Comportamentul alimentar și

cultura alimentara

Dr. Luminița Suveică,

Doctor în medicină
Conferențiar Universitar
Expert în Sănătate Publică
Medic endocrinolog-nutriționist
[email protected]
Ca să trăim în pace și armonie,
trebuie să ne hrănim
sufletul și corpul!
Mâncarea – hrană pentru corp
 Corpul uman este o mașinărie complicată, care are nevoie de
combustibil ca să funcționeze.
Și acest combustibil este mâncarea.
Odată înghițită, mâncarea ajunge în stomac, apoi în intestin,
unde se digeră în fragmente mici numite glucide, proteine,
lipide, vitamine și minerale.
Din tubul digestiv nutrienții trec în sânge și sunt transportați
către toate celulele organismului.
Intervine apoi metabolismul, un proces complex de reacții
chimice care transformă nutrienții în energie.
 MÂNCAREA = ENERGIE
Corpul tău are Chiar și atunci când
nevoie de energie dormi consumi
pentru orice energie, pentru că
activitate: să se organele
miște, să respire, funcționează în
să gîndească, să continuare, ele nu
lupte împotriva se opresc niciodată.
bolilor.
MÂNCAREA = ENERGIE

Consumul de energie zilnic are

2 componente:
- Energia de repaus
- Energia de mișcare
MÂNCAREA = ENERGIE
MIȘCĂ-TE, NU STA PE GÂNDURI!
CE ȘI CÎT Mănîncă
MĂNÎNCI? diversificat
 Principalele
categorii de nutrienți
PROCENTUL DE FIBRE DIN ALIMENTE
PROCENTUL DE FIBRE
DIN ALIMENTE
PROCENTUL DE FIBRE
DIN ALIMENTE
PROCENTUL
DE PROTEINE
DIN ALIMENTE
 Aminoacizii din proteine
Proteine complete animale – conțin toți cei 9 AA
esențiali. Doar produsele de origine animală (carne,
pește, ouă, lapte, brînză) conțin proteine complete.

Proteine incomplete vegetale – au lipsă unul sau mai

mulți AA esențiali.
Ele provin din produse vegetale: cereale, făinoase,
leguminoase, semințe, nuci.
Pentru ce avem nevoie de grăsimi:
• Primirea și furnizarea de energie
• Participarea la metabolism (vitamine)
• Material de construcție pentru membranele celulare
• Protecția mecanică și izolarea termică
• Sursă de acizi grași esențiali (polinesaturați)
 De ce avem nevoie de
acizii grași polinesaturați ω-3 ?
 De unde luăm Acizii Grași?
Saturați Nesaturați
( forma solidă) ( forma lichidă)
•Produse din carne •Ulei vegetal (de
•Produse lactate diferite tipuri)
•Ulei de cocos, ulei •Nuci, seminte
de palmier •Pește gras
•Avocado
 Ce cantitate de grăsimi
avem nevoie?
FORMULA regimului alimentar echilibrat:

1g de proteine х 1g de grăsime х 3g carbohidrați х 30 ml apă

Raportul dintre grăsimile saturate și nesaturate

1x1:
PROCENTUL DE GRĂSIMI DIN ALIMENTE
CE SUNT ACIZII GRAȘI TRANS?
Cele mai multe grăsimi trans se conțin în:
• Produse de cofetărie
• tartinabile, unt moale
• maioneza;
• ketchup;
• produse fast-food;
• snacks-uri (chips-uri, popcorn, etc.);
• produse semifabricate congelate
• alimente prăjite
VITAMINE
CA SĂ FII
SĂNĂTOS
 Vitaminele – sunt substanţe organice fără valoare
energetică proprie, dar necesare bunei funcţionări a
organismului sau creşterii sale.
Organismul nu le poate sintetiza, astfel ca aceste substanţe
indispensabile trebuie să fie furnizate de alimente.
Sunt 2 grupuri mari: Vitamine hidrosolubile (vit.C; grupul de
vitamine B şi P, care sunt în special coenzime) şi Vitaminele
solubile în grăsimi (A,D,E,K)
Vitamina C este un nutrient esenţial vieţii, solubil în apă, implicat în producţia de glucocorticosteroizi
şi de anumiţi neurotransmiţători (substanţe care permit transmisia influxului nervos), în metabolizmul
glucozei, al colagenului, al acidului folic şi al anumitor aminoacizi, în neutralizarea radicalilor liberi şi a
nitrozaminelor, în reacţii imunologice, care facilitează absorbţia fierului la nivelul tubului digestiv.

