Intreținerea si reviziile autovehiculelor

Realizat de:
-Diaconu Gabriel Alexandru
-Udrea Florin Cătălin
-Dospina Ionuț Teodor
-Boancă Robert Daniel

Informații utile
Mașina – un obiect atât de necesar și de util la casa omului – am dori să funcționeze ideal și să
nu se defecteze niciodată. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să facem mici eforturi
financiare și psihice (pentru a ne putea lipsi de aceasta pe perioadele acordate REVIZIILOR).

Capacitatea ce trebuie să o îndeplinească un autoturism este FIABILITATEA (funcționarea fără

defecțiuni într-un interval de timp, în anumite condiții). Pentru a mări fiabilitatea, se recomandă
efectuarea așa ziselor REVIZII, cuvânt din ce în ce mai uitat de către toți deținătorii de
autovehicule.

Pentru prevenirea defectării accidentale (un lucru neplăcut mai ales când există un plan în
derulare), trebuie executate lucrări de întreținere care constau în:

1. Controlul și îngrijirea zilnică;

2. Spălarea;
3. Revizia tehnică de gradul I;
4. Revizia tehnică de gradul II;
5. Revizia tehnică sezonieră;
6. Reparațiile curente;
7. Reparația capitală.
Ținând cont de importanța acestora, fiecare producător de autovehicule și-a implementat la
bordul acestora un sistem de semnalizare al perioadelor în care se vor executa aceste revizii. Cel
mai întâlnit caz este aprinderea la bord a lămpii cu inscripția SERVICE sau afișarea unui anunț
cu distanța necesară de parcurs în km pană la aceasta. În acest mod, deținătorul va fi informat în
legătură cu ceea ce are de făcut, adică să se prezinte la un service auto autorizat în vederea
efectuării lucrărilor necesare.

Pentru o mai bună înțelegere a acestor lucrări, este necesară o explicație detaliată:
 1. Controlul și îngrijirea zilnică:
 verificarea stării caroseriei (degradată prin accidentare și coroziune);
 verificarea stării anvelopelor (presiune, deformări sau vătămări);
 verificarea sistemului de semnalizare al direcției de mers și al mersului înapoi;
 verificarea sistemului de iluminare (faruri, lămpi de poziție și lampa suplimentară de ceață);
 verificarea eventualelor scurgeri de lichide:
o nivelul de ulei in motor;
o nivelul de lichid de răcire (antigel);
o nivelul de ulei in servodirecție (dacă este hidraulic);
o nivelul de lichid de frână;
o nivelul de lichid pentru spălarea parbrizului.

2. Spălarea:
 caroseria și protecția acesteia anticorozivă cu soluții special create în acest scop;
 roțile, în special în interiorul jantelor unde se depune noroi, ducând la dereglarea echilibrului
dinamic al roții – fiind necesară o echilibrare periodică și permutarea lor pentru uzarea uniformă
a acestora;
 interiorului (habitaclul) și dezinfectarea părților ce vin în contact cu pielea (mânere, console,
butoane etc.).

3. Revizia tehnică de gradul I

recomandată la fiecare 10.000 km
a. Motor:
Se execută lucrări de verificare și întreținere:

 schimbul de ulei de motor, cu respectarea recomandărilor impuse de către producător, adică

