Lex 1308 Prețul Normativ Și Modul de Vânzare-Cumpărare A Pământului
Lex 1308 Prețul Normativ Și Modul de Vânzare-Cumpărare A Pământului
Lex 1308 Prețul Normativ Și Modul de Vânzare-Cumpărare A Pământului
PARLAMENTUL
Publicat : 04.09.1997 în MONITORUL OFICIAL Nr. 57-58 art. 515 Data intrării în vigoare
MODIFICAT
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
c) excluderii terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic,
precum şi din circuitul agricol, şi atribuirii lor la alte categorii de terenuri;
e) relaţiilor de arendă.
(1) Preţul normativ al pămîntului constituie o măsură de estimare a valorii lui echivalente cu
potenţialul natural şi economic al acestuia,exprimate în monedă naţională . El se determină de către
prezenta lege şi se aplică în procesul realizării relaţiilor funciare, indiferent de tipul de proprietate
asupra pămîntului.
(2) Tarifele pentru calcularea preţului normativ al pămîntului se stabilesc pentru o unitate
convenţională (grad-hectar), pe baza indicilor cadastrali (cantitativi şi calitativi), conform anexei
parte integrantă a prezentei legi, şi se indexează în funcţie de rata inflaţiei, de către Parlament, la
propunerea Guvernului.
(3) La preţul normativ al terenurilor localităţilor (cu excepţia loturilor de pămînt de pe lîngă
casă), al celor ocupate de obiective industriale, de transport, de alte obiective neagricole se adaugă
şi cheltuielile de amenajare inginerească a teritoriului.
Capitolul II
VÎNZAREA-CUMPĂRAREA TERENURILOR
a) de organul cadastral teritorial în a cărui rază este situat terenul – pentru vînzare-cumpăre de
terenuri proprietate privată;
b) de primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) în al cărei teritoriu este situat terenul -
pentru vînzare-cumpărare de terenuri proprietate publică unităţii administrativ-teritoriale.
(3) Terenurile pe care sînt amplasate construcţii, instalaţii inginereşti, plantaţii multianuale şi
alte bunuri imobiliare se vînd concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Preţul de vînzare a
imobilului se constituie din preţul terenului plus preţul bunurilor imobiliare, amplasate pe acest
teren.
b) primarul municipiului, oraşului, satului (comunei), în baza deciziei prevăzute la alin. (2), sau,
după caz, organul împuternicit de Guvern examinează, în termen de o lună, cererea cumpărătorului,
aprobă planul geometric al terenului, elaborat în modul stabilit de legislaţie, în baza schemei
terenului, de către serviciul specializat al autorităţii administraţiei publice locale sau, după
necesitate, de întreprinderea licenţiată în domeniul urbanismului, determină preţul terenului
(sectorului de teren), încheie contractul de vînzare-cumpărare şi stabileşte termenul de achitare a
plăţii;
(7) Autoritatea administraţiei publice locale trece, în termen de 10 zile, noul deţinătlor în
registrul cadastral al deţinătorilor de teren, şi informează despre aceasta organul fiscal teritorial.
(91) Terenurile proprietate publică aferente construcţiilor din cadrul parcurilor industriale se
vînd la preţul normativ al pămîntului stabilit la momentul dării acestora în folosinţă întreprinderii
administrator sau în arendă rezidenţilor parcului industrial, exclusiv după procurarea şi/sau darea în
exploatare a construcţiilor cu destinaţie industrială şi conexe, cu condiţia de respectare a
prevederilor Legii cu privire la parcurile industriale.
(92) În scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor agricole, terenurile din cadrul
unui câmp sau al unei porțiuni din acest câmp, ocupate de drumurile existente care servesc
activitățile agricole, specificate la art. 36 alineatul al doilea lit. b) din Codul Funciar, și/sau de
drumurile proiectate, dar netranspuse în natură, precum și de fâșiile forestiere proiectate, dar
neplantate, se vând la prețul normativ al pământului, conform tarifului specificat la poziția I din
anexă. Vânzarea-cumpărarea se efectuează la cererea proprietarului terenurilor supuse consolidării,
în condițiile în care proprietar al acestor terenuri este una și aceeași persoană, în care procesele
tehnologice de prelucrare (întreținere) a terenurilor adiacente nu vor fi afectate, iar căile de acces
către alte terenuri și obiecte existente nu vor fi îngrădite.
