SISTEMUL SCHELETIC LA

LOXODONTA AFRICANA
Aldea Alina
Grupa A
 LOXODONTA AFRICANA – ÎNCADRARE
SISTEMATICĂ
• Regn: Animalia
• Filum: Cordata
• Clasă: Mammalia
• Ordin: Proboscidea
• Familie: Elephantidae
• Gen: Loxodonta
• Specie: L. africana
 SISTEMUL SCHELETIC
Coloana vertebrala

Coaste
Exoschelet
Schelet axial

Stern

Sistem scheletic

Endoschelet Schelet cefalic

Scheletul centurilor
Scheletul membrelor
Schelet appendicular anterioare si
posterioare
Scheletul membrelor
propriu-zise
 SCHELETUL AXIAL

Coloana vertebrală, sternul și coastele

formează cușca toracică.

Scheletul cefalic este format din

neurocraniu și viscerocaniu.
 COLOANA VERTEBRALĂ
Coloana vertebrală prezintă cinci regiuni.
Prima regiune este regiunea cervicală care
cuprinde 7 vertebre, dintre care două atipice,
numite atlas și axis, și 5 vertebre cervicale
tipice. Atlasul este lipsit de corp vertebral si
realizează legatura coloanei vertebrale la
craniu. Atlas Axis
Regiunea toracică cuprinde 20-21 de
vertebre, care se caracterizează prin prezența
fațetelor craniale și caudale la care se
articulează coastele, cu excepția ultimelor 3-
4 care prezintă doar fațete craniale.

T1 T10
 COLOANA VERTEBRALĂ

Regiunea lombară este formată

din 3 vertebre cu corp masiv.
Regiunea sacrală este
reprezentată de osul sacrum
care s-a format prin unirea a 5
vertebre sacrale.

L2 Sacrum
 COLOANA VERTEBRALĂ
Cd1 Cd7

Regiunea caudală este

formată din 19-21
vertebre. De la prima până
la ultima ele pierd
progresiv atât arcul hemal
cât și arcul neural, în final
rămânând doar cu corpul
vertebral. Cd13
Cd18
 COASTELE
Coastele au câte două regiuni: vertebrală și sternală. Extremitatea vertebrală prezintă un cap, un
gât și o tuberozitate. Capul coastei se articulează între doi corpi vertebrali iar tuberozitatea la
nivelul apofizei transverse a vertebrei corespunzătoare.
Există în jur de 20-21 de perechi de coaste. Atât numărul total de coaste cât și numărul de coaste
adevărate sau false poate varia.
De regulă, primele 6 perechi de coaste sunt adevărate și se articulează direct cu sternul.
Următoarele 9-10 perechi de coaste sunt coaste false, articulându-se la stern printr-un cartilaj
comun, iar ultimele 5 perechi de coaste sunt coaste flotante și nu se articulează la stern.

Coasta 1 Coasta 19 Ultima coastă

 STERN

Sternul este alcătuit din 5

sternebre fuzionate între ele.
Acesta este format din trei
părți: manubriu, corp (format Stern – vedere dorsală
din 2-4 sternebre) și xifistern
cartilaginos.