cantitatea și tipul de ulei cu caracteristicile acestuia pentru tipul constructiv al motorului;
 schimbarea filtrului de ulei, element important în prevenirea uzurii motorului și a defectării
compresorului turbo;
 schimbarea filtrului de aer, foarte important atunci când autovehiculul suportă condiții grele de
exploatare și medii poluate cu suspensii grele în aerul aspirat;
 schimbarea filtrului de combustibil – obligativitate de schimbare mai ales în cadrul reviziei
sezoniere de toamnă;
 schimbarea filtrului de habitaclu – se ia în considerare felul de exploatare și condițiile în care a
avut loc aceasta;
 lucrări de verificare și remediere, cum ar fi:
o scurgerile de lichide de la sistemele de ungere, răcire și direcție; aici se va executa umplerea
la nivel cu lichidele necesare, respectându-se în mod OBLIGATORIU cele recomandate de
către producător;
 o etanșeitatea sistemului de admisie, în special tubulaturile ce asigură supraalimentarea sub
presiune al acestui sistem (sistem turbo);
o etanșeitatea sistemului de evacuare și sistemului EGR;
o etanșeitatea sistemului de producere al vidului, pompa de vid, furtune, conducte, rezervor de
vid și racorduri, inclusiv electroventile, supape de acționare ale diferiților actuatori și a
pompei servofrână;
o etanșeitatea sistemului de alimentare cu combustibil, inclusiv etanșeitatea injectoarelor pe
chiulasă sau alte corpuri;
o etanșeitatea sistemului de exhaustare a gazelor de ardere, galeria de evacuare, racord evacuare
turbo, racord flexibil, catalizator, filtrul de particule (cu sistemul de supraveghere), tubulaturi
și tobe;
o starea instalației electrice a motorului, a protecției împotriva frecării, cleme de fixare,
conexiuni și mufe de cuplare;
o starea curelelor de transmisie, a pompei de injecție și a curelei de distribuție sau a lanțului
unde e cazul;
o se măsoară tensiunea de încărcare a bateriei;
o se verifică nivelele de ulei din sistemele de transmisie, cutia de viteze, reductoare și
diferențiale;
o se citesc și se șterg codurile de eroare (după o prealabilă arhivare a acestora, dacă sunt) din
unitatea de comandă, se verifică parametrii de funcționare ai motorului și ale celorlalte
sisteme;
o resetarea funcției de afișare SERVICE.
b. Suspensia:
Se execută lucrări de verificare și remediere:

 starea suporților pentru arcuri cu elementele elastice aferente;

 starea elementelor elastice ale brațelor și ale axei spate;
 starea amortizoarelor și a chitului de protecție;
 jocurile pivoților și ale articulațiilor sistemului stabilizator de rulare;
 starea sistemului de rulare, rulmenți și anvelope (presiune, deformări, vătămări, măsurarea uzurii
suprafeței de rulare și echilibrarea lor după caz).
c. Direcția și sistemul de frânare:
Se execută lucrări de verificare și remediere:

 jocurile casetei de direcție și ale articulațiilor de la casetă;

 jocurile coloanei volan;
 starea elementelor de protecție, burdufuri și ecrane termice de protecție în zona tubulaturii de
evacuare;
 starea de curățenie a volanului;
 starea pompei principale de frânare, a pompei ABS, a conductelor, furtunelor de legătură,
etrierilor, discurilor de frână, cilindrilor și a tamburilor de frână;
 eficacitatea frânei de staționare;
 scurgerile de lichid;
 starea pompei pentru servodirecție, împreună cu verificarea conexiunilor electrice în funcție de
tipul de asistare al direcției (electrică, electrohidraulică sau hidraulică).
d. Caroseria:
Se execută lucrări de verificare și întreținere:

 starea caroseriei, deformări și coroziuni;

 starea suporților pentru sistemul de alimentare cu combustibil, conductelor și etanșeitatea
rezervorului (inclusiv a celui pentru aditiv, în cazul dotării cu filtru de particule);
 starea suporților de fixare a sistemului de evacuare al gazelor arse;
 starea sistemelor de închidere și deschidere al ușilor (inclusiv cel de asigurare antiefracție),
balamale, yale, mânere și dispozitive automate de închidere-deschidere;
 starea funcțională a geamurilor laterale, trapei și a pavilionului (pentru decapotabile);
 starea sistemului de spălare al parbrizului față și al lunetei spate;
 starea funcționării sistemului de dezaburire față și spate;
 starea funcționării sistemului de semnalizare al direcției de mers, al lămpii stop și al lămpii de
mers înapoi;
 starea sistemului de iluminare, staționare și a lămpii suplimentare pentru ceață (față și spate);
 starea sistemului de încălzire și ventilație;
 curățarea interiorului și a portbagajului;
 starea roții de rezervă și a dispozitivelor pentru ridicat;
 starea triunghiurilor reflectorizante, a extinctorului și valabilitatea trusei medicale;
 starea de fixare și reglare a scaunelor;
 starea de fixare și asigurare a centurilor de siguranță;
 starea de funcționare a sistemului audio-video și de navigație;
 starea prizelor de alimentare cu tensiune pentru alți consumatori.
Rezultatele unei revizii de gradul I sunt edificatoare și reduc foarte mult posibilitatea apariției
unei defecțiuni neprevăzute. În plus, ajută și la realizarea unui plan de reparații pentru viitoarea
revizie, putându-se evalua din timp necesarul de piese și costuri pentru reparații Revizia de
gradul I duce la creșterea fiabilității autovehiculului, utilizării lui în condiții de maximă siguranță
și răspunderii eficiente la comenzi. După efectuarea succesivă a 3 revizii de gradul I, se va
executa revizia de gradul II.

