PNEUMOLOGIE CURSURI 1 SI 2

ANATOMIA SISTEMULUI RESPIRATOR

1. cai respiratorii cavitate nazala faringe laringe trahee bronhii
2. Plamni
FOSELE NAZALE segmentul initial al cailor respiratorii segmentul
periferic al analizatorului olfactiv comunica cu exteriorul prin narine; cu
rinofaringele prin coane septul nazal o lama verticala osteocartilaginoasa:
imparte cavitatea nazala in cele 2 fose pe peretele lateral al fosei se afla
cornetele nazale, 3 lame osoase nvelite in tesut bogat vascularizat sunt
tapetate de mucoasa nazala.
Principalele functii ale foselor: respiratorie - ncalzirea, purificarea si
umidifierea aerului inspirat olfactiva de aparare antiinfectioasa - prin
stratul mucociliar si mucus fonatorie cavitate rezonatoare pentru sunetul
emis de laringe.
FARINGELE segmentul comun cailor respiratorii si digestive 3 portiuni: 1.
rinofaringele comunica cu fosele nazale prin coane si cu urechea medie prin
trompa lui Eustachio 2. orofaringele comunica cu cavitatea bucala prin istmul
gtului 3. hipofaringele comunica anterior cu laringele si posterior cu
esofagul.
LARINGELE organ cu dublu rol: respirator fonator (prin corzile vocale
delimiteaza orificiul glotic) asezat ntre faringe si trahee situat pe linia
mediana n regiunea cervicala anterioara.
Principalele functii ale laringelui: respiratorie fonatorie - produce sunetul
vorbirii de aparare a cailor respiratorii - reflexul de tuse si inchiderea
laringelui in timpul deglutiei reflexa - lezarea chimica sau mecanica a
laringelui declanseaza bradicardie, aritmii si chiar stop cardiac.
TRAHEEA conduct fibro-cartilaginos, alcatuit din 20 de inele cartilaginoase
incomplet unite intre ele acoperit de mucoasa la interior - epiteliu
pseudostratificat clindric cliat 2 segmente: cervical toracic continua
laringele la nivelul vertebrei T4 se bifurca => bronhiilor principale situata
in mediastinul anterior, n fata esofagului.
BRONHIILE PRINCIPALE aceeasi structura ca si traheea se ntind pna
la nivelul hilului plamnilor unde se ramifica n bronhii lobare.
PLAMANII organele principale ale aparatului respirator, realiznd
schimbul de gaze (O2 si CO2) ntre aerul atmosferic si snge asezati n
cavitatea toracica; separati de mediastin fiecarui plamn i se descriu:
varful - n dreptul fosei supraclaviculare, depasind clavicula si prima coasta;
baza - larga si se sprijina pe diafragm; fata costala - n raport cu peretele
toracic fata mediastinala - hilul plamnului Plamnul drept: 3 lobi:
superior, mijlociu si inferior. Plamnul stng: 2 lobi: superior si inferior.
Structura plamanului (1) Caile aeriene intrapulmonare (arborele bronsic ) 1.
bronhii principale (dupa intrarea n hil) 2. bronhii lobare 3. bronhii
segmentare 4. bronhii lobulare 5. bronhii terminale 6. bronhiole respiratorii 7.
canale alveolare 8. alveole pulmonare acin pulmonar: bronhiola respiratorie
+ canal alveolar + alveole pulmonare.
Structura plamanului (2) Parenchimul pulmonar este tesutul conjunctiv
aflat intre lobulii si acinii pulmonari, ce asigura elasticitatea plamanului.
PLEURA membrana seroasa ce inveleste plamanii are 2 foite: viscerala -
in contact cu plamanul parietala - in contact cu peretele toracic intre cele 2
foite se delimiteaza un spatiu virtual - cavitatea pleurala in care se afla o lama
de lichid ce asigura aderenta si alunecarea foitelor pleurale in timpul
miscarilor respiratorii.
VASCULARIZATIA PLAMANULUI Circulatia functionala (mica
circulatie) - este reprezentata de artera pulmonara ce aduce sange neoxigenat
din ventriculul drept. Ramurile arterei urmaresc ramurile bronhiilor, la
nivelul acinilor aflandu-se capilarele alveolare. De aici iau nastere venele
pulmonare ce transporta sangele oxigenat spre atriul stanga Circulatia
nutritiva (marea circulatie) - artera bronsica ia nastere din aorta toracica,
aducand sange oxigenat pentru nutritia bronhiilor si a parenchimului
pulmonara. Vena bronsica transporta sangele dezoxigenat spre atriul drept,
varsandu-se in venele azygos.
RESPIRATIA Reprezinta schimbul de O2 i CO2 dintre organism i mediu
