Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. LP1308/1997

din 25.07.1997

privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare

a pămîntului*

Publicat : 04.09.1997 în MONITORUL OFICIAL Nr. 57-58 art. 515 Data intrării în vigoare

MODIFICAT

LP4 din 06.02.20, MO70-74/06.03.20 art.64; în vigoare 06.04.20

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii

Prezenta lege se aplică în cazurile:

a) vînzării-cumpărării terenurilor, inclusiv a terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau

care se privatizeaza, a terenurilor aferente obiectiv privat, precum şi a terenurilor aferente
construcţiilor nefinalizate;

b) includerii valorii terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor şi construcţiilor

nefinalizate specificate la lit.a) în capitalul social al acestora, la decizia adunării generale a
acţionarilor (fondatorilor) şi cu acordul proprietarului de teren, în calitate de cotă de participare a
acestuia în patrimoniul obiectivului sau al construcţiei;

c) excluderii terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic,
precum şi din circuitul agricol, şi atribuirii lor la alte categorii de terenuri;

d) înstrăinării forţate a terenurilor;

e) relaţiilor de arendă.

Articolul 2. Noţiunea de preţ normativ al pămîntului

(1) Preţul normativ al pămîntului constituie o măsură de estimare a valorii lui echivalente cu
potenţialul natural şi economic al acestuia,exprimate în monedă naţională . El se determină de către
prezenta lege şi se aplică în procesul realizării relaţiilor funciare, indiferent de tipul de proprietate
asupra pămîntului.
 (2) Tarifele pentru calcularea preţului normativ al pămîntului se stabilesc pentru o unitate
convenţională (grad-hectar), pe baza indicilor cadastrali (cantitativi şi calitativi), conform anexei
parte integrantă a prezentei legi, şi se indexează în funcţie de rata inflaţiei, de către Parlament, la
propunerea Guvernului.

(3) La preţul normativ al terenurilor localităţilor (cu excepţia loturilor de pămînt de pe lîngă
casă), al celor ocupate de obiective industriale, de transport, de alte obiective neagricole se adaugă
şi cheltuielile de amenajare inginerească a teritoriului.

Capitolul II

VÎNZAREA-CUMPĂRAREA TERENURILOR

Articolul 3. Vînzarea terenurilor

(2) Vînzarea-cumpărarea pămîntului se efectuează prin contractul de vînzare-cumpărare la preţ

normativ prin concurs sau la licitaţiei. Pentru perfectarea tranzacţiei de vînzare-cumpărare se
prezintă documente în care sînt indicaţi parametrii cantitativi şi calitativi ai terenului, precum şi
dreptul deţinătorului asupra terenului eliberate, după caz:

a) de organul cadastral teritorial în a cărui rază este situat terenul – pentru vînzare-cumpăre de
terenuri proprietate privată;

a1) de Agenția Proprietății Publice – pentru terenurile proprietate publică a statului;

b) de primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) în al cărei teritoriu este situat terenul -
pentru vînzare-cumpărare de terenuri proprietate publică unităţii administrativ-teritoriale.

(3) Terenurile pe care sînt amplasate construcţii, instalaţii inginereşti, plantaţii multianuale şi
alte bunuri imobiliare se vînd concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Preţul de vînzare a
imobilului se constituie din preţul terenului plus preţul bunurilor imobiliare, amplasate pe acest
teren.

(4) În scopul impozitării funciare, noul deţinător al terenului şi autoritatea administraţiei

publice locale informează neîntîrziat organul fiscal teritorial despre schimbarea deţinătorului de
teren.

(5) Autentiiicarea notarială a contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor este obligatorie,

cu excepţia contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole proprietate privată cu
suprafaţa de pîn ă la 0,25 hectare, atribuite conform art. 12 din Codul funciar nr. 828-XII din 25
decembrie 1991, confirmate prin certificatul eliberat de primăria respectivă.

Articolul 4. Vînzarea terenurilor proprietate publică

(1) Terenurile proprietate publică se împart în terenuri proprietate de stat şi terenuri

proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, delimitarea cărora se stabileşte prin lege.

