Elaborare 9 Omf Fgggggggggggggdinal

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 10

IP USMF „N.

Testemițanu”
Facultatea Stomatologie
Catedra chirurgie oro-maxilo-facială
și implantologie orală „A.Guțan”

Tema: Asepsia în cabinetul (secția) de chirurgie oro-maxilo-facială


(presterilizarea și dezinfecția).

Conferentiar Universitar: Hîțu Dumitru


Studentă :Ostahii Tatiana

2018

1
Cuprins:

1. Definiția,conținutul și istoricul noțiunii de asepsie.

2. Metodele de asepsie.

3. Dezinfecția.Definiție,metode.

4. Grupele de substanțe dezinfectante.Caracteristica.Reprezentanți ai


grupelor.

2
1. Definiția,conținutul și istoricul noțiunii de asepsie.

Asepsia- (gr=fără,sepsis=putrefacție) este un ansamblu de măsuri,metode și


tehnici ce duc la prevenirea contaminării sau tratamentelor efectuate și constituie
un element de bază în asistența medicală actuală.

Asepsia este o metodă de distrugere a germenilor patogeni cu ajutorul


substanțelor chimice:de pe suprafața instrumentelor utilizate și din interiorul
încăperilor.

În 1889, Terrillon împreună cu H.Chaput publică:”Asepsie et Antisepsie


Chirurgicale” în care îl numete pe Pasteur “ tatăl a chirurgiei aseptice”.

2.Metodele de asepsie.

Asepsia foloseşte un ansamblu de metode având ca scop lucrul în mediul


steril ( de la decontaminarea mâinilor chirurgului, decontaminarea
câmpului operator, sterilizarea instrumentarului şi a inventarului moale,
până la aplicarea pansamentului steril pe plagă ).Deoarece se previne
infecţia, asepsia este o metodă profilactică

Toate aceste deziderate se realizează prin dezinfecție și sterilizare.

Dezinfecția-orice proces chimic sau fizic,prin care agenții patogeni sau


microorganismele cauzatoare de boli,pot fi distruse.

Sterilizarea-procesul prin care toate formele de viață,inclusiv sporii


bacterieni și virusurile sunt distruse prin acțiunea agenților fizici sau
chimici.

Sterilizarea se realizează într-un spațiu separat,special amenajat,conform


ultimelor cerințe și cu aparatura necesară,performantă.

Certitudinea sterilizării depinde de respectarea următoarelor etape:

 Presterilizarea-pregătirea instrumentarului în vederea sterilizării.


 Steriliazarea propriu-zisă.

3
În practică, acest dublu obiectiv se realizează cu ajutorul metodelor
aseptice de lucru care presupun:

- Pregătirea și protecția personalului medical.


- Pregătirea și protecția pacientului.
- Pregătirea și manipularea instrumentelor,materialelor și a
suprafețelor.

Toate aceste trei metode descrise mai sus se pot realiza prin:

 Dezinfecția și sterilizarea:suprafețelor și instrumentelor.


 Cu ajutorul soluțiilor antiseptice:personalul medical și câmpul
operator.

3.Dezinfecția.Definiție,metode.

Dezinfecţia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate
microorganismele patogene (în proporţie de 99,99%) cu excepţia sporilor
bacterieni, de pe obiectele din mediul inert.
Dezinfecţia se aplică în cazurile în care curăţenia nu elimină riscurile de
răspândire a infecţiei, iar sterilizarea nu este necesară. În orice activitate de
dezinfecţie trebuie să se aplice măsurile de protecţie a muncii pentru a
preveni accidentele şi intoxicaţiile.

Dezinfecţia-totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice şi farmacologice care


urmăresc îndepărtarea, inactivarea sau distrugerea germenilor patogeni din
mediu.

