Activităţi de decontaminare industrială şi ecologizare

biol. Dan Luca, ing. Ionel Şerban, bch. Florin Mitrea, ing. Eugen Danciu
 Grupul de firme APISORELIA – Piatra-
Neamţ

 API SORELIA S.R.L.

 – preluare şi transport de deşeuri industriale periculoase şi
nepericuloase în vederea eliminarii finale prin metode
specifice
– activităţi de decontaminare şi ecologizare
– depozitare temporară a deşeurilor periculoase şi
nepericuloase în staţie de transfer
– lucrări de demolare şi curăţare de sectoare şi platforme
industriale

2
 Decontaminare şi ecologizare
Ce înţelegem prin termenul de decontaminare industrială?
 Îndepăratea sau inertizarea prin metode specifice a unui
agent contaminat conţinut de diferitele structuri componente
ale siturilor industriale (instalaţii, echipamente, rezervoare,
bazine etc.)

Ce înţelegem prin termenul de ecologizare?

• Totalitatea măsurilor şi acţiunilor care se întreprind pentru
îndepărtarea efectelor negative asupra mediului ambiant
rezultate din desfăşurarea unei activităţi, astfel încât
mediul să fie readus cât mai aproape de starea iniţială

3
 Metode de decontaminare
Există o varietate de metode de decontaminare, în funcţie de
natura şi caracteristicile contaminantului. De exemplu,
aspirarea unui produs chimic sub formă de pulbere poate fi
o metodă eficientă, în timp ce aplicarea aceleaşi metode în
cazul unui produs chimic lichid este neadecvată.
1. Metode fizice
2. Metode chimice
3. Metode termice
4. Metode enzimatice

4
 1. Metode fizice de decontaminare
 Chimicalele lichide pot fi îndepărtate de pe
suprafeţele inerte utilizând materiale absorbante
 Absorbanţii pot fi de origine naturală (nisip, pământ
de diatomee, cărbune activ etc.) sau sintetică
(diferite tipuri de răşini)

• Procesul de absorbţie implică o concentrare a substanţei chimice din

faza lichidă pe suprafaţa materialului absorbant, datorită configuraţiei
chimice a moleculelor de pe suprafaţa acestuia
• Când sunt utilizate materiale absorbante solide, în general structura
chimică a contaminantului nu este alterată. De exemplu, produsele
petroliere sunt rapid absorbite, dar nu suferă modificări ale
caracteristicilor lor. Astfel, materialul absorbat devine contaminat şi
trebuie stocat şi eliminat în consecinţă

5
 1. Metode fizice de decontaminare
 Un alt tip de decontaminare fizică implică spălarea
contaminantului utilizând un alt fluid, cum ar fi apa, alcoolul sau
alţi solvenţi, în scopul diluării acestuia cu lichidul de spălare

 Spălarea nu este o decontaminare completă (contaminantul poate

rămâne în crăpături sau alte asemenea zone), dar este eficientă în
cazul unor suprafeţe plane (pereţi, pardosele), mai ales dacă este
executată sub presiune

6
 2. Metode chimice de decontaminare
 Materialul absorbant asigură neutralizarea contaminantului
 Agenţii absorbanţi chimic reactivi interacţionează cu moleculele
contaminantului, modificându-le structura într-una nepericuloasă
 Exemple de agenţi de decontaminare: agenţii oxidanţi (hipoclorit de
calciu, hipoclorit de sodiu), baze puternice (hidroxid de sodiu, hidroxid
de potasiu, hidroxid de calciu), apa, peroximonosulfat de potasiu etc.

• Apa este un fluid ideal pentru decontaminare, deoarece o varietate de

detergenţi se dizolvă în apă. Aceşti compuşi “leagă” contaminanţii şi îi
îndepărtează de pe suprafaţă
• Gradul de solubilitate în apă influeanţează eficienţa şi durata
procesului de decontaminare.