(2) Vînzarea-cumpărarea terenurilor din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale

se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale la decizia consiliului respectiv, iar a
terenurilor din domeniul privat al statului - de către Agenţia Proprietăţii Publice. Vînzătorul
soluţionează toate problemele referitoare la construcţiile, instalaţiile inginereşti, plantaţiile
multianuale şi la alte bunuri imobile amplasate pe aceste terenuri.
 (3) Terenurile,proprietate publică pot fi vîndute atît persoanelor fizice şi, persoanelor juridice
ale Republicii Moldova, cît şi investitorilor străini, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi
ale fondului silvic care se vînd numai persoanelor, fizice şi persoanelor juridice ale Republicii
Moldova.

(4) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează cu achitarea preţului la

o plată unică sau în rate. La încheierea contractului de vînzare-cumpărare în rate, se achită cel puţin
50% din preţul terenului. Restul plăţii pentru terenurile aferente utilizate în procesul tehnologic
poate fi eşalonat pe o perioadă de pînă la 3 ani şi se va efectua trimestrial, în sume egale, cu
indexarea lor în funcţie de nivelul inflaţiei calculat de la data încheierii contractului de vînzare-
cumpărare pînă la data efectuării plăţii. În cazul neachitării plăţii în termenele stabilite în contract,
cumpărătorul plăteşte pentru fiecare zi de întîrziere o penalitate de 0,1% din suma neachitată.
Terenurile aferente proprietate publică neutilizate în procesul tehnologic se vînd la o plată unică.

(5) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează astfel:

a) cumpărătorul (persoană fizică sau persoană juridică) depune la primăria municipiului,

oraşului, satului (comunei) sau, după caz, la organul împuternicit de Guvern o cerere de cumpărare
a terenului;

b) primarul municipiului, oraşului, satului (comunei), în baza deciziei prevăzute la alin. (2), sau,
după caz, organul împuternicit de Guvern examinează, în termen de o lună, cererea cumpărătorului,
aprobă planul geometric al terenului, elaborat în modul stabilit de legislaţie, în baza schemei
terenului, de către serviciul specializat al autorităţii administraţiei publice locale sau, după
necesitate, de întreprinderea licenţiată în domeniul urbanismului, determină preţul terenului
(sectorului de teren), încheie contractul de vînzare-cumpărare şi stabileşte termenul de achitare a
plăţii;

c) cumpărătorul achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul normativ al pămîntului

prevăzut pentru destinaţia respectivă în cazul vînzării-cumpărării terenului prin concurs sau la
licitaţie, preţul acestuia nu poate fi mai mic decît preţul normativ al pămîntului;

d) contractul de vînzare-cumpărare se autentifică notarial;

e) noul deţinător de teren prezintă contractul de vînzare-cumpărare şi planul geometric al

terenului la organul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate este situat terenul pentru
înregistrarea dreptului de proprietate asupra lui;

(6) Dreptul de proprietate asupra terenului se dobîndeşte în momentul înregistrării în registrul

bunurilor imobile.

(7) Autoritatea administraţiei publice locale trece, în termen de 10 zile, noul deţinătlor în
registrul cadastral al deţinătorilor de teren, şi informează despre aceasta organul fiscal teritorial.

(8) La încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a terenului, autoritatea administraţiei

publice locale poate stabili unele restricţii (sirvituţi) pe care proprietarii vor fi obligaţi să le respecte.

(9) Vinzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic,

aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării, aferente obiectivelor private, precum şi
celor aferente construcţiilor nefinalizate, se efectuează la preţul normativ al pămîntului. Terenul
care, după parametri şi amplasare, nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se vinde prin
concurs sau la licitaţie deţinătorilor de terenuri adiacente. În cazul în care există un singur deţinător
de teren adiacent, vînzarea-cumpărarea terenului care nu poate fi format ca bun imobil de sine
stătător se efectuează la preţul normativ al pămîntului. Această prevedere se aplică şi relaţiilor de
arendă a unor astfel de terenuri. Celelalte terenuri se vînd prin concurs sau la licitaţie, cu excepţiile
prevăzute de lege.

(91) Terenurile proprietate publică aferente construcţiilor din cadrul parcurilor industriale se
vînd la preţul normativ al pămîntului stabilit la momentul dării acestora în folosinţă întreprinderii
administrator sau în arendă rezidenţilor parcului industrial, exclusiv după procurarea şi/sau darea în
exploatare a construcţiilor cu destinaţie industrială şi conexe, cu condiţia de respectare a
prevederilor Legii cu privire la parcurile industriale.

