Practică

Cuprins
Introducere ..................................................................................................................................... 3
1. Obiectul şi metoda de studiu a contabilităţii ....................................................................... 4
1.1 Itemi rezolvați de aplicare a delimitării mijloacelor economice după modul de
valorificare și gradul de lichiditate .................................................................................................. 4
1.2 Itemi rezolvați clasificare a activelor ................................................................................ 4
1.3 Itemi rezolvați clasificare a pasivelor ............................................................................... 6
1.4 Itemi rezolvați de clasificare a capitalului propriu ........................................................... 7
1.5 Itemi rezolvați clasificare a datoriilor ............................................................................... 8
1.6 Itemi rezolvați de selectare a veniturilor după tipuri de activități ..................................10
1.7 Itemi rezolvați de constatare a costurilor, cheltuielilor entității .....................................12
1.8 Itemi rezolvați de utilizare a etaloanelor de evidență .....................................................13
1.9 Itemi de aplicare a procedeelor metodei contabilității în reflectarea operațiunilor
economice ......................................................................................................................................14
Probleme pentru tema 1 ..........................................................................................................15
2. Bilanțul contabil – element de bază a metodei contabilității............................................20
2.1 Itemi rezolvați de clasificare a elementelor patrimoniale ale entității ............................20
2.2 Itemi rezolvați de stabilire a activelor și pasivelor în posturile de bilanț .......................21
2.3 Itemi rezolvați ale tipurilor de modificări asupra bilanțului contabil .............................22
2.4 Itemi rezolvați de modificare a bilanțului contabil în baza operațiilor economice ale
entității ………………………………………………………………………………………….23
2.5 Itemi rezolvați de perfectare a bilanțului contabil în baza operațiunilor economice
propuse ………………………………………………………………………………………….24
2.6 Itemi rezolvați de utilizare a Planului General de Conturi în evidența patrimoniului ....25
3. Sistemul de conturi și dubla înregistrare ...........................................................................34
3.1 Itemi rezolvați de aplicare a Planului de conturi contabile la întocmirea înregistrărilor
contabile……… ............................................................................................................................34
3.2 Itemi rezolvați de detaliere a informației în baza conturilor sintetice și analitice ..........36
3.3 Itemi rezolvați de ilustrare a tehnicii efectuării înregistrărilor în conturi și determinarea
soldului final al acestora ................................................................................................................37
3.4 Itemi rezolvați de stabilire a corespondenței dintre conturile contabilității sintetice și
analitice 38
3.5 Itemi rezolvați de întocmire a balanțelor de verificare .....................................................39
3.6 Itemi de comparație a Balanțelor de verificare a conturilor sintetice, analitice, șah ca
garanție a exactității înregistrărilor economice .............................................................................40
3.7 Itemi rezolvați privind legătura Planului de conturi contabile cu Situațiile financiare. .41
4. Schema generală a contabilității principalelor operații economice .................................47
4.1 Itemi rezolvați de contabilizare a principalelor operații economice (procurarea,
fabricarea și vânzare) .....................................................................................................................47
4.2 Itemi de determinare a costului de intrare a activelor imobilizate și circulante conform
prevederilor SNC ...........................................................................................................................48
4.3 Probleme cu calcularea costului de producție pentru un singur sau mai multe produse 48
4.4 Proiect de calculare a costului unui produs.....................................................................49
4.5 Itemi de determinare a rezultatului financiar din vânzări ...............................................51
1
5. Documentația ca procedeu al metodei contabilității .........................................................54
5.1 Itemi de determinare a circuitului documentar de la entitate ..........................................54
5.2 Respectarea normelor de perfectare a documentelor primare cu regim special .............54
5.3 Proiect de întocmire documentelor primare din casierie ................................................55
5.4 Proiect de întocmire a documentelor primare la procurarea bunurilor material .............56
5.5 Proiect de întocmire a documentelor primare la procurarea imobilizărilor ....................56
Bibliografie ...................................................................................................................................60
Anexe ............................................................................................................................................61
Concluzii .......................................................................................................................................62
2
Introducere
Practica de specialitate I este o componentă esențială a pregătirii profesionale ce
constituie implicarea elevilor în aplicarea practică a cunoștințelor teoretice acumulate în timpul
anului şcolar.
Practica oferă totalizarea procedeelor care constituie metoda de studiu a obiectului
contabilității inerente acestui obiect și comune altor discipline. În cadrul stagiului de practică de
specialitate I elevii dobândesc abilităţi primare în domeniul contabilității. Activitățile din cadrul
practicii vor caracteriza domeniului de formare profesională, analiza competențelor de specialitate
necesare integrării profesionale eficiente pentru a forma premisa unei cariere de success.
Scopul practicii este de a aplica cunoştinţele teoretice în practică şi de a-le modifica pentru
a multiplica posibilităţile analizei contabile a entităţii economice.
Obiectivele înaintate sunt:
1. Deducerea obiectul și metoda de studiu a contabilității
2. Studierea bilanțul contabil ca element de bază a metodei contabilității
3. Analizarea sistemul de conturi și dubla înregistrare
4. Reprezentarea schemei generale a contabilității principalelor operații economice
5. Analiza documentației ca procedeu al metodei contabilității
Concluziile reprezentate la finele lucrării sunt rezultatele perioadei în cadrul practicii în
domeniul contabilităţii, formările competențelor specifice și profesionale, care au format spiritul
responsabilități. Manifestarea gândirii critice și creative ce ţine de performanţa profesională.
Cuvinte- cheie: Bilanţ contabil, Active, Pasive, Conturi, Conturi analitice, Conturi
sintetice, Debit, Credit.
3
1. Obiectul şi metoda de studiu a contabilităţii
1.1 Itemi rezolvați de aplicare a delimitării mijloacelor economice după modul de
valorificare și gradul de lichiditate
Bunurile economice şi sursele lor de constituire, reieşind din caracteristicile ce stau la
baza acestora au fost denumite prin noţiunile de active şi pasive.
Denumirea de active provine de la caracteristica bunurilor economice de a se afla în
continuă mişcare şi transformare în cadrul circuitului economic. Structura acestora se modifică în
permanenţă datorită operaţiilor ocazionate de procesul de aprovizionare cu noi bunuri economice,
de participarea lor la procesul de producţie, unde îşi schimbă forma, conţinutul şi proprietăţile,
precum şi de operaţiile procesului de desfacere a produselor şi mărfurilor. \\ pasive.
Deci, activele cuprind bunurile economice ca avere concretă şi drepturile de creanţe, iar
pasivele cuprind sursele de formare a acestor bunuri, ca surse proprii şi surse străine.
Pentru fundamentarea teoretică a noţiunilor de active şi pasive s-au format de-a lungul
timpului mai multe teorii, predominante fiind: juridică, financiară şi economică.
Datorită intereselor multiple la care trebuie să răspundă contabilitatea: juridic,
informaţional, gestionar şi fiscal, atât în teorie cât ţi în practică cele trei interpretări acordate
structurilor de activ şi pasiv nu sunt suficiente, decât considerate împreună.
Conţinutul activului întreprinderii este stabilit în bază a două criterii: modul de
valorificare şi gradul de lichiditate al bunurilor economice.
Modul de valorificare a unui bun economic caracterizează felul în care el participă la
procesul de producţie în care se consumă şi îşi transmite valoarea asupra produsului rezultat,
inclusiv felul cum se asigură reproducţia lor.
Astfel, bunul economic utilizat într-o entitate poate fi de două categorii:
 care are o durată mare de funcţionare, consumându-se şi valorificându-se în mod
treptat pe parcursul mai multor cicluri de exploatare
 care se consumă dintr-o dată şi care trebuie reînnoit cu exemplare noi în fiecare
ciclu de exploatare.
Prin lichiditate se are în vedere, capacitatea fiecărui mijloc economic de a parcurge calea
normală a ciclului de exploatare până la transformarea lui în bani.
Gradul de lichiditate este termenul în care un bun economic sau un drept poate fi
transformat în bani lichizi în cursul circuitului lui.