D.p.d.v. funcional, respiraia prezinta: 1. ventilaia pulmonara: deplasarea
aerului n ambele sensuri ntre alveolele pulmonare i atmosfera 2. difuziunea
O2 i CO2 ntre alveolele pumonare i snge 3. transportul O2 i CO2 prin
snge i lichidele organismului catre i de la celule 4. reglarea ventilaiei.
Capacitati si volume pulmonare in timpul respiratiei normale si fortate sunt
introduse respectiv expulzate in si din plamani cantitati specifice de aer ce pot
fi masurate prin spirometrie Volumul curent (VC) - volumul de aer inspirat
in repaus (~ 500 de ml) Volumul inspirator de rezerva (VIR) - volumul de aer
introdus in plamani in timpul unui inspir fortat (~ 3 l) Volumul expirator
de rezerva (VER) - volumul de aer eliminat din plamani printr-un expir fortat
ce urmeaza unui inspir normal (~1 l) Capacitatea vitala (CV) - cantitatea
maxima de aer ce poate patrunde in plamani dupa un inspir fortat ce
urmeaza unui expir fortat = VC + VER + VIR (~ 4,5-5 litri) Volumul
rezidual este aerul ce ramane in plaman dupa expirul fortat (~ 1,2 l)
Capacitatea pulmonara totala = CV + VR.
SEMNELE SI SIMPTOMELE APARATULUI RESPIRATOR
Simptomele: au caracter subiectiv relatate de bolnav, sunt variabile de la
caz la caz, dupa modul de percepie i nu ntotdeauna au o traducere obiectiva
Ex: febra, cefalee, insomnie, astenie, sughi, dispnee etc Semnele:
manifestari obiective produse de boala observate de bolnav i completate de
medic prin propriile simuri Ex: suflu, ral, matitate etc Sindromul: grup
de simptome i semne care exprima o stare patologica, care au mecanism
fiziopatologic comun prin sumarea lor permit orientarea spre un diagnostic
pentru elucidare sau confirmare se fac investigaiile complementare ct mai
posibil intite.
Sanatatea = acea stare de complet bine fizic, mental i social i nu consta
numai din absena bolii sau infirmitii (definitia OMS). Boala = este o
deviaie sau o abatere de la normal cu consecine nedorite asupra confortului
personal i activitii sociale. Boala acuta un episod de durata destul de
scurta la sfritul careia pacientul i reia activitatea normala. Boala cronica
o boala de lunga durata care genereaza incapacitatea permanenta, pariala
sau totala, este o alterare organica sau funcionala care obliga bolnavul sa-i
modifice modul sau normal de viaa i care persista mai mult timp.
DUREREA TORACICA
ETIOLOGIE Simptom tipic in bolile pulmonare Poate interesa si alte
viscere sau tesuturi toracice si intratoracice: Aorta Cord Esofag Perete
toracic Coloana vertebrala
1. Durerea de origine respiratorie Apare in : Afectiuni
pleuropulmonare Afectiuni traheobronsice
Junghiul toracic Durere de intensitate mare, acuta, vie Insotit de
dispnee Apare prin iritarea terminatiilor nervoase de la nivelul pleurei
parietale Comparata cu lovitura de pumnal Exacerbata de tuse,
stranut, palparea regiunii dureroase.
Junghiul toracic Se intalneste in: Pneumonii Embolii pulmonare
Pneumotorax Pleurezii
Durerea traheobronsica In momentul tusei apare o senzatie dureroasa cu
caracter de arsura Localizata retrosternal Determinata de inflamatia
mucoasei traheale Se intalneste in: Traheobronsitele acute
2. Dureri de origine parietala Se intalnesc in: Afectiuni ale pielii si
tesutului subcutanat Celulita, pleurodinia, zona zoster Nevralgii
intercostale Prin iritarea unui nerv intercostal Cauze: expunere la
frig, compresiunea radacinilor nervoase in afectiuni ale coloanei
vertebrale Afectiuni musculare Mialgie, durere diafragmatica
Afectiuni ale coloanei vertebrale Fracturi, fisuri, infectii, metastaze
osoase, tumori mediastinale, leucemie, mielom multiplu Afectiuni
mamare Mastodinia = durerea sanului Sdr. de tensiune
premenstruala, mastita, chist mamar,neoplasm.
3. Dureri date de organe intratoracice Dureri cardiace Angina
pectorala, IMA, pericardita, stenoza mitrala Dureri aortice Aortita
anevrismala, anevrism disecant de aorta Afectiuni digestive Durere
esofagiana: esofagita, carcinom, diverticuli Hernie hiatala: BRGE,
spasm esofagian Iradierea unei dureri din colecistita acuta (in
regiunea post, interscapulovertebral si in umarul drept) Dureri
mediastinale.