Surse de vitamina C
-fructele de măcieș;

-fructele citrice (lămîie verde, lămîie, portocală, greifruct), tomatele şi cartofii;

-alte legume si fructe: papaya, broccoli, varză de Bruxellex, coacăză, căpșuni, conopidă, spanac, pepene
galben, kiwi, merișoarele şi ardeii iuți.
Mineralele se împart în două grupe: macrominerale (minerale esențiale)
și microminerale (oligoelemente).
Macromineralele se regăsesc în aproximativ toate celulele organismului,
și sunt implicate în menținerea homeostazei generale și funcționarea
normală a organismului.
Se recomandă asimilarea a 100 mg de minerale esențiale din alimentație,
zilnic. Din această grupă fac parte: calciul, magneziul, sodiul, potasiul,
fosforul și clorul.
Microminerale - sunt micronutrienți necesari organismului uman în
cantități foarte mici (mai puțin de 100 mg/zi), spre deosebire de
macrominarele. Din aceasta categorie fac parte: fierul, cobaltul, cuprul,
iodul, manganul, seleniul, zincul și molibdenul.
 DESPRE MINERALE
o calciul și fosforul susțin creșterea structurii osoase
o potasiul și sodiu mențin echilibrul electrolitic;
o fierul contribuie la oxigenarea celulelor;
o cromul contribuie la eliminarea glucozei din sînge și convertește
grăsimile, carbohidrații și proteinele în energie;
o cuprul ajută la folosirea fierului în organism;
o iodul contribuie la buna dezvoltare fizică și mentală;
o magneziul menține sănătatea și funcționalitatea
mușchilor, nervilor și oaselor;
o manganul produce enzime cu rol în metabolizmul proteinelor și
grăsimilor;
o molibdenul este cofactor pentru o serie de enzime care catalizează
importante transformări chimice ale ciclurilor de carbon, azot și sulf.
Ce anume influențează dezvoltare copiilor?

 Măsurarea greutății și a altor parametri antropometrici rămân în centrul evaluării nutriționale a copiilor

 Procesul de creștere și dezvoltare a copilului și adolescentului presupune un câștig în greutate precum și

creșterea dimensiunii corpului

 Factori importanți:
 moștenirea genetică
 nutriția
 funcția endocrină
 boala (boli infecțioase recurente sau boli cronice)
 mediul general (viața de familie stabilă, comunitatea pașnică, buna educație școlară)
 SUBNUTRIȚIA / DEFICIENȚA DE CREȘTERE

 Deficiența de creștere: un copil cu înălțimea și circumferința capului normale dar care nu are o
greutate corespunzătoare vârstei

 Cauzele subnutriției în țările în curs de dezvoltare:

 hrana insuficientă
 lipsa nutrienților necesari creșterii
 interacțiunea cu diferite boli infecțioase

• 50% din cazurile înregistrate în Occident se datorează cauzelor non-organice

• cauzele organice ale deficienței de creștere sunt : probleme renale, cardiorespiratorii,
endocrine și anomalii gastro-intestinale
 SUPRAPONDERALITATEA

 Obezitatea în timpul copilăriei reprezintă un factor de risc semnificativ pentru afecțiuni cronice (bolile
de inimă, diabetul, tensiunea arterială crescută)

 Sugarii supraponderali devin copii obezi care la rândul lor se transformă în adolescenți obezi (80%
dintre adolescenții obezi devin adulți obezi)

 Cauzalitate multifactorială: dimensiunea meselor zilnice, proporția deficitară a macronutrienților, natura

sedentară, creșterea timpului alocat TV și gadgeturilor, ingestia de alimente fast-food alături de
substituirea apei cu băuturi energizante !!

 Copiii trebuie încurajați de mici să își dezvolte obiceiuri nutriționale sănătoase și să depună efort
fizic (formarea comportamentului sanatos)
 CARIILE DENTARE

 Copilăria reprezintă o perioadă cu risc înalt de dezvoltare a cariilor dentare, pe măsură ce

dieta s-a modificat incluzând tot mai multe zaharuri (sucroză, glucoză, lactoză, fructoză) și
alimente din ce în ce mai rafinate

 frecvența consumului de zahăr este mai nocivă în ceea ce privește dezvoltarea cariilor
decât cantitatea în sine

 Programele destinate controlului și eliminării cariilor dentare trebuie să se concentreze pe o

bună igienă orală + fluorizare + inducerea unui consum moderat de zaharuri (consult regulat
stomatolog + educatie + igiena orala)
 ALERGIA ALIMENTARĂ

 Alergiile alimentare sunt cauzate de lactate, ouă, arahide și alte nuci, grâu, soia, pește sau
crustacee

 Tratamentul tuturor formelor de alergie implică eliminarea alimentelor din dietă

 În cazurile în care reacția la alimente este severă (alune,crustacee), copiii pot avea asupra lor
adrenalină gata de a fi injectată

 S-a remarcat în ultima perioadă o supradiagnosticare a alergiilor alimentare

 BOALA CELIACĂ

 Boala celiacă este o afecțiune autoimună declanșată de sensilibitatea la gluten la

persoanele cu predispoziție genetică

 Efecte: creștere nesatisfăcătoare, diaree cronică, distensie abdominală și anorexie (refuzul de a

se alimenta)

 Biopsia intestinului subțire este standardul de aur pentru diagnoză

 Tratament: o dietă fără gluten care exclude complet grâul, orzul, secara și de obicei ovăzul…
 Trăim vremuri tulburi