1.2 Itemi rezolvați clasificare a activelor
Activele sunt resursele economice identificabile şi controlabile de către entitate ce provin
din fapte economice trecute din a căror utilizare se aşteaptă obţinerea unor beneficii economice.
4
Grup de active - cel mai mic ansamblu de active ce include activul examinat, a cărui
valoare justă minus costurile de vînzare poate fi evaluată.
Ecuația contabilității leagă activele, pasivele, și capitalul propriu:
Active = Pasive + Capitalul propriu
Clasificarea activelor se face pe baza unor criterii specific, precum:
 Pe baza duratei deținute
 Pe baza existenței fizice
 Pe baza duratei de utilizare
Conform criteriului pe baza duratei deţinute, activele se clasifică în:
 Active curente - care sunt destinate a fi deținute în afacere pentru mai puțin de un
an. Sunt bunuri care participă la procesul de producţie cu întreaga valoare de utilitate,
consumându-se şi transmiţând dintr-o data valoarea de utilitate şi valoarea asupra produsului final.
Activele includ stocurile de mărfuri şi materiale, creanţele pe termen scurt, investiţiile financiare
pe termen scurt, mijloacele băneşti şi alte active pe termen scurt precum cheltuielile anticipate pe
termen lung etc
Exemple: Numerarul- grupa 24 “ Numerar” ce conţine 6 conturi sintetice: 241- 246
Inventarul- contul analitic 1235 “Inventar şi mobilier”
Creanţele- grupa 22 “Creanţe comerciale şi calculate” ce conţine 6 conturi sintetice:221-
226 şi grupa 23 “Alte creanţe curente”- ce conţine 4 conturi sintetice:231- 234
 Active pe termen lung sau active fixe - sunt destinate a fi deținute în afaceri pentru
mai mult de un an. Se preconizează că aceste active vor oferi beneficii afacerii timp de câțiva ani.
Cuprind acele categorii de bunuri care au rezistenţă durabilă în întreprindere şi care nu se consumă
la prima utilizare.
Exemple: Imobilizările corporale – grupa 12 “Imobilizări corporale” care conţine 9 conturi
sintetice: 121- 129.
Investiţii pe termen lung – grupa 14 “Investiţii financiare pe termen lung” care conţine 3
conturi sintetice: 141-143.
Mărci comerciale – contul analitic 1122 “Brevete şi mărci”.
Conform criteriului pe baza existenţei fizice, activele se clasifică în:
 Active corporale - cele active care au o existență fizică, adică care pot fi atinse,
simțite și văzute. Ele pot avea o durată de funcţionare mai mare de un an, utilizându-se în
activitatea entităţii, aflându-se în procesul creării şi nefiind destinate vânzării. Această grupă
include activele materiale în curs de execuţie, numerarul, terenurile şi resursele natural, etc.
Exemple: Imobilizările corporale – grupa 12 “Imobilizări corporale” care conţine 9 conturi
sintetice: 121- 129.
5
Numerar- grupa 24 “ Numerar” ce conţine 6 conturi sintetice: 241- 246.
Inventar - contul analitic 1235 “Inventar şi mobilier”.
 Imobilizări necorporale - acele tipuri de active care nu există în formă fizică. Sunt
bunuri care reprezintă printr-un document juridic sau comercial. Acestea cuprind cheltuielile de
organizare, brevetele,emblemele comerciale şi mărcile de deservire, licenţele, know-how-urile,
copyright, programele informatice, desenele şi mostrele industriale şi francizele.
Exemple: Brevet – contul analitic 1122 „ Brevete şi mărci”
Licenţa – contul analitic 1124 „Licenţe de activitate”
Dreptul de autor – contul analitic 1121 „Drepturi de autor şi titluri de protecţie”
Conform criteriului pe baza duratei de utilizare, activele se împart în 2 clase:
 Clasa 1 Active imobilizate – cu termenul de folosinţă mai mare de 1 an. Aceasta
cuprinde 7 grupe: 11- 17.
 Clasa 2 Active circulante – cu termenul de folosinţă mai mic de 1 an. Această grupă
cuprinde 6 grupe: 21- 26
1.3 Itemi rezolvați clasificare a pasivelor
Pasivele sunt totalitatea obligaţiilor ce îi revin unui subiect economic, ce se află într-o
contrapartidă cu activul în cadrul bilanţului.
După ecuaţia contabilităţii, pasivele se calculează în felul următor:
Pasive = Active – Capital propriu
Elementele patrimoniale de pasiv, în funcţie de sursa de provenienţă şi durata de
rambursare se împart în 3 clase:
1. Clasa 3 Capital propriu – sursele proprii de finanţare a activităţii unei entităţi
economice ce include 5 grupe.
2. Clasa 4 Datorii pe termen lung – sursele străine de finanţare cu durata de
rambursare mai mare de un an, care include 2 grupe.
3. Clasa 5 Datorii curente( pe termen scurt) – sursele străine de finanţare cu durata
de rambursare mai mică de un an, ce include 4 grupe.
Pasivul, prin componenţa sa, reflectă modul de finanţare a bunurilor economice şi gradul
de exigibilitate al surselor de finanţare. Exigibilitatea surselor de finanţare se referă la termenul lor
de decontare.
Datoriile curente reprezintă angajamente de plata ale întreprinderii față de furnizori pentru
bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă
destat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice, ce urmează a fi
achitate într-un termen mai mic de 12 luni.
6
Datoriile pe termen lung includ: datoriile față de furnizori, creditele bancare pe termen
lung, datoriile față de salariați, ce pot fi achitate într-un termen ce depașeste 12 luni calendaristice.
Provizioane pentru riscuri și cheltuieli includ: provizioane pentru beneficiile angajaţilor ,
Provizioane pentru garanţii acordate cumpărătorilor/clienţilor, provizioane pentru impozite și
Alte provizioane.
Venituri anticipate sunt sumele primite (calculate) în perioada de gestiune curentă, dar care
urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare şi se înregistrează ca majorare
concomitentă a numerarului sau creanţelor şi a datoriilor curente şi/sau pe termen lung.
1.4 Itemi rezolvați de clasificare a capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă resurse financiare atrase de la proprietari (acționari sau
asociați), precum și acelea constituite din profiturile obținute.
Capitalul propriu include:
- capitalul social- valoarea totală a părţilor sociale ale proprietarilor entităţii.
- capitalul suplimentar - diferenţa dintre valoarea nominală şi valoarea de piaţă a
acţiunilor (cotelor-părţi), diferenţa de curs valutar în cazul efectuării aporturilor în valută şi din
cauza necoincidenţei momentului constituirii întreprinderii cu momentul vărsării mijloacelor
băneşti în valută străină.
- capitalul nevărsat - datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar.
- capitalul retras - valoarea acţiunilor (cotelor-părţi) retrase (răscumpărate) de la
acţionari (asociaţi).
- rezervele - componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă
(rezerve stabilite de legislaţie), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) şi alte rezerve.
- profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) - profitul nerepartizat al anilor
precedenţi, profitul net a anului de gestiune.
- alte elemente ale capitalului propriu.
Constituirea capitalului social se contabilizează în mărimea indicată în actele de constituire
ale entităţii şi/sau în alte documente prevăzute de legislaţie. Primirea aporturilor fondatorilor în
capitalul social se contabilizează ca majorare a activelor respective şi diminuare a capitalului
nevărsat.
Rezervele includ capitalul de rezervă, rezervele statutare şi alte rezerve. Rezervele se
constituie pe seama profitului sau altor surse prevăzute de legislaţie şi se utilizează în baza deciziei
organului de conducere împuternicit al entităţii.
Constituirea rezervelor se înregistrează ca diminuare a profitului sau altor surse permise de
legislaţie şi majorare a rezervelor. Utilizarea rezervelor se contabilizează ca diminuare a rezervelor
şi majorare a elementelor capitalului propriu sau datoriilor entităţii.
7
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) include:
 profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune
 profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi
 profitul utilizat al perioadei de gestiune
 corecţiile rezultatelor anilor precedenţi.