7
 3. Metode termice de decontaminare
 Decontaminarea termică reprezintă utilizarea căldurii pentru a
evapora acei contaminanţi care pot trece rapid din stare lichidă în
stare de vapori, în condiţii de temperatură ridicată
 Apa fierbinte sau aburul pot fi utilizate cu succes la îndepărtarea
contaminaţilor graşi sau uleioşi
 Căldura umedă distruge legăturile chimice din numeroase micro-
organisme, omorându-le
 Aerul fierbinte poate fi utilizat ca agent de decontaminare, în
situaţiile în care scurgerea poate fi izolată şi tratată pentru o
perioadă mai mare de timp

8
 Exemplu:
Tehnologii de inertizare a nămolurilor
 În prezent, practica de eliminare a nămolurilor cu conţinut de ioni
metalici este stocarea temporară a acestora în recipienţi metalici sau
chiar în decantoarele staţiilor de epurare a apelor uzate aferente
 Depozitarea acestor nămoluri împreună cu deşeurile menajere sau alte
tipuri de deşeuri industriale constituie o sursă de poluare cu ioni de
metale grele
 Legislaţia în vigoare interzice depozitarea acestor nămoluri ca atare în
depozitele de deşeuri nepericuloase
 Eliminarea finală prin depozitare a nămolurilor necesită inertizarea
compuşilor toxici
 Inertizarea se realizază prin stabilizarea şi solidificarea materialelor de
depozitat (nămoluri)

9
 Exemplu:
Tehnologii de inertizare a nămolurilor

 Stabilizarea – constă în imobilizarea componenţilor toxici prin

mecanisme chimice (reacţii care dau compuşi insolubili) sau fizice
(încastrarea într-o reţea cristalină sau matrice polimerică)

• Solidificarea – constă în producerea unei mase solide, monolitice, cu o

structură suficient de rigidă şi de compactă pentru a fi evacuată fără
dificultăţi pe depozitele de deşeuri nepericuloase

10
 Exemplu:
Tehnologii de inertizare a nămolurilor
Inertizarea este corect efectuată dacă produsul final are:
 Inerţie ridicată la acţiunea agenţior atmosferici şi biologici
 Stabilitate fotochimică
 Caracteristici organoleptice satisfăcătoare
 Nu este combustibil
 Acţiune slabă pentru favorizarea proliferării insectelor şi rozătoarelor

Materialul obţinut este practic un pseudomineral, care conţine

diferiţi componenţi ai nămolului înglobat. Proprietăţile sale fizice
pot varia de la cele ale unui pământ moale la cele ale unui
material solid, asemănător şistului argilos

11
 Exemplu:
Tehnologii de inertizare a nămolurilor
Reactivi utilizaţi pentru inertizarea nămolurior:
 Pulberea anhidră de ciment Portland – combinându-se cu apa conţinută de
nămoluri, formează mai întâi un gel coloidal (fenomenul de priză) şi apoi o
structură monolitică, în interiorul căreia rămân încorporaţi componenţii toxici
(fenomenul de întărire)
 Silicat de sodiu – oferă o stabilitate mai ridicată legăturilor chimice dintre
matricea solidă şi metalele toxice poluante
 Argilă, var

Constituienţi tipici ai cimentului Portland Reacţii chimice tipice din timpul solidificării
Constituientul % masice 2Ca3OSiO4 + 6H2O → 3CaO.2SiO2.3H2O + 3Ca(OH)2
Silicat de tricalciu (alit) - (CaO)3.SiO2 45-75 2Ca2SiO4 + 4H2O → 3CaO.2SiO2.3H2O + Ca(OH)2
Ca3(AlO3)2 + 3CaSO4 + 32H2O → Ca6(AlO3)2(SO4)3.32H2O
Silicat de dicalciu (belit) - (CaO)2.SiO2 7-32
Ca6(AlO3)2(SO4)3.32H2O + Ca3(AlO3)2 + 4H2O →
Aluminat de tricalciu - (CaO)3.Al2O3 0-13 3Ca4(AlO3)2(SO4).12H2O
Aluminoferită de tetracalciu - (CaO)4.Al2O3.Fe2O3 0-18 2Ca2AlFeO5 + CaSO4 + 16H2O → Ca4(AlO3)2(SO4).12H2O
+ Ca(OH)2 + 2Fe(OH)3
Gips - CaSO4.2H2O 2-10

