de
educaţie timpurie (Curriculum pentru educaţie timpurie) şi se încadrează ȋn paradigma
pedagogică a curriculumului centrat pe copil.
Structura curriculumului pentru educaţie timpurie.
Curriculum pentru educaţie timpurie este structurat pe patru niveluri de vârstă şi două
tipuri de instituţii (creșă şi grădiniţă):
Interval de vârstă Instituția specifică educaţiei pentru nivelul de vârstă

Antepreşcolară (creșă) Preşcolară (grădiniţă)

0-18 luni (naştere-1,5 ani) creșă -
19-36 luni (1,6-3 ani) creșă -
37 -60 luni (3,1-5 ani) - grădiniţă
61-84 luni (5,1-6/7 ani) - grădiniţă
Conform Curriculum-ului pentru educaţie timpurie CET, 2019, activitatea preșcolarilor
este organizată pe două nivele în care activităţile de învăţare au finalităţi specifice:
Nivelul I: 3-5 ani. Activităţile de învăţare organizate cu copiii de la nivelul I trebuie să
favorizeze:
 dezvoltarea capacităţii de socializare a copilului,
 adaptarea la mediul grădiniţei şi câștigarea autonomiei personale.
Nivelul II: 5-6/7 ani. Activităţile de învăţare trebuie să vizeze, în mod special:
 pregătirea copilului pentru şcoală.

Principii şi valori fundamentale ale Curriculumului pentru educaţie timpurie.

La baza elaborării Curriculumului pentru educaţia timpurie au stat următoarele principii
şi valori fundamentale (CET, 2019, pp.4-5):

Principii şi valori fundamentale Caracterizare

Principiul educaţiei centrate pe - cunoașterea, respectarea şi valorizarea unicității
copil copilului, a nevoilor, trebuinţelor şi caracteristicilor
acestuia;
Principiul respectării drepturilor - dreptul la educaţie, dreptul la liberă exprimare etc.
copilului
Principiul învăţării active - crearea de experienţe de învăţare în care copilul
participă activ şi poate alege și influența modul de
desfășurare a activității
Principiul dezvoltării integrate - printr-o abordare integrată a activităţilor,
multidisciplinară/interdisciplinară)
Principiul interculturalității - cunoaşterea, recunoașterea şi respectarea valorilor
naţionale şi ale celorlalte etnii;
Principiul echității şi - dezvoltarea unui curriculum care să asigure, în egală
nondiscriminării măsură, oportunităţi de dezvoltare tuturor copiilor,
indiferent de gen, etnie, religie sau statut socio-economic
Principiile aplicării Curriculumului pentru educaţie timpurie (CET, 2019, p.5).

Principiile aplicării CET Explicitări

Principiul individualizării  organizarea activităţilor ţine cont de ritmul propriu de
dezvoltare a copilului, de nevoile sale, asigurîndu-se
libertatea copiilor de a alege activităţi şi sarcini în funcţie
de nevoile lor.
Principiul învăţării bazate pe  jocul este activitatea copilului prin care acesta se
joc dezvoltă natural, prin urmare, trebuie să stea la baza
conceperii activităţilor didactice de toate tipurile,
Principiul diversităţii  oferirea unui mediul educaţional de contexte şi situaţii
contextelor / situațiilor de de învăţare diverse, care să solicite implicarea copilului
învăţare sub cât mai multe aspecte: cognitiv, emoţional, social,
motric
Principiul alternării formelor  frontal, în grupuri mici, în perechi şi individual şi a
de organizare a activităţii strategiilor de învăţare,
Principiul parteneriatului cu este necesar ca între educatoare şi familie să se stabilească
familia şi cu comunitatea relaţii de parteneriat care să asigure continuitate şi
coerenţă în demersul educaţional;
 familia reprezintă un partener activ, nu doar receptor al informaţiilor
furnizate de educatoare referitoare la progresele realizate de copil, ci şi
un furnizor de educaţie prin felul în care există coerenţă între educaţia
în familie şi educaţia din grădiniţă;
 comunitatea şi participarea comunităţii la viaţă socială (la
activitatea educativă din grădiniţă), de asemenea, este importantă în
perioada educaţiei timpurii prin faptul că înţelege şi apreciază valoarea
acesteia (educaţiei timpurii).
PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE

Planul de învăţământ pentru educația timpurie este documentul curricular principal

elaborat de Ministerul Educației Naţionale, are caracter unic şi obligatoriu pentru fiecare nivel de
vârstă şi tip de instituţie de educaţie specifică copilăriei timpurii.
Documentul se prezintă sub formă schematică, cuprinzând:
 activităţile de învățare pentru fiecare grupă şi nivel de vârstă,
 numărul de ore aferente săptămânal fiecărei categorii de activități, pentru a putea
asigura tuturor copiilor din toate unitățile antepreşcolare şi preșcolare de stat şi particulare din
țară, acces la acelaşi tip de educaţie și şanse egale în dezvoltare şi învăţare.
Curriculumul pentru educaţie timpurie (copii de la naştere la 6 ani) - 2019 prevede
activităţi de învăţare ŞI pentru intervalul 0-3 ani, pe două nivele:0-18 luni şi 19-36 de luni.
Planul de învăţământ pentru educaţie timpurie, nivelul antepreşcolar (CET, 2019).

Intervalul Categorii de activităţi de Nr. ore de activităţi de învăţare Numărul total de ore de
de vârstă învăţare desfăşurate activități de
cu copiii zilnic /tură învățare/săptămână

1. Jocuri si activităţi liber- alese 2h 2h/zi x 5 zile=10 ore

Rutine şi tranziţii 2,5h/zi x 2 zile= 5h 14h
0-18 luni 3h/zi x 3 zile= 9h
(naştere-1,5 Activităţi tematice* 10 min/zi x3 zile=30 min 1h
ani 15 min/zi x2 zile=30 min
TOTAL 25h
2. Jocuri si activităţi liber- alese 2,5 h 12,5h

Rutine şi tranziţii 2 h (4 zile/săpt.) 10,5 h

19-36 luni
2,5 h (1 zi/săpt.)
(1,6-3 ani)
Activităţi tematice 20 min/zi x5 zile=100 min 2h
25 min/zi x5 zile=125 min

Planul de învăţământ pentru învăţământul preşcolar (extras din CET, 2019, pp.6-7)
Intervalul Categorii de activităţi Nr. ore de activităţi de învăţare Nr total de ore de
de vârst de învăţare desfăşurate cu copiii zilnic /tură act. de înv./săpt.

Nivel I. Jocuri si activităţi liber- alese 2h/zi 2h/zi x 5 zile=10h

37 luni- Activităţi de dezvoltare personală 2h/zi 2h/zi x 5 zile=10h
60 luni Activităţi pe domenii experienţiale 1h/zi 1h/zi x 5 zile=5h
(3,1-5 ani)
TOTAL 25h 25h
Nivel II. Jocuri si activităţi liber- alese 2h/zi 2h/zi x 5 zile = 10h
61 luni Activităţi de dezvoltare personală 1,5h/zi 1,5h/zi x 5 zile = 7,5h
84 luni Activităţi pe domenii experienţiale 1,5h/zi 1,5h/zi x 5 zile = 7,5h
(5,1- 6/7 ani)
Extras din Metodologia de aplicare a Planului de învăţământ pentru Educaţie timpurie.

 Categoriile de activităţi menționate în planul de învăţământ sunt activităţi de învățare

