IAS 12

IMPOZITUL PE PROFIT
LUCRARE DISERTATIE
I ntroducere
Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si nerambursabila catre bugetul
de stat, datorata de catre persoanele fizice si persoanele juridice pentru veniturile obtinute si
bunurile posedate. Impozitele directe constituie forma cea mai veche si mai simpla de
impunere. In evolutia lor, impozitele directe au tinut pasul cu dezvoltarea economica, fiind
stabilite fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitate, fie pe venit sau pe avere.
Impozitele directe reprezinta contributii banesti ale celor care realizeaza venituri sau poseda
avere si care se particularizeaza prin impactul imediat si direct asupra platitorului. Ca regula
generala, impozitele indirecte nu pot fi repercutate asupra altei persoane. Acestea la randul lor se
manifesta sub doua forme: impozite reale si impozite personale.
Impozitul pe profit este un impozit personal iar in cadrul reformei fiscale din Romania,
impozitul pe profit ocupa un rol imortant atat in prisma contributiei sale la formarea veniturilor
bugetare cat si prin influentarea activitatilor generatoare de profit. Profitul reprezinta rezultatul
obtinut ca urmare a investirii unui capital, determinat ca diferenta intre veniturile totale incasate
din activitatea de baza, precum si din alte activitati si cheltuielile totale corespunzatoare
activitatii desfasurate. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea procentului legal (in
prezent 16%) asupra profitului impozabil.
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile din livrarea bunurilor
mobile, a bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, din serviciile
prestate si lucrarile executate, din castiguri din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestora. Din aceasta diferenta se deduc veniturile neimpozabile la care se adauga
cheltuielile nedeductibile si din profitul impozabil astfel obtinut se deduce pierderea fiscala de
recuperat din anii precedenti.
In contabilitate impozitarea profitului reprezinta un calcul extracontabil in care, atat
veniturile, cat si cheltuielile evidentiate in contabilitate, primesc anumite corectii legale,
obtinandu-se in final profitul impozabil. Inregistrarea impozitului pe profit datorat se realizeaza
prin debitarea contului 691 'Cheltuieli privind impozitul pe profit' si creditarea contului
4411'Impozitul pe profit'. Virarea la buget a sumei reprezentand impozitul pe profit de plata se
inregistreaza in debitul contului 4411'Impozitul pe profit', prin creditul contului de disponibilitati
la banca 5121. Inchiderea contului 691 se realizeaza prin debitarea contului 121'Profit si
pierdere' si creditarea contului 691'Cheltuieli privind impozitul pe profit'. In cadrul acestei
lucrari am urmarit punerea in evidenta a importantei impozitului pe profit atat pentru bugetul
satului, cat si pentru contribuabili si reflectarea acestuia in contabilitatea acestora.
Astfel, in primul capitol al acestei lucrari am prezentat prevederile normei contabile
IAS 12 'Impozitul pe profit' si anume obiectivul normei, aria de aplicabilitate, definirea
principalelor notiuni legate de impozitul pe profit, si recunoasterea obligatiilor si activelor
privind impozitul curent si cel amanat. In cel de-al doilea capitol sunt evidentiate pricipalele
politici contabile aplicate de o intreprindere si influenta fiscala a acestora, si anume: metodele de
amortizare utilizate de o intreprindere diferite de cele fiscale si principalele categorii de
provizioane nedeductibile fiscal care pot fii constituite pe parcursul unui exercitiu financiar.
Ultimul capitol reprezinta un studiu de caz privind calculul profitului impozabil si a
impozitului pe profit la S.C. Best ALDO S.A. Acest studiu de caz, se incheie cu o analiza a
evolutiei pricipalilor indicatori economico-financiari calculati pe baza informatiilor furnizate de
situatile financiare intocmite la sfarsitul exercitiului financiar 2009, si care caracterizeaza aceasta
societate, prin intermediul graficelor.
Capitolul 1
Prevederi ale I AS 12 'Impozitul pe profit'
1.1. Obiectivul si campul de aplicare al normei contabile I AS 12 'Impozitul pe profit'
Rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului,
stabilit portivit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile
(sau rambursabile). Intr-o abordare generala, pornind de la normele contabile internationale
relatia dintre cele doua marimi poate fi reprezentata astfel:
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Diferentele permanente + Diferentele temporare
Diferentele temporare genereaza impozite amanate. In consecinta, prezenta
impozitelor temporare genereaza impozite amanate. In consecinta, prezenta impozitelor
temporare impune folosirea a doua metode de impozitare a profitului:
metoda impozitului exigibil;
metoda impozitului amanat sau reportarii impozitului.
Metoda impozitului exigibil, cheltuiala contabila a exercitiului este egala cu suma
impozitelor exigibile. Incidenta eventuala a diferentelor tempopare este mentionata uneori in
notele la conturile anuale.
Obiectuvul normei contabile IAS 12 (revizuita) este de a prescrie prelucrarea contabila
a impozitelor asupra profitului. Problema principala a contabilizarii impozitelor pe profit este de
a determina cum sa se inregistreze consecintele fiscale actuale si viitoare ale:
recuperarii (sau decontarii) viitoare a valorii contabile a activelor (sau datoriilor), care sunt
contabilizate in bilantul unei intreprinderi;
tranzactiilor si altor evenimente ale exercitiului, care sunt contabilizate in situatiile financiare ale
unei intreprinderi.
Norma revizuita foloseste metoda obligatiei bilantiere. In loc sa contabilizeze
diferentele temporale intre baza contabila si cea de impozitare pentru venituri si cheltuieli,
contabilizeaza diferentele temporare intre baza contabila si cea de impozitare a activelor si
obligatiilor. Aceste diferente temporare sunt efectul impozitului pe venit utilizand ratele de
impozitare ce au fost adoptate sau exista certitudinea ca vor fi adoptate la data bilantului contabil
si sunt raportate in situatiile financiare ca si creante si obligatii privind impozitul amanat pe
profit. Principalele cerinte sunt dupa cum urmeaza:
cu putine exceptii, este necesara constituirea unui provizion complet pentru impozitul pe
venit;
este ceruta utilizarea metodei obligatiei bazata pe diferente temporare.
Metoda amanarii nu mai este permisa:
impozitele amanate trebuie recunoscute in cazul reevaluarii activelor si al ajustarilor
pentru valoarea justa intr-o combinare de intreprinderi si
creantele privind impozitul amanat (incluzandu-le pe acelea care apar din pierderi
fiscale) trebuie recunoscute cand este probabil sa fie disponibil un profit impozabil
suficient.
Revizuirile lui IAS 12 reprezinta o noua abordare in reflectarea efectelor impozitelor
pe venit in situatiile financiare ale unei intreprinderi. Semnificatia acestei schimbari poate fi
oarecum complicata pentru ca, in situatii simple, provizionul pentru impozite amanate va aparea
complet similar aceluia determinat sub IAS 12 initial. In general, efectele impozitelor asupra
evenimentelor recunoscute in situatiile financiare pentru un an sunt incluse in determinarea
obligatiei curente de plata a impozitului. Totusi, legile fiscale adesea difera de cerintele de
recunoastere si cuantificare prevazute de normele de contabilitate fiscala. Ca rezultat, apar
diferente intre valoarea profitului impozabil si valoarea profitului contabil si intre baza de
impozitare a activelor sau obligatiilor si valorilor lor raportate in situatiile financiare.
Norma IAS 12 revizuita se concentreaza asupra bilantului contabil, bazandu-se pe
principiul ca obligatia sau activul privind impozitul amanat ar trebui recunoscute daca
recuperarea valorii contabile a unui activ sau lichidarea unei datorii va avea ca rezultat in viitor
plati fiscale mai mari (sau mai mici) fata de situatia in care recuperarea sau lichidarea nu aveau
consecinte fiscale.
Aceasta norma impune unei intreprinderi sa contabilizeze consecintele fiscale ale
tranzactiilor si altor evenimente de aceeasi maniera ca in situatia in care ar contabiliza insasi
tranzactiile si evenimentele. Astfel, pentru tranzactii si alte evenimente contabilizate in contul de
profit si pierdere, toate efectele fiscale aferente acestora sunt contabilizate, de asemenea, in
contul de profit si pierdere. Pentru tranzactiile si alte evenimente contabilizate direct in
capitalurile proprii. In mod similar, contabilizarea creantelor si a datoriilor privind impozitul
amanat, cu ocazia unei combinari de intreprinderi, afecteaza valoarea fondului comercial si a
fondului comercial negativ, generat prin aceasta grupare de intreprinderi.
De asemenea, norma IAS 12 trateaza recunoasterea creantelor privind impozitul
amanat, generate de pierderile fiscale sau de creditele fiscale neutilizate, prezentarea impozitelor
pe profit in situatiile financiare si informatiile de furnizat relative la impozitele pe profit. Norma
presupune ca fiecare activ sau obligatie va avea o valoare pentru scopuri fiscale- o baza fiscala.
Diferentele intre valoarea contabila a unui activ sau obligatie si baza lui impozabila sunt numite
diferente temporare. Temporar pentru ca o propozitie fundamentala din Cadrul General al IAS
este ca o intreprindere isi va realiza activele si lichida obligatiile in mod continuu in timp, punct
in care consecintele fiscale se vor cristaliza.
Norma IAS 12 trebuie sa fie aplicat contabilizarii impozitelor pe profit. Pentru
necesitatile normei, impozitele pe profit includ toate impozitele nationale si straine datorate
tinand cont de baza beneficiilor impozabile. Impozitele pe profit includ, de asemenea, impozite
precum cele din distribuire, care sunt platibile de catre o filiala, o intreprindere asociata sau o
intreprindere de tip joint ventures, asupra distribuirilor lor de dividende in favoarea
intreprinderii care prezinta situatiile financiare. Norma IAS 12 defineste elementele legate de
impozitul pe profit astfel:
Profitul contabil este profitul/pierderea net(a) a unui exercitiu, inaintea deducerii
cheltuielilor cu impozitul pe profit.
Profitul impozabil (pierderea fiscala) este profitul (pierderea) pentru un exercitiu,
determinat(a) conform regulilor stabilite de autoritatea fiscala si pe baza carora trebuie sa
fie platit (recuperat) impozitul pe profit.
Cheltuiala(venitul) privind impozitul pe profit este egala cu marimea totala a
impozitului curent si a impozitului amanat, inclusa in determinarea rezultatului net al
exercitiului.
Impozitul curent este marimea impozitului pe profit platibil/recuperabil in raport cu
profitul impozabil (pierderea fiscala) aferent(a) unui exercitiu.
Datoriile privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit
platibile in cursul exercitiilor viitoare, in ceea ce priveste diferentele temporare
impozabile.
Creantele privind impozitul amanat sunt valorile impozitului pe profit recuperabil in
cursul exercitiilor viitoare, in ceea ce priveste:
diferentele temporare deductibile;
reportarea pierderilor fiscale neutilizate;
reportarea creditelor fiscale neutilizate.