DISPNEEA
Definitie Greutatea de respira Dpdv subiectiv: senzatia de respiratie
dificila, de sufocare, de effort respirator, de sete sau lipsa de aer Dpdv
obiectiv: modificari ale ritmului, frecventei si amplitudinii miscarilor
respiratorii Respiratia este un act reflex ai carui centrii
nervosisuntlocalizati la nivelul bulbului In repaus: FR=14-18
respiratii/minut.
Etiologie (1) 1. aport scazut de oxigen Concentratie prea mica a O2
in aerul respirat Stenoza cailor aeriene superioare Ex: cauze
infectioase, alergice, corpi straini, tumori, spasm laringian etc.
Afectarea bronhiilorsi bronhiolelor Afectarea alveolelor Ex: edem
pulmonar, emfizem, fibroza pulmonara etc. Compresiunea alveolelor
Ex: atelectazie, pneumotorax, pleurezie etc 2. deficit in preluarea
oxigenului Afectarea circulatiei pulmonare Ex: stenoza arterei
pulmonare, embolie pulmonara etc Deficit de hemoglobina 3. stimuli
nervosi anormali Ex: tumori la nivelul bulbului, AVC, encefalite,
intoxicatii, emotii foarte puternice, isterie.
Etiologie (2) Boli ale aparatului respirator Boli ale peretelui toracic si
ale diafragmului Boli cardio-vasculare Tulburari hematologice
Modificari ale aerului respirat Boli neurologice Stari toxice si
infectioase.

Forme clinice TAHIPNEE Dispnee cu accelerarea miscarilor

respiratorii (>20r/minut) BRADIPNEE Dispnee cu scaderea
miscarilor respiratorii 1. inspiratorie obstacol care impiedica
patrunderea aerului in plamani: obstructia cailor respiratorii 2.
expiratorie obstacol care impiedica expulzia aerului din plamani:
astm, BPOC.