În situaţiile financiare ale entităţii se prezintă cel puţin informaţii privind:
1) capitalul propriu:
a) valoarea contabilă a elementelor capitalului propriu la începutul şi sfîrşitul perioadei de
gestiune.
b) mărimea şi cauzele modificărilor semnificative ale elementelor capitalului propriu în
perioada de gestiune.
c) valoarea părţilor sociale retrase contabilizate ca capital retras la finele perioadei de
gestiune.
d) suma dividendelor calculate în perioada de gestiune.
e) mărimea (cuantumul) dividendelor pe o acţiune a societăţii pe acţiuni.
1.5 Itemi rezolvați clasificare a datoriilor

Datorii - obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din fapte economice anterioare şi prin
stingerea (decontarea) cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire (diminuare) de resurse care
încorporează beneficii economice.
Datoriile se recunosc în baza contabilităţii de angajamente în cazul în care:
1) există certitudinea că în urma stingerii (decontării) unei datorii va avea loc o ieşire de
resurse, purtătoare de beneficii economice;
2) valoarea datoriei poate fi evaluată în mod credibil.
Acestea se înregistrează în urma tranzacţiilor sau evenimentelor anterioare, care rezultă din
contractele încheiate sau din cerinţele legislaţiei în vigoare (de exemplu, procurarea mărfurilor şi
serviciilor cu achitare ulterioară, primirea creditelor bancare, calcularea impozitelor etc.).
În funcţie de termenul de achitare, datoriile se subdivizează în:
 Datorii curente cînd ea urmează a fi stinsă în termen de 12 luni de la data raportării.
 Datorii pe termen lung când aceasta urmează a fi stinsă după 12 luni de la data
raportării.
Stingerea datoriilor poate fi efectuată prin:
1) achitarea numerarului
2) transmiterea altor active
8
3) prestarea serviciilor
4) substituirea unei datorii cu alta
5) trecerea în cont a avansurilor acordate
6) convertirea datoriei în aport în capital social etc.
7) Decontarea datoriilor se efectuează:
8) la renunţarea creditorului la drepturile sale;
9) la privarea creditorului de drepturile sale, inclusiv la expirarea termenului de prescripţie
a datoriilor;
10) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
Decontarea datoriilor se contabilizează ca diminuare a datoriilor şi majorare a veniturilor
curente.
Datoriile se contabilizează în cadrul următoarelor grupe:
1) datorii financiare - includ datoriile care apar în legătură cu procurarea capitalului atras
2) datorii comerciale - angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori,
antreprenori şi alţi creditori privind facturile comerciale pentru materialele procurate, serviciile
acordate şi avansurile primite.
3) subvenţii - asistenţă acordată de Guvern, alte autorităţi publice, instituţii şi organizaţii
naţionale şi internaţionale sub forma unor transferuri de resurse cu condiţia respectării de către
entitate a anumitor cerinţe.
4) provizioane- datorii cu exigibilitate sau valoare incertă.
5)alte datorii.
Datoriile financiare includ datoriile aferente:
1) creditelor şi împrumuturilor primite pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată
(dobîndă) sau gratuit;
2) activelor primite în leasing financiar etc.
Datoriile aferente principalului se recunosc pe măsura primirii creditelor şi împrumuturilor
şi se înregistrează fie ca majorare a numerarului sau a altor active, fie ca diminuare a datoriilor
respective concomitent cu majorarea datoriilor pe termen lung sau curente.
Datoriile comerciale includ datoriile faţă de:
1) furnizori privind bunurile şi serviciile procurate;
2) cumpărători privind avansurile primite în contul livrării ulterioare de bunuri şi servicii
etc.
Acestea se contabilizează pe măsura procurării bunurilor şi primirii serviciilor procurate ca
majorare concomitentă a valorii activelor, costurilor sau cheltuielilor şi a datoriilor curente.
9
1.6 Itemi rezolvați de selectare a veniturilor după tipuri de activități
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune,
rezultat din procesul activităţii ordinare a întreprinderii, sub formă de majorare a activelor sau de
micşorare a datoriilor care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seama
aporturilor proprietarilor întreprinderii.
În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele terţelor persoane, cum ar
fi taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea
organizaţiilor - terţe, din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume
nu reprezintă un avantaj economic al întreprinderii şi nu influenţează capitalul propriu al acesteia.
În funcţie de sursele de intrare veniturile se subdivizează în două grupe:
1. Venituri din activitatea operaţională
2. Venituri din activitatea neoperaţională
Veniturile din activitatea operaţională reprezintă sumele rezultate din activitatea de bază a
întreprinderii. Acestea includ:
 Veniturile din vânzări - încasările din vânzarea produselor finite, mărfurilor şi din
prestarea serviciilor.
 Alte venituri operaţionale - includ sumele primite sau de primit din ieşirea,
vânzarea, schimbul activelor curente (cu excepţia produselor finite şi mărfurilor), din arenda
curentă, etc.
Veniturile din activitatea neoperaţională cuprind sumele primite sau de. primit din alte
tipuri de activităţi, decât cea de bază. Acestea includ:
 Venituri din activitatea de investiţii- cuprind sumele rezultate din ieşirea şi
reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din vânzarea activelor
nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobânzile; sumele diferenţelor din
reevaluarea activelor pe termen lung ieşite; veniturile din operaţiile cu părţile legate).
 •Venituri din activitatea financiară - cuprind sumele rezultate din transmiterea în
folosinţă altor persoane fizice şi juridice, pe un termen mai mare de un an a activelor materiale şi
nemateriale (reprezentate de redevenţe) pe termen lung (terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor
naturale), valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferenţe favorabile de
curs valutar, subvenţiile de stat, prime, premii şi sume sponsorizate etc.
 Venituri excepţionale - cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile
de asigurări, întreprinderile şi persoanele fizice, sub formă de recuperare a pierderilor din
calamităţi naturale, perturbări politice, accidente, modificări ale legislaţiei şi alte evenimente ce
nu sunt legate de activitatea ordinară a întreprinderii.
10
Contabilitatea veniturilor este condiţionată de sursa de obţinere a acestora - vînzarea
produselor şi mărfurilor; prestarea serviciilor; utilizarea de către terţi a activelor entităţii care
generează dobînzi, redevenţe şi dividende.
Veniturile din vînzarea produselor şi mărfurilor se recunosc în momentul în care sînt
îndeplinite simultan următoarele condiţii:
1) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi beneficiile semnificative aferente
dreptului de proprietate asupra bunurilor. Transferul riscurilor şi beneficiilor semnificative
aferente drepturilor de proprietate asupra bunurilor, de regulă, coincide cu momentul predării
bunurilor către cumpărător sau, la respectarea altor condiţii contractuale, care atestă transferul
dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către cumpărători;
2) entitatea nu mai gestionează bunurile vîndute ca în cazul deţinerii în proprietate a
acestora şi nu deţine controlul efectiv asupra bunurilor;
3) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
4) este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei vor fi generate către entitate;
şi
5) costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.
Veniturile din vînzări cu livrări amînate nu pot fi recunoscute în cazul în care nu există
decît intenţia de a achiziţiona sau de a produce bunurile pentru a fi livrate.
Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc în cazul îndeplinirii simultane a nişte
condiţii:
1) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil
2) este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei să fie obţinute de către entitate
3) stadiul de execuţie a tranzacţiei la data raportării poate fi evaluat în mod credibil
4) costurile apărute pe parcursul tranzacţiei şi costurile de finalizare a tranzacţiei pot fi
evaluate în mod credibil.
Recunoaşterea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează conform uneia din
următoarele metode:
1) metoda prestării integrale - se recomandă în cazurile în care termenul de prestare a
serviciilor nu depăşeşte o perioadă de gestiune.
2) metoda procentului de finalizare - aplicabilă în cazurile în care serviciile, potrivit unuia
şi aceluiaşi contract, sînt prestate pe parcursul mai multor perioade de gestiune.
