STIMA DE SINE LA ADOLESCENȚI

Prof. psih. Carmen Mărgăritescu

Adolescența este o perioadă de tranziție de la copilărie (pubertate) la vârsta adultului tânăr

(maturitate). Conform Organizației Mondiale a Sănătății cuprinde intervalul 15-18 ani la fete
și 16-18 ani la băieți, perioadă care se termină în jurul vârstei de 19-21 de ani la ambele
sexe. Această perioadă de tranziție presupune atât modificări la nivel fizic, cât și modificări
la nivel comportamental și de personalitate.
Adolescentul devine mai preocupat de propria imagine, de cunoașterea trăsăturilor
personale și de poziția sa în raport cu cei din jur, de ex. grupul de prieteni sau colegii de
școală.

Identificarea corectă a emoțiilor și transferul lor în viața de zi cu zi joacă un rol la fel de

important. Proces facilitat de empatia părinților, încrederea, respectarea intimității sau a
spațiului privat al adolescentului.
Adolescentul tinde să se îndepărteze de părinți, în încercarea de a fi independent și de a
decide pentru el însuși, iar nevoia părinților de control și de supraveghere poate deveni
incongruentă cu noile nevoi de dezvoltare și de comunicare ale adolescentului, putând
surveni neînțelegeri sau conflicte între aceștia.
Dezvoltarea corectă a adolescenților se bazează pe stimularea mai multor arii de cunoaștere
în strânsă legătură cu activitatea lor. Un adolescent echilibrat alege activități care contribuie
la dezvoltarea caracterului, creșterea încrederii în sine, dezvoltarea abilităților de socializare,
identificarea pasiunilor și luarea deciziilor. Părinții care încurajează tinerii să-și descopere
propriul talent, își vor găsi mai ușor propriul traseu educațional și profesional și va face o
carieră în domeniul ales.
Imaginea de sine a adolescentului se conturează în mare parte din propria experiență, dar
rezultă și din modul în care ceilalți oameni se comportă față de el. Procesul constituirii
imaginii de sine parcurge mai multe etape, de la reprezentarea propriei persoane,
continuând cu imaginea pe care celălalt și-o formează despre el, apoi reflectând asupra
 STIMA DE SINE LA ADOLESCENȚI
Prof. psih. Carmen Mărgăritescu

imaginii de sine, din perspectiva corespondenței sau necorespondenței între aceasta și

judecata celuilalt.

De unde vine imaginea de sine? Bazele modului în care percepem propria noastră imagine
vine din copilărie, atunci când noi încă nu avem un sistem de valori bine conturat la care să
ne raportăm. Nu avem decât părerea părinților față de actele noastre. Părinții sunt primii
oameni care ne pot aprecia pentru ceea ce facem sau ne pot penaliza pentru ceva greșit. De
exemplu, o atitudine extrem de critică a părinților face adolescentul să înțeleagă faptul că,
nu e suficient de “bun”. Una dintre modalitățile de adaptare, pe care le poate găsi
adolescentul, este să caute acele "trenduri" care să-l facă "mai bun sau mai interesant",
căutând un grup care să-l accepte așa cum este sau își păstrează părerea proastă despre
sine.

Stima de sine este rezultatul estimării propriei valori pe care o face un adolescent,
manifestată ca satisfacție sau insatisfacție asociată imaginii de sine. Este sentimentul de
autoapreciere și de încredere în forțele proprii și se asociază cu așteptarea succesului, cu
optimismul în ceea ce privește performanțele viitoare, cu lupta pentru atingerea scopului și
persistența în depășirea obstacolelor. O stimă de sine pozitivă și realistă dezvoltă
capacitatea de a lua decizii responsabile și abilitatea de a face față presiunii grupului.
Când adolescenții au o stimă de sine pozitivă își asumă responsabilități, sunt mândre de
realizările lor și își exprimă emoțiile pozitive sau negative. Sunt flexibile, nu au dificultăți în a
iniția activități noi, recunosc când au nevoie de ajutor și nu se sfiesc să-l ceară, nu au
dificultăți în a-și susține punctul lor de vedere.
 STIMA DE SINE LA ADOLESCENȚI
Prof. psih. Carmen Mărgăritescu

În schimb, când adolesceții experimentează nivelul unei stime de sine scăzute, nu se simt
valoroși și pot avea emoții negative de tipul tristeții, fricii sau furiei, cauzate de cele mai
multe ori de experiențe negative sau datorită anticipării eșecului. Ele gândesc adesea: “Nu
sunt bun de nimic”, “Nimeni nu mă place”, “Sunt urât”, “Sunt un prost”, sunt nemultumițe
de felul lor de a fi și au tendința de a-i învinovăți pe alții pentru propriile eșecuri.
Riscurile unei stime de sine scăzute sunt semnificative mai ales în adolescență. De aceea,
este important să vă descoperiți unicitatatea și propriul potențial, să vă dezvoltați ca o
persoana autonomă, capabilă să-și propună scopuri clare și să acționeze pentru a le realiza.