Diferentele temporare sunt diferente intre valoarea contabila a unui activ sau a unei
datorii din bilant si baza sa fiscala. Diferentele temporare pot sa fie:
Diferentele temporare impozabilesunt diferentele ce au ca rezultat valori impozabile
in determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) pentru perioade viitoare atunci cand
valoarea contabila a activului sau obligatiei este recuperata, respectiv stinsa. O obligatie privind
impozitul amanat apare atunci cand valoarea contabila a unui activ este mai mare decat baza lui
fiscala sau cand valoarea contabila a unei obligatii este mai mica decat baza ei fiscala.
Diferentele temporare deductibile sunt diferentele ce au ca rezultat valori ce sunt
deductibile in determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) pentru perioade viitoare atunci
cand valoarea contabila a activului sau obligatiei este recuperata, respectiv stinsa. O creanta
privind impozitul amanat apare atunci cand valoarea contabila a obligatiei este mai mare decat
baza ei fiscala sau cand valoarea contabila a unui activ este mai mica decat baza lui fiscala.
Baza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuita acelui activ sau
acelei datorii in scopuri fiscale.
Cheltuiala (venitul) privind impozitul cuprinde cheltuielile (venitul) cu impozitul
curent si cheltuiala (venitul) cu impozitul amanat. Potrivit IAS 12, consecintele fiscale ale
tranzactiilor si altor evenimente trebuie contabilizate similar operatiunilor respective. Ca urmare,
operatiunile generatoare de venituri si cheltuieli recunoscute in contul de profit si pierdere vor
avea impozitul pe profit recunoscut in acelasi cont de profit si pierdere. Similar, pentru
tranzactiile si celelalte evenimente recunoscute direct in capitalul propriu, efectele fiscale vor fi
recunoscute, de asemenea, in capitalul propriu.
Baza fiscala a unui activ reprezinta suma care va fi deductibila, din punct de vedere
fiscal, din orice beneficiu economic impozabil care va fi generat catre o intreprindere, atunci
cand ea va recupera valoarea contabila a acestui activ. Daca aceste avantaje economice nu sunt
impozabile, atunci baza fiscala a activului este egala cu valoarea sa contabila.
Baza fiscala a unei datorii reprezinta valoarea sa contabila minus orice suma ce va fi
deductibila din punct de vedere fiscal in ceea ce priveste respectiva datorie in cursul exercitiilor
ulterioare. In cazul veniturilor care sunt incasate in avans, baza fiscala a datoriei ce rezulta de
aici este valoarea sa contabila, minus orice venituri care nu vor fi impozabile in cursul
exercitiilor ulterioare.
1.2.Recunoasterea obligatiilor si activelor privind impozitul curent
O intreprindere recunoaste o obligatie in bilantul contabil in ceea ce priveste
cheltuielile cu impozitul curent pentru perioade curente si perioade anterioare in masura in care
nu sunt platite. Valoarea de platit in ceea ce priveste cheltuiala cu impozitul curent pe perioada
este bazata pe valorile impozabile si deductibile ce se asteapta a fi raportate in declaratia de
impozitare pentru anul curent. Impozitul platibil efectiv poate fi diferit de valoarea obligatiei
recunoscuta privind impozitul curent din cauza unei aplicari incorecte a unei reguli de impozitare
sau a unei dispute cu autoritatea fiscala. Daca suma deja platita in ceea ce priveste perioadele
curente ti anterioare depaseste valoarea datorata pentru acele perioade, excesul este recunoscut
ca si un activ.
1.3.Recunoasterea obligatiilor si activelor privind impozitul amanat
Procesul de identificare si clasificare a diferentelor temporare trebuie facut anual si, in
general, nu este complicat. Un mod util de identificare a diferentelor temporare este de a intocmi
un bilant contabil cu valori egale cu bazele de impozitare ale elementelor de bilant, aratand:
toate activele si obligatiile recunoscute in bilantul contabil la valori reprezentand baza lor
de impozitare;
toate celelalte elemente ce nu sunt recunoscute ca active sau obligatii in bilantul contabil
dar care pot avea o baza de impozitare.
IAS 12 ilustreaza cum un bilant cantabil pentru impozitare poate fi folosit in calcularea
diferentelor temporare si a activelor sau obligatiilor rezultate privind impozitul amanat.
Diferentele temporare impozabile si diferente temporare deductibile. Principiul
general este acela ca o intreprindere trebuie sa recunoasca o obligatie privind impozitul amanat
pentru diferentele temporare impozabile si o creanta privind impozitul amanat (ce urmeaza a fi
recuperat) pentru toate diferentele temporare deductibile. Cand un element este achizitionat intr-
o combinare de intreprinderi tratata ca o achizitie si are o valoare justa diferita de baza lui de
impozitare initiala, activul sau obligatia privind impozitul amanat rezultanta sunt recunoscute.
Acest lucru afecteaza valoarea fondului comercial la achizitie si nu are efect asupra cheltuielii cu
impozitul pe perioada achizitiei.
Cand un activ este achizitionat sau o obligatie angajata, iar valoarea lor initiala difera
de baza lor initiala de impozitare, intr-o tranzactie ce afecteaza fie profitul impozabil, fie profitul
contabil, atunci este recunoscuta o obligatie sau o creanta privind impozitul amanat. Cheltuiala
cu dobanda preliminata, ce este dedusa in scopuri fiscale pe baza de numerar, are o valoare
contabila ce este diferita de baza ei de impozitare care este nula. In aceasta situatie, diferenta
temporara deductibila rezultata da nastere la o creanta privind impozitul amanat. Cheltuielile de
dezvoltare pot fi deductibile in scopuri fiscale pe perioada pe care au fost facute , dar
recunoscute ca si un activ in bilantul contabil. Diferenta intre valoarea contabila a costurilor de
dezvoltare si baza de impozitare zero da nastere unei diferente temporare impozabile si unei
obligatii privind impozitul amanat.
Din punct de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile cu impozitul pe profit amanat
sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil, iar veniturile rezultate din impozitul
pe profit amanat sunt venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil. Sunt
trei exceptii importante de la principiul general prin care impozitul amanat trebuie previzionat
pentru toate diferentele temporare:
Fondul comercial pozitiv si negativ. Un astfel de fond comercial are o baza de impozitare
zero dand nastere la o diferenta temporara impozabila care ar rezulta intr-o obligatie
privind impozitul amanat.
Recunoasterea initiala a unui activ sau a unei obligatii. IAS 12 extinde argumentele
pentru nerecunoasterea initiala a altor active si obligatii ce sunt in mod similar
nedeductibile in intregime sau permise in scopuri fiscale.
Costul unui activ ce nu este deductibil in scopuri fiscale are o baza de impozitare nula.
Diferenta intre valoarea contabila a unui activ la recunoasterea initiala si baza lui de impozitare
nula da nastere la o diferenta temporara impozabila care, sub efectul normei, ar conduce altfel la
recunoasterea unei obligatii privind impozitul amanat. De aceea nici o obligatie sau creanta
privind impozitul amanat nu ar trebui recunoscute in cazul in care valoarea contabila a unui
element la recunoasterea initiala difera de baza lui initiala de impozitare.
Capitolul 2
Aspecte privind politicile contabile ale intreprinderii
si influenta fiscala a acestora
2.1. Metode de amortizare in contabilitate diferite de metodele fiscale
Activele trebuie amortizate de-a lungul duratei lor utile de viata, pe o baza sistematica,
astfel incat 'valoarea amortizabila' sa fie alocata in contul de profit si pierdere de-a lungul
perioadei in care se consuma beneficiile economice generate de active. Valoarea amortizabila
este costul activului (sau valoarea reevaluata minus valoarea sa reziduala). Valoarea reziduala
este valoarea estimata pe care entitatea ar obtine-o din cedarea unui activ la sfarsitul duratei utile
de viata a acestuia dupa scaderea costurilor prognozate de cedare (vanzare). Norma contabila ce
reglementeaza amortizarea in contabilitate este IAS 16 'Imobilizari corporale'.
IAS 16 paragraful 47 enumera ca metode de amortizare: metoda liniara, metoda de
diminuare a soldului si metoda unitatilor de productie.Norma stabileste ca metoda ce urmeaza a
fi folosita este adoptata in functie de modul in care se estimeaza ca beneficiile economice
viitoare generate de activ vor fi consumate de entitate. Dupa ce a fost revizuit, pentru depreciere
standardul obliga la o amortizare pe componente, in functie de gradul de semnificatie al
componentei respective si de durata fiecarei componente.
Conform Codului fiscal al Romaniei cheltuielile aferente achizitionarii, producerii,
construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza
din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii. De asemenea regimul de amortizare pentru
un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:
in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor,
precum si pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;
in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de
amortizare liniara sau degresiva.
Amortizarea liniara consta in calcularea si alocarea uniforma a valorii contabile de
intrare a activelor amortizabile pe toata durata normala de functionare exprimata in ani. Se
bazeaza pe ipoteza unei deprecieri sau unei utilizari repartizate in timp in mod regulat.
Amortizarea liniara anuala se calculeaza prin aplicarea cotei medii de anuale la valoarea de
intrare a imobilizarilor corporale.
Amortizarea anuala (anuitatea amortizarii) = Valoarea contabila de intrare x Rata anuala a
amortizarii (cota medie anuala de amortizare)
100
Rata anuala a amortizarii =
Durata normala de utilizare (in ani)
In cazul reevaluarii activelor corporale, in baza unor acte normative, cota de
amortizare se determina prin relatia:
100
Cota medie anuala de amortizare =
Durata normala de utilizare ramasa (in ani)
Metoda de amortizare degresiva
Amortizarea degresiva are ca efect inscrierea in cheltuieli a unei amortizari mai mari
in cursul primelor exercitii de utilizare a bunului comparativ cu amortizarea corespunzatoare
exercitiilor ulterioare. Justificarea economica a acestei metode este data de faptul ca deprecierea
unor imobilizari corporale este mai mare in cursul primelor exercitii de utilizare a lor si, pe de
alta parte, de constatarea ca acestea au o capacitate de serviciu mai mare in primii ani de viata,
dupa care antreneaza cheltuieli de intretinere din ce in ce mai mari. In Romania, amortizarea
degresiva consta in multiplicarea cotei de amortizare lineara cu unul din coeficientii urmatori:
1,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este intre 2 si 5 ani;
2,0 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este intre 5 si 10 ani;
2,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani.
Amortizarea degresiva se aplica in doua variante:
fara influenta uzurii morale (AD
1
);
cu influenta uzurii morale (AD
2
).
Amortizarea degresiva in varianta AD
2
tine cont de influenta uzurii morale care
actioneaza asupra imobilizarilor corporale si care se reflecta in calculul amortizarii anuale.