[Art.4 alin. (92) introdus prin LP4 din 06.02.20, MO70-74/06.03.20 art.64; în vigoare 06.04.20]
(10) Terenul de pe lîngă casă atribuit în folosinţă temporară şi terenul cu care lotul de pămînt
de pe lîngă casă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie se vînd la preţul normativ conform tarifului
indicat la poziţia I din anexă la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosinţă se află în
cazul în care, după parametri şi amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare,
terenurile menţionate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se înstrăinează în alt mod
conform legislaţiei.
(11) Mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a statului se va
vărsă la bugetul de stat.
(12) Mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a unităţilor
administrativ-teritoriale se varsă la bugetul municipiului, oraşului, satului (comunei).
(1) În categoria terenurilor proprietate privată intră toate terenurile deţinătorilor, incluse în
registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri sau în registrul bunurilor imobile cu drept de
proprietate asupra acestora.
(3) În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie
agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară, ei au dreptul de a le înstrăina
prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova.
(4) De dreptul preferenţial la cumpărarea terenului (a unor sectoare din teren) proprietate
comună beneficiază coproprietarii.
(1) Membrii întovărăşirilor pomicole sînt deţinători de loturi pomicole, trecuţi în registrele
cadastrale ale deţinătorilor de teren, cu responsabilitate personală faţă de legislaţia funciară.
(2) Loturile pomicole neprivatizate sînt atribuite în folosinţa membrilor întovărăşirilor pomicole
păstrîndu-se proprietatea publică asupra lor.
(4) Membrii întovărăşirilor pomicole care doresc să cumpere lotul aflat în folosinţa lor, depun
la autoritatea administraţiei publice locale o cerere de cumpărare, la care anexează documentele ce
confirmă calitatea de membru al întovărăşirii respective.
(5) Primarul municipiului, oraşului sau satului (comunei) pe al cărui teritoriu se află
întovărăşirea pomicolă examinează cererile de cumpărare ale membrilor întovărăşirii pomicole,
cetăţeni ai Republicii Moldova, precum şi avizul conducerii întovărăşirii pomicole în cauză, iar
consiliul local respectiv adoptă o decizie privind vînzarea lotului pomicol. În cazul în care cererea de
cumpărare este respinsă, decizia consiliului local poate fi atacată în instanţa de contencios
administrativ competentă în condiţiile legii.
(6) Borderoul de calcul pentru determinarea preţului de vînzare a lotului pomicol, examinat şi
aprobat de autoritatea administraţiei publice locale, serveşte drept bază pentru perfectarea
contractului de vînzare-cumpărare.
(7) Contractul, de vînzare-cumpărare a lotului pomicol este perfectat în triplu exemplar de
reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale şi este remis cumpărătorului, vînzătorului şi
notarului.
(10) Proprietarul are dreptul de a vinde lotul său pomicol la preţ liber, inclusiv la licitaţie, unui
alt cetăţean al Republicii Moldova sau statului.
(1) Loturile de pămînt de pe lîngă casă includ terenurile ocupate de casă, de anexele
gospodăreşti şi de grădini, atribuite conform legislaţiei, inclusiv conform art.82 din Codul funciar al
R.S.S. Moldova cu toate modificările şi completările ulterioăre.
(2) Proprietar al lotului de pămînt de pe lîngă casă este persoana fizică care l-a primit (conform
legislaţiei şi l-a legalizat prin titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.
(3) Proprietarul lotului de pămînt de pe lîngă casă are dreptul de a-l vinde integral sau parţial,
la preţ liber, inclusiv la licitaţie, atît persoanelor fizice şi persoanelor juridice, cît şi statului.
(4) Nu sînt supuse vînzării-cumpărării loturile de pămînt de pe lîngă casă aflate în folosinţa
temporară a cetăţenilor, precum şi terenurile a căror suprafaţă depăşeşte norma prevăzută de
legislaţie. Terenurile menţionate se vînd conform art.4.
(5) Preţul normativ al lotului de pămînt de pe, lîngă casă se calculează pornind de la suprafaţa
lui, de la fertilitatea solului exprimată în grade şi tarifele pentru determinarea preţului normativ al
pămîntului. În lipsa informaţiei despre gradul de fertilitate a lotului supus vînzării-cumpărării, preţul
se calculează pornind de la gradul de fertilitate a solului în unitatea administrativ-teritorială
respectivă.