Dezinfectia

1. profilactică prevenirea izbucnirii şi răspândirii bolilor cu punct de


plecare cunoscut

2. curentă -la patul bolnavului pe toată perioada de spitalizare

3. terminală – tutur obiectelor folosite de bolnav, mobilierului, camerei

4
DEZINFECŢIA PRIN MIJLOACE FIZICE
1.Dezinfecţia prin căldură
- Căldura uscată: flambarea şi incinerarea.
Flambarea este utilizată în laborator; flambarea instrumentelor medico-
chirurgicale în recipiente cu alcool este interzisă - fiind ineficace!
Incinerarea se utilizează pentru obiecte contaminate, fără valoare şi pentru
deşeuri cu potenţial contaminant, septice, de la săli de operaţie şi săli de
tratamente, pentru piese anatomice rezultate din intervenţii chirurgicale, pentru
cadavrele animalelor de laborator.
- Căldura umedă: pasteurizare şi fierbere
Pasteurizarea: este o metodă de dezinfecţie a lichidelor, la temperaturi
cuprinse între 55 - 950C. După expunere, de durată variabilă în funcţie de
rezistenţa germenilor, sunt distruse 90 - 95% din microorganismele patogene.
2.Dezinfecţia prin spălare la temperatura de 60 - 950C (dezinfecţie termică)
este un proces complex la care, pe lângă acţiunea căldurii umede, se adaugă şi
acţiunea detergenţilor sau a altor substanţe, cât şi acţiunea mecanică de spălare.
Acest procedeu se foloseşte la spălarea şi dezinfecţia lenjeriei, veselei, sticlăriei de
laborator, instrumentarului.
3.Fierberea in apă la temperatura de 1000C sau utilizarea aburului de
1000C realizează distrugerea în decurs de 10-20 minute a formelor vegetative ale
microorganismelor patogene, precum şi a unor forme sporulate mai puţin
rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilor
transmisibile cu poartă de intrare digestivă. în anumite cazuri, pentru prevenirea
acestor boli, apa de băut se consumă fiartă, răcită şi aerată. În absenţa maşinilor
de spălat cu ciclu de dezinfecţie prin căldură, fierberea este indicată pentru
dezinfecţia lenjeriei, tacâmurilor şi veselei care suportă temperatura de
fierbere.Fierberea la temperaturi între 100 - 1100C se poate obţine prin adaosul
unor substanţe care ridică punctul de fierbere (ex. adaosul de carbonat de sodiu,
pentru fierberea lenjeriei).
Dezinfecţia prin căldură umedă, cu fierul de călcat, completează decontaminarea
lenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, în 5 -10 secunde şi a
sporilor, în 50 secunde.Metoda este aplicabilă pentru ţesăturile care suportă
acest tratament şi este eficace dacă ţesătura tratată este umezită uniform.
4.Dezinfecţia cu raze ultraviolete
Indicaţii: dezinfecţia suprafeţelor netede şi aerului în boxe de laborator, săli de
operaţii, alte spaţii închise, pentru completarea măsurilor de curăţenie şi
dezinfecţie chimică.

DEZINFECŢIA PRIN MIJLOACE CHIMICE


În unităţile medicale dezinfecţia se realizează, în principal, prin utilizarea
unor substanţe dezinfectante chimice. Etichetarea acestor produse trebuie sa fie
5
in conformitate cu legislaţia in vigoare si sa conţină in mod obligatoriu
concentraţiile de utilizare si timpii de acţiune aferenţi pentru obţinerea fiecărei
"acţiuni cide" in parte.
Un produs etichetat ca detergent dezinfectant nu este similar cu un produs
etichetat ca dezinfectant. Detergenţii-dezinfectanţi, in concentraţiile de utilizare
recomandate de producător, sunt produse a căror principala acţiune este cea de
curăţare. Dezinfecţia se realizează cu produse etichetate ca dezinfectanţi.
Pentru un dezinfectant este importantă şi cunoaşterea acţiunii virulicide -
împotriva virusurilor transmise prin sânge şi produse de sânge.
Clasificarea dezinfecţiei (adaptată după CDC).
Această clasificare se bazează pe tipul de microorganisme patogene distruse şi are
în vedere timpul de contact necesar substanţelor dezinfectante pentru a distruge
microorganismele.
După aceste criterii, dezinfecţiei se clasifică pe patru nivele:
- Sterilizare chimică
- Dezinfecţie de nivel înalt
- Dezinfecţie de nivel intermediar
- Dezinfecţie de nivel scăzut
1.STERILIZARE CHIMICĂ
Realizează distrugerea tuturor microorganismelor şi a unui număr mare de
spori bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de
câteva ore.
Este obligatorie respectarea recomandărilor producătorului referitoare la
timpul de contact şi condiţiile de realizare.
Substanţele chimice care realizează sterilizarea chimică sunt:
- Glutaraldehida (2%)
- Peroxid de hidrogen stabilizat (6%)
- Acidul peracetic (diferite concentraţii)
2.DEZINFECŢIA DE NIVEL ÎNALT
Realizează distrugerea tuturor microorganismelor, cu excepţia unui număr
mare de sporibacterieni.
Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat trebuie
să fie de cel puţin 20 minute. Este obligatorie respectarea recomandărilor
producătorului.
Substanţele chimice şi mijloacele prin care se poate realiza dezinfecţia de
nivel înalt sunt:
- Glutaraldehida (2%)
- Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%)
- Acidul peracetic (diferite concentraţii)
- Hipocloritul de sodiu (5,25%)