Varianta AD
2
permite recuperarea prin amortizare a valorii de intrare a mijlocului fix intr-o
perioada de timp mai mica decat durata normala de utilizare a acestuia, diferenta de ani
reprezentand influenta uzurii morale. Pentru imobilizarile corporale care au o durata normala de
utilizare de pana la 5 ani inclusiv, nu se aplica regimul de amortizare degresiva, varianta AD
2
.
Pentru aceste imobilizari corporale, amortizarea se va calcula utilizand varianta AD
1
. In cazul
variantei AD
2
amortizarea se calculeaza prin luarea in consideratie a duratei de utilizare
recalculata conform cotei degresive (DNR) in care mijlocul fix este amortizat, durata ce se scade
din durata normata (DN) obtinandu-se durata de amortizare integrala cu influenta uzurii morale
(DIA):
DNR = 100/CD
DIA = DN-DNR, unde: CD = cota de amortizare degresiva.
Una din metodele de amortizare dintre cele mai utilizate in lumea anglo-saxona,
diferita de metodele de amortizare fiscale, este 'suma cifrelor (numerelor) anilor' (sum-of-the
years-digits: SYD). Ea este o metoda de tip accelerat, dupa modelul degresiv de amortizare.
Regulile aplicarii acestei metode sunt urmatoarele:
conducerea estimeaza durata de utilitate si determina valoarea amortizabila;
fiecarui an de utilizare i se ataseaza o cifra (sau un numar) intr-o ordine descrescatoare;
se procedeaza la insumarea cifrelor (numerelor) atasate anilor;
amortizarea aferenta unui exercitiu se calculeaza prin aplicarea la valoarea amortizabila a
raportului intre cifra (numarul) atasata (atasat) anului in cauza si suma cifrelor
(numerelor).
Exista si alte metode ce ar putea fi adecvate, in functie de circumstantele in care se afla
entitatea. Metoda unitatii de productie, in care rata folosita se refera la capacitatea de productie
estimata a unei masini si este calculata in functie de productia curenta, uneori aplicata acolo unde
utilizarea unui activ variaza considerabil de la o perioada la alta. Aceasta metoda respecta cerinta
de tratament sistematic, dar rata folosita este intentionat diferita, chiar de la o perioada la alta.
Uneori este preferata metoda anuitatii. Aceasta metoda se bazeaza pe costul
capitalului. Obiectivul este de a aloca aproximativ constant amortizarea si costul capitalului.
Amortizarea alocata este mai mica in primii ani, cand costul finantarii este relativ mare, si mai
mare in ultimii ani, cand costul finantarii este relativ scazut. Unii considera aceasta metoda
adecvata pentru ca profitul sau pierderea raportata raman aceleasi pentru aceleasi venituri. Multi
argumenteaza ca masura in care activul se consuma este independenta de modul de finantare,
ceea ce explica de ce metoda anuitatii nu se foloseste in mod obisnuit.
Metoda fondului de investitii este similara metodei anuitatii, ambele tinand seama de
dobanda la capital. Este subiectul acelorasi obiectii ca si metoda anuitatii si de asemenea nu se
foloseste in mod obisnuit. Alte metode ce au ca efect o cheltuiala cu amortizarea mai mare in
ultimele perioade si mai mica in primele perioade sunt uneori sustinute. Un exemplu este
inversul metodei insumarii cifrelor. Aceasta nu se sprijina pe argumente legate de costul dobanzii
si pare ca nu are multe recomandari. Conform codului fiscal, in cazul metodei de amortizare
accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a
mijlocului fix;
pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase
de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;
pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din
domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa
sau in perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz;
pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau
luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau
pe durata normala de utilizare, dupa caz;
pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o
perioada de 10 ani;
amortizarea cladirilor si a constructiilor, minelor, salinelor cu extractie in solutie prin
sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria
extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu
pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru
descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de
substanta minerala utila.
Amortizarea pe unitate de produs se calculeaza :
din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii
pentru descoperta;
din 10 in 10 ani la saline;
mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau
numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa
data de 1 ianuarie 2004;
pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul
corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
numai pentru autoturismele folosite in conditiile prevazute la art. 21 alin.(3) lit. n).
In situatia in care o societate aplica la calculul amortizarii contabile a imobilizarilor o
metoda diferita de metoda folosita pentru amortizarea fiscala vor aparea diferente temporare care
pot fii impozabile sau deductibile fiscal. In cazul in care se va folosii la calculul amortizarii
contabile a constructiilor metoda de amortizare degresiva va apare o diferenta temporara
impozabila, si implicit, o datorie de impozit amanat. Aceasta deoarece amortizarea contabila va
fii mai mare decat amortizarea fiscala. La fel, atunci cand se utilizeaza pentru amortizarea
constructiilor metoda accelerata, respectiv 50% din valoarea imobilizarii in primul an de
functionare, se va inregistra de asemenea o diferenta temporara impozabila fata de amortizarea
fiscala care foloseste metoda liniara.
In situatia inversa respectiv cand amortizarea contabila este mai mica decat
amortizarea fiscala rezulta o diferenta temporara deductibila care genereaza un venit din
impozitul amanat. Pentru o mai buna intelegere a acestor notiuni se prezinta urmatorul exemplu:
Societatea 'X' utilizeaza pentru amortizarea unei constructii, metoda de amortizare
degresiva, in timp ce politica grupului este de a amortiza constructiile in mod
liniar. Achizitionase aceasta constructie la 01.01.2009 la un cost de achizitie de 400.000
ron. Conducerea ei estimase o valoare reziduala nula si o durata de utilitate de 5 ani. Cota de
amortizare lineara este de 20% iar cota de amortizare degresiva este de 30%.
In anul 2009:
Amortizarea in conturile individuale ale 'X' = 400.000 30% = 120.000 lei
Conform politicii de grup, amortizarea constructiilor, in primul an, ar trebui sa fie =
400.000 20% = 80.000 lei
In vederea consolidarii se va aduce amortizarea la nivelul cerut de grup = 120.000-
80.000 = 40.000 lei:
281 = 681 40.000
'Amortizarea imobilizarilor corporale' 'Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor'
Inregistrarea anterioara genereaza o diferenta temporara impozabila si implicit, o
datorie de impozit amanat in valoare de:
Cheltuiala cu impozitul pe profit amanat = 40.000 16% = 6.400 lei
6912 = 4412 6.400
'Cheltuieli cu impozitul pe profit 'Impozitul pe profit amanat'
amanat'
2.2. Constituirea de provizioane nedeductibile fiscal
Formarea provizioanelor presupune ca motivatie economica acordarea unui avantaj
fiscal agentului economic, atunci cand ele sunt deductibile si anume o amanare la plata unui
impozit pe profit. Constituirea provizioanelor prezinta avantaje directe pentru agentii economici
si indirecte pentru bugetul statului. Pentru agentii economici avantajele constau in primul rand in
amanarea de la plata a unui impozit pe profit si in retinerea temporara la dispozitia agentului
economic a unui anumit volum din profitul net destinat iesirii din unitate in procesul repartizarii
lui. Acest mecanism al amanarii la plata a impozitului pe profit se realizeaza astfel:
la constituirea provizioanelor se majoreaza cheltuielile unitatii cu provizioanele
respective. Prin urmare se diminueaza profitul ceea ce are ca efect diminuarea
impozituluipe profit;
la anularea provizioanelor se majoreaza veniturile unitatii cu suma provizioanelor
constituite anterior ceea ce are ca efect majorarea profitului si, in consecinta cresterea
impozitului pe profit.
Provizioanele constituite produc o amanare la plata impozitului pe profit care priveste
perioada de la constituirea lor si pana la anularea acestora. Retinerea temporara la dispozitia
agentilor economici a unui anumit volum din profitul net destinat repartizarii se refera la
amanarea la plata a unor dividende, a unor sume destinate participarii salariatilor la profit sau a
unor sume repartizate pentru cumpararea de active fixe pe seama alocarilor pentru dezvoltare.
Mecanismul prin care se realizeaza asemenea retineri temporare din profit la dispozitia unitatilor
economice este identic ce cel descris la amanarea la plata a impozitului pe profit. Prin urmare,
constituirea de provizioane contribuie la realizarea unei autofinantari temporare prin retinerea la
dispozitia agentilor economici a unor sume, procente din profitul realizat a caror exigibilitate se
amana. Pentru ca aceste avantaje sa fie reale, provizioanele in cauza trebuie sa fie acceptate de
legislatia nationala ca deductibile fiscal.
In acceptiunea acestei norme, provizionul reprezinta o obligatie pentru o perioada si
suma incerte. Acesta ar trebui recunoscut in urmatoarele situatii:
societate are o obligatie prezenta (legala sau rezultata din practica activitatii comerciale), ca rezultat al unui
eveniment deja petrecut;
e mai mult decat probabila utilizarea unor resurse pentru stingerea obligatiei;
se poate face o estimare cat mai realista a sumei aferente eventualei obligatii;
obligatiile rezultate din practica activitatii deriva dintr-o aplicare indelungata a unei politici a firmei, facuta
publica sau suficient de cunoscuta tertilor, pentru ca firma sa isi asume anumite responsabilitati in l egatura
cu eventualele servicii sau produse livrate sub anumite standarde;
daca probabilitatea existentei acesteia este mai mare, atunci obligatia va fi recunoscuta in conturi ca si
provizion. In caz contrar trebuie mentionata doar in anexe (ca si obligatie contingenta).
Norma contabila IAS 37 'Provizioane, datorii si active contingente' prezinta si anumite
cazuri specifice, si anume:
pierderile din operatiuni viitoare nu se recunosc ca provizioane;
contractele oneroase - obligatiile actuale derivate din aceste contracte trebuie recunoscute
si estimate ca provizioane;
costurile directe de restructurare trebuie recunoscute ca provizioane, daca sunt indeplinite
toate criteriile;
Restructurarea este definita ca fiind un program planificat si controlat de conducerea
executiva, ce suporta schimbari importante fie in scopul preluarii de catre o alta societate, fie in
modul de conducere si organizare a firmei.
Daca restructurarea e legata de vanzarea unei operatiuni nu se considera nici o
obligatie pana in momentul licitatiei. O obligatie implicita de restructurare apare numai in cazul
in care o intreprindere constituie un provizion aferent restructurarii care va include numai
costurile directe generate de restructurare, si anume, cele care sunt simultan:
generate in mod necesar de procesul de restructurare; si
nu sunt legate de desfasurarea continua a activitatii intreprinderii.
Un provizion pentru restructurare nu trebuie sa includa costuri precum cele implicate
de:
recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare;
marketing; sau
investitiile in noi sisteme si retele de distributie.
Pierderile din exploatare pana la data restructurarii nu sunt incluse in provizioane, cu
exceptia cazului in care sunt legate de un contract oneros. Castigurile din instrainarea preconizata
a activelor nu sunt luate in considerare la evaluarea provizionului, chiar daca vanzarea activelor
este o componenta a restructurarii.