desfăşurate cu întreaga grupă de copii sau pe grupuri mici, în decursul unei săptămâni.
  Prezentul plan de învăţământ este valabil pentru toate tipurile de servicii de educaţie şi
îngrijire oferite copiilor de la naştere la 6 ani, inclusiv copiilor cu dizabilități din învățământul
special sau special integrat, caz în care se va acorda mai multă atenție așteptării unui răspuns din
partea copilului, participării cu bucurie la activități alături de ceilalți etc. și mai puțin numărului
de activități pe care acesta le desfășoară. Totodată, menționăm faptul că, în cazul grupelor din
învățământul special sau special integrat, în afara acestor tipuri de activități, copiii beneficiază și
de terapii specifice, care nu sunt contabilizate în acest plan de învățământ.
 „Durata activităţilor poate varia, în funcţie de particularităţile copiilor şi, implicit, de
interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de conţinutul activităţilor, precum şi
în funcţie de maniera de desfăşurare.
Recomandat este ca, pentru primul interval de vârstă (0-3 ani), durata unei activităţi să
fie de cel mult 5-10minute, după care, pentru intervalele următoare, durata activităţii poate crește
progresiv, de la 15 minute până la 35/40 minute, în funcţie de reperele enumerate mai sus.
De asemenea, este foarte important ca, cel puţin la primul interval de vârstă, indiferent de
durata recomandată pentru desfăşurarea unei activităţi, cadrul didactic să aștepte reacția
copilului. În funcţie de această reacţie, va decide asupra duratei, modului de desfăşurare şi
conţinutului (spre exemplu: dacă grupul de copii nu reacționează suficient de bine sau nu dă
semne că a înțeles textul scurt însoțit de imaginile/păpușile/marionetele pe care cadrul didactic le
foloseşte, activitatea ar putea continua cu o imitare a personajelor (onomatopee, dialog, mişcare)
sau cu o simulare „a plecării” acestora către alţi copii, ca semn că activitatea s-a încheiat).”
(CET, 2017, pp.15-16)
 Conform prevederilor în vigoare, activitățile de învățare pe domenii experienţiale
alternează cu pauze de 10-15 minute pentru copii (pauzele pot fi alocate jocului liber, jocurilor
de mișcare, exercițiilor fizice, unei tranziții, unei rutine).
 Programul zilnic de activitate efectivă cu copilul la grupă este de 5 ore pe zi, respectiv de
25 de ore pe săptămână.

PROGRAMUL ZILNIC DE ACTIVITATE

Pornind de la cadrul general stabilit prin planul de învăţământ, s-a stabilit un program
zilnic de activitate pentru cele două tipuri de grădinițe, cu program normal şi cu program
prelungit. Prezentăm, în continuare, două exemple orientative pentru programul de activitate
zilnică.
Programul zilnic - grupe cu orar normal (3-5/6 ani)

Repere Jocuri şi Activităţi Rutine, Tranziţii/ Activităţi de dezvoltare

orare activităţi tematice /pe personală
liber-alese domenii
experienţiale
8,00-8,30 Jocuri şi - Rutină: Primirea copiilor
activităţi (deprinderi specifice)
liber-alese
8,30-9,00 Jocuri şi - Activitate individuală de explorare a unui
activităţi subiect de care este interesat copilul.
liber-alese
9.00- Jocuri şi Activităţi tematice / Rutină:Întâlnirea de dimineaţă (5-15 min.)
11,30 activităţi pe Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea
liber-alese domenii experienţiale copiilor pentru activităţile care urmează
 (deprinderi de igienă individuală şi colectivă,
deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi
de autoservire etc.)
Rutină : Gustarea (deprinderi specifice)
11.30- Jocuri şi - Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea
12,30 activităţi copiilor pentru activitățile liber-alese și,
liber-alese implicit, derularea jocurilor și a activităților
recreative, în aer liber
(deprinderi igienă individuală şi colectivă,
deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi
de autoservire, deprinderi motrice,
deprinderi de comunicare și cooperare etc.)
12,30- - - Rutină: Plecarea acasă (deprinderi
13,00 specifice).

*Programul zilnic este orientativ, educatoarea având posibilitatea să-şi ordoneze