TUSEA
Definitie Act reflex ce consta intr-o expiratie brusca, violenta, prin care
se realizeaza eliminarea secretiilor sau corpilor straini din arborele
traheo-bronsic Insotita de deschiderea brusca a orificiului glotic si de
un zgomot characteristic.
Actul fiziologic al tusei Incepe cu un inspir profund, determinat de
stimularea receptorilor tusei, urmat de deschiderea glotei, relaxarea
diafragmului si contractia muschilor respiratori (=> cresterea marcata a
presiunii intratoracice ceea ce determina o expiratie puternica,
exploziva) Receptorii tusei se gasesc in toata mucoasa cailor
respiratorii (in special trahee si bronhii principale)
Forme clinice Dpvd al productivitatii tusei: 1. tuse uscata, seaca
neurmata de expectoratie 2. tuse umeda, productiva urmata de
expectoratie.
Dpdv al evolutiei: 1. tuse acuta 2. tuse cronica.
 Dpdv. al circumstantelor aparitiei Tuse matinala: in bronsite (in
cursul noptii se acumuleaza secretii la nivelul bronsiilor) Tuse
nocturna: in cardiopatii (datorita stazei pulmonare) Tuse de efort: in
boli cronice respiratorii si CV Tuse pozitionala: in patologia pleurei
(apare la scimbarea pozitie, decubit stang/drept)
Complicatiiele tusei Fractura costala Sincopa Hemoptizie Embolie
Ruperea unei bule de emfizem in pleura => pneumothorax

EXPECTORATIA
Definitie Actul prin care sunt eliminate, in urma tusei produsele
patologice din arborele bronsic Produsul eliminat se numeste sputa
Are mare valoare semiologica.
Clasificare Dpdv al aspectului: Seroasa, spumoasa, usor rozata (ca
albusul de ou batut): in edem pulmonar cardiogen Mucoasa: in
hipersecretia glandelor bronsice traheobronsite Purulenta, aspect
cremos, galben-verzuie: in infectii respiratorii Sangvinolenta: (sputa
amestecata cu sange): in procese distructive cu rupturi de vase TBC,
cancer, TEP. ELIMINAREA DE SANGE FRANC_HEMOPTIZIE
Tipuri de sputa cu valoare semiologica patognomonica Sputa
ruginie (caramizie): pneumonie franca lobara Sputa perlata: astm
bronsic (contine dopuri opace ca niste perle) Sputa numulara: TBC
(contine discuri purulente galben-verzui de apox 2 cm) rara Sputa de
culoare rosu-bruna: cancer bronhopulmonar.

HEMOPTIZIA
Definitie Eliminarea pe gura a unei cantitati de sange rosu, aerat,
proaspat, ce provine din arborele bronsic si/sau parenchimul pulmonar
Pacientul prezinta paloare, anxietate, transpiratii reci, dispnee,
tahicardie, chiar lipotimie.
Etiologie Traumatisme toracice TBC pulmonara Bronsiectazii
Chist hidatic pulmonar Boli cardiovasculare Boli hematologice (sdr.
hemoragipare) Iatrogen (anticoagulante) Cancer pulmonar cea mai
frecventa cauza Barbat, fumator, > 50 de ani Aspect de jeleu de
coacaze Poate fi primul simptom al bolii.

Diagnostic diferential Epistaxis anterior sau posterior (sange din

orofaringe) Stomatogingivoragie Hematemeza (sange din esofag,
stomac, duoden)
CIANOZA
Definitie: coloraie albstrui-violacee a tegumentelor i mucoaselor
traduce o desaturare n oxigen a sngelui capilar ( apare cnd
concentraia hemoglobina redusa depete 5g/dl ) sau existena
derivailor anormali de Hb.
Mecanisme de apariie: la nivelul pulmonului tulburri anatomice,
de ventilaie, de perfuzie la nivelul cordului amestec de snge arterial
i venos prin shunt dreapta stnga sau bidirecional ( cardiopatii
congenitale ) la nivelul esuturilor consum crescut de oxigen n caz de
insuficien cardiac sau colaps formarea unor cantiti anormale de
hemoglobin ( sulfhemoglobin, methemoglobin*)
Cianoza central apare prin scderea saturaiei n oxigen a sngelui
arterial frecvent generalizat (mai accentuat la buze ) extremiti
calde cauze variate (cele mai frecvente fiind afeciunile
cardiopulmonare) Cianoza periferic determinat de o
vasoconstricie urmat de ncetinirea vitezei circulaiei sngelui ntr-o
zon periferic, ceea ce duce la extracia crescut a oxigenului de ctre
esuturi, din sngele arterial. saturaie n oxigen a sngelui arterial
normal apare prin desaturarea accentuat a sngelui capilar
tegumente reci.