Conform Codului Fiscal al Romaniei reglementat prin Legea 571/2003, contribuabilul
are dreptul la deducerea provizioanelor, numai in limitaart. 22, astfel:
provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;
provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie
2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie
2008, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data
scadentei;
nu sunt garantate de alta persoana;
sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata
contribuabilului;
au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
Reducerea sau anularea oricarui provizion care a fost anterior dedus se include in
veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei
provizionului, distribuirii provizionului catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii,
fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca
un alt contribuabil preia un provizion in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui
articol aplicandu-se in continuare acelui provizion. Provizioanele nedecuctibile fiscal sunt cele
constituite peste limitele legale.
Capitolul 3
Prezentarea de ansamblu a unitatii economice S.C. Best ALDO S.R.L.
3.1.Prezentarea principalelor activitati si unitati componente ale firmei
S.C. Best ALDO S.A. desfasoara o vasta activitate:
prelucrarea semintelor de floarea-soarelui in scopul obtinerii uleiului brut;
rafinarea uleiului brut in scopul obtinerii uleiului comestibil destinat pietii (vrac si
imbuteliat);
imbutelierea si comercializarea uleiului rafinat de floarea-soarelui;
producerea si comercializarea acizilor grasi de rafinare;
producerea si comercializarea srotului de floarea-soarelui;
export de: - ulei brut de floarea-soarelui;
- acizi grasi;
- srot de floarea-soarelui.
3.2.Prezentarea de ansamblu a societatii
Societate pe actiuni cu un capital social subscris si varsat
de 35.248.470 lei reprezentand 2.349.898 actiuni la valoarea nominala de 15 lei/actiunea. S.C.
Best ALDO S.A. a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului, Ilfov sub nr.
J23/550/02.1991.
Forma de proprietate: 84,83% capital privat
15, 17% F.P.S.
Societatea s-a transformat dintr-o societate comerciala de stat intr-o societate
comerciala majoritar privata, prin cumpararea a 30% actiuni cu certificate de la F.P.P. 3-
Transilvania, 32,26% actiuni de la F.P.S. si 21, 97% actiuni vandute prin oferta publica.
I storicul societatii
Actuala societate a fost construit prin extinderea vechii unitti de prelucrare a
semintelor oleaginoase Best ALDO preluat de la patron cu ocazia nationalizrii din 1948 si care
avea sediul in fosta zon Obor. Vechea unitate Best ALDO a functionat pan in anul 1980 ca
sectie a Intreprinderii de ulei Ilfov dup care a fost propus pentru dezafectare si demolare,
actiune care a fost definitivat la sfarsitul anului 1984. Noua unitate s-a dezvoltat in dou etape si
anume:
In anul 1968 s-a inceput constructia unei fabrici de prelucrare seminte oleaginoase care
era dotat cu o linie de prelucrare seminte de floarea-soarelui cu capacitatea de 400 tone/zi , o
linie de rafinare cu capacitatea de 70 tone/zi si o linie de imbutelierea uleiurilor rafinate cu o
capacitate de 3000 sticle/h.
In anul 1973 s-a aprobat construirea unei noi linii tehnologice pentru obtinerea uleiului
brut prin prelucrarea boabelor de soia ce avea o capacitate de 110 tone/zi.Din 1995 aceast linie
a fost trecut in conservare. Dup 1990, potrivit legilor 15 si 31/1990 referitoare la organizarea si
functionarea unittilor economice in conditiile economiei de piat, intreprinderea a fost
reorganizat prin H.G.nr.1353/1990 ca societate comercial pe actiuni, sub denumirea de
Societatea Comerciala Best ALDO S.A. Ilfov.
Din august 1994 dup semnarea contractelor de vanzare cumprare cu FPS (1994) si
cu FPP III Transilvania, contracte semnate de Asociatia Best ALDO-PAS, unitatea a devenit o
societate pe actiuni privat, exclusive un procent de 15,7% din totalul actiunilor care nu s-a
vandut prin ofert public, rmanand proprietatea FPS-ului. In 1998 Asociatia Best ALDO-PAS
a cumprat si aceast parte de la FPS societatea devenind privat in totalitate.
3.3.Studierea principalelor domenii si probleme de specialitate economica
In conformitate cu Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor,
SC Best ALDO SA detine in proprietate terenurile aflate in incita societtii, in suprafat de
75.641 m
2
, din care:
suprafat construit: 25.797,19 m
2

suprafat aferent retelelor: 775,26 m
2

suprafat aferent cilor de transport: 27.922,44 m
2

suprafat liber: 21.144,36 m
2

In 1995 SC Best ALDO SA a achizitionat de SC Tomis Tex SA teren in suprafat de
5480 m
2
situat in imediata apropiere a SC Best ALDO SA.Din totalul de 5480 m
2
achizitionati
2330m
2
sunt construiti, reprezentand o hal de depozitare, restul de 3150 m
2
fiind teren liber. In
2003 s-a achizitionat prin contracte de vanzare-cumprare o suprafat total de 15.000 m
2
de la
mai multe persoane private. Cldirile detinute de societate sunt formate din opt obiective
principale reprezentand hale de fabricatie, silozuri, constructii administrative, central termic,
precum si un numr insemnat de obiective secundare reprezentand cabine pod bascul, case de
pompe pentru ulei, benzin de extractie, cabin poart, depozit solventi, carburanti, ateliere,
precum si diverse constructii auxiliare.
Utilajele, instalatiile si alte active fixe sunt in exclusivitate proprietatea societtii si
sunt prezentate in inventarul anexat. Marca de fabric, de comert si de serviciu Best ALDO in
temeiul Legii nr.28/1967, al HCM nr.77/1968 si al HG nr.274/1991 a fost inregistrat la OSIM
cu nr.2R2535 si a obtinut protectia pe teritoriul Romaniei pe termen de 10 ani cu incepere de la
data de 08.06.1991 pentru urmtoarele clase si produse:
clasa 1 - acizi grasi;
clasa 4 - ulei tehnic de floarea-soarelui, ulei tehnic de in
clasa 29 - ulei brut si ulei rafinat de floarea soarelui
clasa 31 - sroturi furajere de floarea-soarelui si in
Proprietatea intelectual este format dintr-un brevet de inventie nr.108.102C1 ,
reprezentand un dispozitiv de blocare a lantului de tractiune in pozitie inchis la extractoarele cu
actionare hidraulic.
Drept fiscal
S.C. Best ALDO S.A. este inregistrata la Directia Generala a Finantelor Publice cod
fiscal 1872644/1992. Fondul de comert al societatii are ca elemente necorporale denumirea si
emblema societatii.
Modalitati de plata
Pentru vanzari: factura pentru unitatile de stat, cec sau numerar pentru societatile cu
capital privat, din cooperatie si persoane fizice. Pentru cumparari:
materii prime: ordin de plata dupa receptie, cu acreditiv si plata in avans;
materiale: cec sau ordin de plata dupa receptie;
utilitati: prin semidecontari fiind plati planificate.
O preocupare actual a societtii este protectia mediului integrat in productie si care
este o protectie a mediului preventiv. Protectia mediului integrat in productie se demareaz
inc din faza de planificare si management, pentru a se evita aparitia unor actiuni negative asupra
mediului inconjurtor. Astfel, protectia mediului integrat in productie inseamn: s produci pe
viitor, durabil si cu costuri mici, deci cu consum mic de resurse, de ap si energie, cu deseuri,
ape reziduale si emisiuni minime si s folosesti optimal potentialul de economii. De aceea,
protectia mediului integrat in in productie este in favoarea unei conduceri a societtii eficient
din punct de vedere economic si ecologic. Un exemplu in acest sens este pregtirea apelor
reziduale la locul de productie prin tratarea acestora. Apele reziduale, care rezult din procesul
de fabricatie, se evacueaz in colectorul orsenesc prin trei racorduri. Inainte de evacuare, apele
reziduale din productie sunt trecute obligatoriu prin statia de pre-epurare care este compus din 2
separatoare de ulei- la sectia Rafinrie, 1 separator de ulei la sectia Extractie si 1 separator de
benzin la secia Extractie.
Toate apele de la aceste separatoare trec prin statia de tratare fizico-chimic a apelor
uzate, apoi printr-un separator final, in colectorul principal al societtii si din acesta in colectorul
orsenesc. Activitatea salariatilor in raport cu conducerea societtii este reglementat prin
Contractul Colectiv de munc. In societate se aplic prevederile Regulamentului de organizare si
functionare si ale Regulamentului de ordine interioar. Atat salariile cat si contributiile la fondul
de pensii, de asigurri sociale si cele pentru plata ajutorului de somaj sunt pltite la zi. In prezent
societatea are un numr de 416 de angajati.
3.4.Descrierea tehnica a societatii
In prezent societatea Best ALDO este dotat cu urmtoarele capacitti de productie:
Linie de prelucrare seminte de floarea-soarelui cu capacitatea de 480 tone/zi- in care
utilajele de descojitorie preparare presare sunt majoritatea din tar , de la firma
elvetian Buhler, iar instalatia de extractie a fost importat de la firma De Smet Belgia.
Instalatia de rafinare a uleiurilor vegetale cu capacitatea de 250 tone/zi care s-a pus in
functiune in 2004 si care are in component utilaje importate de la firma belgian De
Smet.
Instalatia de imbuteliere ulei comestibil cu capacitatea de 2.550 butelii pet de 5 litri ce s-a
pus in functiune in toamna anului 2002. Utilajele au fost importate de la firmele Spilles
Germania si Packr Franta.
Linie de imbuteliere ulei comestibil cu capacitatea de 6000 butelii pet de 1 litru care s-a
pus in functiune in anul 1996 si a fost achizitionat de la firmele Sidel Franta ,
Bertoloso Italia.
Obiectivele de dezvoltare si modernizare a unitatii
Fiind o unitate reprezentativ in cadrul industriei uleiurilor vegetale din Romania atat
in ceea ce priveste ponderea si diversitatea productiei cat si potentialul tehnic si uman de care
dispune SC Best ALDO S.A., intretine o politic pe linia dezvoltrii si retehnologizrii
capacittilor de productie si a instalatiilor tehnologice aferente, care s-i permit cresterea
continu a puterii financiare si economice. In acest sens unitatea are in vedere realizarea
etapizat a urmtoarelor obiective principale de investitii:
Etapa I
Intrucat in prezent capacitatea liniei de imbuteliat in butelii PET de 1 litru este mai
mic decat capacitatea masinii de suflat butelii PET si a masinii de impachetat, in perioada
imediat urmtoare vor sosi si se vor monta o masin combo de umplut gravimetric si de
cpcit si o masin de etichetat cu etichete circulare. Aceast investitie va duce la o crestere a
capacittii de umplut butelii PET de 1 litru si la iesirea pe piat cu o sticl cu o imagine
imbunttit. Cele dou masini au fost achizitionate de la firma Acma Spa div. Corniani Ocea
Italia conform contract extern nr.9196/10.12.2009. Masinile au fost importate si montate in
perioada mai iunie 2008. Pretul acestui contract extern este 393.500 euro.