activităţile în funcţie de considerente psihopedagogice (nevoile şi interesele copilului, opţiunea
personală a educatoarei).
Programul zilnic - grupe cu orar prelungit/săptămânal
Repere Jocuri şi activităţi Activităţi pe domenii Rutine, Tranziţii/ Activităţi de dezvoltare
orare liber-alese experienţiale personală
8,00-8,30 Jocuri şi activităţi - Rutină: Primirea copiilor (deprinderi
liber-alese specifice)
Activitate individuală de explorare a unui
subiect de care este interesat copilul.
8,30-9,00 - - Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
9.00-11,00 Jocuri şi activităţi Activităţi tematice / Rutină:Întâlnirea de dimineaţă (5-15 min.)
liber-alese Activităţi pe domenii Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea
experienţiale copiilor pentru activităţile care urmează
(deprinderi de igienă individuală şi colectivă,
deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi
de autoservire etc.)
Rutină : Gustarea (deprinderi specifice)
11.00-13,30 Jocuri şi activităţi - Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea
liber-alese copiilor pentru activitățile liber-alese și,
implicit, derularea jocurilor și a activităților
recreative, în aer liber (deprinderi igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de ordine
şi disciplină, deprinderi de
autoservire, deprinderi motrice, deprinderi
de comunicare și cooperare etc.)
Rutină: Masa de prânz (deprinderi specifice)
13,30-15,30
Jocuri Activităţi de relaxare - Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea
Jocuri şi activităţi copiilor pentru perioada de somn/relaxare
liber-alese (facultativ, (deprinderi deigienă individuală şi colectivă,
pentru copiii care nu dorm deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi
sau se trezesc între timp) de autoservire, deprinderi de lucru
sau independent etc.)
Activităţi recuperatorii,
ameliorative, de
dezvoltare
a aptitudinilor
individuale
/predispoziţiilor
/înclinaţiilor
15,30-16,00 - - Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
16,00-17,30 Jocuri şi activităţi Activităţi Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea
liber-alese recuperatorii copiilor pentru activitățile liber-alese și,
şi ameliorative, pe implicit, derularea jocurilor de dezvoltare a
domenii experienţiale aptitudinilor individuale (deprinderi de igienă
Activităţi de individuală şi colectivă, deprinderi de ordine
dezvoltare şi disciplină, deprinderi de autoservire,
a aptitudinilor deprinderi de comunicare și cooperare,
individuale deprinderi de lucru independent etc.)
17,30-18,00 - - Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi
specifice)
*Programul zilnic este orientativ, educatoarea având posibilitatea să-şi ordoneze activităţile în funcţie de
considerente psihopedagogice (nevoile şi interesele copilului, opţiunea personală a educatoarei).

DOMENII EXPERIENŢIALE cuprinse în Curriculum pentru educaţie timpurie.

Domeniile experienţiale se mai numesc şi domenii de conţinut. Conţinuturile domeniilor
experienţiale se transmit în cadrul categoriilor de activitate (corespondentul disciplinelor
şcolare) ca activități de sine stătătoare, sau ca activităţi integrate:
Domenii experienţiale Categorii de activitate
Domeniul limbă şi comunicare (D.L.C.) Educarea limbajului
Domeniul ştiinţe (D. Ş.) Activităţi matematice
Cunoaşterea mediului
Domeniul om şi societate (D.O.S.) Educaţie pentru societate
Activităţi practice şi elemente de activităţi casnice
Domeniul estetic şi creativ (D.E.C.) Educaţie muzicală
Educaţie plastică
Domeniul psihomotric (DPM) Educaţie fizică
Domeniile experienţiale sunt considerate (CET, 2019):
 „adevărate câmpuri cognitive integrate care transcend granițele dintre discipline, impunând
organizarea de activităţi integrate.” (L.Vlăsceanu),
 arii de organizare:
 a cunoaşterii (CET, 2019), (seturi de informaţii, concepte, realități fizice şi sociale)
 a modalităţilor diverse de raportare la realitate (competențe, capacităţi, atitudini);
 perspective sistematice, ordonate, de explorare, experienţiere, organizare prin înţelegere a
realităţii,

Domeniul Descrierea
experenţial domeniului
Domeniul Acoperă stăpânirea exprimării orale şi scrise, ca şi abilitatea de a
limbă şi înţelege comunicarea verbală şi scrisă. Acest domeniu include şi
comunicare (DLC) primul contact al copilului cu o limbă străină.
 Domeniul Include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul
ştiinţe experienţelor practice cât şi înţelegerea naturii, ca fiind modificabilă
(DŞ) de fiinţele umane cu care se află în interacţiune.
Domeniul om Include omul, modul lui de viaţă, relaţiile cu alţi oameni, relaţiile cu
şi societate mediul social, ca şi modalităţile în care acţiunile umane influenţează
(DOS) evenimentele.
Domeniul are o extindere şi către contexte curriculare care privesc
tehnologia, în sensul abordării capacităţilor umane de a controla
evenimentele şi de a ordona mediul.
Domeniul estetic Acoperă abilităţile de a răspunde emoţional şi intelectual la
şi creativ experienţe perceptive, sensibilitatea faţă de diferitele niveluri de
(DEC) manifestare a calităţii, aprecierea frumosului şi a adecvării la scop sau
utilizare.
Domeniul psiho- Acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale, mobilitatea
motric generală şi rezistenţa fizică, abilităţile motorii şi de manipulare de
(DPM) fineţe, ca şi elemente de cunoaştere, legate mai ales de anatomia şi
fiziologia omului.

