Pneumologie Curs.1 Si 2
Pneumologie Curs.1 Si 2
Pneumologie Curs.1 Si 2
DISPNEEA
Definitie Greutatea de respira Dpdv subiectiv: senzatia de respiratie
dificila, de sufocare, de effort respirator, de sete sau lipsa de aer Dpdv
obiectiv: modificari ale ritmului, frecventei si amplitudinii miscarilor
respiratorii Respiratia este un act reflex ai carui centrii
nervosisuntlocalizati la nivelul bulbului In repaus: FR=14-18
respiratii/minut.
Etiologie (1) 1. aport scazut de oxigen Concentratie prea mica a O2
in aerul respirat Stenoza cailor aeriene superioare Ex: cauze
infectioase, alergice, corpi straini, tumori, spasm laringian etc.
Afectarea bronhiilorsi bronhiolelor Afectarea alveolelor Ex: edem
pulmonar, emfizem, fibroza pulmonara etc. Compresiunea alveolelor
Ex: atelectazie, pneumotorax, pleurezie etc 2. deficit in preluarea
oxigenului Afectarea circulatiei pulmonare Ex: stenoza arterei
pulmonare, embolie pulmonara etc Deficit de hemoglobina 3. stimuli
nervosi anormali Ex: tumori la nivelul bulbului, AVC, encefalite,
intoxicatii, emotii foarte puternice, isterie.
Etiologie (2) Boli ale aparatului respirator Boli ale peretelui toracic si
ale diafragmului Boli cardio-vasculare Tulburari hematologice
Modificari ale aerului respirat Boli neurologice Stari toxice si
infectioase.
TUSEA
Definitie Act reflex ce consta intr-o expiratie brusca, violenta, prin care
se realizeaza eliminarea secretiilor sau corpilor straini din arborele
traheo-bronsic Insotita de deschiderea brusca a orificiului glotic si de
un zgomot characteristic.
Actul fiziologic al tusei Incepe cu un inspir profund, determinat de
stimularea receptorilor tusei, urmat de deschiderea glotei, relaxarea
diafragmului si contractia muschilor respiratori (=> cresterea marcata a
presiunii intratoracice ceea ce determina o expiratie puternica,
exploziva) Receptorii tusei se gasesc in toata mucoasa cailor
respiratorii (in special trahee si bronhii principale)
Forme clinice Dpvd al productivitatii tusei: 1. tuse uscata, seaca
neurmata de expectoratie 2. tuse umeda, productiva urmata de
expectoratie.
Dpdv al evolutiei: 1. tuse acuta 2. tuse cronica.
Dpdv. al circumstantelor aparitiei Tuse matinala: in bronsite (in
cursul noptii se acumuleaza secretii la nivelul bronsiilor) Tuse
nocturna: in cardiopatii (datorita stazei pulmonare) Tuse de efort: in
boli cronice respiratorii si CV Tuse pozitionala: in patologia pleurei
(apare la scimbarea pozitie, decubit stang/drept)
Complicatiiele tusei Fractura costala Sincopa Hemoptizie Embolie
Ruperea unei bule de emfizem in pleura => pneumothorax
EXPECTORATIA
Definitie Actul prin care sunt eliminate, in urma tusei produsele
patologice din arborele bronsic Produsul eliminat se numeste sputa
Are mare valoare semiologica.
Clasificare Dpdv al aspectului: Seroasa, spumoasa, usor rozata (ca
albusul de ou batut): in edem pulmonar cardiogen Mucoasa: in
hipersecretia glandelor bronsice traheobronsite Purulenta, aspect
cremos, galben-verzuie: in infectii respiratorii Sangvinolenta: (sputa
amestecata cu sange): in procese distructive cu rupturi de vase TBC,
cancer, TEP. ELIMINAREA DE SANGE FRANC_HEMOPTIZIE
Tipuri de sputa cu valoare semiologica patognomonica Sputa
ruginie (caramizie): pneumonie franca lobara Sputa perlata: astm
bronsic (contine dopuri opace ca niste perle) Sputa numulara: TBC
(contine discuri purulente galben-verzui de apox 2 cm) rara Sputa de
culoare rosu-bruna: cancer bronhopulmonar.