Pentru o mai bun uscare a semintelor de floarea soarelui, ceea ce conduce la o mai
eficient procesare a acestora, s-a luat hotrarea achizitiei unui usctor cu abur si a unor
elevatoare pentru transportul semintelor. Aceste utilaje se vor monta la sectia Casa- Masini in
exteriorul cldirii si in paralel cu usctorul existent. Prin aceast investitie se va mri capacitatea
de uscare a semintelor de floarea soarelui a unittii.
Aceste utilaje vor fi achizitionate de la firma GeWa-Masch Wagner GmbH&Co. KG
din Germania conform contract extern nr.211204/21.12.2004. Pretul de achizitie al acestui
echipament este de 269.000 euro. La aceast valoare se vor mai aduga cheltuielile pentru
amenajarea spatiului de montaj si montajul acestui echipament.
Etapa a II-a
In aceast etap se va mri capacitatea de distilare a sectiei Extractie. Aceast mrire a
actiunii de distilare va crea premisele cresterii capacittii sectiei Extractie. In acest scop se vor
achizitiona echoipamente specifice sectiunii de distilare, dar de capacitate mrit fat de cele
existente in prezent si un turned rcire ape similar cu cel utilizat in prezent si care va fi amplasat
lang cel existent. Intrucat tot echipamentul existent in sectia Extractie a fost achizitionat de la
firma De Smet Belgia si aceste utilaje vor fi cumprate tot de la aceast firm. Pentru achizitia
acestora s-a incheiat contractul extern nr.876/4.07.2010, in valoare de 185.000 euro. Sosirea
acestor utilaje este prevzut pentru cea de a doua jumtate a lunii august 2010.
Etapa a III-a
In aceast etap de investitii urmeaz a se achizitiona, monta si pune in functiune o
linie de suflat si imbuteliat butelii PET ptrate de 2 litri pentru ulei comestibil. Linia va cuprinde
o masin de suflat butelii PET ptrate de 2 litri, o masin comb de umplut si cpcit, o masin
de etichetat pentru etichete circulare din hartie, transportoare butelii intre masini si dou masini
de tras in folie strech a paletilor cu marf. Toate masinile ce vor face parte din acest linie se vor
achizitiona pe baza contractului extern incheiat cu firma Krones AG Germania in data de 24
martie 2011.
Valoarea echipamentului ce va fi achizitionat pe baza acestui contract este de 549.500
euro. La acestea se adaug pretul transportului, al asigurrii si al asistentei la montaj si al
scolarizrii , in final valoarea contractului extern fiind de 595.000 euro.
Capacitate de productie
In anul 2009 linia de brute a prelucrat 104334t seminte floarea-soarelui si a obtinut
46018t ulei brut la un randament de 44,11% si 41972t srot la un randament de 40,23%. Sectia de
rafinare ulei a produs o cantitate de 44994t ulei rafinat la un randament de 96,65% cu o
capacitate medie de 153t /24h la timpul efectiv lucrat. Linia de imbuteliat bidoane 5l a lucrat tot
in regim de 8,16t /24h, in functie de cerere s-au imbuteliat 2680t ulei.
S.C. Best ALDO S.A. are 417 salariati din care:
muncitori: 339;
maistri: 9;
personal tehnic sectii: 12;
conducerea compartimentelor functionale: 8;
conducerea societatii: 5.
Structura organizatorica a S.C. Best ALDO S.A. este de tip functiune-proces si este
compusa din compartimente functionale si de productie. Societatea are o structura care raspunde
functionarii firmei pe principiile economiei de piata. Structura formata din:
Conducerea generala: - Adunarea generala a actionarilor;
Consiliul de Administratie;
Director general.
Compartimente functionale de productie si auxiliare;
Sectii de productie si ateliere.
Capitolul 4
Determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit
la S.C. Best ALDO S.A.
4.1.Contabilizarea si impozitarea profitului
Rezultatul fiscal este baza impozitarii, iar fiscalitatea cauta, prin fixarea unor reguli stricte, sa
contrabalanseze tendinta contribuabililor de a minimiza impozitul datorat. Profitul impozabil se calculeaza adunand la
profitul contabil cheltuielile nedeductibile si scazand veniturile neimpozabile. Din marimea obtinuta se scade, daca
este cazul, pierderea fiscala ramasa de recuperat din anii precedenti.
O dovada a faptului ca, intr-o anumita masura, fiscalitatea respecta regula contabila
este data de tratamentul cheltuielilor ale caror efecte se vor obtine intr-un exercitiu ulterior. In
acest sens, potrivit normei fiscale, cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care
se refera la exercitii financiare viitoare, se inregistreaza in cheltuielile curente ale perioadelor
viitoare. Astfel, fiscalitatea intareste regula contabila a inregistrarii cheltuielilor si veniturilor in
avans pe baza principiului independentei exercitiului.
Inregistrarea in contabilitate a impozitului pe profit se face lunar. Impozitul se
calculeaza mai intai pe baza datelor cumulate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii pentru
care se face calculul. Impozitul de inregistrat in luna de referinta este egal cu diferenta dintre
impozitul cumulat pana la sfarsitul acestei luni si impozitul cumulat pana la sfarsitul lunii
precedente.
In contabilitatea impozitului pe profit, la nivel mondial, se utilizeaza doua metode:
metoda impozitului exigibil si metoda reportului de impozit (impozitul amanat).
Contribuabilii obligati sa plateasca impozit pe profit sunt:
in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din
strainatate;
in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu
permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
in cazul persoanelor straine si persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in
Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al
asocierii atribuibile fiecarei persoane;
in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu
proprietati imobiliare situate in afara Romania sau din vanzare/cesionarea titlurilor de
participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent
acestor venituri.
in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza
venituri atat din Romania, cat si din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei
fizice rezidente.
Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:
trezoreria statului;
institutiile publice, pentru fondurile publice inclusiv pentru veniturile proprii si
disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice,
cu modificarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a guvernului nr. 45/2003 privind
finantele publice locale, daca legea nu prevede altfel;
fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;
cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate
pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil
cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si
produselor necesare activitatii de cult, potrivit Legii si pentru veniturile obtinute din
chirii, cu conditia utilizarii sumelor respective pentru intretinerea si functionarea
unitatilor de cult, pentru lucrarile de construire, de reparatie si de consolidare a
lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice
cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca
urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate;
institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit
Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 174/2001, privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului
superior, cu modificarile ulterioare;
asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari
recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1998, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitatile
confortului si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune;
fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii:
fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii;
(OG 83/2004) Banca Nationala a Romaniei.
Persoanele juridice romane fara scop patrimonial nu platesc impozit pe profit pentru
urmatoarele venituri:
cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;
contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
taxele de inregistrare, stabilite potrivit legislatiei in vigoare,
donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea, cesionarea titlurilor de
participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;
veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile,
veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea
organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite in activitatea
economica,
veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de
utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii,
cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert
si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.
Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de
plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul
echivalentului in lei de 15 000 euro intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale
scutite de plata impozitului pe profit, prevazute la alin.2. organizatiile prevazute in prezentul
alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art.17 alin. 1 sau art. 18, dupa caz.
Pierderea rezultata din vanzarea cesionarea proprietatilor imobiliare situate in
Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana se recupereaza din
profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, in urmatorii 5 ani fiscali
consecutivi.
Castigul rezultat din vanzarea cesionarea proprietatilor imobiliare sau titlurilor de
participare este diferenta pozitiva intre:
valoarea realizata din vanzarea-cesionarea unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri
de participare; si
valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
Pierderea rezultata dintr-o vanzare-cesionare a proprietatilor imobiliare sau titlurilor de
participare este diferenta negativa intre:
valoarea realizata din vanzarea-cesionarea unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri
de participare; si
valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
Valoarea fiscala pentru proprietatile imobiliare sau pentru titlurile de participare se
stabileste dupa cum urmeaza:
in cazul proprietatilor imobiliare, valoarea fiscala este costul de cumparare, construire sau
imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta unei astfel de proprietati;
in cazul titlurilor de participare, valoarea fiscala este costul de achizitie a titlurilor de
participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii
unor astfel de titluri de participare
Unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a
persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari completari prin Legea nr. 519/2002, cu
modificari ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum 75% din
sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini
utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la plata
impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006.
Contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice, inscrisi ca atare
in Registrul cinematografic, beneficiaza, pana la data de 31 decembrie 2006 de:
scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul brut
reinvestit in domeniul cinematografiei;
reducerea impozitului pe profit in proportie de 20% in cazul in care se
creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati, cu cel
putin 10% fata de anul financiar precedent.
Anul fiscal al fiecarui contribuabil este anul calendaristic. Cand un contribuabil se
infiinteaza sau inceteaza sa existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din
anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.
4.2. Determinarea profitului impozabil
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa
(V) si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora (Ch), dintr-un an fiscal, la care se aduna
cheltuielile nedeductibile (Chn) si se scad veniturile neimpozabile (Vn) sau deducerile fiscale
(Df). Din marimea obtinuta se scade, daca este cazul, si pierderea fiscala ramasa de recuperat din
anii precedenti (Pfr).
Profitul impozabil =V-Ch+Chn Vn Pfr
O dovada a faptului ca, intr-o anumita masura, fiscalitatea respecta regula contabila
este data de tratamentul cheltuielilor ale caror efecte se vor obtine intr-un exercitiu ulterior. In
acest sens, potrivit normei fiscale, cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care
se refera la exercitii financiare viitoare, se inregistreaza in cheltuielile curente ale perioadelor
viitoare. In aceasta categorie de cheltuieli se incadreaza si sumele platite pentru obtinerea unor
autorizatii de functionare (care se elibereaza sau avizeaza periodic, cu un anumit termen de
valabilitate) sau pentru achizitionarea unor drepturi de folosinta, pentru incheierea de contracte
de concesiune sau pentru obtinerea de licente care se repartizeaza pe intreaga perioada de
valabilitate. Astfel, fiscalitatea intareste regula contabila prin precizarea explicita a faptului ca
inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in evidenta contabila se va efectua conform
Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii.
Veniturile neimpozabile luate in calcul la determinarea profitului impozabil sunt:
dividendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica
romana,
diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare inregistrate ca urmare a
incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea
unor creante la societatea la care se detin participatiile;
veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile,
precum si din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau a
veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;
alte venituri neimpozabile, prevazute expres in acte normative speciale.