În situaţiile financiare ale entităţii se prezintă cel puţin informaţii privind veniturile:
1) metodele de recunoaştere a veniturilor, inclusiv a procedeelor aplicate pentru
determinarea stadiului de execuţie a tranzacţiilor de prestări servicii;
11
2) suma fiecărei categorii semnificative de venit recunoscute în perioada de gestiune,
inclusiv veniturile provenite din vînzarea produselor şi mărfurilor, prestarea serviciilor, dobînzi,
redevenţe, dividende;
3) suma veniturilor rezultate din tranzacţiile pe bază de barter incluse în fiecare categorie
semnificativă de venit.
1.7 Itemi rezolvați de constatare a costurilor, cheltuielilor entității
Cheltuielile – diminuările beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub
formă de ieşiri, reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la
diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor.
Componenţa cheltuielilor entităţii este:
 Cheltuieli ale activităţii operaţionale – cheltuieli determinate de procesul
desfăşurării activităţii operaţionale a entităţii.
 Cheltuieli ale altor activităţi – cheltuieli condiţionate de desfăşurarea altor activităţi
(de exemplu, de ieşirea şi deprecierea activelor imobilizate, de tranzacţiile financiare, de
evenimentele excepţionale).
 Cheltuieli privind impozitul pe venit – suma totală a cheltuielilor privind impozitul
pe venit luate în calcul la determinarea profitului net (pierderii nete) a perioadei de gestiune.
Cheltuielile se recunosc dacă se respectă următoarele criterii:
1) există o certitudine întemeiată privind diminuarea beneficiilor economice ale entităţii
2) mărimea cheltuielilor poate fi evaluată în mod credibil.
Conform principiului contabilităţii de angajamente, cheltuielile se recunosc în perioada în
care au fost suportate, indiferent de momentul plăţii numerarului sau compensării sub altă formă.
Cheltuielile se evaluează la:
1) valoarea contabilă a activelor ieşite
2) costul efectiv al serviciilor prestate/lucrărilor executate
3) suma retribuţiilor calculate efectiv personalului, suma contribuţiilor de asigurări sociale
de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente
4) suma amortizării calculate şi deprecierii activelor imobilizate
5) suma provizioanelor constituite
6) costul serviciilor primite etc.
Nu se recunosc ca cheltuieli:
1) cotele retrase din capitalul social şi alte plăţi efectuate pe seama capitalului propriu
2) avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii
12
3) sumele rambursate ale creditelor şi împrumuturilor primite, inclusiv în formă
nemonetară, precum şi alte diminuări de datorii care nu micşorează capitalul propriu (de exemplu,
achitarea datoriilor faţă de salariaţi, buget, furnizori şi alţi creditori);
4) alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaştere a cheltuielilor.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine după destinaţii (funcţii) pe următoarele grupe:
1) cheltuieli ale activităţii operaţionale
2) cheltuieli ale altor activităţi
3) cheltuieli privind impozitul pe venit.
Conturile de cheltuieli se regăsesc în grupa 92 “ Conturi de calculaţie” ce servesc pentru
calculaţia costurilor. Din această grupă fac parte:
 921 “Cheltuielile activităţii de bază”
 922 “ Cheltuielile activităţilor auxiliare”
 923 “Cheltuielile indirecte de producţie”
 924 “Cheltuielile generale de administraţie”
 925 “Cheltuieli de desfacere”
1.8 Itemi rezolvați de utilizare a etaloanelor de evidență

Evidenţa – înregistrare sau consemnare într-o anumită ordine a proceselor din natura
societăţii.
Evidenţa economică- un system de înregistrare, de urmărire cantitativă, calitativă şi
valorică a activităţii social-economice ce se produc într-un anumit timp şi loc.
Obiectivele evidenţei economice sunt:
 Înregistrarea curentă a operaţiilor şi proceselor economice, a existenţei mişcării
elementelor patrimoniale.
 Determinarea costurilor produselor şi a rezultatelor activităţii
 Furnizarea informaţiilor la toate nivelurile de activitate
 Controlul şi analiza întregii activităţi a întreprinderii.
Etalon de evidenţă – modalitatea de măsurare şi exprimare a activităţii economice prin
care se poate cunoaşte dimensiunile acestora.
Acesta reprezintă unitatea de măsură, stabilită îm mod conventional şi folosită la
măsurarea, evaluarea şi înregistrarrea cantitativă şi numerică a patrimoniului entităţii.
Etaloanele de evidenţă se impart în 2 grupe:
- Etaloane cantitative – ce cuprind:
13
- Etaloane naturale folosit la exprimarea şi măsurarea cantitativă în unităţi de măsură
specific proprietăţilor fizice/chimice.
- Etaloane natural- convenţionale sunt folosite pentru exprimarea mai multor feluri
de produse asemănătoare într-un produs principal.
- Etalonul muncă sau timp – utilizat pentru măsurarea inclusive controlarea muncii
depuse de un muncitor pentru obţinerea producţiei.
- Etalonul cantitativ-complex este adesea folosit pentru exprimarea şi măsurarea
rezultatelor activităţii prin combinarea mai multor unităţi de măsură.
- Etaloanele valorice – ce cuprind:
- Etaloanele băneşti ce sunt utilizate pentru exprimarea şi măsurarea cantitativă a
proceselor economice în unităţi monede naţionale specifice statului.
1.9 Itemi de aplicare a procedeelor metodei contabilității în reflectarea operațiunilor
economice
Obiectul de studiu al contabilităţii îl reprezintă patrimoniul organizaţiilor, procesele
economice (aprovizionare, producţie, desfacere) care au loc în organizaţii,sursele de provenienţă
ale elementelor băneşti şi materiale precum şi rezultatele activităţii.
Metoda contabilităţii dezvăluie esenţa obiectului, caracterizându-l multilateral, permiţând
evidenţierea tuturor modificărilor intervenite în componenţa patrimoniului entităţii, stabilirea
structurii surselor, mijloacelor economice etc.
Metoda contabilităţii se bazează pe elementele proprii: bilanţ,conturile şi dubla
înregistrare, evaluarea, calculaţia, documentarea şi inventarierea.
Bilanţul e procedeoul metodei contabilităţii prin care se reflectă situaţia patrimoniului în
întregul său şi rezultatele financiare( profit şi pierdere) la o data determinată.
Pentru contabilizarea modificările operaţiunilor economice se utilizează conturile
contabile – acestea se deschid pentru contabilitatea unor tipuri distincte de bunuri, surse de
formare ale acestora, veniturile, cheltuieilile şi rezultatul financiar ale acestora.
Conturile funcţionează în baza dublei înregistrări, care presupune reflectarea dublă a
fiecărei operaţiuni la una şi aceeaşi sumă ceea ce permite controlarea mişcării mijloacelor şi
situaţia acestora.
Evaluarea e un alt element de bază ce utilizează şi alte discipline, precum planificarea,
pronosticarea şi finanţele. Evaluarea ajută la generalizarea, gruparea mijloacelor şi sursele lor,
precum şi obţinerea acestora.
La utilizarea metodelor de evaluare complicate, se aplică calculaţia. Aceasta se întocmeşte
în baza unor articole determinate şi metodelor stabilite de repartizarea consumului între tipuri de
produse.
14
Documentaţia e importantă din motivul că dacă aceasta nu e confirmată printr-un
document perfectat în modul cuvenit, nicio operaţiune economică nu poate fi reflectată în sistemul
contabil.
Documentaţia înseamnă că documentele atribuie înregistrărilor contabile puterea juridică,
constituind o dovadă a efectuării operaţiunilor, servind drept temei pentru reflectarea lor.
Inventarierea- se efectuează la o data determinată şi constă în determinarea existenţei şi
stării mijloacelor şi decontărilor acestora. Datele inventarierii se compară cu datele din
contabilitate, evidenţiindu-se corespunderea sau discordanţele acestora, luându-se decizii
respective reglementării rezultatelor.
Probleme pentru tema 1
Problema 1
Determinati suma totală a activelor din elementele de mai jos.