Ce poți face? Dacă dialogul interior amintit mai sus te "sabotează", te poți întreba în forul
interior: "A cui este vocea interioară”? A mamei, a tatălui, a altei persoane importante
pentru mine? Este bine să explorezi diverse întrebări și răspunsuri, pentru că autostima nu
se construieste dintr-o dată, ci reprezintă un proces complex, în care elementul
fundamental îl reprezintă dorința și capacitatea de avea grija de propria persoană.

 conștientientizează gândurile pe care le ai despre propria persoană și dă-le o formă

pozitivă. De exemplu, dacă greșești la matematică, ai putea gândi că ești întotdeuna
slab la aceasta materie sau ai putea gândi faptul că, ai făcut câte ceva bine la
celelalte tipuri de probleme. Primul gând nu te ajută pentru încrederea în sine, în
vreme ce de-al doilea te ajută să mergi mai departe și să-ți îmbunătățești abilitățile.

 listă cu planurile îndeplinite până în momentul prezent. Analizează obiectiv ce

calități și resurse personale ai folosit pentru realizarea obiectivelor. 
Adolesecenții cu imagine de sine scăzută vor atribui succesele unor factori externi.
Indiferent dacă factorii exteriori ar fi putut favoriza succesul, drumul către atingerea
acelui succes este datorat persoanei care a avut capacitatea de a se folosi de factorii
externi, aceasta fiind în sine o calitate.
 STIMA DE SINE LA ADOLESCENȚI
Prof. psih. Carmen Mărgăritescu

 transformă eșecul în feedback: analizează ce nu a funcționat în trecut, pentru a nu

mai repeta aceeași greșeală și pentru a aduce îmbunătățiri în viitor.

 începe o acțiune cu pași mici. Dacă obișnuiești să eviți acțiunea din teama de a nu
eșua, o listă zilnică cu obiective ușor de atins, te poate ajuta. Apoi, la sfârșitul zilei
analizează ce a mers bine și ce nu, luând decizii pentru ziua următoare. După o
perioadă de practică, poți stabili obiective mai mari și pe termen mai lung.
Îndeplinirea obiectivelor personale contribuie la întărirea autostimei de sine și
îmbunătățește propria imagine.
 STIMA DE SINE LA ADOLESCENȚI
Prof. psih. Carmen Mărgăritescu

Test de evaluare a stimei de sine Rosenberg

Chestionarul de mai jos, Scala stimei de sine Rosenberg (1965) îşi propune să vă ofere o
indicaţie despre nivelul stimei dvs. de sine. Citiţi cu atenţie și răspundeţi în cel mai scurt
timp, bifând varianta care se apropie cel mai mult de punctul dumneavoastră de vedere
actual.

Total de De acord Dezacord Total

Întrebări acord dezacord

4 3 2 1

1) În general sunt mulţumit(ă)

de mine.

2) Câteodata ma gândesc
1 2 3 4
că nu valorez nimic.

3) Cred că am o serie
de calităţi bune.

4) Sunt capabil(ă) sa fac

lucrurile la fel de bine ca
ceilalţi.

5) Simt că nu am în mine prea

multe de care sa fiu 1 2 3 4
mândru(ă)

6) Câteodată mă simt
1 2 3 4
realmente inutil.

7) Mă gândesc că sunt un om
de valoare, cel puţin la fel ca
alte persoane.
 STIMA DE SINE LA ADOLESCENȚI
Prof. psih. Carmen Mărgăritescu

8) Mi-ar plăcea să am mai

mult respect fată de mine 1 2 3 4
însumi/însămi.

9) Ţinând cont de toate, am

tendinţa sa cred ca sunt un (o) 1 2 3 4
ratat(ă).

10) Am o părere pozitivă

despre mine.

Interpretare:

Această scală a fost elaborată inițial pentru a măsura sentimentul global al valorii personale
și autoacceptării.

Scala cuprinde 10 întrebări, cu 4 posibilitaţi de răspuns între total dezacord (1 punct) si total
acord (4 puncte). Întrebările 2,5,6,8,9 se cotează invers. Scorurile pot fi cuprinse între 10 si
40;

La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între:

10-16 puncte – stimă de sine scazută

17-33 puncte – stimă de sine medie
34-40 puncte – stimă de sine înaltă