12
 Exemplu:
Tehnologii de inertizare a nămolurilor
Interacţiunile dintre nămol şi substanţele chimice adăugate sunt extrem
de complexe, deoarece multe reacţii au loc simultan, în special în cazul
nămolurilor ce conţin a variatate de poluanţi reactivi. Cele mai importante
reacţii sunt:
• Reacţiile dintre silicatul de sodiu şi nămolul tratat, care conduc la
neutralizarea acizilor şi la insolubilizarea aproape totală a ionilor
metalici polivalenţi
• Reacţiile dintre silicatul de sodiu şi anumiţi constituienţi ai agentului
de fixare (cum ar fi ionul de calciu), obţinându-se un produs cu
structură de gel, care poate reţine, prin diferite mecanisme de fixare
fizico-chimice, apa, ionii şi alţi compuşi
• Reacţiile dintre agentul de fixare şi apă, începând cu hidroliza şi
continuând cu hidratarea şi alte interacţiuni

13
 Exemplu:
Tehnologii de inertizare a nămolurilor
Principalele etape care se succed în procesul de tratare în vederea
inertizării sunt:
• Testarea nămolului în scopul stabilirii reţetei optime de tratare
• Omogenizarea nămolului
• Adăugarea reactivilor şi formarea unui produs care se prezintă sub
forma unui fluid păstos, capabil să se solidifice suficient de lent pentru
a obţine o anumită consistenţă
• Solidificarea completă a produsului
• Teste de levigare

14
 Metode de ecologizare

15
 Metode de ecologizare
Utilizând principiul sursă – cale – receptor, tehnicile de ecologizare
pot fi împărţite în trei mari categorii:

• Excavarea solului contaminat (receptorul)

• Reţinerea contaminanţilor (sursa)

• Îndepărtarea contaminanţilor (sursa)

16
 Metode de ecologizare
Excavarea solului contaminat şi eliminarea finală într-un depozit
autorizat:

• Deşeuri contaminate

• Deşeuri periculoase

• Deşeuri speciale

17
 Metode de ecologizare
Reţinerea contaminanţilor:

• Încapsulare:
• Bariere de reţinere
• Membrane din plastic sau argilă
• Vitrificare
• Încimentare
• Acoperire

18
 Metode de ecologizare
Îndepărtarea contaminanţilor:

• Metode biologice: • Metode fizice:

• Bacterii anaerobe • Spălare
• Ciuperci • Evaporare
• Landfarming • Curăţare cu abur
• Fitoremediere • Antrenare cu aer
• Metode chimice:
• Neutralizare
• Schimb de ioni
• Oxidare sau reducere
• Fotoliză
• Precipitare

19
 Exemplu:
Ecologizarea prin landfarming

Ce înţelegem prin landfarming?

 O tehnologie de decontaminare a solului care reduce concentraţia de
produse petroliere prin biodegradare
 Solul contaminat excavat se depune, într-un strat subţire, pe o
suprafaţă plană, iar stimularea activităţii microorganismelor aerobe se
face prin aerare şi/sau adăugarea de minerale, nutrienţi şi umiditate
 Stimularea activităţii bacteriene din sol duce la degradarea
contaminanţilor prin procesul de respiraţie microbiană
 În cazul în care stratul de sol contaminat nu depăşeşte 90 de cm în
profunzime, este posibilă stimularea activităţii bacteriene şi fără
excavarea acestuia