Elemente Suma
Datorii comerciale curente 34500
Active biologice circulante 1600
Credite bancare pe termen scurt 19200
Computere 41600
Productie in curs de executie 2800
Avansuri pe termen lung primite 18600
Resurse minerale spre extractie 77480
Amortizarea resurselor minerale 13000
Numerar in contul bancar curent 17 500
Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de intreprinzator 2 300
Creante comerciale 23 000
Datorii fata de personal privind retribuirea muncii 8 180
Brevete 37 400
Capital nevarsat 5 000
Materiale de constructie 7 500
Combustibil 9 000
Profit net al perioadei de gestiune 29 000
Creante curente privind asigurarile 24 000
Capital social 140 000
Mijloacce de transport 67 000
Imprumuturi pe termen lung primite 29 573
Obiecte de mica valoare si scurta durata 2 700
Amortizarea imobilizarilor necorporale 10 500
Numerar la contul curent in valuta straina 7 900
Amortizarea utilajului 42 000
Datorii fata de Casa Nationala de Asigurari Sociale 17 200
Produse finite la depozit 39 573
15
Active Suma
212 Active biologice circulante 1600
1233 Computere 41600
215 Productie in curs de executie 2800
125 Resurse minerale spre extractie 77480
2421 Numerar in contul bancar curent 17500
221 Creante comerciale 23000
1122 Brevete 37400
313 Capital nevarsat 5000
2111 Materiale de constructie 7500
2114 Combustibil 9000
233 Creante curente privind asigurarile 24000
1234 Mijloace de transport 67000
213 Obiecte de mica valoare si scurta durata 2700
2431 Numerar la contul curent in valuta straina 7900
2161 Produse finite la depozit 39573
TOTAL: 364053
Problema nr 2
Din şirul de mai jos, determinaţi suma pasivelor.
Contul Elemente Suma
521 Datorii comerciale curente 39500
212 Active biologice circulante 1600
511 Credite bancare pe termen scurt 19200
1233 Computere 41600
215 Productie in curs de executie 2800
423 Avansuri pe termen lung primite 18900
125 Resurse minerale spre extractie 77480
126 Amortizarea resurselor minerale 13000
2421 Numerar in contul bancar curent 17 500
534 Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de intreprinzator 2 300
221 Creante comerciale 23 000
531 Datorii fata de personal privind retribuirea muncii 8 180
1122 Brevete 37 400
313 Capital nevarsat 5 000
2111 Materiale de constructie 7 500
2114 Combustibil 9 000
333 Profit net al perioadei de gestiune 30 000
233 Creante curente privind asigurarile 24 000
311 Capital social 140 000
1234 Mijloacce de transport 67 000
411 Imprumuturi pe termen lung primite 29 573
213 Obiecte de mica valoare si scurta durata 2 700
113 Amortizarea imobilizarilor necorporale 10 750
2431 Numerar la contul curent in valuta straina 7 900
1243 Amortizarea utilajului 42 090
5331 Datorii fata de Casa Nationala de Asigurari Sociale 18 000
2161 Produse finite la depozit 39 573
16
Pasive Suma
521 Datorii comerciale curente 39500
511 Credite bancare pe termen scurt 19200
423 Avansuri pe termen lung primite 18900
126 Amortizarea resurselor minerale 13000
534 Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de intreprinzator 2300
531 Datorii fata de personal privind retribuirea muncii 8180
333 Profit net al perioadei de gestiune 30000
311 Capital social 140000
411 Imprumuturi pe termen lung primite 29573
113 Amortizarea imobilizarilor necorporale 10750
1243 Amortizarea utilajului 42090
5331 Datorii fata de CNAS 18000
TOTAL: 371493
Problema nr 3
Situatia 5. Se cere de: grupat elementele patrimoniale ale entitatii "Flacara" SRL
in active circulante si datorii curente utilizind datele din tabelul 2.5. Bifati cu semnul (V)
Nr. Active Datorii
Elementele patrimoniale Contul
crt. Circulante curente
1 Datorii comerciale curente v 521
2 Productia in curs de executie v 2151
3 Provizioane curente v 538
4 Vopsea destinata vanzarii v 2161
5 TVA datorata bugetului 5344
6 Produse finite v 2161
7 Venituri anticipate curente v 535
8 Imprumuturi acordate pe termen scurt v 512
9 Credite bancare pe termen scurt v 511
10 Piese de schimb v 2113
11 Imprumuturi primite pe o perioada de 3 luni v
12 Datoria clentilor pentru marfurile vindute v 1424
13 Datorii fata de proprietari pe termen scurt v 536
14 Cheltuieli anticipate curente v 261
15 Avans acordat furnizorului pentru materia prima pe o perioada de 11 luni v 244
16 Active biologice circulante v 212
17 Avans primit de la clienti in contul livrarii marfurilor pe o perioada de 12 luni v 423
18 Investitii financiare curente in parti afiliate v 252
Problema 4
17
Situatia 7. Se cere de: clasificat si de determinat suma
costurilor si cheltuielilor selectate din evidenta
contabila a entitatii "Tera" SRL utilizand datele tabelului 2.7
Nr. Suma
Tip de costuri si cheltuieli
Crt. lei Costuri Cheltuieli
1 Taxa pentru amenajarea teritoriului calculata 540 540
Primele calculate muncitorilor care participa la reparatia
2 utilajelor de productie 800 800
3 Amortizarea calculata blocului administrativ 6 500 6 500
4 Comisioanele calculate agentilor comerciali 1 200 1 200
Suma concediilor legale de odihna calculate aferente
5 muncitorilor care fabrica haine 2 500 2 500
Calculul energiei termice utilizata pentru incalzirea oficiului
6 entitatii 1 850 1 850
7 Amortizarea calculata licentei de productie 650 650
Obiectele de mica valoare si scurta durata utilizate in sectia
8 auxiliara 460 460
9 Salariul calculat personalului secctiei de productie 1 500 1 500
Plata de leasing operational aferenta oficiului entitatii
10 inchiriat 750 750
Energia electrica utilizata pentru functionarea utilajului de
11 productie 2 100 2 100
12 Salariul calculat vanzatorilor de haine 1 300 1 300
13 Sumele calculate pentru reclama produselor fabricate 820 820
14 Accesoriile utilizate in procesul de productie 1 450 1 450
Contributiile de asigurari sociale de stat obligatorii si primele
de asigurare obligatorie de asistenta medicala calculate la sa-
15 lariile muncitorilor de baza 2 300 2 300
TOTAL 7 210 17 510
18
Problema 5
Situația 6. Se ce re de : clasificat costurile cu specificarea

tipului de cost în baza informației din tabbelul 2.6. Bifati cu semnul (V)
Tipurile de
costuri
Nr.
Crt. Tip costuri Directe Indirecte
1 Materie prima utilizata in procesul de productie v
2 Energia termica consumata in sectia de productie v
Salariul calculat muncitorilor ocupati cu produselor
3 in sectia de productie v
Contributiile de asigurari sociale de stat obligatorii si primele de asigurare
obligatorie de asistenta medicala calculate aferente salariului muncitorilor
4 ocupati cu ambalarea produselor v
5 Obiectele de mica valoare si scurta durata utilizate in sectia auxiliara v
6 Combustbil consumat in scop tehnologic v
7 Rata leasingului operational a spatiului destinat sectiei de productie v
8 Piesele de schimb consumate in procesul de productie v
9 Consumurile de materiale privind ambalarea produselor in sectia de productie v
10 Salariul calculat sefului sectiei de productie v
obligatorie de asistenta medicala calculate aferente salariului sefului sectiei de
11 productie v
12 Salariul calculat muncitorilor sectiei de productie v
obligatorie de asistenta medicala calculate aferente muncitorilor sectiei de
13 productie v
Amortizarea mijloacelor fixe cu destinatie productiva calculata,in raport cu
14 volumul productiei fabricate v
Consumul de energie electrica utilizata la punerea in functiune a utilajului de
15 productie v
19
2. Bilanțul contabil – element de bază a metodei contabilității
2.1 Itemi rezolvați de clasificare a elementelor patrimoniale ale entității
Structura patrimoniului se detaliază în bilanţ, în conformitate cu natura lor economică:
Patrimoniul entităţii
Active Pasive
Active imobilizate Active circulante Capital propriu Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt
Imobilizări necorporale Stocuri Capital social şi suplimentar Datorii financiare pe termen lung Datorii financiare curente
Imobilizări corporale Creanţe comerciale, calculate şi alte creanţe curente Rezerve Alte datorii pe termen lung Datorii comerciale curente
Active biologie imobilizate Numerar Profit nerepartizat(pierdere neacoperită) Datorii calculate curente
Investiţii financiare pe termen lung Investiţii financiare curente Alte elemente de capital propriu Alte datorii curente
Investiţii imobiliare Alte active circulante
Creanţe şi alte active imobilizate
Imobilizările necorporale reprezintă o serie de active fixe care pot avea o valoare de
schimb pe piaţă, neavând substanţe fizice.