TEMELE ANUALE DE STUDIU (TEME DE INTEGRARE CURRICULARĂ

Temele anuale de studiu prevăzute în Curriculumul pentru educaţia timpurie acoperă
conținuturile care pot fi abordate cu copiii preșcolari într-un an de studiu, ținându-se cont atât de
particularitățile de vârsta ale copiilor, cât şi de măiestria şi de creativitatea educatoarei. Temele
devin astfel repere pentru planificarea tematică anuală şi proiectarea tematică pentru un an de
studiu.
Prezentăm, în continuare cele 6 teme de studiu cu descrierea fiecăreia dintre ele, (Sursă:
CET, 2019, pp.26-27.)
Nr. Denumirea Descrierea temei
temei temei
1 Cine O explorare a naturii umane, a convingerilor şi valorilor personale, a
sunt/suntem? corpului uman, a stării de sănătate proprii şi a familiei, a grupului de
prieteni, a comunităţii de apartenență, a culturilor cu care venim în
contact, a drepturilor şi a responsabilităţilor proprii, a ceea ce înseamnă
să fii om.
2 Când/cum şi O explorare a lumii fizice şi materiale, a universului apropiat sau
de ce se îndepărtat, a relației cauză-efect, a fenomenelor naturale şi a celor
întâmplă ? produse de om, a anotimpurilor, a domeniului ştiinţei şi tehnologiei.
3 Cum este/a O explorare a evoluţiei vieţii pe Pământ, cu identificarea factorilor care întrețin viaţa,
fost şi va fi a problemelor lumii contemporane (poluarea, încălzirea globală, suprapopularea etc.) O
explorare a orientării noastre în spaţiu şi timp, a istoriilor noastre personale, a istoriei şi
aici pe
geografiei din perspectivă locală şi globală, a căminelor şi a călătoriilor noastre, a
pământ ? descoperirilor, a contribuţiei oamenilor şi civilizațiilor la evoluţia noastră în timp şi
spaţiu
4 Cine şi cum O explorare a modalităţilor în care comunitatea/individul îşi planifică şi îşi
planifică organizează activităţile, precum şi a caracteristicilor produselor activității/ muncii şi,
implicit, a modalităţilor prin care acestea sunt realizate. O incursiune în lumea
/organizează
sistemelor şi a comunităţilor umane, a specificului activităților umane şi a profesiilor/
o activitate? ocupațiilor, a rolului capacităţilor antreprenoriale.
5 Cum O explorare a felurilor în care ne descoperim şi ne exprimăm ideile, sentimentele,
exprimăm convingerile şi valorile, atât în relaţiile interpersonale, cât şi prin limbaj şi prin arte. O
 ceea ce incursiune în lumea patrimoniului cultural naţional şi universal.
simțim ?
6 Ce şi cum O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor, a gândurilor şi năzuințelor
noastre de dezvoltare personală și profesională. O incursiune în universul jocului,
vreau învățării și al muncii, al naturii şi al valorilor personale și sociale ale acestora. O
să fiu ? incursiune în lumea profesiilor, a activităţii umane în genere, în vederea descoperirii
aptitudinilor şi abilităţilor proprii, a propriei valori şi a încurajării stimei de sine.

Cele șase teme pot fi grupate după criteriul problemei abordate în două categorii:
 teme în abordarea cărora punctul central este copilul preşcolar:
 Cine sunt/suntem?
 Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simțim?
 Ce şi cum vreau să fiu?
 Cine şi cum planifică/organizează o activitate?
 teme referitoare la problematica lumii fizice şi a comunităţii lărgite:
 Când, cum şi de ce se întâmplă?
 Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE - Tipurile de activităţi de învăţare organizate la nivel
preşcolar.

 Potrivit CET (2019, p.9), „Activităţile de învăţare (atât cele de la nivel antepreşcolar,
cât și cele de la nivel preșcolar) reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat,
sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic […] și care conduc la
atingerea așteptărilor pe care adulții le au de la copii în această perioadă, ca premise ale
competențelor de mai târziu ale tinerilor.
În Planul de învăţământ pentru educaţie timpurie sunt prevăzute trei categorii de
activităţi de învăţare obligatorii :
 Activităţi pe domenii experienţiale (ADE),
 Jocuri şi activităţi liber-alese (ALA) şi
 Activităţi de/pentru dezvoltare personală (ADP).
Alături de activităţile de învăţare obligatorii, Curriculum pentru educaţie timpurie
prevede, tot la categoria activităţilor de învăţare,
 Activităţi opționale (AO), care se încadrează la Activităţi pentru dezvoltare
personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă şi
 Activităţi extracurriculare (AE).
 Moduri şi forme de organizare a procesului instructiv-educativ în învăţământul preşcolar

Activitatea ete o formă specifică de realizare a obiectivelor educaţionale in grădiniţa de copii.

Mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ

1. JOCUL 2. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter

- forma fundamentală de planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul
activitate în copilăria timpurie; didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum.
- forma cea mai naturală de
învăţare cu importanţă decisivă
pentru dezvoltarea şi educaţia
copilului; 2.1.Activităţile pe domenii 2.2.Jocurile şi 2.3. Activităţi
- formă de exprimare a conţinutului experienţiale(ADE): activităţile de dezvoltare
psihic al copilului. DLC; DŞ; DOS; DEC; DPM. didactice liber personală(AD
alese P)

pe
ca activităţi
discipline
Joc liber Joc dirijat / integrate rutinele – R
/categorii de La centre:
didactic tranziţiile-T
bibliotecă-B
ştiinţe-S; întâlnirea de
activităţi integrate – cunoştinţele arte-A dimineaţă - ÎD
activităţi de sine stătătoare,
din cadrul mai multor discipline construcţii-C activităţi din
respectiv
pot fi îmbinate armonios pe durata colţul căsuţei perioadadupă
pe discipline:
unei zile întregi şi, cu acest prilej, /joc de rol-JR -amiezii:
educarea limbajului,
activităţi matematice, în activitatea integrată intră şi nisip şiapă-NA
cunoaşterea mediului, jocurile şi activităţile alese SAU
educaţie pentru societate, cunoştinţele interdisciplinare sunt
educaţie fizică, activităţi focalizate pe anumite domenii b) activităţi recreative, de
practice şi elemente de experienţiale iar jocurile şi cultivare şi dezvoltare a
activităţi casnice, educaţie activităţile alese se desfăşoară în înclinaţiilor personale
muzicală, activităţi artistico- afara acesteia. Săptămânal se pot /predispoziţiilor/aptitudinilor
plastice . desfăşura maximum 5 şi minimum
3 activităţi integrate. a)
activităţi recuperatorii şi
ameliorative pe dom. experienţiale
pe domenii experienţiale
Activtăţile pe domenii experientiale(ADE)se desfăşoară în cadrul unor proiecte tematice, în corelaţie cu cele
6 mari teme anuale (1. Cine sunt/ suntem?2. Când, cum şi de ce se întâmplă?3. Cum este, a fost şi va fi aici pe
pământ? 4. Cine şi cumplanifică/organizează o activitate? 5. Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?6. Ce şi cum
vreau să fiu?.)şi cu tema săptămânii (subtema proiectului tematic sau tema săptămânală independentă)

O strategie de abordare integrată a dezvoltării copilului este învăţarea pe bază de proiect tematic care presupune
integrarea diferitelor arii curriculare prin explorarea unei idei interesante care se leagă de mai multe domenii.Fazele
proiect. tematic: 1.Alegerea subiectului. 2.Documentarea şi investigarea (cercetarea). 3. Evaluarea/concluzii.
Proiectul tematic are o temă şi tot atâtea subteme câte săptămâni durează derularea proiectului (3-5 săptămâni.).

Jocurile şi activităţile didactice alese(ALA) sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în
mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii,
comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual.
Activităţi de dezvoltare personală (ADP) cuprinde:
- rutinele (activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă,
micul dejun, igiena- spălatul şi toaleta, gustările, masa de prânz, plecarea acasă etc.),
- tranziţiile (fac trecerea de la momentele de rutină la activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta),
- activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii includ:
 activităţi recuperatorii şi ameliorative pe domenii experiențiale (din categoria/de tipul ADE),
  activități recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor (din
categoria/de tipul ADP) și activități liber-alese.;
- activităţi opţionale
- activităti extracurriculare
Mijloace de realizare a activităţilor de învăţare.
Activităţile de învăţare se pot realiza prin următoarele mijloace: Joc liber; Joc didactic; Povestire; Repovestire;
Povestiri create de copii;Lectură după imagini; Lectura educatoarei; Observare; Convorbire; Memorizare; Exerciţii cu
material individual; Jocuri logico-matematice; Exerciţii psihomotrice; Jocuri de mişcare; Activităţi de desen, pictură,
modelaj, cu teme propuse de educatoare; Activități de cânt şi joc cu cânt etc.
Tipuri de activităţi:1.Transmitere/comunicare de noi cunoştinţe; 2.Fixareşi consolidare. 3. Recapitulare şi
sitematizare; 4. Formare de priceperi şi deprinderi; 5. Verificare /evaluare; 6. Mixtă.