Cianoza generalizat: apare dup expunere la frig sau n insuficiena

cardiac congestiv, cnd se asociaz i o vasoconstricie cutanat
compensatorie. Ea este mai pronunat la extremiti care sunt reci iar
n insuficiena cardiac dreapt sau congestiv, apar i edemele.
Cianoza localizat: apare n obstruciile trunchiurilor venoase sau
arteriale i este strict localizat la teritoriul corespunztor. Dac
obstacolul este pe cava superioar apare cianoza extremitii cefalice, a
membrelor superioare, a gtului i a prii superioare a toracelui
(cianoza n pelerin cu sau fr edem).

CURS 2
TRAHEOBRONSITA
Definitie Inflamatia acuta a mucoasei a mucoasei traheei si bronhiilor.
Etiopatogenie Agentii cauzali ai traheobronsitei acute pot fi:
infectiile bacteriene (pneumococ, stafilococ, streptococ, H. Influenze)
sau virale (virus sinccitial respirator, virus gripal); factori toxici:
substante chimice volatile sau vapori de amoniac, acid clorhidric,
anhidrid sulfuric; factori alergici.
Factorii favorizanti sunt: frigul, umezeala, praful, fumatul =>
inflamatia peretelui traheobronsic + edem al mucoasei + hipersecretie
de mucus.
Simptomatologie Evolutia bolii are 3 faze: 1. faza catarala dureaza 1-3
zile si se caracterizeaza prin: subfebrilitate, obstructie nazala,
rinoree, disfagie dureroasa, disfonie.
2. faza uscata dureaza 2-3 zile si se caracterizeaza prin : febra
moderata, durere retrosternala tip arsura, tuse neproductiva 3. faza
umeda se manifest prin: tuse productiva cu expectoratie mucoasa
(n traheobronsitele virale si alergice) sau muco-purulenta (n cele
bacteriene) dispnee.
Investigatii Hemoleucograma si formula leucocitara: leucopenie -
infectii virale leucocitoza cu neutrofilie - infectii bacteriene
Radiografia toracica este normala. Examenul bacteriologic al sputei
identifica agentul etiologic Spirometria se efectueaza la pacientii cu
dispnee severa si cianoza => releva tulburari caracteristice obstructiei
cailor respiratorii.
Tratament 1. Tratamentul igieno-dietetic: repaus in camer cu
atmosfer umidifiat, cald regim hidro-lacto-zaharat lichide
caldute in cantitti mari. 2. Tratamentul etiologic este necesar numai
in traheobronsitele bacteriene. se utilizeaz antibiotice: penicilin,
ampicilin, amoxicilin, biseptol.
Tratamentul simptomatic: se aplic n toate formele de traheobronsit
sunt folosite: antiinflamatoare nesteroidiene, antipiretice: aspirina,
paracetamol, ibuprofen, piroxicam calmante ale tusei (codein,
dionin) in faza uscat expectorante (sirop expectorant, bromhexin,
ambroxol, trecid) dezobstruante si dezinfectante nasofaringiene
(oximetazolin, bixtonim).
PNEUMONIA
Definitie inflamatii acute ale plmanului de etiologie : infectioas
(bacterii, virusuri, chlamidii, ricketsii, micoplasme, fungi, protozoare)
sau neinfectioas (toxice, de aspiratie, de iradiere) caracterizate prin
 exudat alveolar si infiltrat interstitial => sindromul de condensare