Exemple: Invenţiile, mărcile, licenţele, know-how-urile, francizele, programele
informatice.
Imobilizările corporale reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, sunt
deţinute pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an în activitatea entităţii sau pentru a fi
transmise în folosinţă terţilor sau se află în procesul creării şi nu sînt destinate vînzării.
Exemple: imobilizări corporale în curs de execuţie, terenuri, mijloace fixe, resurse
minerale.
Active biologice imobilizate- activele biologice mature care asigură obţinerea multiplă a
produselor agricole şi/sau a activelor biologice adiţionale pe parcursul unei perioade ce depăşeşte
un an, precum şi activele biologice imature care se află în perioada de pregătire spre utilizare după
destinaţie.
Exemple: viile, livezile, plantaţiile, vacile, ovinele, porcinele.
Investiţii financiare pe termen lung - active sub formă de valori mobiliare, cote de
participaţie în capitalul social al altor entităţi şi alte investiţii deţinute de entitate în scopul
exercitării controlului, obţinerii veniturilor sau altor beneficii economice pe o perioadă mai lungă
de 1 an.
Exemple: Valroi mobiliare, împrumuturi acordate, depozite, cote de participaţie.
20
Investiţii imobiliare - proprietate imobiliară deţinută (de proprietar sau locatar în baza
unui contract de leasing financiar), mai degrabă în scopul închirierii şi/sau pentru creşterea valorii
acesteia, decît pentru a fi utilizată în producţie, pentru furnizarea de bunuri, prestarea serviciilor
sau în scopuri administrative sau vîndută în procesul desfăşurării normale a activităţii.
Exemple: terenuri, clădiri şi/sau parte a acestora.
Creanţe- drepturi ale entităţii ce decurg din tranzacţii sau evenimente trecute şi din
stingerea cărora se aşteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii economice.
Stocuri - active circulante care sînt destinate pentru a fi vîndute pe parcursul desfăşurării
normale a activităţii sau sunt în curs de execuţie în procesul desfăşurării normale a activităţii sau
sub formă de materii prime, materiale de bază şi alte materiale consumabile, care urmează a fi
folosite în procesul de producţie, pentru prestarea serviciilor şi/sau în alte scopuri gospodăreşti.
Exemple: materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb,
anvelope şi acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport.
Numerar - valoare bănească în monede sau în hârtie-monedă, care poate servi direct pentru
plată; bani lichizi, bani gheață.
Datorii pe termen lung – surse de finanțare ce devin scadente după o perioada mai mare
de 1 an de la data raportării și care au fost contractate in scopul finanțării companiei.
Datorii pe termen scurt - surse de finantare externe puse la dispozitia societatii si care
trebuiesc achitate intr-un termen de maxim 12 luni.
2.2 Itemi rezolvați de stabilire a activelor și pasivelor în posturile de bilanț
Bilanţul contabil reprezintă gruparea mijloacelor întreprinderii pe tipuri şi surse de
formare a acestora în expresie bănească la un moment dat.
Bilanţul contabil reflectă în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre bunurile
economice şi sursele de finanţare a acestora. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel, format din
două părţi: partea stîngă, denumită activ, care reflectă bunurile economice şi partea dreaptă,
denumită pasiv care reflectă sursele de finanţare a bunurilor economice reflectate în activ.
Condiţia principală a bilanţului contabil este egalitatea activului cu pasivul. Această
egalitate se datorează faptului că în bilanţ este prezentată aceeaşi masă de mijloace, dar privită sub
două aspecte. Elementele de activ şi pasiv sînt prezentate numai în expresie bănească. Exprimarea
elementelor patrimoniale în diferite etaloane nu permite efectuarea de comparaţii şi calcularea
indicatorilor necesari pentru analiză.
Elementele bilanţului contabil sunt “posturile” de activ şi de pasiv, ce se grupează după
anumite criterii, formând o structură bine determinate a acestuia. Gruparea elementelor activului
şi pasivului bilanţului contabil permite de a calcula uşor indicatorii care caracterizează situaţia
financiară a întreprinderii şi de a efectua analiza acestora.
21
Există mai multe tipuri de bilanţuri care pot fi clasificate după următoarele criterii:
- după statutul juridic al întreprinderii
- după perioada de întocmire
- după sfera de cuprindere
În funcţie de primul criteriu de clasificare se deosebesc:
- bilanţ contabil iniţial – se întocmeşte la înfiinţarea întreprinderii
- bilanţ contabil curent – se întocmeşte pe parcursul activităţii în termenele stabilite
de legislaţie
- bilanţ contabil final – se întocmeşte la momentul încetării activităţii sau lichidării
întreprinderii.
În funcţie de perioada de întocmire deosebim:
- bilanţ contabil anual – se întocmeşte la sfîrşitul anului
- bilanţ contabil trimestrial – se întocmeşte trimestrial.
Activ Suma Pasiv Suma
Active Pasive
Total active (A) Total pasive (P)
În dependenţă de sfera de cuprindere cunoaştem:
- bilanţ contabil primar – se întocmeşte la nivel de întreprindere
- bilanţ contabil consolidat – generalizează informaţia despre cîteva întreprinderii
(părţi legate)
- bilanţ contabil centralizat – se întocmeşte la nivel de ramură sau la nivelul
economiei naţionale în ansamblu.
-
2.3 Itemi rezolvați ale tipurilor de modificări asupra bilanțului contabil

În procesul activităţii economice are loc fluxul permanent al mijloacelor ce determină
modificări în structura şi volumul activului/ pasivului din bilanţul contabil.
În procesul activităţii economice are loc un flux permanent de mijloace care determină
anumite modificări în structura şi volumul activului şi pasivului bilanţului contabil
În rapoartele financiare nu se admite compensarea (achitarea reciprocă) între posturile de
activ şi pasiv, venituri şi cheltuieli, cu excepţia cazurilor când o astfel de compensare este
prevăzută de Standardele Naţionale de Contabilitate.
Termenul concret de prezentare a raportului financiar pentru entităţile economice este
stabilit de Serviciul informaţional al rapoartelor financiare.
22
În procesul activităţii economice activele (elementele patrimoniale) şi pasivele entităţii
(sursele proprii şi atrase de finanţare a elementelor patrimoniale) sunt supuse unornumeroase şi
variate modificări sub influenţa tranzacţiilor (operaţiilor) economice.
Fiecare tranzacţie (operaţie) economică afectează cel puţin 2 posturi de bilanţ, dar niciodată
nu încalcă identitatea activului şi pasivului din punct de vedere valoric (asigurarea respectării
principiului dublei înregistrări).
În funcţie de modul de influenţă asupra bilanţului, se deosebesc patru tipuri de operaţii
economice. În continuare tipurile de operaţii sunt examinate în baza unui exemplu concre:
1. Primul tip de modificări are loc în cazul cînd valoarea unui activ creşte, iar
valoarea altui activ scade.
2. Al doilea tip de modificări se produce atunci cînd valoarea unui pasiv creşte, iar
valoarea altui pasiv descreşte.
3. Cel de-al treilea tip de modificări are loc atunci cînd se majorează atît posturile
de activ cît şi cele de pasiv.
4. Al patrulea tip de modificări se produce atunci cînd, în urma unei operaţii
economice se micşorează atît activele, cît şi pasivele întreprinderii.
2.4 Itemi rezolvați de modificare a bilanțului contabil în baza operațiilor economice ale
entității
Entitatea contabilă – unitate economică clar definită care izolează contabilitatea anumitor
tranzacţii de alte subdiviziuni sau alte entităţi.