4. Revizia tehnică de gradul II

recomandată la fiecare 30 000 km
Această revizie necesită lucrări mai laborioase ce implică: demontări, curățări, reglări, schimbări
de piese și efectuarea unor teste aproape la toate sistemele.

Se execută toate lucrările ca și în cadrul reviziei de gradul I, plus următoarele:

 se demontează și se curăță senzorii care din construcție sunt magnetici (senzorul Hall, de la axul
arborelui cotit și arborele cu came);
 se demontează și se curăță clapeta de accelerație, regulatorul de mers în gol, supapa EGR, supapa
de reglare a încărcării admisiei (numai acele care au) și clapeta opritor;
 se schimbă bujiile (la motoarele cu aprindere prin scânteie);
 se măsoară compresia motorului;
 se verifică jocul axului turbocompresorului și starea paleților;
 se demontează și se curăță debitmetrul de aer și senzorul de temperatură al aerului din galeria de
admisie;
 se schimbă lichidul de răcire dacă acesta este folosit de mai mult de 2 ani, curățându-se
racordurile furtunurilor din sistem dacă acestea prezintă oxidări în acea zonă;
 se schimbă toate conductele și furtunurile ce prezintă o stare avansată de uzură și degradare;
 se înlocuiește cureaua de transmisie ce antrenează generatorul electric, pompa hidraulică a
servodirecției, compresorul pentru aer condiționat și altele;
 se schimbă tot ansamblul distribuției, numai dacă s-a realizat numărul de km parcuși
(periodicitate recomandată de fiecare producător în parte, fiind diferită de la un tip de motor la
altul);
 se schimbă lichidul de frână o dată la 4 ani sau în funcție de rezultatul analizei acestuia;
 se verifică și se schimbă plăcuțele de frână sau saboții de frână; după caz, se reglează distanța
dintre saboți și butuc;
 se ung toate balamalele ușilor și yalele;
 se face igienizarea sistemului de climă;
 se verifică îmbătrânirea sondei lambda de control și se schimbă dacă e necesar;
 se verifică eficacitatea catalizatorului, gradul de încărcare al filtrului de particule și cantitatea de
aditiv din rezervorul aferent acestuia;
 se verifică starea burdufurilor de protecție și se schimbă cele care sunt îmbătrânite sau care
prezintă fisuri ce pot duce la ruperea lor;
 se citesc și se șterg codurile de eroare, se analizează parametrii de funcționare ale tuturor
sistemelor și se fac setările de bază dacă e necesar;
 în mod obligatoriu se efectuează permutarea anvelopelor și verificarea geometriei direcției;
 se verifică încărcarea instalației de climă și se efectuează reparaţia eventualelor scurgeri.

5. Revizia tehnică sezonieră:

Se execută la trecerea dintr-un sezon în altul: la sfârșitul toamnei (în lunile octombrie și
noiembrie), și la începutul primăverii (în lunile martie și aprilie). Cea mai importantă este cea de
toamnă când autovehiculul trebuie sa fie pregătit pentru funcționarea pe timp de iarnă (condiții
grele și solicitante pentru mașină).

Cele mai importante și de bază lucrări din cadrul reviziei de toamnă sunt:

 verificarea densității lichidului de răcire, și schimbarea acestuia dacă se impune sau dacă au
trecut 2 ani de la folosință;
 verificarea cu mare atenție a furtunurilor și colierelor de strângere, a gradului de îmbâcsire al
radiatorului între lamelele radiatorului prin care trece curentul de aer;
 verificarea tensiunii de încărcare a acumulatorului cu verificarea densității și a nivelului
electrolitului din acesta, starea și strângerea bornelor;
 verificarea funcționării jaluzelelor radiatoarelor și funcționarea corectă a termostatului;
 verificarea bujiilor de incandescență și înlocuirea tuturor dacă este necesar;
 schimbarea filtrului de combustibil;
 schimbarea anvelopelor cu cele de iarnă, măsurarea presiunii de umflare și echilibrarea lor;
 schimbarea lichidului pentru spălarea parbrizului și a lunetei cu unul cu punctul de îngheț cât mai
ridicat;
 schimbarea lamelor ștergătoarelor;
 ungerea yalelor și a închizătorilor ușilor cu soluții speciale pentru lubrifiere și evitare a
înghețului;
 tratarea chederelor ușilor cu ulei siliconic – se evită îmbătrânirea (coacerea) și lipirea de
caroserie în timpul înghețurilor;
 se va alimenta cu combustibil recomandat pentru sezonul rece, iar folosirea aditivilor pentru un
tratament este foarte eficientă;
 se schimbă obligatoriu filtrul de habitaclu și se verifică funcționarea corectă a sistemului de
încălzire și dezaburire;
 este necesară echiparea cu lanțuri, scule pentru dezăpezire, chiar și cu o pătură groasă, dacă
condițiile atmosferice și de drum le impun, astfel că folosirea lor va fi eficientă;
 se recomandă existența unei cantități mai mari de combustibil în rezervor pentru evitarea
formării brumei pe suprafața rezervorului din cauza creșterii temperaturii combustibilului, dar și
pentru a evita situația neplăcută de a rămâne fără combustibil din cauza unor blocaje pe traseu.
În cadrul reviziei sezoniere de primăvară se execută aceleași lucrări ca și la Revizia tehnică de
gradul I (Rt 1), dar se completează cu câteva lucrări în plus, cum ar fi:

 spălarea caroseriei, în special a șasiului și a zonelor vulnerabile din jurul roților. Pe timp de iarnă
se folosesc soluții foarte corozive pentru antiderapare, ce duc cu timpul la degradarea caroseriei
și a celorlalte componente. Se remediază unele vătămări ale stării caroseriei dacă se impune;
 schimbarea tipului de anvelope - trecerea la anvelope de vară (sau mixte dacă se impune);
 verificarea atentă a sistemului de răcire al motorului, în special starea ventilatoarelor de răcire și
uzura curelelor de transmisie ce antrenează, la unele tipuri de motoare, pompa de apă;
 verificarea sistemului de aer condiționat sau clima, în special presiunea din instalație și, totodată,
igienizarea acestui sistem, folosindu-se doar soluții și metode recomandate de producător;
 trecerea la folosirea lichidului de spălare parbrize pentru vară și verificarea stării ștergătoarelor
de parbriz, care s-ar putea să fi suferit degradări pe perioada de iarnă;
 ungerea și întreținerea balamalelor și a sistemelor de închidere;
 verificarea atentă a stării direcției și a suspensiei. Această revizie nu este una laborioasă precum
revizia sezonieră de toamnă, dar are o mare importanță în menținerea autovehiculului în stare
perfectă de funcționare, și mai ales, creșterea fiabilității acestuia.

6. Reparațiile curente sau ocazionale:

Se execută cu ocazia apariției unei defecțiuni cauzate de:

 defectarea sau degradarea unei piese (componente) din diferite cauze: calitatea produsului,
montarea greșită, nerespectarea indicațiilor de montaj (care de obicei însoțesc produsul la
cumpărare);
 exploatarea în condiții necorespuzătoare a autovehiculului (praf, noroi, apă, acțiunea altor factori
corozivi sau dăunători);
 accidente rutiere.
În timpul efectuării acestor lucrări trebuie să se studieze și eventualele alte efecte ale cauzei
defecțiunii apărute, pentru a nu pune în pericol de defectare și alte componente.

Aceste defecțiuni pot cauza mari neplăceri și cheltuieli proprietarului de autovehicul, de aceea
este FOARTE IMPORTANT să acordăm o maximă importanță reviziilor de toate gradele. Mai
bine previi decât să repari!

O MAȘINĂ BUNĂ ESTE ACEEA CARE ÎȚI ADUCE SATISFACȚII CU CHELTUIELI mici!

Deci, este o necesitate stringentă:

 verificarea periodică a stării tehnice;

 efectuarea la timp a tuturor lucrărilor pentru menținerea stării tehnice de funcționare: reglaje,
înlocuirea periodică a lubrifianților și lichidelor, înlocuirea preventivă a pieselor uzate ce nu mai
prezintă siguranță în funcționare;
 aducerea la nivelul optim a stării tehnice de funcționare atunci când aceasta nu mai corespunde.