pulmonar.
1. Pneumoniile contractate n afara spitalului sunt determinate de
pneumococ, stafilococ auriu, mycoplasma pneumoniae, virusuri.
2. Pneumoniile contractate n mediu de spital (pneumonii nosocomiale)
sunt determinate de piocianic, E. Coli, klebsiela, proteus, germeni
anaerobi, legionella. Microbii ajung n plmni pe cale aerogen
(inhalare) hematogen limfatic (adusi din alte focare de infectie)
Pneumonia lobar - acumularea de exudat inflamator in alveole, cu
localizare lobar Bronhopneumonia - inflamatia ce afecteaz mai multi
lobuli pulmonari si bronhiolele aferente, evoluand in focare multiple, in
diferite stadii de evolutie Pneumonia interstitial (atipic) - inflamatia ce
afecteaz interstitiul pulmonar.
Factori favorizanti atenuarea mecanismelor antiinfectioase ale plmnului;
fumat, consum de alcool, poluare atmosferic; afectiuni respiratorii
preexistente (viroze, BPOC, tumori); boli debilitante (diabet zaharat, ciroz
hepatic, insuficient renal, SIDA); expunere la frig; administrarea de
cortizon, citostatice.
PNEUMONIA LOBAR (PNEUMONIA PNEUMOCOCIC) DEFINITIE:
o inflamatie acut a alveolelor, cu localizare lobar sau segmentar, produs
de Streptococcus pneumoniae (pneumococ) ETIOPATOGENIE Infectia cu
pneumococ se face pe cale aerian, cu germenii aspirati de la nivelul
orofaringelui, atunci cnd mecanismele de aprare pulmonar sunt atenuate.
localizat pe un lob pulmonar sau pe cteva segmente, n regiunile inferioare
si posterioare ale plmnului.
Evolutia se desfsoar n 4 stadii: 1. stadiul de congestie constituirea
exudatului alveolar. 2. stadiul de hepatizatie rosie exudatul este bogat n
hematii, leucocite, fibrin si germeni, lobul pulmonar avand aspect
asemntor cu ficatul. 3. stadiul de hepatizatie cenusie - hematiile, leucocitele
si fibrina se dezintegreaz, iar germenii sunt fagocitati -> nceputul vindecrii.
4. stadiul de rezolutie exudatul e eliminat, plmnul revenind la structura
normal.
SIMPTOMATOLOGIA DEBUT brusc frison solemn (unic si intens), febr
39-40 grade, junghi toracic submamelonar accentuat cu respiratia si tusea,
tuse neproductiv.
PERIOADA DE STARE stare general alterat febr inapetent,
vrsturi adinamie, confuzie transpiratii, oligurie, hipotensiune arterial,
tahicardie facies congestionat, herpes nazo-labial tusea uscat devine
productiv, cu sput ruginie junghiul submamelonar devine intens
junghiul poate fi localizat la nivelul umrului ntpneunomia vrfului;
durerea abdominal apare n pneumonia lobului inferior dispnee cu
polipnee.
INVESTIGATII PARACLINICE 1. Hemoleucograma leucocitoza cu
neutrofilie 2. VSH, fibrinogen- valori crescute 3. Radiografia toracica -
opacitate triunghiulara, cu vrful spre hil si baza spre periferie, omogena, de
intensitate subcostala, bine delimitata, ocupnd un lob. 4. Examenul
bacteriologic al sputei (frotiu si culturi) identifica pneumococul. 5.
Hemocultura poate fi pozitiva pentru PNEUMOCOC.