DOMENIILE DE DEZVOLTARE A COPILULUI

Educaţia timpurie vizează dezvoltarea globală a copilului, dezvoltare care accentuează

importanţa domeniilor de dezvoltare a copilului. „curriculumul național pentru educaţie timpurie
este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională şi socială a copiilor, respectiv pe
remedierea precoce a eventualelor deficienţe de dezvoltare.”( Art. 67, alin. 1 din Legea
Educaţiei Naţionale (1/2011)
Domeniile de dezvoltare sunt preluate din documentul intitulat Reperele fundamentale în
învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani (2010). Aceste domenii sunt :
A. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei personale
B. Dezvoltarea socio-emoţională
C. Capacități și atitudini față de învăţare
D. Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii
E. Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii
 1. Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală vizează motricitatea grosieră şi fină,
sănătatea şi alimentația sănătoasă, securitatea personală.
2. Dezvoltarea socio-emoţională vizează capacitatea copiluluilui de a stabili şi menţine
interacțiuni cu adulţii şi copiii, capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a
înţelege şi a răspunde emoțiilor celorlalţi, dezvoltarea conceptului de sine →formarea imaginii
despre sine
3. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele
vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi a înțelegerii semnificației mesajelor), a comunicării
(cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare orală si scrisă, nonverbală si verbală) şi
preachizițiile pentru scris-citit
4. Dezvoltarea cognitivă include abilităţile de gândire logică şi rezolvare de probleme,
cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător.
5. (Dezvoltarea de ) Capacităţi şi atitudini în învăţare se referǎ:
 la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare,
 la modul în care abordează sarcinile şi contextele de învăţare,
 la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur
Din aceste 5 domenii de dezvoltare a copilului derivă Programa pentru educaţie timpurie

PROGRAMA PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE. (CET, 2019, pp.18-24)

Axa Programei pentru educaţia timpurie o constituie: domeniile de dezvoltare –

dimensiuni ale dezvoltării – comportamente, ca premise ale competențelor ulterioare. (La nivel
preşcolar nu se poate vorbi despre competenţe, ci de dimensiuni ale dezvoltării, ca premise ale
competenţelor ulterioare.)
În proiectul de activitate, la partea introductivă vom trece Dimensiuni ale dezvoltării, în
loc de Competenţe generale şi Comportamente vizate, în loc de  Competenţe specifice.
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ŞI IGIENEI PERSONALE
Nr. Competenţe generale/ Competenţe specifice / Elemente de competență/
crt Unități de competențe/ Comportamente vizate :
. Domenii ale dezvoltării (La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de
comportamente, între care:)
1. Motricitatea grosieră şi 1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități
motricitatea fină în diversificate, specifice vârstei
contexte de viaţă 1.2. Participă la activităţi fizice variate, adecvate nivelului lui
familiare de dezvoltare
1.3. Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi
variate
2. Conduită senzorio- 2.1. Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul
motorie, pentru etc.) în interacţiunea cu mediul apropiat.
orientarea mișcării 2.2. Se orientează în spațiu pe baza simțurilor.
2.3. Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență,
pauză, semnale sonore, melodii.
3. Sănătate (nutriție, 3.1. Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază
îngrijire, igienă specifice unei alimentaţii sănătoase
personală) și practici 3.2. Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale
privind securitatea 3.3. Demonstrează abilităţi de autoprotecţie faţă de obiecte şi
personală situaţii periculoase
3.4. Utilizează reguli de securitate fizică personală
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ

Nr. Competenţe generale/ Competenţe specifice / Elemente de competență/

crt. Unități de competențe/ Comportamente vizate
Dimensiuni ale (La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie
dezvoltării de comportamente, între care)
1 Interacțiuni cu adulții și 1.1. Manifestă încredere în adulţii cunoscuţi, prin exersarea
cu copiii de vârste interacţiunii cu aceştia
apropiate 1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de primire a
ajutorului în situaţii problematice specifice
1.3. Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă
apropiată
2 Comportamente 2.1. Exprimă recunoașterea și respectarea asemănărilor şi a
prosociale, de acceptare deosebirilor dintre oameni
și de respectare a 2.2. Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora
diversității în planul relațiilor sociale, în contexte familiare
2.3. Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități
specifice vârstei, în contexte variate
2.4. Exersează, cu sprijin, abilități de negociere şi de
participare la luarea deciziilor
2.5. Demonstrează acceptare și înțelegere faţă de celelalte
persoane din mediul apropiat
3 Conceptul de sine 3.1. Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite
situaţii educaţionale
3.2. Își promovează imaginea de sine, prin manifestarea sa ca
persoană unică, cu caracteristici specifice
4 Autocontrol și 4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese
expresivitate emoțională muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.
4.2. Demonstrează abilităţi de autocontrol emoţional

C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE

Nr. Competenţe generale/ Competenţe specifice / Elemente de competență/

crt. Unități de competențe/ Comportamente vizate
Dimensiuni ale (La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de
dezvoltării comportamente, între care)
1 Curiozitate, interes și 1.1. Manifestă curiozitate pentru activități, persoane și obiecte
inițiativă în învățare noi
1.2. Încearcă/inițiază acțiuni noi și începe să își asume riscuri
2
Finalizarea sarcinilor și 2.1. Finalizează proiecte simple (ex.: un puzzle din 3-5 piese)
a acțiunilor (persistență 2.2. Solicită și acceptă ajutor pentru a depăși o dificultate
în activități)
3 Activare și manifestare 3.1. Manifestă creativitate în activități diverse
a potențialului creativ 3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice,
muzicale și practice, în conversații și povestiri creative
3.3. Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec,
 joc cu text și cânt, dans etc.

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI

SCRIERII

Nr. Competenţe generale/ Competenţe specifice / Elemente de competență/

crt. Unități de competențe/ Comportamente vizate
Dimensiuni ale (La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de
dezvoltării comportamente, între care)
1 (Receptarea) Mesaje 1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în
orale în contexte de vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)
comunicare cunoscute 1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a
valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare
expresivă)
2 (Exprimarea) Mesaje 2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei,
orale în diverse situaţii nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă)
de comunicare 2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte
de comunicare
2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului
3 (Manifestarea unor) 3.1. Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru
Premise ale citirii și cunoașterea și aprecierea cărții
scrierii, în contexte de 3.2. Discriminează/diferențiează fonetic cuvinte, silabe, sunete
comunicare cunoscute și asociază sunete cu litere
3.3. Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică
mesajul scris în activitățile curente
3.4. Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite
modalități de comunicare grafică și orală pentru transmiterea
unui mesaj

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII

Nr. Competenţe generale/ Competenţe specifice / Elemente de competență/

crt. Unități de competențe/ Comportamente vizate :
Dimensiuni ale(La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de
dezvoltării comportamente, între care)
1 Relații, operații și1.1. Identifică elementele caracterisice ale unor
deducții logice în mediul fenomene/relaţii din mediul apropiat
apropiat 1.2. Compară experienţe, acţiuni, evenimente, fenomene/relaţii
din mediul apropiat
1.3. Construiește noi experienţe, pornind de la experienţe
trecute
1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii -
problemă şi provocări din viaţa proprie şi a grupului de colegi
1.5. Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare
a mediului, folosind instrumente şi metode specifice
2 Cunoștințe și deprinderi 2.1 Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu
 elementare matematice numeraţia
pentru rezolvarea de 2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime,
probleme și cunoașterea formă, greutate, înălţime, lungime, volum
mediului apropiat 2.3. Identifică şi numește formele obiectelor din mediul
înconjurător
2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare,
măsurare a obiectelor 2.5. Rezolvă situații-problemă, pornind
de la sortarea şi reprezentarea unor date
3 Caracteristici structurale 3.1. Evidenţiează caracteristicile unor obiecte localizate în
și funcționale ale lumii spaţiul înconjurător
înconjurătoare 3.2. Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii, ale
Pământului şi Spaţiului
3.3. Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi
Spaţiului
3.4. Demonstrează cunoașterea poziției omului în univers, ca
parte a lumii vii şi ca fiinţă socială