(92) În scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor agricole, terenurile din cadrul
unui câmp sau al unei porțiuni din acest câmp, ocupate de drumurile existente care servesc
activitățile agricole, specificate la art. 36 alineatul al doilea lit. b) din Codul Funciar, și/sau de
drumurile proiectate, dar netranspuse în natură, precum și de fâșiile forestiere proiectate, dar
neplantate, se vând la prețul normativ al pământului, conform tarifului specificat la poziția I din
anexă. Vânzarea-cumpărarea se efectuează la cererea proprietarului terenurilor supuse consolidării,
în condițiile în care proprietar al acestor terenuri este una și aceeași persoană, în care procesele
tehnologice de prelucrare (întreținere) a terenurilor adiacente nu vor fi afectate, iar căile de acces
către alte terenuri și obiecte existente nu vor fi îngrădite.

[Art.4 alin. (92) introdus prin LP4 din 06.02.20, MO70-74/06.03.20 art.64; în vigoare 06.04.20]

(10) Terenul de pe lîngă casă atribuit în folosinţă temporară şi terenul cu care lotul de pămînt
de pe lîngă casă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie se vînd la preţul normativ conform tarifului
indicat la poziţia I din anexă la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosinţă se află în
cazul în care, după parametri şi amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare,
terenurile menţionate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se înstrăinează în alt mod
conform legislaţiei.

(11) Mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a statului se va
vărsă la bugetul de stat.

(12) Mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a unităţilor
administrativ-teritoriale se varsă la bugetul municipiului, oraşului, satului (comunei).

Articolul 5. Vînzarea terenurilor proprietate privată

(1) În categoria terenurilor proprietate privată intră toate terenurile deţinătorilor, incluse în
registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri sau în registrul bunurilor imobile cu drept de
proprietate asupra acestora.

(2) Proprietarii au dreptul de a vinde terenurile la preţ liber.

(3) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate privată prin înţelegere între vînzător şi

cumpărător include următoarele acţiuni:

a) vînzătorul perfectează documentele care îi confirmă dreptul de proprietate asupra

pămîntului;

b) vînzătorul şi cumpărătorul încheie contractul de vînzare-cumpărare;

c) contractul de vînzare-cumpărare a pămîntului se autentifică notarial cu excepţia contractelor

de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole proprietate privată cu suprafaţa de pînă la 0,25 hectare,
atribuite conform art. 12 din Codul funciar nr. 828-XII din 25 decembrie 1991;

d) noul deţinător de teren prezintă contractul de vînzare-cumpărare la organul cadastral

teritorial în a cărui rază de activitate este situat terenul pentru înregistrarea dreptului de
proprietate asupra lui.

(4 )Dreptul de proprietate asupra terenului se dobîndeşte în momentul înregistrării în registrul

bunurilor imobile.

Articolul 6. Vînarea-cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă

aflate în proprietate privată

(1) Se permite vînzarea-cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate

privată. Destinaţia terenurilor se stabileşte pe baza informaţiei primăriei municipiului, oraşului,
satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul.

(2) Dreptul de vînzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului,

persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova, precum şi persoanelor juridice al căror capital
social nu conţine investiţii străine.

(3) În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie
agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară, ei au dreptul de a le înstrăina
prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova.

(4) De dreptul preferenţial la cumpărarea terenului (a unor sectoare din teren) proprietate
comună beneficiază coproprietarii.

Articolul 7. Vînzarea- cumpararea loturilor pomicole

(1) Membrii întovărăşirilor pomicole sînt deţinători de loturi pomicole, trecuţi în registrele
cadastrale ale deţinătorilor de teren, cu responsabilitate personală faţă de legislaţia funciară.

(2) Loturile pomicole neprivatizate sînt atribuite în folosinţa membrilor întovărăşirilor pomicole
păstrîndu-se proprietatea publică asupra lor.

(3) Terenurile întovărăşirilor pomicole ocupate de drumuri, clădiri şi obiective de deservire a

membrilor întovărăşirilor pomicole sînt trecute la categoria terenurilor de uz public.

(4) Membrii întovărăşirilor pomicole care doresc să cumpere lotul aflat în folosinţa lor, depun
la autoritatea administraţiei publice locale o cerere de cumpărare, la care anexează documentele ce
confirmă calitatea de membru al întovărăşirii respective.