TRATAMENT Evolutia natural a pneumoniei este spre vindecare in 9-15

zile. Sub tratament cu antibiotice vindecarea apare in 5-7 zile 1. Tratamentul
igieno-dietetic 2. Tratament etiologic Penicilina G este antibioticul de electie
n tratamentul pneumoniei lobare, 4-6 milioane UI pe zi, timp de 7- 10 zile
n caz de alergie la penicilina: amoxicilina+clavulanat, ampicilina,
eritromicina, cefalosporine. 3. Tratamentul symptomatic.
PNEUMONIA STAFILOCOCICA (BRONHOPNEUMONIA) DEFINITIE:
inflamatia acut a alveolelor si a bronhiilor terminale determinat de
stafilococul auriu, sau de streptococul hemolitic. ETIOPATOGENIA
infectia cu stafilococ auriu se face prin depsirea mecanismelor de aprare
pulmonar, mai ales la pacientii cu boli debilitante. dou cai: aerian si
hematogen. => multiple focare de pneumonie, raspandite in tot plmanul,
cu centru necrotic, ce comunic cu o bronhie -> puroiul se evacueaz prin
bronhii, iar in locul su rmane o cavitate (pneumatocel).

SIMPTOMATOLOGIA DEBUT insidios febr moderat frisoane tuse

neproductiv dup un episod de grip. PERIOADA DE STARE febra
creste si devine renitent sau continu, insotit de frisoane starea general se
altereaz dispneea este progresiv cu cianoz a buzelor si extremittilor
durerea toracic e difuz tusea e productiv cu sput muco-purulent cu
striuri sangvine sau chiar hemoptoic inapetent, vrsturi adinamie,
confuzie.
INVESTIGATII PARACLINICE 1. Hemoleucograma leucocitoza cu
neutrofilie 2. VSH, fibrinogen- valori crescute 3. Radiografia toracica -
opacitati n diferite stadii de evolutie, raspandite n tot plamanul, cu
hipertransparente n centru (pneumatocele). Rar poate aparea opacitate
segmentara sau lobara neomogena. 4. Examenul bacteriologic al sputei (frotiu
si culturi) identific stafilococul 5. Hemocultura poate fi pozitiva pentru
Stafilococ.
Evolutia este grav, cu mortalitate mare. Sub tratament, vindecarea e lent,
cu persistenta indelungata a febrei Tratamentul: complex, instituit cat mai
precoce si mentinut minim 3 sptmani 1. Tratament igieno-dietetic 2.
Tratament etiologic peniciline de semisintez rezistente la penicilinaz:
oxacilin 4-10g pe zi sau cloxacilin 4-6g pe zi sau cefalosporine (ceforoxim,
cefotaxim,cefamandol) sau vancomicin n alergii la penicilin sau
fluorochinolone (ciprofloxacin, pefloxacin,ofloxacin). Toate aceste grupe
se administreaz n asociatie cu aminoglicozide: gentamicin sau kanamicin
sau amikacin 3. Tratament simptomatic.
PNEUMONIILE ATIPICE DEFINITIE SI ETIOPATOGENIE sunt
inflamatii ale tesutului interstitial pulmonar, fara exudat alveolar
determinate de: virusuri (virus gripal A, virus rujeolic, virus varicelo-
zosterian, adenovirusuri) chlamidii, ricketsii (ricketsia burnetti)
mycoplasme (mycoplasma pneumoniae).
SIMPTOMATOLOGIA DEBUT brusc precedat de o infectie a cilor
respiratorii superioare febr alterarea moderat a strii generale astenie,
mialgii, artralgii
PERIOADA DE STARE tusea iritativ, neproductiv, persistent.
INVESTIGATII PARACLINICE 1. Hemoleucograma leucopenie 2. VSH,
fibrinogen- valori crescute 3. Radiografia toracic - opacitti liniare ce merg
de la hil spre periferie, difuze, uni sau bilaterale. 4. Teste serologice reactia
de hemaglutinare identific mycoplasma pneumoniae si ricketsia burnetti
reactia de inhibare a hemaglutinrii identific virusul gripal A reactia de
fixare a complementului identific virusul gripal A, virusul rujeolic, virusul
varicelo-zosterian, adenovirusurile, ricketsia burnetti, chlamidiile.
TRATAMENT Evolutia este autolimitat, in functie de etiologie, 5-14 zile 1.
Tratament igieno-dietetic 2. Tratament etiologic necesar numai n:
pneumoniile determinate de chlamidii si ricketsii n caz de suprainfectie
bacteriana a pneumoniilor virale se administreaz tetraciclin sau doxicilin
3. Tratament symptomatic