6
Se poate realiza cu produse etichetate de producător si avizate/autorizate ca
dezinfectante (care conţin si alte clase de substanţe chimice sau combinaţii ale
acestora) la concentraţia de utilizare la care sunt distruse toate microorganismele
cu excepţia unui număr mare de spori
bacterieni.
3.DEZINFECŢIA DE NIVEL INTERMEDIAR (MEDIU)
Realizează distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor în formă
vegetativă, a celor mai multe virusuri şi fungi, dar nu şi a sporilor bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de
10 minute.
Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel intermediar sunt:
- Fenoli
- Iodofori
- Alcooli
- Compuşi pe bază de clor
Se poate efectua cu produse etichetate de producător si avizate ca
dezinfectante (care conţin si alte clase de substanţe chimice sau combinaţii ale
acestora) la concentraţia de utilizare la care se realizează distrugerea
Mycobacterium tuberculosis, bacteriilor în forma vegetativă, celor mai multe
virusuri şi fungi, dar nu distrugerea sporilor bacterieni.
4.DEZINFECŢIA DE NIVEL SCĂZUT
Poate distruge cele mai multe bacterii în forma vegetativă, unele virusuri,
unii fungi, dar NU distruge microorganisme rezistente, cum sunt Mycobacterium
tuberculosis, sau sporii bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de
sub 10 minute.
Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel scăzut sunt:
- Dezinfectante care conţin fenoli, iodofori, substanţe cuaternare de amoniu şi
agenţi de
spumare;
- Alcooli (700C, 900C);
- Hipoclorit de sodiu (5,25%)

4.Grupele de substanțe dezinfectante . Caracteristica.


Reprezentanți ai grupelor.

Medicamentele antiseptice pentru uz extern, denumite dezinfectante, folosite pe


scară largă în lupta împotriva microorganismelor, formează un grup omogen din
punct de vedere farmacodinamic, dar destul de eterogen din punct de vedere

7
chimic, înglobând o serie întreagă de compuşi aparţinând celor mai diferite grupe
chimice.
Spre deosebire de medicamentele chimioterapice folosite intern, de obicei
împotriva unei anumite specii bacteriene, cele folosite extern, având acţiune
bactericidă asupra unei game foarte variate de germeni, sunt utilizate şi pentru
dezinfectarea diverselor obiecte. Din cauza toxicităţii ridicate, introducerea lor în
organism este periculoasă şi numai unele dintre ele, cele cu toxicitate mai mică,
pot fi administrate intern ca antiinfecţioase sistemice.

Un dezinfectant poate acţiona printr-unul sau mai multe din următoarele


mecanisme:
- inhibiţie enzimatică prin denaturarea proteinelor (alcooli, fenoli, aldehide)
sau inactivarea grupelor tiolice (metale grele);
- interacţiune cu acizii nucleici (coloranţi acridinici, aldehide, agenţi oxidanţi,
azotat de argint);
- acţiune la nivelul peretelui celular şi a membranei externe (glutaraldehida)
sau a membranei celulare (bisfenoli, acizi organici, coloranţi acridinici,
detergenţi, fenoli, clorhexidină).
Aprecierea intensităţii acţiunii antiseptice se face prin determinarea CMI
(concentraţie minimă inhibitorie) sau prin determinarea indicelui fenolic (raportul
dintre acţiunea antibacteriană a substanţei respective şi cea a fenolului).
Un bun antiseptic trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
- să aibă cel puţin efect bacteriostatic, preferabil bactericid;
- să aibă indice terapeutic mare;
- să afecteze un număr cât mai mare de germeni patogeni (spectru larg);
- să fie bine tolerat;
- să nu fie alergenic;
- să nu fie toxic;
- să aibă un efect rapid şi de lungă durată;
- să nu fie incompatibil cu alte substanţe administrate.
Un bun dezinfectant trebuie:
- să aibă acţiune bactericidă şi sporicidă cu spectru larg;
- să nu fie corosiv, să nu păteze şi să nu aibă miros respingător;
- să nu fie inactivat de resturi organice;
- să aibă un preţ de cost convenabil (se utilizează în cantităţi mari).
În ceea ce priveşte sensibilitatea agentului patogen la antiseptice şi
dezinfectante, aceasta descreşte în ordinea următoare: coci Gram pozitivi, coci
Gram negativi, bacili Gram pozitivi, bacili Gram negativi, micobacterii, fungi,
virusuri.

8
Suprafețele și instrumentele înainte de sterilizare se dezinfectează:
 Alcool etilic 70%
 Clorhexidină 0,5% în alcool de 70%
 Hipoclorit combinat cu săpun sau detergent
 Spray
 Șervețele
 Spumă dezinfectantă ce conțin(ethanol,propanol,compuși
cuaternari de amoniu) de la diferite firme
producatoare(Prosept,Propanol,Hospisept)

Dezinfecția cu raze ultraviolete:

Indicații: dezinfecția suprafețelor netede și aerului în boxe de laborator,săli de


operații,alte spații închise,pentru completarea măsurilor de curățire și dezinfecție
chimica.

9
Bibliografia

1. Materialele lecţiilor.
2. C. Burlibaşa Chirurgie orală şi maxilofacială. Bucureşti 1999
3. G.Timoşca C.Burlibaşa Chirurgie buco-maxilo-facială
4. Internet: Scribd.com

10

S-ar putea să vă placă și