(5) Primarul municipiului, oraşului sau satului (comunei) pe al cărui teritoriu se află
întovărăşirea pomicolă examinează cererile de cumpărare ale membrilor întovărăşirii pomicole,
cetăţeni ai Republicii Moldova, precum şi avizul conducerii întovărăşirii pomicole în cauză, iar
consiliul local respectiv adoptă o decizie privind vînzarea lotului pomicol. În cazul în care cererea de
cumpărare este respinsă, decizia consiliului local poate fi atacată în instanţa de contencios
administrativ competentă în condiţiile legii.

(6) Borderoul de calcul pentru determinarea preţului de vînzare a lotului pomicol, examinat şi
aprobat de autoritatea administraţiei publice locale, serveşte drept bază pentru perfectarea
contractului de vînzare-cumpărare.
 (7) Contractul, de vînzare-cumpărare a lotului pomicol este perfectat în triplu exemplar de
reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale şi este remis cumpărătorului, vînzătorului şi
notarului.

(8) Contractul de vînzare-cumpărare poate prevedea eşalonarea plăţii conform art.4.

(9) În cazul cînd după perfectarea contractului de vînzare-cumpărare se constată că suprafaţa

lotului pomicol este mai mare decît cea indicaţă de conducerea întovărăşirii pomicole,cumpărătorul
va achita o plată suplimentară corespunzătoare, iar dacă se constată că suprafaţa este mai mică,
primăria îi restituie acestuia banii plătiţi în plus. Diferenţa de preţ este achitată de ambele părţi în
termen de 6 lună.

(10) Proprietarul are dreptul de a vinde lotul său pomicol la preţ liber, inclusiv la licitaţie, unui
alt cetăţean al Republicii Moldova sau statului.

Articolul 8. Vînzarea-cumpărarea loturilor de pămînt de pe lîngă casă

(1) Loturile de pămînt de pe lîngă casă includ terenurile ocupate de casă, de anexele
gospodăreşti şi de grădini, atribuite conform legislaţiei, inclusiv conform art.82 din Codul funciar al
R.S.S. Moldova cu toate modificările şi completările ulterioăre.

(2) Proprietar al lotului de pămînt de pe lîngă casă este persoana fizică care l-a primit (conform
legislaţiei şi l-a legalizat prin titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

(3) Proprietarul lotului de pămînt de pe lîngă casă are dreptul de a-l vinde integral sau parţial,
la preţ liber, inclusiv la licitaţie, atît persoanelor fizice şi persoanelor juridice, cît şi statului.

(4) Nu sînt supuse vînzării-cumpărării loturile de pămînt de pe lîngă casă aflate în folosinţa
temporară a cetăţenilor, precum şi terenurile a căror suprafaţă depăşeşte norma prevăzută de
legislaţie. Terenurile menţionate se vînd conform art.4.

(5) Preţul normativ al lotului de pămînt de pe, lîngă casă se calculează pornind de la suprafaţa
lui, de la fertilitatea solului exprimată în grade şi tarifele pentru determinarea preţului normativ al
pămîntului. În lipsa informaţiei despre gradul de fertilitate a lotului supus vînzării-cumpărării, preţul
se calculează pornind de la gradul de fertilitate a solului în unitatea administrativ-teritorială
respectivă.

Articolul 9. Vînzarea-cumpărarea terenurilor destinate construcţiilor

în municipii, oraşe şi sate (comune)

(1) În municipii, oraşe şi sate (comune), terenuri destinate construcţiilor se consideră

terenurile pe care sînt amplasate construcţii şi amenajări, prevăzute de planul general de dezvoltare
a localităţii şi terenurile care urmează a fi folosite în aceste scopuri, inclusiv terenurile aferente
obiectivelor privatizate sau care se privatizează, terenurile aferente obiectiv privat, precum şi
terenurile aferente construcţiilor nefinalizate.

(2) Dreptul de a cumpăra de la stat şi de a vinde terenuri destinate construcţiilor în municipii,

oraşe şi sate (comune) îl au persoanele. fizice şi persoanele juridice din Republica Moldova şi
investitorii străini.

(3) Terenurile proprietate publică pe care sînt amplasate obiective proprietate de stat se vînd,
după privatizarea obiectivelor menţionate, persoanelor fizice sau persoanelor juridice care au
obţinut dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate pe aceste terenuri.