TUBERCULOZA
DEFINITIE este o boal infecto-contagioas determinat de Mycobacterium
tuberculosis (bacilul Koch) ce afecteaz intregul orgamism, avand ca
localizare predilect plmanul. Infectia TBC este infectia latent cu
Mycobacterium tuberculosis, fr manifestri clinice, radiologice sau
bacteriologice. Boala TBC este infectia TBC cu manifestri clinice,
radiologice sau bacteriologice, ce necesit tratament tuberculostatic.
Tuberculoza primar este prima etap in evolutia bolii TBC, aprut in
urma primoinfectiei. Tuberculoza secundar este a doua etap in evolutia
bolii TBC, rezultat in urma reactivrii focarelor de infectie rmase in urma
TBC primare sau in urma unor noi contaminri cu BK. Leziunea
caracteristic este caverna.
SIMPTOMATOLOGIE Debutul poate fi: asimptomatic sau lent
progresiv (insidios) sau acut - imit gripa sau pneumonia - cu hemoptizie.
Ulterior se instaleaz sindromul de impregnatie bacilar: astenie,
subfebrilitate, inapetent, scdere n greutate, transpiratii nocturne + tuse
cu expectoratie purulent cu durat mai mare de 3 sptmni, dispneea,
durerile toracice localizate, hemoptizia.
TUBERCULOZA PRIMAR afecteaz n principal copiii si tinerii. Este o
infectie pe cale bronhogen cu BK provenit din mediul extern. FORME
CLINICE 1. Primoinfectia inaparent nu are manifestri clinice si
radiologice; diagnosticul = pozitivarea IDR la tuberculin. 2. Primoinfectia
manifest simpl nu are manifestri clinice; diagnosticul = semnele
radiologice 3. Primoinfectia cu complicatii benigne: frecvent la copiii mici;
se manifest prin pleurezie sau complicatii locale (adenopatii).
4. Primoinfectia cu complicatii grave Ex: Tuberculoza miliar reprezint
afectarea simetric a ambilor plmni si a altor organe, rezultat n urma
diseminrii hematogene sau limfatice a Mycobacterium tuberculosis. are
evolutie grav. radiologic se caracterizeaz prin opacitati micronodulare
(asemntoare boabelor de mei), distribuite uniform n ambele arii
pulmonare.
TUBERCULOZA SECUNDAR este specific vrstei adulte. Se datoreaz
reactivrii focarelor de TBC primar FORME CLINICE a) Tuberculoza
cazeoas circumscris (tuberculomul) b) Tuberculoza cazeoas extensiv
(tuberculoame multiple) Pacientii cu aceste forme de TBC elimin o
cantitate mic de bacili prin sput, ca urmare sunt putin contagiosi. e)
Tuberculoza cavitar pacientii elimin o cantitate mare de bacili si sunt
foarte contagiosi. Pe radiografia toracic apar multiple caverne.
TUBERCULOZA DISEMINAT - apare la indivizii cu imunitate sczut, la
care are loc diseminarea limfatic sau hematogen a bacililor Koch. Dac
diseminarea se face in mica circulatie rezult tuberculoza miliar pulmonar
(febr, dispnee sever si cianoz) Diseminarea in marea circulatie produce
tuberculoza miliar ce afecteaz intreg organismul (stare general grav,
febr, dispnee, cianoz, hepatosplenomegalie, icter, cefalee, fotofobie etc).
INVESTIGATII Examenul bacteriologic din sputa: examenul microscopic
pe lam colorat Ziehl-Nielsen: Mycobacterium tuberculosis apare sub form
de bastonase rosii, fine, pe fond albastru. cultur pe mediu specific
Lowenstein inoculare la cobai (metod costisitoare, rar utilizat)
Radiografia pulmonar Leziunile TBC sunt diverse: opacitti
micronodulare si macronodulare, liniare imagini cavitare, pleurezii,
calcificri retractii ale scizurilor, hilurilor si mediastinului.
TRATAMENT 1. Regimul igieno-dietetic 2. Tratamentul etiologic: const in
administrarea de tuberculostatice. Este strict supravegheat (administrarea
medicamentelor se face sub observatia direct a unor cadre medicale) 3.
Tratamentul symptomatic.
Tuberculostaticele se clasific n: tuberculostatice esentiale: utilizate n
tratamentul tuturor formelor de TBC majore: izoniazida (HIN) si
rifampicina de asociere: pirazinamida, etambutolul tuberculostatice de
rezerv: etionamida, cicloserina, fluorochinolonele (ciprofloxacin),
amoxicilina+clavulanat,claritromicina.