La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente
veniturilor impozabile. Astfel sunt deductibile numai urmatoarele sume utilizate pentru
constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor:
rezerva, in limita a 5% din profitul contabil, pana ce acesta atinge a cincea parte din
capitalul social subscris si varsat, conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind
societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
in cazul bancilor si cooperativelor de credit autorizate, provizioanelor obligatorii
constituite potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei. Acelasi regim se aplica si
fondurilor de garantare;
rezervele tehnice calculate de catre societatile de asigurare si reasigurare, constituite. Sunt
nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor pentru
contractele cedate in reasigurare.
Sunt deductibile la calculul profitului impozabil:
cheltuielile de sponsorizare efectuate potrivit legii, in limita de 5% aplicata asupra
diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin
cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul,
perisabilitatile, in limitele prevazute in normele aprobate prin hotarare a Guvernului, care se vor elabora in
termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Cheltuielile nedeductibile sunt:
cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe
profit sau venit platite in strainatate;
amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre
autoritatile romane, potrivit prevederilor legale, altele decat cele prevazute in contractele
comerciale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in
cadrul contractelor economice incheiate cu persoane fizice rezidente in Romania si/sau
autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor, al caror regim este
reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;
suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor, pentru deplasari in tara si in strainatate,
care depaseste de 2,5 ori nivelul stabilit pentru institutiile publice;
sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotarare a
guvernului;
suma cheltuielilor sociale care depasesc limitele considerate deductibile, conform legii
anuale a bugetului de stat;
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa
din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de
asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor cheltuieli;
cheltuielile cu taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma
unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau a asociatilor, altele decat cele generate
de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piata;
cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere si de administrare inregistrate de un
sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau juridice straine, care nu s-au
efectuat in Romania, care depasesc 10% din salariile impozabile ale salariatilor sediului
permanent din Romania;
cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza un document justificativ;
cheltuielile inregistrate de societatile agricole constituite pentru dreptul de folosinta al
terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata
din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;
cheltuielile inregistrate in contabilitate, determinate de diferentele nefavorabile de valoare
ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu, cu
exceptia celor determinate de vanzarea acestora;
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, daca nu sunt acordate
in limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat;
cheltuielile privind contributiile platite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau
care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contributiile la fonduri de pensii,
altele decat cele obligatorii,
cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator in numele angajatului. Sunt
exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidentele de munca, boli
profesionale si risc profesional;
cheltuieli de protocol care depasesc limita de 2% aplicabila asupra diferentei rezultate
dintre totalul veniturilor si al cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu
impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului;
alte cheltuieli salariale care nu sunt impozabile la persoana fizica, daca legea nu prevede
altfel,
cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, prestari de servicii sau asistenta, in
situatia in care nu sunt incheiate contracte in forma scrisa si pentru care beneficiarii nu
pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata;
cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale
contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care
este autorizat cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara
pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care contribuabilul este
autorizat.
Deducerea suplimentara de amortizare se acorda la data punerii in functiune a
mijlocului fix. Sunt exceptate de la aceasta prevedere achizitiile de animale si plantatii, pentru
care deducerea se acorda astfel:
pentru animale, la data achizitiei;
pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei.
Cheltuielile cu exploatarea zacamintelor naturale, de natura decopertarilor,
explorarilor, forarilor, dezvoltarilor, care nu se finalizeaza in obiective economice ce pot fi
exploatate, se recupereaza in urmatorii 5 ani, in rate egale, din veniturile realizate din
exploatare. Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor
naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa deduca la calculul profitului
impozabil provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul
economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de pana la 1% din diferenta anuala dintre
veniturile si cheltuielile din exploatare, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, pe toata
durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.
Pentru titularii de acorduri petroliere care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre
marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de 100m, cota provizionului constituit
pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si a anexelor, precum si
pentru reabilitarea mediului este de 10% din profitul anual de exploatare, pe toata durata de
functionare a exploatarii petroliere.
Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din
profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va
efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
Nu se recupereaza pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica ce isi inceteaza
existenta, in cazul in care are loc divizarea, dizolvarea, lichidarea sau fuziunea. In situatia
lichidarii/dizolvarii unui contribuabil, pentru determinarea profitului impozabil se ia in calcul si
profitul rezultat din lichidarea patrimoniului acestuia. In cazul fuziunii sau al divizarii unui
contribuabil care isi inceteaza existenta sumele rezultate din evaluarile generale de aceste
operatiuni se vor reflecta in conturile de rezerve ale entitatilor rezultate, fara a fi utilizate la
majorarea capitalului social. In caz contrar aceste sume se supun impozitarii cu o cota de 25%.
4.3. Declararea si plata impozitului pe profit
Declararea impozitului pe profit se face cu ajutorul a doua formulare distincte si
anume:
Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat in care se completeaza
trimestrial si pozitiile referitoare la impozitul pe profit;
Declaratia privind impozitul care se completeaza la sfarsitul anului, dupa
definitivarea impozitului pe profitul anual, pe baza datelor din bilantul contabil. In aceasta
declaratie se prezinta detaliat veniturile, cheltuielile, sumele nedeductibile, deducerile fiscale si
celelalte elemente care au stat la baza stabilirii rezultatului fiscal si a impozitului pe profit.
Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul
urmator, cu exceptia Bancii Nationale a Romaniei, bancilor romane si a sucursalelor din Romania ale bancilor,
persoane juridice straine, care efectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care
se calculeaza impozit. In acest scop profitul si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza trimestrial, cumulat
de la inceputul anului sau lunar, in cazul bancilor.
Banca Nationala a Romaniei, bancile si sucursalele din Romania ale bancilor,
persoane juridice straine, au obligatia sa plateasca in contul impozitului pe profit, pentru luna
decembrie a fiecarui an fiscal, o suma egala cu impozitul datorat pe luna noiembrie a aceluiasi
an, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, urmarind ca regularizarea pe baza
datelor din bilantul contabil sa se efectueze pana la termenul stabilit pentru depunerea situatiilor
financiare.
Persoanele juridice fara scop patrimonial calculeaza si platesc impozitul pe profit
anual, pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.
4.4. Aspecte generale privind impozitului pe profit si obligatiile pe care acesta le implica pe plan
mondial In contabilizarea impozitului pe profit la nivel mondial se folosesc in special doua metode[1]: metoda
impozitului exigibil si metoda reportului de impozit.
Impozitul pe profit datorat statului este calculat asupra profitului determinat pe baza
respectarii regulilor fiscale. Nu putine sunt situatiile in care regulile fiscale sunt diferite de cele
privind rezultatul contabil inaintea impozitarii. Impozitul datorat statului la nivelul unei perioade
(exercitiu) nu este absolut necesar egal cu cheltuiala privind impozitul pe profit relativa la
operatiile inregistrate in contabilitate.
Intrebarea fundamentala este daca trebuie sa contabilizam numai impozitului exigibil
(care va fi plati imediat statului) sau daca trebuie sa se tina cont de efecte fiscale generate de
decalajele temporare intre rezultatul contabil inaintea impozitarii si baza impozabila. Raspunsul
este favorabil celei de a doua variante (metoda reportului de impozit) in cazul conturilor
consolidate (contabilitatea grupurilor de societati). El se imparte intre cele doua metode, in cazul
conturilor (anuale) individuale (contabilitatea societatilor care nu se supun regulilor
consolidarii). Pana la aplicarea integral a Directivelor a 4-a si a 7-a tarile Europei comunitare au
fost influentate de unul din urmatorii factori:
legaturile stranse intre contabilitate si fiscalitate (in Franta, Germania si celelalte tari ale
Europei continentale cu exceptia Olandei);
solicitarile de informatie financiara ale investitorilor, pe piata capitalurilor (Anglia,
Irlanda, Olanda).
In tarile cu o puternica influenta fiscala, capitalurile sunt aduse in mod traditional de
sistemul bancar care, atunci cand acorda imprumuturi, este mult mai sensibil la garantiile
obtinute decat la rezultatele contabile ale intreprinderilor beneficiare. Conturile anuale sunt
intocmite intr-o optica fiscala deoarece, prin publicarea lor, ele sunt utilizate si in scopuri fiscale.
Administratiile fiscale din aceste tari nu admit in reducerea bazei impozabile decat cheltuielile efectiv
constatate in conturi si, dimpotriva, taxeaza profiturile inregistrate contabil. Rezulta ca tendinta intreprinderilor este de
a minimiza rezultatul contabil pentru a reporta in timp impozitul ce urmeaza a fi platit. Regulile contabile fiind
incorporate in legile sau reglementarile nationale, modificarea lor eventuala devine mult mai dificila. In conturile
individuale se prefera deci metoda impozitului exigibil, desi sunt si exceptii de la aceasta regula.
In tarile cu piete financiare puternice exista tendinta de a maximiza rezultatele
contabile publicate in vederea alegerii investitorilor. O astfel de politica este foarte greu
conciliabila cu o gestiune fiscala optima, ceea ce a condus in aceste tari la sisteme de decontare a
rezultatelor contabile de cele fiscale. Intreprinderea fiind influentata de reactia pietei financiare,
va avea tendinta sa procedeze la alegeri mai flexibile si deci mai putin conservatoare. In mod
traditional, textele de lege contabile nu au retinut decat principiile contabile general admise. In
conturile individuale se utilizeaza metoda reportului de profit. De o mare importanta in
intelegerea esentei celor doua metode este cunoasterea naturii diferentelor intre rezultatul
contabil si cel fiscal.
O prima clasificare imparte diferentele in permanente si temporare.
Diferentele permanentesunt cele care antreneaza definitiv cresterea sau diminuarea
cheltuielii privind impozitul pe profit. Deci, regulile fiscale nu admit deductibilitatea fiscala a
cheltuielilor care nu concura obiectului activitatii intreprinderii, fie datorita naturii lor, fie
caracterului lor excesiv. In mod simetric, unele venituri sau sume echivalente au fost deduse din
baza de impozitare.
Diferentele temporarecorespund elementelor care intra atat in calculul rezultatului
contabil, cat si in cel fiscal, dar care privesc perioade diferite.
Diferentele temporare exista:
fie atunci cand regulile fiscale solicita impozitarea sau deducerea unui element care nu a
fost inca supus contabilizarii;
fie atunci cand regulile fiscale conduc la neimpozitarea sau la nedeductibilitatea imediata
a unui element deja contabilizat.
O a doua clasificare a diferentelor este cea in care acestea se impart in distorsiuni evidente si distorsiuni
oculte (ascunse).
distorsiuni evidentesunt cele care sunt puse in evidenta de tabloul de trecere de la
rezultatul contabil la rezultatul fiscal. Aceste distorsiuni corespund ansamblului diferentelor
permanente si anumitor diferente temporare.
distorsiuni ocultenu apar in anexa mentionata deoarece facilitatile fiscale
corespondente nu sunt acordate intreprinderilor decat sub rezerva unei contabilizari efective.