(3) Terenurile proprietate publică pe care sînt amplasate obiective proprietate de stat se vînd,
după privatizarea obiectivelor menţionate, persoanelor fizice sau persoanelor juridice care au
obţinut dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate pe aceste terenuri.
(5) Terenurile din zonele de protecţie şi zonele sanitare,ale întreprinderilor pot fi vîndute
numai întreprinderilor în cauză, fără dreptul de a amplasa pe ele obiective care pot schimba indicii
acestor zone.
(6) Nu sînt supuse vînzării-cumpărării terenurile fondului apelor, cele destinate reţelelor
inginereşti, precum şi terenurile de uz public.
(7) Persoanele fizice sau persoanele juridice cărora li s-au atribuit terenuri din fondul de
rezervă, după compensarea pierderilor cauzate de excluderea acestora din circuitul agricol, conform
legislaţiei, sînt legalizate ca proprietari asupra pămîntului . În cazul atribuirii terenurilor deteriorate
natural,pierderile generate de excluderea acestora din circuitul agricol nu se compensează.
(9) Terenurile proprietate privată pe care sînt amplasate construcţii din intravilanul
localităţilor pot fi supuse vînzării-cumpărării la preţ liber, inclusiv la licitaţie.
Capitolul III
şi arendarea terenurilor
(3) Pentru calcularea preţului normativ al pătnîntului este necesar de a primi caracteristica lui
cadastrală, după caz:
a) de la organul cadastral teritorial în a cărui rază de acţiune este situat terenul - pentru
vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate privată;
(4) Tarifele pentru calcularea preţului normativ al pămîntului sînt indicate în anexă.
(5) Preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă, al loturilor de pămînt de pe lîngă casă
şi al loturilor pomicole se calculează pornind de la tarifele specificate la poziţia I din anexă.
(6) În cazul cînd nu au fost efectuate cercetări pedologice suplimentare, drept grad de
fertilitate a lotului de pămînt de pe lîngă casă (lotului pomicol) propus spre vînzare-cumpărare se
consideră gradul mediu de fertilitate din unitatea administrativ-teritorială (întovărăşirea pomicolă).
(9) Terenurile din fondul de rezervă folosite în scopuri agricole pînă la utilizarea lor conform
destinaţiei se dau în arendă în mod prioritar lucrătorilor şi pensionarilor din sfera socială, precum şi
familiilor social defavorizate. Pentru aceste categorii de persoane, plata de arendă a terenurilor
menţionate echivalează cu impozitul funciar pentru loturile de pămînt de pe lîngă casă stabilit
pentru anul respectiv.
(10) În cazul arendării terenurilor prin licitaţie sau prin concurs, plata anuală de arendă se
stabileşte la licitaţie (concurs), şi constituie nu mai puţin de 2% din preţul normativ al terenului
arendat.
(11) Pentru terenurile proprietate publică aferente obiectivelor privatizate sau care se
privatizează, obiectiv privat, precum şi construcţiilor nefinalizate, plata anuală de arendă se
stabileşte, în procente, din preţul normativ calculat pentru terenurile aferente cu destinaţie
respectivă, după cum urmează : 2% - pentru municipiul Chişinău, inclusiv localităţile care intră în
componenţa acestuia; 1;5% -pentru mupicipiile Bălţi, Bender, Tiraspol; 1% - pentru celelalte
municipii şi oraşele Anenii Noi, Criuleni, Ialoveni, Ştrăşeni; 0,5% - pentru celelalte oraşe; 0,2% -
pentru sate (comune).
(12) La calcularea plăţii anuale de arendă pentru terenurile proprietate publică din cadrul
parcurilor industriale create în corespundere cu Legea cu privire la parcurile industriale ,
întreprinderea-admi nistrator va aplica coeficientul de micşorare pînă la 0 ,3 din plata stabilită la
alin. (11 ).