(4) Preţul terenuriler din intravilanul localităţilor, destinate construcţiilor, se calculează

pornind de la indicii cadastrali medii, locul amplasării terenurilor, suprafaţa lor, accesul la căile de
comunicaţii, amenajarea terenurilor.

(5) Terenurile din zonele de protecţie şi zonele sanitare,ale întreprinderilor pot fi vîndute
numai întreprinderilor în cauză, fără dreptul de a amplasa pe ele obiective care pot schimba indicii
acestor zone.

(6) Nu sînt supuse vînzării-cumpărării terenurile fondului apelor, cele destinate reţelelor
inginereşti, precum şi terenurile de uz public.

(7) Persoanele fizice sau persoanele juridice cărora li s-au atribuit terenuri din fondul de
rezervă, după compensarea pierderilor cauzate de excluderea acestora din circuitul agricol, conform
legislaţiei, sînt legalizate ca proprietari asupra pămîntului . În cazul atribuirii terenurilor deteriorate
natural,pierderile generate de excluderea acestora din circuitul agricol nu se compensează.

(8) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică destinate construcţiilor se efectuează

în conformitate cu articolul 4.

(9) Terenurile proprietate privată pe care sînt amplasate construcţii din intravilanul
localităţilor pot fi supuse vînzării-cumpărării la preţ liber, inclusiv la licitaţie.

Capitolul III

PREŢUL NORMATN AL PĂMÎNTULUI

Articolul 10. Preţul normativ al pămîntului la vînzarea-cumpărarea

şi arendarea terenurilor

(1) Preţul normativ al pămîntului se stabileşte la vînzarea-cumpărarea terenurilor, la arendarea

lor, precum şi în alte cazuri ce ţin de activitatea economică.

(2) În cazul încheierii contractului de vînzare-cumpărare a terenurilor aferente necesare pentru

activitatea obiectivelor şi construcţiilor nefinalizate specificate la alin.(1) lit.a), contractul de arendă
a terenurilor respective, încheiat anterior cu autoritatea administraţiei publice locale, devine nul din
momentul intrării în vigoare a contractului de vînzare-cumpărare.

(3) Pentru calcularea preţului normativ al pătnîntului este necesar de a primi caracteristica lui
cadastrală, după caz:

a) de la organul cadastral teritorial în a cărui rază de acţiune este situat terenul - pentru
vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate privată;

a1) de la Agenția Proprietății Publice - pentru vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate

publică a statului;

b) de la primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat

terenul - pentru vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică a unităţii administrativ-
teritoriale.

(4) Tarifele pentru calcularea preţului normativ al pămîntului sînt indicate în anexă.
 (5) Preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă, al loturilor de pămînt de pe lîngă casă
şi al loturilor pomicole se calculează pornind de la tarifele specificate la poziţia I din anexă.

(6) În cazul cînd nu au fost efectuate cercetări pedologice suplimentare, drept grad de
fertilitate a lotului de pămînt de pe lîngă casă (lotului pomicol) propus spre vînzare-cumpărare se
consideră gradul mediu de fertilitate din unitatea administrativ-teritorială (întovărăşirea pomicolă).

(7) Preţul normativ la vînzarea-cumpărarea terenurilor destinate construcţiilor, inclusiv a

terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, a terenurilor aferente obiectiv
privat, precum şi a terenurilor aferente construcţiilor nefinalizate, se calculează pornind de la
tarifele specificate la poziţia a IV-a din anexă.

(8) Plata anuală de arendă a terenurilor proprietate publică se stabileşte în funcţie de

destinaţia terenurilor arendate. Ea constituie nu mai puţin de 2% şi nu mai mult de 10% din preţul
normativ al pămîntului calculat pentru destinaţia respectivă, cu excepţia cazurilor prevăzute la
alin.(9), (10) şi (11).

(9) Terenurile din fondul de rezervă folosite în scopuri agricole pînă la utilizarea lor conform
destinaţiei se dau în arendă în mod prioritar lucrătorilor şi pensionarilor din sfera socială, precum şi
familiilor social defavorizate. Pentru aceste categorii de persoane, plata de arendă a terenurilor
menţionate echivalează cu impozitul funciar pentru loturile de pămînt de pe lîngă casă stabilit
pentru anul respectiv.

