Subiect Olimpiada 6
Subiect Olimpiada 6
Subiect Olimpiada 6
Cartea cea mai plină de aventuri pe care o citisem nu a În septembrie 1925, intrasem în clasa a
fost una de basme sau de Jules Verne, nici ”Omul-amfibie”, ”Cei treia a școlii primare de la Sinaia. Împlinisem
trei muschetari” sau ”După douăzeci de ani” nici ”Fausta”, nouă ani cu câteva zile înainte. Școala primară
de la Sinaia era într-o clădire măreață, aproape
”Colierul reginei” sau ”Cocoșatul”, nici ”Aventurile lui Gordon
ca școlile de la București, că de, eram într-un
Pym” sau ”Călătoria lui Magellan” […] sau sumedenia de orășel regal și școala fusese inaugurată de însăși
cărticele din colecția ștințifico-fantastică, pe care le răsfoisem și bătrâna regină Elisabeta, ”Carmen Sylva”! Și
le abandonasem repede, nici cele cu zmei, balauri cu șapte învățătorii erau de mâna întâi și îl iubeam pe
capete și prințese și nici cartea aceea de poezii depre flori, cu domnul Jianu, care mi-a fost dascăl în toate
minunatele ilustrații, din care nu îmi amintesc foarte clar decât clasele primare. Pesemne că de la el căpătasem
că era extraordinar de lucioasă și parfumată ca o chewing-gum de-atunci pasiunea pentru Eminescu.
În acea toamnă 1925, am cumpărat de la
de fructe – și pe care o consideram cea mai domnișoară dintre
mica librărie-papetărie de pe bulevardul Ghica,
cărți. chiar în fața drumului pe care coboram de acasă,
Cea mai ciudată carte pe care o citisem la vârsta când nu de pe dealul Furnica, volumul ”Mihai Eminescu –
reții mare lucru din cărți era una fără acțiune și fără personaje, Poezii”. […]
dar care îmi stârnise toate simțurile, imaginația și – aș zice Mi-a fost carte de căpătâi vreme de zeci de
astăzi – conștiința, sau, mă rog, ceva ce mă făcea să mă revolt, ani, citită de nenumărate ori din scoarță-n
să judec, să trag anumite concluzii și să mă îngrozesc de ceea scoarță. […] Când am plecat să studiez în Franța,
la 12 ani, înțâi la liceul național de la Nissa, mai
ce se cheamă ființa umană în nebunia ei animalică.
târziu la Paris, cartea a fost, bineînțeles, una
Era o veche și pătată carte de bucate, cu desene dintre puținele cărți românești pe care le-am luat
sofisticate în tuș negru, în care se amestecau cuvinte cu mine.
necunoscute, cuvinte domestice și sălbatice denumind mirosuri,
materii, substanțe, instrumente, animale și plante, culori, (Neagu Djuvara, Povestea unei cărți de-a lungul
consistențe – și în care căutam până la amețeală amănunte unei vieți, în volumul Care-i faza cu cititul?)
picante, așa cum aveam să fac mai târziu stând aplecată peste
reproduceri după Bosch și Bruegel. Ea a fost multă vreme
cartea mea de căpătâi, pe care o răsfoiasem alandala înainte
de culcare ca leac împotriva coșmarurilor cu lupi și babe
criminale care aveau, sigur aveau să vină.
Redactează o compunere de 80-150 de cuvinte, în care să-ți exprimi părerea despre importanța cărților în viața ta.
1.Transcrie, din textul A, un cuvânt care conţine un diftong şi unul care conţine vocale în hiat. 5 puncte
2. Precizează mijlocul intern de formare a cuvintelor subliniate din textul B: bineînțeles și românești. 5 puncte
3. Motivează utilizarea cratimei în structura din scoarță-n scoarță. 5 puncte
4. Precizează alte două sensuri decat cel din textele citate, ale cuvântului carte . 5 puncte
5. Utilizează, în enunțuri, omonimele a două cuvinte selecate de tine din textul A. 5 puncte
6. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din textul A: denumind și aveam. 5 puncte
7. Transcrie, din text A sau B, două secvențe în care să ilustrezi două valori diferite ale verbului a fi. 5 puncte
8.Transcrie, din textul A, două verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza. 5 puncte
9. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Cea mai ciudată carte pe care o citisem. 5 puncte
10. Transcrie, din textul B, două propoziții aflate în raport de coordonare. 5 puncte