HEMOPTIZIA
Definitie Eliminarea pe gura a unei cantitati de sange rosu, aerat,
proaspat, ce provine din arborele bronsic si/sau parenchimul pulmonar
Pacientul prezinta paloare, anxietate, transpiratii reci, dispnee,
tahicardie, chiar lipotimie.
Etiologie Traumatisme toracice TBC pulmonara Bronsiectazii
Chist hidatic pulmonar Boli cardiovasculare Boli hematologice (sdr.
hemoragipare) Iatrogen (anticoagulante) Cancer pulmonar cea mai
frecventa cauza Barbat, fumator, > 50 de ani Aspect de jeleu de
coacaze Poate fi primul simptom al bolii.
CURS 2
TRAHEOBRONSITA
Definitie Inflamatia acuta a mucoasei a mucoasei traheei si bronhiilor.
Etiopatogenie Agentii cauzali ai traheobronsitei acute pot fi:
infectiile bacteriene (pneumococ, stafilococ, streptococ, H. Influenze)
sau virale (virus sinccitial respirator, virus gripal); factori toxici:
substante chimice volatile sau vapori de amoniac, acid clorhidric,
anhidrid sulfuric; factori alergici.
Factorii favorizanti sunt: frigul, umezeala, praful, fumatul =>
inflamatia peretelui traheobronsic + edem al mucoasei + hipersecretie
de mucus.
Simptomatologie Evolutia bolii are 3 faze: 1. faza catarala dureaza 1-3
zile si se caracterizeaza prin: subfebrilitate, obstructie nazala,
rinoree, disfagie dureroasa, disfonie.
2. faza uscata dureaza 2-3 zile si se caracterizeaza prin : febra
moderata, durere retrosternala tip arsura, tuse neproductiva 3. faza
umeda se manifest prin: tuse productiva cu expectoratie mucoasa
(n traheobronsitele virale si alergice) sau muco-purulenta (n cele
bacteriene) dispnee.
Investigatii Hemoleucograma si formula leucocitara: leucopenie -
infectii virale leucocitoza cu neutrofilie - infectii bacteriene
Radiografia toracica este normala. Examenul bacteriologic al sputei
identifica agentul etiologic Spirometria se efectueaza la pacientii cu
dispnee severa si cianoza => releva tulburari caracteristice obstructiei
cailor respiratorii.
Tratament 1. Tratamentul igieno-dietetic: repaus in camer cu
atmosfer umidifiat, cald regim hidro-lacto-zaharat lichide
caldute in cantitti mari. 2. Tratamentul etiologic este necesar numai
in traheobronsitele bacteriene. se utilizeaz antibiotice: penicilin,
ampicilin, amoxicilin, biseptol.
Tratamentul simptomatic: se aplic n toate formele de traheobronsit
sunt folosite: antiinflamatoare nesteroidiene, antipiretice: aspirina,
paracetamol, ibuprofen, piroxicam calmante ale tusei (codein,
dionin) in faza uscat expectorante (sirop expectorant, bromhexin,
ambroxol, trecid) dezobstruante si dezinfectante nasofaringiene
(oximetazolin, bixtonim).
PNEUMONIA
Definitie inflamatii acute ale plmanului de etiologie : infectioas
(bacterii, virusuri, chlamidii, ricketsii, micoplasme, fungi, protozoare)
sau neinfectioas (toxice, de aspiratie, de iradiere) caracterizate prin
exudat alveolar si infiltrat interstitial => sindromul de condensare
pulmonar.
1. Pneumoniile contractate n afara spitalului sunt determinate de
pneumococ, stafilococ auriu, mycoplasma pneumoniae, virusuri.