(10) În cazul arendării terenurilor prin licitaţie sau prin concurs, plata anuală de arendă se
stabileşte la licitaţie (concurs), şi constituie nu mai puţin de 2% din preţul normativ al terenului
arendat.

(11) Pentru terenurile proprietate publică aferente obiectivelor privatizate sau care se
privatizează, obiectiv privat, precum şi construcţiilor nefinalizate, plata anuală de arendă se
stabileşte, în procente, din preţul normativ calculat pentru terenurile aferente cu destinaţie
respectivă, după cum urmează : 2% - pentru municipiul Chişinău, inclusiv localităţile care intră în
componenţa acestuia; 1;5% -pentru mupicipiile Bălţi, Bender, Tiraspol; 1% - pentru celelalte
municipii şi oraşele Anenii Noi, Criuleni, Ialoveni, Ştrăşeni; 0,5% - pentru celelalte oraşe; 0,2% -
pentru sate (comune).

(12) La calcularea plăţii anuale de arendă pentru terenurile proprietate publică din cadrul
parcurilor industriale create în corespundere cu Legea cu privire la parcurile industriale ,
întreprinderea-admi nistrator va aplica coeficientul de micşorare pînă la 0 ,3 din plata stabilită la
alin. (11 ).

Articolul 101. Plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică

aferente obiectivelor privatizate sau întreprinderilor

şi obiectivelor private

(1) În cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectivelor

private nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente obiectivelor şi, întreprinderilor
menţionate, de la aceştia, în modul şi termenele fixate în conformitate cu legislaţia, se va încasa
anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică
decît plata anuală de arendă, calculată conform art.10 alin. (11), şi nu mai mare de 10% din preţul
normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă. Plata specificată va fi încasată, în
termenele fixate de consiliile locale, pentru perioada care urmează momentului adoptării de către
consiliul local a deciziei corespunzătoare pînă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare sau
de arendă .

(2) Plata stabilită la alin.(1) se aplică doar pentru terenurile aferente necesare pentru
activitatea obiectivelor şi construcţiilor nefinalizate specificate la art.(1) lit.a). Celelalte terenuri
aflate anterior în folosinţa proprietarilor obiectivelor şi construcţiilor, la propunerea acestora, trec în
fondul de rezervă al autorităţii publice respective care nu este în drept să refuze preluarea lor.

Capitolul IV

PREŢUL NORMATIV AL PĂMÎNTULUI PENTRU EXCLVDEREA

TERENURILOR DIN CATEGORIILE DE TERENURI CU DESTINAŢIE

AGRICOLĂ ŞI ALE FONDULUI SILVIC, PRECUM ŞI DIN CIRCUITUL

AGRICOL, ŞI ATRIBUIREA LOR LA ALTE CATEGORII DE TERENURI

Articolul 11. Excluderea terenurilor

Excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic,
precum şi din circuitul agricol, şi atribuirea lor la alte categorii de terenuri se face atît în interesele
publice, cît şi în interesele deţinătorilor de terenuri.

Articolul 12. Compensarea pierderilor

(3) Compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu

destinaţie agricolă şi ale fondului silvic se efectuează în toate cazurile de către persoanele fizice şi
persoaneie juridice interesate, indiferent de scopul excluderii terenurilor şi tipul de proprietate
asupra lor.

(4) Sînt compensate de asemenea pierderile cauzate de excluderea din circuitul agricol a
terenurilor fondului de rezervă şi a altor categorii de terenuri, cu excepţia celor de uz public celor
destinate creării parcurilor industriale conform Legii cu privire la parcurile industriale, celor
destinate extinderii sau creării zonelor economice libere au celor ce urmează a fi atribuite la
categoriile fondului silvic.

Articolul 13. Tarifele aplicate la compensarea pierderilor

Pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi

ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, se compensează pornind de la tarifele specificate
la poziţia a III-a din anexă.

Articolul 14. Acumularea mijloacelor băneşti rezultate din compensarea

pierderilor

(1) Mijloacele băneşti destinate compensării pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din
categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, şi
de atribuirea lor la alte categorii de terenuri se încasează la bugetul de stat sau, după caz, la bugetul
unității administrativ-teritoriale respective.