7. Reparația capitală:
Se execută în cazul în care în timpul reviziilor nu se mai pot efectua lucrări de readucere la starea
tehnică de funcționare, adică starea prea avansată de uzură a componentelor și subansamblelor
autovehiculului. Aceste lucrări sunt ample, complexe și costisitoare și se execută într-o perioadă
mai lungă de timp.

De exemplu:

 reparația capitală a motorului (extragerea acestuia din vehicul, spălarea, demontarea, măsurarea
și controlul pieselor, rectificarea, înlocuirea, montarea, introducerea în vehicul, pornirea și
rodajul);
 reparația capitală a caroseriei (spălarea generală, demontarea subansamblelor, curățarea,
aplicarea protecțiilor anticorozive, montarea subansamblelor, înlocuirea pieselor uzate).

8. Sistemul electric:
Un rol importat în funcționarea optimă a unei mașini îl joacă sistemul electric, exact ca și
sistemul nervos al unui organism. Acest sistem este foarte complex, format în general din:

 Baterie;
 Cablaje electrice de diferite dimensiuni;
 Conectori sau mufe;
 Elemente de comandă sau actuatori;
 Aparatură de bord;
 Alte componente electrice și electronice.
Bateria
Bateria are rolul de a înmagazina energie electrică la un nivel de tensiune optim de funcționare al
sistemului electric, care, în funcție de construcție, poate fi de 6V, 12V, 24V

Bateria se găsește de obicei sub capota față, în compartimentul motorului, în habitaclul mașinii
(sub scaun sau podea) sau în portbagaj. Aceasta poate să difere ca dimensiune de la un
autovehicul la altul (lungime, lățime și înălțime; dimensiunea este dată de locașul în care este
fixată), și din punct de vedere al curenților de descărcare.

Bateria se găsește de obicei sub capota față, în compartimentul motorului, în habitaclul mașinii
(sub scaun sau podea) sau în portbagaj. Aceasta poate să difere ca dimensiune de la un
autovehicul la altul (lungime, lățime și înălțime; dimensiunea este dată de locașul în care este
fixată), și din punct de vedere al curenților de descărcare.

Culoarea neagră indică o descărcare acută, sub nivelul funcțional, fiind necesară o încărcare
urgentă a bateriei.

Culoarea galbenă indică un nivel scăzut al electrolitului, fiind necesară completarea cu apă
distilată.

Culoarea verde indică o stare bună de funcționare, cu un nivel de tensiune optim pentru
funcționarea sistemului electric.

Este bine de știut că o baterie ținută mult timp în această stare poate să ducă la defectarea
ireversibilă a acesteia datorită sulfatării suprafețelor plăcilor.

O baterie nu are o durată de funcționare bine determinată, ci depinde de mai mulți factori,
precum:

1. Funcționarea corectă a sistemului de încărcare(alternator cu

regulatorul de încărcare, conexiuni, cablaje, papuci și borne);
Verificarea acestui sistem se face în mod periodic odată cu efectuarea reviziei tehnice (indiferent
de grad), dar se acordă o atenție mai mare acestuia în cadrul reviziei sezoniere de toamnă. Atunci
se măsoară următoarele:

a. Curentul de staționare, 
adică se înseriază în circuitul de minus al bateriei cu instalația autovehiculului un ampermetru
sau un clește ampermetru și se citește valoarea curentului absorbit de sistem care nu are voie să
depășească o valoare de 50mA, maxim 70mA. Dacă este sesizată o valoare mare, se trece la
depistarea circuitului problematic, reconectând pe rând siguranțele de alimentare ale acestora,
sesizând scăderea curentului la deconectarea acelui circuit.
 O staționare mai lungă a autovehiculului cu un curent de staționare mare duce la descărcarea mai
rapidă a bateriei, de aceea este recomandat ca pe perioade mai lungi de staționare să se
deconecteze borna MINUS a bateriei.