2. Pneumoniile contractate n mediu de spital (pneumonii nosocomiale)
sunt determinate de piocianic, E. Coli, klebsiela, proteus, germeni
anaerobi, legionella. Microbii ajung n plmni pe cale aerogen
(inhalare) hematogen limfatic (adusi din alte focare de infectie)
Pneumonia lobar - acumularea de exudat inflamator in alveole, cu
localizare lobar Bronhopneumonia - inflamatia ce afecteaz mai multi
lobuli pulmonari si bronhiolele aferente, evoluand in focare multiple, in
diferite stadii de evolutie Pneumonia interstitial (atipic) - inflamatia ce
afecteaz interstitiul pulmonar.
Factori favorizanti atenuarea mecanismelor antiinfectioase ale plmnului;
fumat, consum de alcool, poluare atmosferic; afectiuni respiratorii
preexistente (viroze, BPOC, tumori); boli debilitante (diabet zaharat, ciroz
hepatic, insuficient renal, SIDA); expunere la frig; administrarea de
cortizon, citostatice.
PNEUMONIA LOBAR (PNEUMONIA PNEUMOCOCIC) DEFINITIE:
o inflamatie acut a alveolelor, cu localizare lobar sau segmentar, produs
de Streptococcus pneumoniae (pneumococ) ETIOPATOGENIE Infectia cu
pneumococ se face pe cale aerian, cu germenii aspirati de la nivelul
orofaringelui, atunci cnd mecanismele de aprare pulmonar sunt atenuate.
localizat pe un lob pulmonar sau pe cteva segmente, n regiunile inferioare
si posterioare ale plmnului.
Evolutia se desfsoar n 4 stadii: 1. stadiul de congestie constituirea
exudatului alveolar. 2. stadiul de hepatizatie rosie exudatul este bogat n
hematii, leucocite, fibrin si germeni, lobul pulmonar avand aspect
asemntor cu ficatul. 3. stadiul de hepatizatie cenusie - hematiile, leucocitele
si fibrina se dezintegreaz, iar germenii sunt fagocitati -> nceputul vindecrii.
4. stadiul de rezolutie exudatul e eliminat, plmnul revenind la structura
normal.
SIMPTOMATOLOGIA DEBUT brusc frison solemn (unic si intens), febr
39-40 grade, junghi toracic submamelonar accentuat cu respiratia si tusea,
tuse neproductiv.
PERIOADA DE STARE stare general alterat febr inapetent,
vrsturi adinamie, confuzie transpiratii, oligurie, hipotensiune arterial,
tahicardie facies congestionat, herpes nazo-labial tusea uscat devine
productiv, cu sput ruginie junghiul submamelonar devine intens
junghiul poate fi localizat la nivelul umrului ntpneunomia vrfului;
durerea abdominal apare n pneumonia lobului inferior dispnee cu
polipnee.
INVESTIGATII PARACLINICE 1. Hemoleucograma leucocitoza cu
neutrofilie 2. VSH, fibrinogen- valori crescute 3. Radiografia toracica -
opacitate triunghiulara, cu vrful spre hil si baza spre periferie, omogena, de
intensitate subcostala, bine delimitata, ocupnd un lob. 4. Examenul
bacteriologic al sputei (frotiu si culturi) identifica pneumococul. 5.
Hemocultura poate fi pozitiva pentru PNEUMOCOC.
TUBERCULOZA
DEFINITIE este o boal infecto-contagioas determinat de Mycobacterium
tuberculosis (bacilul Koch) ce afecteaz intregul orgamism, avand ca
localizare predilect plmanul. Infectia TBC este infectia latent cu
Mycobacterium tuberculosis, fr manifestri clinice, radiologice sau
bacteriologice. Boala TBC este infectia TBC cu manifestri clinice,
radiologice sau bacteriologice, ce necesit tratament tuberculostatic.