Distorsiunile oculte nu exista decat in tarile in care regulile contabile se aliniaza la cele fiscale (Franta
Germania, Japonia). In tarile in care contabilitatea s-a deconectat de fiscalitate (tarile anglo-saxone), regulile
contabile sunt complet autonome fata de cele fiscale: reducerea bazei impozabile ca urmare a agrearii unor avantaje
fiscale se realizeaza prin ajustari extracontabile ale rezultatului contabil inaintea impozitarii.
O a treia clasificare opereaza cu categoriile de fiscalitate amanata si fiscalitate latenta.
fiscalitatea amanata se refera la operatiile pentru care faptul generator de impozit a
intervenit. Data la care va interveni impozitarea sau scutirea de impozit este deja determinata
(aici sunt incadrate marea majoritate a diferentelor temporare);
fiscalitate latenta corespunde operatiilor pentru care exista numai o eventualitate a
impozitarii sau scutirii de impozit. Eventualitatea se produce in urma unei decizii de gestiune, fie
in urma interventiei unui factor exterior, aleatoriu (spre exemplu, scaderea cursurilor conduce la
o integrare a provizionului pentru fluctuatii de curs, in baza impozabila).
Deosebirea intre cele doua genuri de fiscalitati consta in faptul ca, in timp ce elementele fiscalitatii
amanate sunt contabilizate, cele ale fiscalitatii latente sunt doar mentionate pentru ca realizarea lor este ipotetica si
conditionata. Desi deosebirea este neta, frontiera intre cele doua genuri de fiscalitati este in unele cazuri mai putin
clara, diferitele elemente putand fi considerate in una din cele doua categorii.
Metoda impozitului exigibil consta in inregistrarea in conturi de profit si pierdere a
cheltuielilor privind impozitul care figureaza in declaratia fiscala.
Partizanii metodei considera ca metoda impozitului exigibil este usor aplicabila, aparent obiectiva
deoarece evita o repartizare arbitrara a cheltuielii privind impozitul. In aceasta categorie sunt situati parte din
specialistii tarilor care aplica metoda impozitului exigibil (Franta, Belgia, Spania, Italia, Romania). Cei care
dezavueaza metoda impozitului exigibil au in vedere influenta negativa pe care aplicarea ei o are asupra realizarii
obiectivului imaginii fidele, in primul rand datorita nerespectarii principiului conectarii cheltuielilor cu veniturile:
anumite elemente de cheltuieli sunt constante intr-un exercitiu, in timp ce incidenta fiscala este luata in cont in alt
exercitiu. Neaplicarea acestui principiu la diferentele temporare atrage:
crestere a beneficiului perioadei, pe termen scurt;
scadere a beneficiului perioadei, pe termen lung.
Metoda reportului de profit, numita si metoda impozitului amanat, presupune
contabilizarea impozitului pe profit in cursul aceluiasi exercitiu la care se raporteaza veniturile si
cheltuielile. Sunt luate in consideratie numai diferentele temporare deoarece cele permanente nu
creeaza impozit recuperabil sau platibil in viitor.
Metoda reportului pe profit, aplicabila in tarile anglo-saxone, indiferent ca se refer la
conturile individuale sau consolidate, si in intreaga comunitate europeana, in cazul conturilor
consolidate ( o exceptie o constituie Germania care aplica metoda chiar si in cazul conturilor
individuale), se poate practica in mai multe variante.
In functie de natura reportului se poate vorbi de un report fix sau de un report variabil.
I n cazul reportului fix, diferenta intre cheltuiala privind impozitul si impozitul
exigibil este considerata un report al unei cheltuieli sau venit, asupra exercitiilor
ulterioare. Impozitele reportate reprezinta un mijloc de asigurare a respectarii principiului
conectarii cheltuielilor cu veniturile. In contabilitate se opereaza cu conturi bilantiere distincte de
impozite amanate care sunt considerate conturi de echilibru, ele nereprezentand creante sau
datorii. Reportul de impozit este calculat la cota de impozit in vigoare in momentul in care ia
nastere diferenta temporara. Reportul nu este modificat in caz de schimbare a cotei de impozit
sau a bazei impozabile.
I n cazul reportului variabil (aplicat de britanici), impozitele amanate sunt
prezentate fie ca o datorie de impozit de platit in viitor, fie ca o creanta reprezentand avansurile
viitoare. Cota de impozit retinuta este cea prevazuta pentru exercitiul in care se va produce
inversarea diferentelor temporare. In aceasta varianta, soldurile impozitelor amanate sunt
modificate in cazul schimbarii de cota sau de baza impozabila.
In functie de modul de calcul al impozitului amanat se poate vorbi de un calcul partial sau de un calcul
global.
I n cazul calculului partial se tine cont numai de anumite diferente temporare;
I n cazul calculului global (practicat in SUA si preconizat prin normele IASC) sunt
avute in vederea toate diferentele temporare existente. Desi Franta, din punct de vedere al
normelor, este adepta metodei impozitului exigibil, Ordinul Expertilor Contabili si Contabililor
Agreati recomanda metoda reportului de impozit in varianta: report variabil si calcul global.
4.5. Calculul impozitului pe venitul microintreprinderilor
O microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent are inscrisa in obiectul de
activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul;
are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul,
autoritatile locale si institutiile publice.
Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai
aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai
indeplinesc una dintre conditiile prevazute la art. 103. Nu pot opta pentru sistemul de impunere
reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romane care:
desfasoara activitati in domeniul bancar;
desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu
exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;
desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;
au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de
angajati.
Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic. In cazul unei persoane
juridice care se infiinteaza sau isi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul
calendaristic in care persoana juridica a existat.
Cota de impozit pe veniturile microintreprinderilor este de 16% Daca in cursul unui an
fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plati un
impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal.
Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit
limita prevazuta in acest articol, fara a se datora majorari de intarziere. La determinarea
impozitului pe profit datorat se scad platile reprezentand impozitul pe veniturile
microintreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal.
Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie
veniturile din orice sursa, din care se scad:
veniturile din variatia stocurilor;
veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor
resurse pentru finantarea investitiilor;
veniturile din provizioane;
veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care
nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor
legale;
veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse
la activele corporale proprii.
In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de
achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in
trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii. Calculul si plata impozitului pe venitul
microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Microintreprinderile au obligatia de a depune,
pana la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe venit.
La 31.12.2009 avem urmatoarea situatie reflectata de documentul contabil Registrul
Cartea mare (sah):
1 Venituri de exploatare: 16771408,00
Venituri din vanzarea produselor finite 701 14095528,64
Venituri din vanzarea produselor
reyiduale
703 13727,26
Venituri din lucr. executate si serv 704 76933,28
Venituri din redevente, locat. gesti 706 861,55
Venituri din vanzari de marfuri 707 3127635,87
Venituri din activitati anexe 708 4071,94
Venituri din productia stocate 711 -630808,45
Venituri din productia de imob. corp. 722 407,19
Ven. din creante reactivate si deb.
diver.
754 378,56
Venituri exceptionale din oper. de cap 758 49492,00
Venituri din prov. depr. act. cir 781.4 33180,67
2 Cheltuieli de exploatare: 14401264,00
Chelt. cu materia prima 601.0.11 9869394,11
Chelt. cu mat. consumabile 602 1406108,58
Chelt. privind obiectele de inven. 603 18289,17
Chelt. privind mat. nestocate 604 60025,88
Chelt. privind energia si apa 605 421206,98
Chelt. privind marfurile 607 121009,12
Chelt. privind ambalajele 608.0.18 11266,52
Chelt. cu intretinerea si reparatii 611 40191,73
Chelt. cu redeven., loc. de gest. 612 47414,61
Chelt. cu primele de asigurari 613 21331,80
Chelt. priv. comisioane circulatie 622.0.40 28797,95
Chelt. de protocol, reclama si pub. 623 160707,39
Chelt. cu transportul de bunuri 624 418107,04
Chelt. cu deplasari, detasari sal. 625 6254,96
Chelt. postale si taxe de tele. 626 11718,78
Chelt cu serviciile bancare- admin 627.0.30 36879,19
Alte chelt. cu serviciile execut. 628 200833,28
Chelt. cu alte impozite si taxe 635 43092,88
Cheltuieli cu salariile personal. 641 621919,35
Chelt. priv. asig. si protectia soc. 645 197047,55
Pierderi de creante 654 18122,04
Alte cheltuieli de exploatare 658 44566,67
Chelt. de exp. priv. amortiz. si prov. 681 592296,43
1 Venituri financiare: 253890,42
Venituri din participatii 761 56712,10
Venituri din imobilizari cedate 764.1 7904,25
Venituri din dif. de curs valutar 765 166760,71
Venituri din dobanzi 766 22513,36
2 Cheltuieli financiare: 550768,77
Chelt. priv. titlurile de plasam. 664 1944,00
Cheltuieli din dif. curs valutar 665.0.30 196187,40
Cheltuieli priv. dobanzile 666.0.50 344757,28
Chelt. fin. priv. amortiz. si proviz. 686.3 7879,09
In ceea ce priveste activitatea extraordinara S.C.Best ALDO S.A. nu a inregistrat venituri si cheltuieli
extraodinare in exercitiul financiar 2009. Pentru determinarea impozitului pe profit este necesara prezentarea
diferitelor categorii de cheltuieli care din punct de vedere fiscal sunt nedeductibile, precum si o serie de politici
contabile practicate de S.C. Best ALDO S.A. privind amortizarea fiscala si cea contabila:
691.2 = 441.2 391496
'Cheltuieli cu impozitul pe profit 'Impozitul pe profit amanat'
amanat'
Amortizare fiscala trim. IV 2009 = 169012
Amortizare contabila trim. IV 2009 = 296220
Diferenta temporara deductibila = 296220 169012 = 127208
Creanta cu impozitul amanat = 127208 x 16% = 20353
441.2 = 791.2 20353
'Impozitul pe profit amanat' 'Venituri din impozitul pe profit amanat'
Inregistrarea datoriei privind impozitul pe profit aferent exercitiului financiar 2009 si
plata acesteia:
Inregistrarea datoriei privind impozitul pe profit:
691 = 441 24728
'Cheltuieli cu impozitul pe profit' 'Impozitul pe profit'
2. Achitarea impozitului pe profit:
441 = 5121 24728
'Impozit pe profit' 'Conturi la banci in lei'
3. Inchiderea contului de cheltuieli:
121 = 691 24728
'Profit si pierdere' 'Cheltuieli cu impozitul pe profit'
Ipoteza:
Se presupun urmatoarele:
In cursul exercitiului financiar 2009 in contabilitatea S.C. Best ALDO S.A. se constituie
provizioane pentru litigii considerand ca riscul de neincasare este de 30% din creantele
comerciale ale societatii, aceste provizioane fiind nedeductibile fiscal.