(2) Guvernul, consiliul unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, Adunarea
Populară a Găgăuziei adoptă hotărîrea, respectiv, decizia de atribuire a terenurilor din categoriile de
terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din alte categorii de terenuri, incluse
în circuitul agricol pentru a fi folosite în alt scop decît cel agricol , în termen de o lună după
transferarea de către persoanele fizice sau persoanele juridice a mijloacelor băneşti echivalente cu
pierderile cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol.

(3) Modificarea destinaţiei terenurilor şi legalizarea drepturilor deţinătorilor de terenuri se

efectuează numai după compensarea pierderilor.

Capitolul V

PREŢUL NORMATIV AL PĂMÎNTULUI ÎN PROCESUL

ÎNSTRĂINĂRII FORŢATE A TERENURILOR

Articolul 15. Scopul şi cazurile de înstrăinare forţată a terenurilor

(1) înstrăinarea forţată a terenurilor se efectuează de către Guvern de comun acord cu

autorităţile respective ale administraţiei publice locale în scopul satisfacerii necesităţilor funciare
ale statului.

(2) Înstrăinarea forţată a terenurilor în scopuri agricole este determinată de necesitatea creării
unor unităţi agricole de stat (ştiinţifice sau experimentale).

(3) Înstrăinarea forţată a terenurilor în alte scopuri decît cele agricole este admisă numai în
cazurile utilităţii publice: construcţia întreprinderilor industriale, drumurilor, trasarea
telecomunicaţiilor, construcţia unor obiective cu destinaţie specială, instalaţilor hidrotehnice şi altor
amenajări ale serviciului apelor, extragerea zăcămintelor subterane, dezvoltarea localităţilor,
construcţia instituţiilor de cultură,de învăţămînt, de ocrotire a sănătăţii, complexelor sportive şi de
agrement, crearea monumentelor naturii şi istoriei.

(4) Modul de înstrăinare forţată a terenurilor se stabileşte conform legislaţiei.

Articolul 16. Drepturile persoanelor fizice şi persoanelor juridice

ale căror terenuri au fost înstrăinate forţat în scopul

satisfacerii necesităţilor funciare ale statului

(1) Statul propune proprietarului terenului un alt teren în schimbul celui înstrăinat forţat.

(2) În cazul cînd calitatea terenului propus în schimb este în defavoarea proprietarului de
terenuri, acestuia i se compensează pierderile cauzate de schimb.

(3) Dacă proprietarul terenului refuz ă să ia teren în schimb ori statul nu dispune de teren
pentru schimb, pierderile i se compensează în bani.

(4) Litigiile funciare, apărute în procesul înstrăinării forţate a terenurilor, se soluţionează

conform legislaţiei.

Articolul 17. Compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forţată

a terenurilor

(1) Compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forţată a terenurilor are loc conform
preţului de piaţă al acestora, dar nu mai puţin decît preţul normativ calculat conform tarifelor
prevăzute Ia poziţia a II-a din anexă.

(2) În cazul în care autoritatea administraţiei publice şi proprietarul terenului nu ajung la o

înţelegere în privinţa preţului de piaţă al terenului supus înstrăinării forţate preţul va fi stabilit de
instanţa judecătorească în baza raportului de expertiză prezentat de experţii independenţi.

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 23

(1) Prezenta lege intră în vigoare după o lună de la data publicării.

(2) Pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale unde nu funcţionează organul cadastral

teritorial, contractul de vînzare- cumpărare va fi prezentat, în termen de 3 luni de la data
autentificării notariale sau de la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare în cazul în care
autentificarea notarială nu este obligatorie , la primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) pe
al cărei teritoriu este situat terenul, pentru operarea modificărilor în registrul cadastral al
deţinătorilor de terenuri.

(3) Informaţia cadastrală necesară pentru încheierea contractului de vînzare- cumpărare,

calcularea preţului normativ al pămîntului pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale unde nu
funcţionează organul cadastral teritorial este prezentată de primăria municipiului, oraşului, satului
(comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul.

(4) Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei
legi.

Articolul 24

Guvernul, în termen de 3 luni:

va pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor normative care

contravin prezentei legi;

va asigura elaborarea actelor normative care ar reglementa aplicarea prezentei legi.

Articolul 25

Legea nr.302-XIII din 2 decembrie 1994 privind preţul normativ al pămîntului (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 1995, m-.6, art.57) se abrogă.

PREŞEDINTELE

PARLAMENTULUI Dumitru MOŢPAN

Chişinău , 25 iulie 1997.