Poate fi o corporaţie sau societate individual, dar în ambele cazuri entitatea trebuie să aibă
un set separate de cărţi sau înregistrări care detaliază activele şi pasivele decât cele ale
proprietarului.
Într-o entitate se susţine tranzacţiile financiare şi înregistrările contabile ale proprietarilor
şi entităţilor, care nu pot fi amestecate.
Contabilii trebuie să ţină evidenţe separate pentru entităţile contabile separate şi să
determine fluxurile de numerar speficice de la fiecare entitate. Fluxul numerarului reprezintă
intrările şi ieşirile mijloacelor băneşti.
În procesul activităţii economice are loc un flux permanent de mijloace care determină
anumite modificări în structura şi volumul activului/pasivului din bilanţ.
După modul influenţării, operaţiile economice se clasifică în patru tipuri:
1. Primul tip este legat de modificarea produsă numai in componenta activelor
entității . În acest caz un tip de active se majorează , alt tip - se micşorează . La reflectarea unui
atare tip de operatiuni economice se utilizează două conturi de activ : în debitul unui cont se arată
majorarea activului , iar in creditul altui cont - micşorarea acestuia .
23
A+x-x= P
2. Al doilea tip de operaţiuni economice este legat de modificari produse numai in
24omponent pasivelor entității . In acest caz un tip de pasive se majorează , alt tip- se micşorează
La reflectarea sitini atare tip de operatiuni economice se utilizează două conturi de pasiv : in
creditul unui cont se indica majorarea pasivului , iar in debitul altui cont – micşorarea acestuia.
A=P+x-x
3. Al treilea tip de operaţiuni economice e legat de intrarea mijloacelor la entitate,
ceea ce duce la majorarea atât activelor, cât şi a pasivelor. La reflectarea acestui tip de operaţiuni
economice se utilizează contul de active şi contul de pasiv. În debitul contului de activ se reflectă
majorarea activului, iar în creditul contului de pasiv – majorarea pasivului.
A+x=P+x
4. Al patrulea tip e legat de ieşirea mijloacelor economice din gestiunea entităţii, fapt
ce duce la micşorarea concomitentă a activelor şi pasivelor. La reflectarea acestui tip de operaţiuni
deasemenea se utilizează contul de active/pasiv. În cadrul creditului contului de activ se arată
micşorarea activului, iar în debitul pasivului- micşorarea pasivului.
A-x=P-x
2.5 Itemi rezolvați de perfectare a bilanțului contabil în baza operațiunilor economice
propuse
Bilanţul contabil reprezintă gruparea mijloacelor întreprinderii pe tipuri şi surse de
formare a acestora în expresie bănească la un moment dat.
Bilanţul constă din două părţi: partea stângă numită activ şi partea dreaptă numită pasiv.
Bilanţul
Ambele părţi ale bilanţului constau din 5 capitole: două capitole în active şi trei capitol în
pasiv.
Fiecare capitol arată un grup generalizat de active/ pasive ale entităţii format după un
criteriu determinat
Structura bilanţului
Activ Pasiv
5. Active imobilizate 7. Capital propriu
6. Active circulante 8. Datorii pe termen lung
9. Datorii curente
Total active (A) Total pasive (P)
Întrucât în activele bilanţului sunt plasate activele (A), iar în pasiv capitalul propriu(CP)
împreună cu datoriile (D), egalitatea poate fi reprezentată ca: A= CP+D
24
Posturile de active sunt grupate în bilanţ în sensul creşterii lichidităţii mijloacelor, adică
începând de la cele mai puţin lichide( imobilizările necorporale) şi terminând cu cele mai
lichide(numerarul).
Pasivele sunt grupate în sensul creşterii exigibilităţii datoriilor, adică a restituirii datoriilor
de către entitate.
Bilanţul contabil îndeplineşte următoarele funcţii:
 Funcţia de generalizare a informaţiilor contabile – se manifestă prin faptul că
bilanţul contabil grupează şi sistematizează informaţiile despre elementele patrimoniale după o
structură bine determinată obligatorie pentru toate întreprinderile.
 Funcţia de informare – se datorează importanţei pe care o are informaţia inclusă
în bilanţul contabil care, prin prelucrarea informaţiei date, se transformă într-un instrument de
gestionare eficientă şi conducere a întreprinderii.
 Funcţia de analiză – este strîns legată de funcţia precedentă şi constă în faptul că
în baza informaţiei din bilanţ se calculează o serie de indicatori care caracterizează situaţia
economico-financiară a întreprinderii.
2.6 Itemi rezolvați de utilizare a Planului General de Conturi în evidența patrimoniului
Planul general de conturi contabile este elaborat în baza Standardelor Naţionale de
Contabilitate (SNC) şi a altor acte normative contabile, ţinînd cont de cerinţele de prezentare a
informaţiilor în situaţiile financiare şi necesităţile informaţionale ale entităţii.
Planul general de conturi contabile reglementează modul de înregistrare a faptelor
economice în conturi care rezultă din prevederile SNC şi altor acte normative contabile.
Înregistrarea faptelor economice în conturi se efectuează în funcţie de conţinutul economic al
acestora, cu respectarea principiilor, normelor şi politicilor contabile ale entităţii.
PGCC cuprinde trei capitole:
I. Dispoziţii generale - prezentat modul general de clasificare, funcţionare şi simbolizare a
conturilor contabile.
II. Nomenclatorul conturilor contabile- nomenclatorul claselor, grupelor de conturi,
conturilor de gradul I (conturile sintetice) şi conturilor de gradul II (subconturile).
III. Caracteristica şi modul de aplicare a conturilor contabile- caracterizate clasele, grupele
de conturi şi conturile de gradul I şi prezentate principalele conturi corespondente pe debitul şi
creditul fiecărui cont sintetic.
25
Planul general de conturi contabile cuprinde 9 clase:
1. Active imobilizate
2. Active circulante
3. Capital propriu conturi de bilanţ
4. Datorii pe termen lung
5. Datorii curente
6. Venituri conturi de rezultate
7. Cheltuieli
8. Conturi de gestiune conturile de gestiune
9. Conturi extrabilanţiere conturile extrabilanţiereâ
Planul general de conturi contabile cuprinde conturi de activ şi de pasiv.Conturile din
clasele 1, 2, 7 şi 8 (cu excepţia conturilor rectificative) sînt conturi de activ, iar conturile din clasele
3-6 (cu excepţia conturilor rectificative) sînt conturi de pasiv.
În Planul general de conturi contabile este utilizată terminologia din SNC şi alte acte
normative contabile.
În baza Planului general de conturi contabile entitatea elaborează planul de conturi de lucru
care conţine nomenclatorul integral al conturilor de gradul I şi II necesare pentru ţinerea
contabilităţii, întocmirea situaţiilor financiare şi alte necesităţi informaţionale.
Simbolizarea conturilor are la bază sistemul zecimal potrivit căruia:
- clasele de conturi sînt simbolizate cu o singură cifră de la 1 la 9;
- grupele de conturi sînt simbolizate cu două cifre, din care: prima indică codul
(simbolul) clasei în care este inclusă grupa respectivă, iar a doua - numărul grupei;
- conturile de gradul I sînt simbolizate cu trei cifre, din care: primele două formează
codul grupei, la care se referă contul respectiv, iar a treia cifră - numărul contului de gradul I;
- conturile de gradul II sînt simbolizate cu patru cifre, din care: primele trei cifre
indică codul contului de gradul I, iar a patra cifră - numărul contului de gradul II al contului sintetic
respectiv.
Conturile de gradul I din clasele 1-7 sînt obligatorii pentru toate entităţile, iar conturile de
gradul I din clasele 8-9 şi conturile de gradul II din toate clasele au un caracter de recomandare şi
se aplică, după caz, în funcţie de particularităţile activităţii entităţii şi cerinţele de prezentare a
informaţiilor, precum şi în scopuri de analiză şi control.
Entităţile pot să introducă conturi suplimentare de gradul II în clasele 1-7 şi conturi de
gradul I şi II în clasele 8-9 în conformitate cu necesităţile informaţionale proprii, fără dublarea şi
denaturarea Planului general de conturi contabile.