20
 Exemplu:
Ecologizarea prin landfarming
Avantaje Dezavantaje
• Relativ uşor de conceput şi implementat • Sunt dificil de atins reduceri ale
• Timpi de tratare reduşi: de la 6 la 24 de concentraţiilor > 95% şi concentraţii ale
luni (în condiţii optime) contaminanţilor < 0,1 ppm
• Costuri competitive: 30-60 Euro/tona de • Poate fi ineficient în cazul unor
sol contaminat concentraţii de contaminanţi ridicate (>
• Eficient asupra compuşilor organici cu rată 50000 ppm hidrocarburi petroliere totale)
de biodegradare redusă • Prezenţa unor cantităţi semnificative de
metale grele (> 2500 ppm) poate inhiba
dezvoltarea bacteriană
• Necesită o suprafaţă mare pentru tratare
• Generarea de praf şi vapori din timpul
aerării poate afecta calitatea aerului din
zonă
• Poate necesita un sistem de drenare

21
 Exemplu:
Ecologizarea prin landfarming
Eficienţa procesului

Caracteristicile solului Caracteristicile constituienţilor Condiţiile climatice

Densitatea populaţiei Volatilitatea Temperatura ambientală
microbiene Structura chimică Precipitaţiile
pH-ul Concentraţia Vântul
Umiditatea Toxicitatea
Temperatura
Conţinutul în nutrienţi
Textura

22
 Exemplu:
Ecologizarea prin landfarming
Caracteristica Valoarea Eficienţa procesului de landfarming
Bacterii heterotrofe totale > 1000 CFU/g sol uscat În general eficient
< 1000 CFU/g sol uscat Poate fi eficient; necesită investigaţii
suplimentare
pH-ul solului 6 < pH < 8 În general eficient
6 > pH > 8 Este necesară corecţia de pH
Umiditatea solului 40% <capacitatea de În general eficient
retenţie a apei < 85%
< 40% Este necesară umidificarea periodică
> 85% Este necesar un sistem de drenaj
Temperatura solului (oC) 10 < T < 45 Eficient
10 > T > 45 În general ineficient. Poate fi necesar
un spaţiu închis sau bacterii
selecţionate

23
 Exemplu:
Ecologizarea prin landfarming
Caracteristica Valoarea Eficienţa procesului de landfarming
Nutrienţi din sol 100:10:1 – 100:1:0,5 Eficient
(C:N:P) În afara intervalului Este necesară ajustarea parametrilor
Textura solului Permeabil Eficient
Greu permeabil Necesită adăugarea de materiale
suplimentare (pietriş, nisip, rumeguş)
Conţinutul de produse < 50000 ppm Eficient. În cazul unor concentraţii
petroliere din sol > 10000 ppm este necesară
amestectarea cu sol necontaminat
> 50000 ppm Ineficient. Este necesară
amestecarea în vederea diluării
Conţinutul de metale < 2500 ppm Eficient
grele din sol > 2500 ppm Ineficient. Este necesară
amestecarea în vederea diluării

24
 Exemplu:
Ecologizarea prin landfarming
Structura chimică şi biodegradabilitatea
Gradul de Exemple de consituienţi Produse în care constituientul se
biodegradare regăseşte
Uşor biodegradabil n-pentan, n-butan, - Benzină
n-octan
Nonan - Motorină
Metil-butan, dimetil- - Benzină
pentene, metil-octani
Benzen, toluen, xilen, - Benzină
etilbenzen, propilbenzen
Decani, dodecani, - Motorină, kerosen
Tridecani - Combustibili pentru încălzire
Tetradecani - Uleiuri de ungere
Naftalene, fluoranteni - Motorină, kerosen
Pirene - Combustibili pentru încălzire
Greu biodegradabil Acenaftalane - Uleiuri de ungere

25
 Exemplu:
Ecologizarea prin landfarming
Evaluarea gradului de biodegradabilitate (testare pe pilot)
• Se determină tipurile şi concentraţiile contaminanţilor din solul care
este utilizat pentru studiul de biodegradabilitate
• Se analizează concentraţiile iniţiale ale constituienţilor prezenţi în
probele de sol, astfel încât să fie posibilă evaluarea gradului de
reducere a concentraţiei
• Se determină dacă nutrienţii (azot şi fosfor) sunt în cantităţi suficiente
pentru a susţine activitatea bacteriană amplificată
• Se evaluează parametrii care ar putea inhiba dezvoltarea bacteriană
(ex. metale toxice, pH < 6 sau pH > 8)