În sfîrșit Organizația Mondială a Sănătății a pus la îndoială modelul utopic de

consumator rațional, din simplu motiv că nu putem fi stăpîni și nici conștienți de
totalitatea deciziilor alimentare.
Pentru că ele țin de instinct, nu de rațiune; de corp, nu de minte.
Iar mintea obosește la un moment dat, și atunci lucrurile ne scapă de sub
control!
 Trăim vremuri tulburi
• Nu-i nevoie ca orice persoană să cunoască nutrienții dintr-un produs și ce rol au
ei pentru organism
• Însă avem nevoie(urgent!) de o educație alimentară completă, care să ne
readucă aminte de obiceiurile și atitudinea pozitivă față de mîncare.
• Nu lista de nutrienți dintr-un produs ne asigură sănătate, ci calitățile lui
gustative. Adică trebuie să-ți placă, să-l mănînci cu bucurie, să-l savurezi cu
toate simțurile, să stai la masă într-o atmosferă plăcută și,pe cît posibil, să faci
asta împreună cu alții.
• Alimentația este legătura sigură dintre mediul
înconjurător, ritmul anotimpurilor, natură și fiecare
celulă dintr-o viețuitoare a planetei
• În ultimul secol, populația globului a crescut de la 2 la 7 miliarde de suflete.
• În cîteva decenii, am trecut de la subnutriție la obezitate.
• Industria alimentară a învățat să facă proteine din soia, glucide din porumb
și lipide din palmieri.
• La începutul secolului XIX, 80% din bugetul unei familii era alocat mîncării,
în timp ce astăzi e suficient doar 20%. Pe măsură ce învestiția noastră în
alimente scad, cresc cheltuielile pentru un nou produs esențial:
medicamentul.

NUTRIȚIA ESTE PREVENȚIE, FARMACOLOGIA – TRATAMENT!

 NUTRUȚIA înseamnă
plăcere!
• Alimentul este mai important decît nutrientul, iar mîncatul se face cu
simțurile, nu cu capul! De fapt, lucrurile se combină, asociază și se împletesc,
fără ca noi să știm asta.
• Dacă v-aș spune că în farfuria dvs este buna-dispoziție, dar sunt și carotenoizi
anti-oxidanți, înseamnă că ați mîncat legume.
• Cînd este plăcere, dar și triptofan (ca precursor al melatoninei, care reglează
dispoziția și somnul), ați mîncat carne fie de porc, fie de curcan.
• Potasiul care reglează tensiunea vine din frunzele de salată, iar savoarea și
acizii grași Omega-3 anti-inflamatori găsim în brînzeturi.
• Nu ne-îmbătăm, pentru că vrem să primim o rație de polifenoli anti-oxidanți la
fiecare pahar de vin roșu, nici roșiile nu le mănîncă, pentru că au licopen cu
efect anti-cancer, ci pentru că așa am fost crescuți, pentru că ne plac.
 NUTRUȚIA înseamnă
plăcere!
• Fiți exigenți cu plăcerile dvs, investiți în gust și în satisfacerea propriilor
preferințe, dezvoltați-vă simțurile și lăsați alimentele să țină de tradiții, de
memorie, de poveste.
• Calitatea mîncării nu se citește pe etichete, ci se caută în noi. Și, dacă ne
place, dacă ne umplre sufletul cu bucurie, dacă ne face să închidem ochii și
să spunem: „Mmmm!!”, atunci înseamnă că e și sănătoasă. Vă promit:
plăcerea satură, nu îngrașă și nu îmbolnăvește!
 Nevoia de a fi luati in brate

Nu mancarea este una din nevoile noastre vitale, ci iubirea, afectiunea, tandretea.

Un studiu de-a dreptul nemilos a fost realizat pe sugarii dintr-un orfelinat care au fost hraniti ca
la carte insa n-au fost atinsi si nici luati in brate. De cand s-au născut niciun contact uman nu a
avut loc cu ei, tot ce presupunea mancare, spalat, schimbat era facut cu manusi groase. Nici de
vorbit nu li s-a vorbit, cu alte cuvinte erau indeplinite doar conditiile de supravietuire.
Rezultatul: inainte sa atinga varsta de 1an copiii au murit!!!!
Dramatic, infricosator si in acelasi timp revelator: nevoile noastre de baza sunt aerul, apa si
iubirea. Abia pe locul 4 vine mancarea.

Avem nevoie de contactul uman, avem nevoie sa fim luati in brate, mangaiati, alintati. Un
bebelus se linisteste imediat ce este luat in brate iar o mangaiere este mai eficienta decat o mie
de cuvinte. Nu faceti greseala sa credeti ca un copil poate creste altfel decat la sanul mamei lui.
Cartile de pediatrie infantila recomanda chiar sa alaptati bebelusul dezbracat, in contact strans
cu pielea voastra. Atingerea si caldura mamei hraneste mai mult decat orice formula de lapte!
Asa ca luati-va in brate copiii si oferiti-le cel mai de pret element al vietii- iubirea.