Tuberculoza primar este prima etap in evolutia bolii TBC, aprut in
urma primoinfectiei. Tuberculoza secundar este a doua etap in evolutia
bolii TBC, rezultat in urma reactivrii focarelor de infectie rmase in urma
TBC primare sau in urma unor noi contaminri cu BK. Leziunea
caracteristic este caverna.
SIMPTOMATOLOGIE Debutul poate fi: asimptomatic sau lent
progresiv (insidios) sau acut - imit gripa sau pneumonia - cu hemoptizie.
Ulterior se instaleaz sindromul de impregnatie bacilar: astenie,
subfebrilitate, inapetent, scdere n greutate, transpiratii nocturne + tuse
cu expectoratie purulent cu durat mai mare de 3 sptmni, dispneea,
durerile toracice localizate, hemoptizia.
TUBERCULOZA PRIMAR afecteaz n principal copiii si tinerii. Este o
infectie pe cale bronhogen cu BK provenit din mediul extern. FORME
CLINICE 1. Primoinfectia inaparent nu are manifestri clinice si
radiologice; diagnosticul = pozitivarea IDR la tuberculin. 2. Primoinfectia
manifest simpl nu are manifestri clinice; diagnosticul = semnele
radiologice 3. Primoinfectia cu complicatii benigne: frecvent la copiii mici;
se manifest prin pleurezie sau complicatii locale (adenopatii).
4. Primoinfectia cu complicatii grave Ex: Tuberculoza miliar reprezint
afectarea simetric a ambilor plmni si a altor organe, rezultat n urma
diseminrii hematogene sau limfatice a Mycobacterium tuberculosis. are
evolutie grav. radiologic se caracterizeaz prin opacitati micronodulare
(asemntoare boabelor de mei), distribuite uniform n ambele arii
pulmonare.
TUBERCULOZA SECUNDAR este specific vrstei adulte. Se datoreaz
reactivrii focarelor de TBC primar FORME CLINICE a) Tuberculoza
cazeoas circumscris (tuberculomul) b) Tuberculoza cazeoas extensiv
(tuberculoame multiple) Pacientii cu aceste forme de TBC elimin o
cantitate mic de bacili prin sput, ca urmare sunt putin contagiosi. e)
Tuberculoza cavitar pacientii elimin o cantitate mare de bacili si sunt
foarte contagiosi. Pe radiografia toracic apar multiple caverne.
TUBERCULOZA DISEMINAT - apare la indivizii cu imunitate sczut, la
care are loc diseminarea limfatic sau hematogen a bacililor Koch. Dac
diseminarea se face in mica circulatie rezult tuberculoza miliar pulmonar
(febr, dispnee sever si cianoz) Diseminarea in marea circulatie produce
tuberculoza miliar ce afecteaz intreg organismul (stare general grav,
febr, dispnee, cianoz, hepatosplenomegalie, icter, cefalee, fotofobie etc).
INVESTIGATII Examenul bacteriologic din sputa: examenul microscopic
pe lam colorat Ziehl-Nielsen: Mycobacterium tuberculosis apare sub form
de bastonase rosii, fine, pe fond albastru. cultur pe mediu specific
Lowenstein inoculare la cobai (metod costisitoare, rar utilizat)
Radiografia pulmonar Leziunile TBC sunt diverse: opacitti
micronodulare si macronodulare, liniare imagini cavitare, pleurezii,
calcificri retractii ale scizurilor, hilurilor si mediastinului.
TRATAMENT 1. Regimul igieno-dietetic 2. Tratamentul etiologic: const in
administrarea de tuberculostatice. Este strict supravegheat (administrarea
medicamentelor se face sub observatia direct a unor cadre medicale) 3.
Tratamentul symptomatic.
Tuberculostaticele se clasific n: tuberculostatice esentiale: utilizate n
tratamentul tuturor formelor de TBC majore: izoniazida (HIN) si
rifampicina de asociere: pirazinamida, etambutolul tuberculostatice de
rezerv: etionamida, cicloserina, fluorochinolonele (ciprofloxacin),
amoxicilina+clavulanat,claritromicina.