26
 Exemplu:
Ecologizarea prin landfarming
Parametri fizici şi chimici pentru studiile de biodegradabilitate

Paramentrul Caracteristicile măsurate

Toxicitatea solului Tipul şi concentraţia de contaminant, metale
prezente, pH

Textura solului Granulaţia, densitatea, conţinutul în argilă,

umiditatea, permeabilitatea, porozitatea

Nutrienţi Azotaţi, fosfaţi, alţi anioni şi cationi

Biodegradabilitatea Carbonul organic total, volatilitatea, structura

contaminantului chimică

27
 Exemplu:
Ecologizarea prin landfarming
Proiectarea şi construirea landfarmei

• Suprafaţa de teren necesară – se determină în funcţie de volumul de

sol supus tratării şi adâncimea propusă a landfarmei
• Schiţa landfarmei – se stabileşte în funcţie de configuraţia
amplasamentului şi a căilor de acces
• Construirea landfarmei – include: pregătirea amplasamentului
(curăţare, afânare, desţelenire etc.), diguri, consolidări, sistem de
drenare şi tratare, echipamente de pretratare a solului (mărunţire,
amestecare, controlul pH-ului), sistem de captare şi tratare a vaporilor
• Echipament de aerare – poate include echipamente tipice utilizate în
agricultură

28
 Exemplu:
Ecologizarea prin landfarming
Proiectarea şi construirea landfarmei (continuare)

• Sistem de management al apelor pluviale – diguri din pământ, sistem

de drenare şi colectare a apelor într-un bazin
• Controlul eroziunii solului – terasare, sisteme de stropire cu apă
• Controlul pH-ului şi nutrienţilor – aplicarea periodică (în timpul aerării
mecanizate) de îngrăşăminte solide, calcar şi/sau sulf sau a
îngrăşămintelor lichide (utilizând un sistem de stropire)
• Securitatea amplasamentului – construirea unui gard
• Controlul emisiilor în aer – este necesar dacă solul supus tratării
conţine contaminanţi volatili

29
30
 Portofoliu
 Unirea S.A. Iaşi – decontaminare rezervoare de stocare ulei vegetal,
hexan, motorină şi acid sulfuric
 Aker Brăila S.A. – decontaminare rezervoare de stocare acid clorhidric,
hidroxid de sodiu şi soluţii neutralizate; decontaminare băi zincare
 Fartec S.A. Braşov – curăţare şi decontaminare depozit de aditivi
pentru industria cauciucului
 Vinexport S.A. Focşani – decontaminare şi neutralizare bazine de
depozitare ferocianură ferică
 Reva S.A. Simeria – curăţare rezervoare de stocare a vaselinelor uzate

31
 S.C. Unirea S.A. – Iaşi
Decontaminare rezervoare de ulei vegetal

32
 S.C. Unirea S.A. – Iaşi
Decontaminare rezervoare de combustibil

33
 S.C. Unirea S.A. – Iaşi
Decontaminare rezervoare de H2SO4 şi NaOH

34
 S.C. Fartec S.A. – Braşov
Curăţare depozit de aditivi pentru cauciucuri

35
 S.C. Fartec S.A. – Braşov
Curăţare depozit de aditivi pentru cauciucuri

36
 S.C. Vinexport S.A. – Focşani
Decontaminare bazine de stocare ferocianură ferică

37
 S.C. Vinexport S.A. – Focşani
Decontaminare bazine de stocare ferocianură ferică

38
 S.C. Reva S.A. – Simeria
Curăţare rezervoare de stocare vaseline uzate

39
S.C. Reva S.A. – Simeria
Curăţare rezervoare de stocare vaseline uzate

40
 Vă mulţumesc!

41