Amortizarea fiscala este egala cu amortizarea contabila, fiind in suma de 4196236 lei.
Rezultatul fiscal se va modifica astfel:
1. Se inregistreaza constituirea provizionului:
2. Provizioane pentru litigii = 760 30% = 228
6814 = 491 228
'Cheltuieli de exploatare privind 'Provizioane pentru deprecierea
deprecierea activelor circulante' creantelor-clienti'
2. Amortizarea fiscala = Amortizarea contabila = 419
Astfel vom avea:
DEDUCERI FISCALE = Rezerva fiscala + Amortizarea fiscala= 8732 + 41962= 50694
Cheltuieli nedeductibile:
Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3914
Amenzi + penalitati autoritati = 178
Cheltuieli de protocol care depasesc limitele legale de deducere = 468
Cheltuieli de sponsorizare = 614
Cheltuieli amortizare contabila = 52147
Cheltuieli privind provizioanele = 30684
Alte cheltuieli nedeductibile = 5649
TOTAL CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE = 93657
PROFITUL IMPOZABIL = 207326 50694 32678 + 93657= 217610
IMPOZITUL PE PROFIT = 217610 16% = 34817
4.6. Structura cheltuielior si veniturilor la S.C. Best ALDO S.A.
La finele anului 2009, societatea a inregistrat un profit brut in suma de 207326.
1 Structura pe activitati a veniturilor se prezinta astfel:
Categoria de venituri Sume totale
Venituri din exploatare 1677140
Venituri financiare 25389
Venituri extraordinare 0

Societatea nu a inregistrat venituri extraordinare in cadrul exercitiului financiar
2009.Veniturile cele mai mari sunt inregistrate din veniturile de exploatare intr-un procent de
99%, veniturile financiare avand un procent de 1%.
Structura pe activitati a cheltuielilor se prezinta astfel :
Categoria de cheltuieli Sume totale
Cheltuieli din exploatare 1440126
Cheltuieli financiare 55076
Cheltuieli extraordinare 0


Societatea nu a inregistrat cheltuieli extraordinare in cadrul exercitiului financiar
2009. Cheltuielile cele mai mari sunt inregistrate la cheltuielile de exploatare in procent de 96%,
cheltuiele finanaciare in procent de 4%.
Evolutia rezultatelor pe categorii de activitati se prezinta astfel:
Denumire 2008 2009
Rezultat din exploatare 109971 237014
Rezultat financiar -24929 -29687
Rezultat extraordinar 0 0

Rezultatul extraordinar este 0 in anul 2009 ca si in anul 2008. Rezultatul in exploatare
a crescut de la 109971 in 2008 la 237014 in 2009, iar rezultatul financiar a scazut de la -24929
in 2008 la -29687 in anul 2009.
Evolutia profitului brut si a profitului net:
Denumire indicator 2008 2009
Profit brut 85042 207326
Profit net 84662 182597

Profitul brut si proful net au crecut simtitor fata de anul 2008 in anul 2009: -
in anul 2008 profitul brut a fost 85042, iar in anul 2009, 207326. In anul 2008 profitul net a fost
84662 , iar in anul 2009, 182597.
Rata profitului brut a avut urmatoarea evolutie:
Denumire indicator 2008 2009
Profit brut 85042 207326
Cifra de afaceri 1532232 1731875
Rata profitului brut 5,55% 11,97%

Evolutia ratei profitului a fost una pozitiva in anul 2009 fata de anul 2008 datorita
cresterii profitului brut si a cifrei de afaceri. Rata profitului a inregistrat un procent de 5.55% in
anul 2008, iar in anul 2009 un procent de 11,97%. Principalii indicatori economico-financiari si
evolutia acestora pe ultimii doi ani se prezinta astfel:
Indicatori 2008 2009
Rata rentabilitatii economice 8.97% 20.36%
Rata rentabilitatii financiare 9.15% 22.14%
Rata rentabilitatii activelor totale 5.12% 11.62%

Rata rentabilitatii economice masoara performantele resurselor angajate in procesul
de exploatare fara a lua in considerare mecanismul financiar (provenienta resurselor de
finantare)rezultatul excepitoanal si impozitul pe profit, astfel rata rentabilitatii economice a
crescut de la 8.97% in anul 2008 la 20.36% in anul 2009.
Rata rentabilitatii financiare masoara performantele resurselor proprii angajate in
procesul de exploatare tinand cont de influenta politicii de finantare a societatii analizate, astfel
din grafic rezulta ca rata rentabilititatii financiare a crescut de la 9.15% in anul 2008 la 22.14%
in anul 2009.
Rata rentabilitatii activelor totale prezinta un interes pentru managerul intreprinderii
care apreciaza astfel eficienta cu care sunt utilizate activele disponibile. Aceasta a crescut in anul
2009 cu 6,50% fata de anul 2008.
Indicatori 2008 2009
Rata indatorarii pe termen lung 2% 8.71%
Levierul 78.04% 90.18%
Rata indatorarii pe termen lung masoara ponderea datoriilor societatii analizate in
totalul de resurse pe termen lung. Acesta a crescut cu 6,71% in anul 2009 fata de anul 2008.
Scopul analizei levierului este de a fundamenta decizia de sporire a indatorarii la
nivelul societatii.Acest indicator prezinta o crestere 12,14% in anul 2009 fata de anul 2008.
Indicatori 2008 2009
Rata autonomiei financiare 0.98% 0.92%
Rata autonomiei globale 0.56% 0.52%
Rata autonomiei
financiare si globale arata cat
din patrimoniul societatii este
finantat din resursele proprii
fata de totalul pasivului, astfel
acestea in graficul de mai sus prezinta o scadere in anul 2009 fata de anul 2008.

Rata imobilizarilor corporale in anul 2008 a avut un procent de 27,49%, iar in anul
2009 un procent de 31,14%, rezultant o crestere usoara a acestui indicator.
Rata imobilizarilor financiare prezinta o usoara scadere de 1,05% in anul 2009.
Rata creantelor este in crestere in anul 2009 de 0,38%.
Concluzii
Impozitul pe profit constituie una din sursele importante de alimentare a bugetului cu
venituri, fiind un impozit direct cu caracter obligatoriu si permanent din categoria veniturilor
fiscale.
In vederea determinarii obligatilor de plata a impozitului pe profit, organele fiscale au
dreptul de a controla si de a recalcula adecvat profitul impozabil si impozitul de plata pentru:
operatiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea platii impozitelor;
operatiunile efectuate in numele contribuabilului, dar in favoarea asociatilor, actionarilor
sau persoanelor ce actioneaza in numele acestora;
datoriile asumate de contribuabili in contul unor imprumuturi facute sau garantate de
actionari, asociati ori de persoanele care actioneaza in numele acestora, in vederea
reflectarii reale a operatiunii;
distribuirea, impartirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile intre 2
sau mai multi contribuabili ori acele operatiuni controlate direct sau indirect, de persoane,
Rata imobilizarilor corporale 27.49% 31.14%
Rata imobilizarilor financiare 6.16% 5.11%
Rata creantelor 5.30% 5.68%
care au interese comune, in scopul prevenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea reala a
operatiunilor.
In cazul tranzactiilor dintre persoane asociate valoarea recunoscuta de autoritatea
fiscala este valoarea de piata a tranzactiilor. Pentru estimarea acestei valori pot fi utilizate
urmatoarele metode:
metoda compararii preturilor, in care pretul de vanzare al contribuabilului se compara cu
preturile practicate de alte entitati independente de acesta, atunci cand sunt vandute
produse sau servicii comparabile;
metoda cost-plus, in care pretul obisnuit a pietei trebuie determinat ca valoare a costurilor
principale marite cu o rata de profit similara domeniului de activitate al contribuabilului;
metoda pretului de revanzare, in care pretul pietei este determinat pe baza pretului de
revanzare a produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile
de comercializare si o rata de profit.
BIBLIOGRAFIE
1. M. Ristea (coord.), Contabilitatea financiara, Ed. Universitara, Bucuresti, 2007.
2. I. P. Pantea, Gh. Bodea, Contabilitate romaneasca conforma cu Directivele europene,
Ed. Intelcredo, Deva, 2008.
3. N. Chebac, Informatiile contabile in procesul de analiza si decizie, Ed Alma, Galati, 2006
4. Cretu C., Bazele contabilitatii, Editura Fundatiei Academice Danubius, Galati, 2007
5. O. Bojian, Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed. Universitara, Bucuresti, 2006.
6. N. Feleaga , Sisteme contabile comparate, editia a 2-a, Ed. Economica, Bucuresti, 2009.
7. L. Possler, Gh. Lambru, Contabilitatea intreprinderilor, Ed. Fundatiei Andrei
Saguna, Constanta, 2008.
8. I. Stancu, Gestiunea financiara a agentilor economici, Ed. Economica, Bucuresti, 2007.
9. Sirbu Carmen Analiza economico-financiara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
2008
10. M. D. Dalota; S. Dalota, Analiza si evaluarea firmei , Ed. Orizonturi
Universitare, Timisoara, 2009.
11. A. Dutescu, Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de contabilitate,
Ed. CECCAR, Bucuresti, 2001.
ANEXA 1
Calculul partii deductibile din cheltuielile care au deductibilitate limitata
Cheltuieli Limita deductibila Calcul cheltuiala deductibila
1. Cheltuieli de protocol (profit contabil-venituri
neimpozabile+cheltuieli cu impozitul
pe profit+cheltuieli de protocol
(3.253-600+25+350)x2%=61
2. Cheltuieli de deplasare 2,5*venitul stabilit pentru institutiile
publice
150
3. Cheltuieli sociale 2%*cheltuieli cu salariile 2%x2000= 40
4. Cheltuieli cu provizioane Art 22, alin 1, lit c), din Codul Fiscal:
provizioanele constituite in limita a
30% din valoarea creantelor asupra
cheltuielilor care indeplinesc
cumulative urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa
data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o
perioada ce depaseste
270 zile de la data
scadentei;
3. nu sunt garantate de alta
persoana
4. sunt datorate de o
persoana afiliata
contribuabilului
5. au fost incluse in
veniturile impozabile ale
contribuabilului
Rezulta un provizion deductibil
fiscal de 50 lei
5. Rezerve legale (profit contabil-venituri neimpozabile
+cheltuieli cu impozit pe profit)x5%,
dar nu mai mult de 20% din capital
social
(3.253-600+25)x55= 134
20%x500= 100
Rezerva deductibila= 100
6. Cheltuieli privind dobanzile Conform art. 23, alin 4, dobanzile in
legatura cu imprumuturile obtinute de
la IFN nu au deductibilitate limitata
Cheltuieli cu dobanda
deductibila= 90
7. Cheltuieli cu amortizarea Sunt deductibile la nivelul amortizarii
fiscale
Amortizare fiscala= 80