 Nr. 1308-XIII.

Anexă

Ia Legea privind preţul normativ şi modul

de vînzare- cumpărare a pămîntului

TARIFE

pentru calcularea preţului normativ al pămîntului

(pentru o unitate grad-hectar) în lei

I. Vînzarea-cumpărarea terenurilor cu

destinaţie agricolă, loturilor – de pămînt

de pe lîngă casă şi loturilor pomicole 621 ,05

II. Înstrăinarea forţată a terenurilor

agricole, loturilor de pămînt de pe lîngă

casă şi loturilor pomicole 1242,08

III. Excluderea terenurilor din categoriile

de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale

fonduIui silvic, precum şi din circuitul agricol 19873,34

IV. Vînzarea-cumpărarea terenurilor din

intravilanul localităţilor (cu excepţia loturilor

de pămînt de pe lîngă casă) 19873,34

Notă:

1. Preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă se va calcula în funcţie de fertilitatea

medie a solului stabilită pentru oraşul, satul (comuna) respectiv(ă) sau, la cererea proprietarului, în
funcţie de fertilitatea solului stabilită pentru terenul respectiv.

2. Preţul normativ al pămîntului pentru terenurile ocupate de obiective industriale, de

transport, de alte construcţii, precum şi pentru terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă, se
calculează în funcţie de fertilitatea medie a solului stabilită pentru republică.

3 În cazul vînzării terenurilor utilizate în procesul tehnologic aferente obiectivelor privatizate

sau care se privatizează, aferente obiectivelor private, precum şi a terenurilor utilizate în procesul
tehnologic aferente construcţiilor nefinalizate, la preţul normativ calculat conform tarifelor
 specificate la poziţia a IV-a din anexă, se aplică următorii coeficienţi:

0,9- pentru municipiul Chişinău;

0,7- pentru oraşele care intră în componenţa municipiului Chişinău;

0,5- pentru satele (comunele) care intră în componenţa municipiului Chişinău;

0,5 - pentru municipiile Bălţi, Bender, Tiraspol şi 0,4

- pentru localităţile care intră în componenţa acestora;

0,2 - pentru oraşele Cahul, Căuşeni, Comrat, Edineţ, Hînceşti, Orhei, Rîbniţa, Soroca, Ungheni,
Anenii Noi, Criuleni, Ialoveni, Străşeni;

0,1 - pentru celelalte oraşe;

0,02- pentru sate (comune).

4. Preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă, loturilor de pămînt de pe lîngă casă şi al

terenurilor întovărăşirilor pomicole se calculează prin aplicarea coeficientului 0,3 la tarifele
specificate la poziţia I din anexă.

Prezenta normă nu se aplică la calcularea cuantumului plăţii de arendă a terenurilor agricole.

7. Suprafaţa terenurilor utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau

care se privatizează, obiectivelor private, precum şi a terenurilor utilizate în procesul tehnologic,
aferente construcţiilor nefinalizate, se aprobă pentru terenurile proprietate publică a statului –de
Agenția Proprietății Publice, iar pentru terenurile proprietate publică a unităţilor administrativ-
teritoriale -de consiliile locale conform unui regulament aprobat de Guvern.

8. În cazul cînd unele terenuri din categoria terenurilor cu altă destinaţie decît cea agricolă
sînt trecute în categoria terenurilor cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic, preţul normativ al
pămîntului se calculează pornind de la tarifele specificate la poziţia I din anexă,

11. În caz de schimbare a destinației terenurilor agricole și a terenurilor fondului silvic în scop
de extragere a zăcămintelor de substanțe minerale utile, la prețul normativ calculat conform
tarifelor specificate la poziția a III-a din anexă, se aplică coeficientul 0,2, cu condiția recultivării și
returnării terenurilor menționate în circuitul agricol sau în fondul silvic în conformitate cu proiectul
de recultivare.

În cazul în care recultivarea terenurilor exploatate pentru extragerea zăcămintelor de

substanțe minerale utile nu asigură returnarea terenurilor în circuitul agricol sau în fondul silvic la
nivelul calității solului prevăzut în proiectul de recultivare, diferența dintre gradul de bonitate a
solului de pînă la recultivare și după recultivare urmează a fi recuperată în funcție de tarifele
stabilite pentru fiecare unitate grad-hectar la poziția menționată.