şi obiectivelor private
(2) Plata stabilită la alin.(1) se aplică doar pentru terenurile aferente necesare pentru
activitatea obiectivelor şi construcţiilor nefinalizate specificate la art.(1) lit.a). Celelalte terenuri
aflate anterior în folosinţa proprietarilor obiectivelor şi construcţiilor, la propunerea acestora, trec în
fondul de rezervă al autorităţii publice respective care nu este în drept să refuze preluarea lor.
Capitolul IV
Excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic,
precum şi din circuitul agricol, şi atribuirea lor la alte categorii de terenuri se face atît în interesele
publice, cît şi în interesele deţinătorilor de terenuri.
(4) Sînt compensate de asemenea pierderile cauzate de excluderea din circuitul agricol a
terenurilor fondului de rezervă şi a altor categorii de terenuri, cu excepţia celor de uz public celor
destinate creării parcurilor industriale conform Legii cu privire la parcurile industriale, celor
destinate extinderii sau creării zonelor economice libere au celor ce urmează a fi atribuite la
categoriile fondului silvic.
pierderilor
(1) Mijloacele băneşti destinate compensării pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din
categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, şi
de atribuirea lor la alte categorii de terenuri se încasează la bugetul de stat sau, după caz, la bugetul
unității administrativ-teritoriale respective.
(2) Guvernul, consiliul unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, Adunarea
Populară a Găgăuziei adoptă hotărîrea, respectiv, decizia de atribuire a terenurilor din categoriile de
terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din alte categorii de terenuri, incluse
în circuitul agricol pentru a fi folosite în alt scop decît cel agricol , în termen de o lună după
transferarea de către persoanele fizice sau persoanele juridice a mijloacelor băneşti echivalente cu
pierderile cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol.
Capitolul V
(2) Înstrăinarea forţată a terenurilor în scopuri agricole este determinată de necesitatea creării
unor unităţi agricole de stat (ştiinţifice sau experimentale).
(3) Înstrăinarea forţată a terenurilor în alte scopuri decît cele agricole este admisă numai în
cazurile utilităţii publice: construcţia întreprinderilor industriale, drumurilor, trasarea
telecomunicaţiilor, construcţia unor obiective cu destinaţie specială, instalaţilor hidrotehnice şi altor
amenajări ale serviciului apelor, extragerea zăcămintelor subterane, dezvoltarea localităţilor,
construcţia instituţiilor de cultură,de învăţămînt, de ocrotire a sănătăţii, complexelor sportive şi de
agrement, crearea monumentelor naturii şi istoriei.
(1) Statul propune proprietarului terenului un alt teren în schimbul celui înstrăinat forţat.
(2) În cazul cînd calitatea terenului propus în schimb este în defavoarea proprietarului de
terenuri, acestuia i se compensează pierderile cauzate de schimb.
(3) Dacă proprietarul terenului refuz ă să ia teren în schimb ori statul nu dispune de teren
pentru schimb, pierderile i se compensează în bani.
a terenurilor
(1) Compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forţată a terenurilor are loc conform
preţului de piaţă al acestora, dar nu mai puţin decît preţul normativ calculat conform tarifelor
prevăzute Ia poziţia a II-a din anexă.
Capitolul VII
Articolul 23
(4) Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei
legi.
Articolul 24
Articolul 25
Legea nr.302-XIII din 2 decembrie 1994 privind preţul normativ al pămîntului (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 1995, m-.6, art.57) se abrogă.
PREŞEDINTELE
Anexă
TARIFE
I. Vînzarea-cumpărarea terenurilor cu
Notă:
0,2 - pentru oraşele Cahul, Căuşeni, Comrat, Edineţ, Hînceşti, Orhei, Rîbniţa, Soroca, Ungheni,
Anenii Noi, Criuleni, Ialoveni, Străşeni;
8. În cazul cînd unele terenuri din categoria terenurilor cu altă destinaţie decît cea agricolă
sînt trecute în categoria terenurilor cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic, preţul normativ al
pămîntului se calculează pornind de la tarifele specificate la poziţia I din anexă,
11. În caz de schimbare a destinației terenurilor agricole și a terenurilor fondului silvic în scop
de extragere a zăcămintelor de substanțe minerale utile, la prețul normativ calculat conform
tarifelor specificate la poziția a III-a din anexă, se aplică coeficientul 0,2, cu condiția recultivării și
returnării terenurilor menționate în circuitul agricol sau în fondul silvic în conformitate cu proiectul
de recultivare.