Orice deconectare a bateriei de la sistem trebuie să se facă mai întâi de la borna MINUS, apoi
PLUS, iar montarea este inversă demontării: PLUS, apoi MINUS. Dacă o baterie este lăsată
nefuncțională, este recomandat a se verifica, a se efectua o încărcare completă până la atingerea a
12V, 6V, a se curăța de orice mizerie sau depuneri (în special în zona bornelor pentru a nu se
crea curenți de descărcare în aceste zone), și a se efectua o încărcare periodică pentru a nu se
degrada (bateria se sulfatează – proces ireversibil, ducând la degradarea acesteia).

b. Nivelul de tensiune pe bornele bateriei 

în mai multe regimuri de funcționare, adică:

 în timpul staționării cu motorul oprit, nu are voie să scadă mai mult de 11,9V;
 în timpul funcționării motorului la o turație de maxim 1.500 rotații/minut, între 13,8V și 14,4V,
cu consumatorii porniți (ventilator încălzire, ștergătoare, lumina de drum fază scurtă), iar
revenirea la mersul în gol să nu facă variații de tensiune (scădere bruscă și creștere înapoi la
nivel);
 în timpul funcționării motorului la supraturații să nu depășească valoarea maximă de 14,7V.
2. Timpii mari de staționare cu nivele de reîncărcareinsuficiente;
3. Echiparea mașinii cu consumatori suplimentari (sisteme audio-video sau de
iluminat);
4. Timpii mari de funcționare la capacitatea de descărcare, adică se solicită bateria la
pornire din cauza unor defecțiuni ale motorului; Timpul maxim de folosire a electromotorului nu
trebuie să depășească 6 secunde. În acest timp de pornire, tensiunea pe bornele bateriei nu
trebuie să fie mai mică de 9,5V la peste 15°C și mai mică de 8,5V când temperatura exterioară
scade sub -15°C. Este necesară o revizie a electromotorului dacă se constată depășirea valorilor
de mai sus, apoi dat un verdict asupra stării bateriei;
5. Fixarea și întreținerea (oxidări, deformări prin frecare);
6. Nivelul concentrației de acid al electrolitului la bateria cu întreținere (la bateriile
fără întreținere nu este posibilă măsurarea acestuia);
Este recomandat ca nivelul concentrației de acid al electrolitului să se găsească între valorile 1,26
- 1,28 g/cm3. Măsurarea nivelului se execută cu un densimetru, în funcție de temperatura
electrolitului.

Este recomandat ca nivelul concentrației de acid al electrolitului să se găsească între valorile 1,26
- 1,28 g/cm3. Măsurarea nivelului se execută cu un densimetru, în funcție de temperatura
electrolitului.

Alternatorul
Este un generator trifazat de tensiune continuă (redresată), care are rolul de a menține tensiuni și
curenți de încărcare ai bateriei în funcție de starea de consum a sistemului electric al
autovehiculului.

Alternatorul este o piesă importantă a sistemului electric, fiind antrenat de motor cu ajutorul
curelei de transmisie.

Parametrii de funcționare sunt cei menționați la capitolul BATERIE. Revizia alternatorului este
importantă și este necesară pentru a se evita defectarea acestuia în timpul funcționării. În cadrul
reviziei alternatorului sunt importante mai ales constatarea gradului de uzură al periilor și
colectorului rotorului acestuia, starea punții redresoare, contactelor, fuliei și a rulmenților.
Repararea acestor piese se face doar de către personal instruit, calificat și autorizat.

Cablurile și conectorii
Au rolul de a face conexiunea între piesele electrice fără a deforma caracteristicile semnalelor,
tensiunilor sau curenților între acestea. De aceea este necesar a se verifica perfecta continuitate a
acestora și traseul pe care sunt montați, pentru a se evita deteriorarea izolației și integritatea
acestora. Verificarea conectorilor (mufelor) prin deconectare poate duce la descoperirea unor
oxidări în interiorul acestora și evitarea funcționării defectuoase ale acestora. Majoritatea
defecțiunilor de funcționare ale unei mașini se datorează acestor elemente.

Echipamentele electronice și actuatorii

Au rolul de a menține funcționarea autovehiculului în parametri normali. Acestea sunt elemente
sensibile la factori externi (vibrații, șocuri mecanice și electrice, solvenți de toate tipurile -
inclusiv apa, temperaturi ridicate ș.a.), de aceea este recomandată verificarea stării de fixare a
acestora, cât și starea de protecție împotriva acestor factori dăunători.

În concluzie, toate elementele sistemului electric au importanța lor, iar noi trebuie să acordăm
atenție sporită REVIZIILOR, implicit, efectuării tuturor lucrărilor din cadrul fiecăreia.

Bibliografie
Ro.wikipedia.org

Ro.scribd.com

www.autoeconom.com