Stern – vedere laterală din stânga

 SCHELET CEFALIC
Scheletul cefalic are trei componente cu origini
diferite: splahnocraniu, condrocraniu și
dermatocraniu.
Din punct de vedere morfologic, craniul
cuprinde cutia craniană, fălcile și hioidul.
Craniul este de tip auximetamer, regiunea
occipitală fiind formată prin asimilarea unui
număr mai mare de vertebre.
 NEUROCRANIUL ȘI
VISCEROCRANIUL
Neurocraniul este format din: occipital (1), parietal (2), temporal (4), interparietal (3),
presfenoid (7), pterigoid (8), frontal (5), etmoid (9) și vomer (10).
Viscerocraniul este format din: nazale (11), lacrimale (12), maxilare (15), dentare (13), palatine
(14), zigomatic (16) și mandibula (17).
NEUROCRANIUL ȘI
VISCEROCRANIUL
SCHELETUL APENDICULAR
Scheletul apendicular este
reprezentat de scheletul
membrelor.
Scheletul membrelor este
alcătuit din scheletul
centurilor și scheletul
membrului propriu-zis
 SCHELETUL MEMBRULUI
ANTERIOR
Centura scapulară:
• Scapular – os lat cu două fețe, are forma unui
triunghi neregulat; prezintă spina scapularului (f),
care împarte scapularul în fosa supraspinoasă (c)
și fosa infraspinoasă (d); spina scapularului se
termină cu apofiza acromion;
• Apofiza coracoidă (l) – rest de coracoid, sudată la
scapular.
La locul de articulare a celor două oase se formează
cavitatea glenoidă (k) unde se articulează
humerusul.
 SCHELETUL MEMBRULUI
Scheletul membrului propriu-zis:
ANTERIOR
 Stilopod:
humerus (5)– cel mai lung și greu os din scheletul membrului
anterior
 Zeugopod:
radius (10) și ulna (12)– constitue scheletul antebrațului;
ulna este mult mai lată decât radiusul și este principala componenta
de susținere a masei; acestea de articulează primixal;
 Autopod:
carpiene – în număr de 8 dispuse pe două rânduri
metacarpiene – în număr de 5; lll este cel mai bine
dezvoltat, urmat de lV, V și ll, în timp ce l este cel mai mic;
falange – sunt distribuite diferit în cadrul celor 5 degete:
degetul 1 este format dintr-o singură falangă, degetele 2,3,4 sunt
formate din 3 falange iar degetul 5 din 2 falange; este de remarcat
faptul ca acolo sunt există falangă distală (la degetele 2-4) aceasta
nu se articulează cu falanga mijlocie.
 SCHELETUL MEMBRULUI
POSTERIOR
Centura pelviană (Os coxal):
ilion
• Ilion – lățit și dispus preacetabular; se
articulează cu osul sacrum;
• Ischion și pubis – se unesc și cavitate
formează simfiza ischiopubiană; între acetabulară
cele două oase există un foramen foramen
obturator. obturator

simfiza ischiopubiana
pubis ischion
 SCHELETUL MEMBRULUI
POSTERIOR
Scheletul membrului propriu-zis:
• Stilopod
femur – cel mai lung os din acest schelet
• Zeugopod
tibia – bine dezvoltată și relativ scurtă
peroneu – mult mai mică și subțire decât tibia la care
se fixează lateral femur tibia
• Autopod
tarsiene – în număr de 7, asezate pe 3 rânduri
metatarsiene – în număr de 5; metatarsul lll este cel peroneu
mai dezvoltat, urmat de lV și ll; metatarsul V are cam
jumatate din lungimea metatarsului lll, în timp ce cel mai
mic, l, are jumătate din lungimea celui de-al ll-lea
falange – sunt 5 degete; degetul 1 nu prezintă falange,
este format dintr-un singur os sesamoid; degetele 2 și 5 sunt
formate din 2 falange, în timp de degetele 3 și 4 sunt
autopod
formate din 3 falange
Bibliografie:
• A.J. Bezuidenhout, C.D. Seegers – The osteology of African elephant (Loxodonta africana)
• Malie M.S. Smuts, A.J. Bezuidenhout – Osteology of the pelvic limb of the African elephant (Loxodonta africana)
• Malie M.S. Smuts, A.J. Bezuidenhout – Osteology of the thoracic limb of the African elephant (Loxodonta africana)
• N.J. Van Der Merwe, A.J. Bezuidenhout, C.D. Seegers – The skull and mandible of African elephant ( Loxodonta africana)
• L. Bejenaru – Anatomia comparată a animalelor
• L. Bejenaru, S. Stanc, A. Neagu – Elemente de anatomie comparata a animalelor
• C. Bogoescu, A. Dabija, E. Sanielevici – Atlas zoologic

Webografie:
• https://www.nms.ac.uk/explore-ou
• https://images.app.goo.gl/ydiQsLy6ix2eeZoLA
• https://animaltalk5.wordpress.com/2017/01/15/the-african-bush-elephant/amp/
• https://commons.wikimedia.org/wiki/File:African_Elephant_%28Loxodonta_africana%29_coming_too_close_%28114923797
36%29.jpg
• https://pin.it/78HJygT