26
Problema 1
Se cere de intocmit bilantul,respectand structura acestuia,in baza informatiei de la entitatea
“Vatra”SRL la 12 iunie 2021,prezinta urmatoarele elemente patrimoniale:
- Datorii fata de partile affiliate – 3 000 lei 422
- Numerar in valuta straina – 15 000 lei 241.2
- Credite bancare pe termen lung – 12 000 lei 411
- Datorii fata de titularul de avans – 2 500 lei 532.1
- Obiecte de mica valoare si scurta durata – 1 800 lei 213
- Capital social – 32 000 lei 311
- Piese de schimb – 28 700 lei 211.3
- Active biologice circulante – 1 900 lei 212
- Datoria clientilor privind marfurile primite, dar neachitate – 2 100 lei 221
Activ Suma Pasiv Suma
241.2 15000 422 3000
213 1800 411 12000
211.3 28700 532.1 2500
212 1900 311 32000
221 2100
Suma 49500 Suma 49500
Problema 2
Situația 1. Se cere de: întocmit bilanțul entității „Fox” SRL la 31 martie 202X, respectând
structura acestuia în baza următoarelor elemente patrimoniale:
- Reserve statutare – 1000 lei 322
- Licenţe de activitate – 5000 lei 1121
- Mărfuri – 10500 lei 217
- Venituri anticipate curente – 5000 lei 535
- Numerar în casierie – 8000 lei 241
- Datorii comerciale curente – 2500 lei521
- Capital social – 9000 lei 311
- Numerar la contul current bancar – 35000 lei 242
- Materiale – 2300 lei 211
27
- Împrumutur primit pe termen lung – 9000 lei 412
Activ Suma,lei Pasiv Suma, lei
1 2 3 4
Licente de activitate 5000 Rezerve statutare 1000
Marfuri 10500 datorii comerciale curente 2500
Numerar in casierie 700 capital social 9000
Numerar la cont curent bancar 8000 Imprumuturi primit pe termen lung 9000
Materiale 2300 Venituri anticipate curente 5000
Total 26500 Total 26500
Problema 3
Situația 4. Se cere de: întocmit bilanțul, respectând structura acestuia,, cunoscând elementele
patrimoniale ale entității „Floare” SRL.
Elementele patrimoniale ale entității „Floare” SRL la data de 31.08.202X
Nr.
Elementele patrimoniale Suma, lei
crt.
1 2 3
1. Datorii comerciale curente 34 500
2. Active biologice circulante 1 600
3. Credite bancare pe termen scurt 19 200
4. Computere 41 600
5. Producţie în curs de execuţie 2 800
6. Avansuri pe termen lung primite 18 600
7. Resurse minerale spre extracție 77 480
8. Amortizarea resurselor minerale 13 000
9. Numerar în contul curent bancar 17 500
10. Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător 2 300
11. Creanţe comerciale 23 000
12. Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii 8 180
13. Brevete 37 400
14. Capital nevărsat 5 000
15. Materiale de construcţie 7 500
16. Combustibil 9 000
17. Profitul net al perioadei de gestiune 29 000
18. Creanțe curente privind asigurările 24 000
19. Capital social 140 000
28
20. Mijloace de transport 67 000
21. Împrumuturi pe termen lung primite 29 573
22. Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 2 700
23. Amortizarea imobilizărilor necorporale 10 500
24. Numerar la contul curent în valută străină 7 900
25. Amortizarea utilajului 42 000
26. Datorii faţă de Casa Naţională de Asigurări Sociale 17 200
27. Produse finite la depozit 39 573
Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei
1 2 3 4
Active biologice 1600 Datorii comerciale curente 34500
Computere 41600 Credite bancare pe termen 19200
scurt
Productie in curs de executie 2800 Avansuri pe termen lung 18600
primite
Resurse minerale spre 77480 Amortizarea resurselor 13000
extractie minerale
Numerar in contul bancar 17500 Datorii privind impozitul pe 2300
curent venit din activitatea de
intreprinzator
Creante comerciale 23000 Datorii fata de personal 8180
privind retribuirea muncii
Brevete 37400 Capital nevarsat 29000
Capital nevarsat 5000 Capital social 140000
Materiale de constructie 7500 Imprumuturi pe termen lung 29573
primite
Combustibil 9000 Amortizarea imobilizarilor 10500
necorporale
Creante curente 24000 Amortizarea utilajului 42000
Mijloace de transport 67000 Datorii fata de CNAS 17200
Obiecte de mica valoare si 2700 Profit net al perioadei de 29000
scurta durata gestiune
29
Numerar la contul curent in 7900
valuta straina
Produse finite la depozit 39573
Problema 4
Situația 3. Se cere de: întocmit bilanțul, respectând structura acestuia, cunoscând că activitatea
de bază a entității „Astra” SRL este producerea de mobilă.
Elementele patrimoniale ale entității „Astra” SRL la data de 10 iunie a anului 2022
Nr. Suma,
Elementele patrimoniale
crt. lei
1 2 3
1. Rezerve statutare 5 590
2. Utilaj destinat instalării 11 100
3. Datorii privind taxa de amenajarea teritoriului 465
5. Licenţe de activitate 3 460
6. Profit net 9 500
7. Utilaje în exploatare 5 250
8. Materie primă şi materiale de bază 3 855
9. Depozite bancare 4 450
10. Active biologice imobilizate în curs de execuție 9 500
11. Amortizarea licenţelor de activitate 460
12. Amortizarea mijloacelor fixe 1 010
13. Numerar în casierie 1 690
14. Împrumuturi pe termen scurt primite 15 180
15. Datorii privind accizele 1 850
16. Numerar în cont curent la bancă în valută străină 6 565
17. Mărfuri 6 520
18. Venituri anticipate pe termen lung 4 220
19. Finanţări cu destinaţie specială curente 4 735
20. Acreditive 6 820
21. Terenuri fără construcţii 5 240
30
22. Credite bancare pe termen scurt 7 290
23. Producţie în curs de execuţie 900
25. Produse finite 7 250
26. Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii 850

1 2 3 4
Utilaj destinat instalării 11100 Rezerve statutare 5590
Licenţe de activitate 3 460 Datorii privind taxa de 465
amenajarea teritoriului
Utilaje în exploatare 5250 Capital social 21 900
Materie primă şi materiale de 3855 Profit net 9500
bază
Depozite bancare 4450 Amortizarea licenţelor de 460
activitate
Active biologice imobilizate în 9500 Amortizarea mijloacelor fixe 1010
curs de execuție
Numerar în casierie 1 690 Împrumuturi pe termen scurt 15 180
primite
Numerar în cont curent la 6 565 Datorii privind accizele 1 850
bancă în valută străină
Mărfuri 6 520 Venituri anticipate pe termen 4 220
lung
Acreditive 6 820 Finanţări cu destinaţie 4 735
specială curente
Terenuri fără construcţii 5 240 Credite bancare pe termen 7 290
scurt
Producţie în curs de execuţie 900 Datorii comerciale curente 9 570
Produse finite 7 250 Datorii faţă de personal 850
privind retribuirea muncii
Creanţe comerciale 10 020
31
Problema 5
Situația 5. Se cere de: întocmit bilanţul cu compartimentele respective în baza informației din
tabelul 3.5, cunoscând elementele patrimoniale ale entității „Busuioc” SA pentru trimestrul I al
anului 2022.
Elementele patrimoniale ale entității „Busuioc” SA
Nr.
Elementele patrimoniale Suma, lei
crt.
1 2 3
1. Semifabricate cumpărate 8 820
2. Mijloace de transport 12 730
3. Datorii privind asigurările sociale de stat 7 070
4. Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate 5 350
5. Împrumuturi acordate pe termen lung 15 230
6. Datorii faţă de proprietari 2 280
7. Corecţii privind creanțele compromise 1 150
8. Finanţări şi încasări cu destinaţie specială curente 2 315
9. Resurse minerale spre extracție 9 920
12. Rezerve statutare 3 675
13. Programe informatice 3 200
15. Amortizarea mijloacelor fixe 5 290
16. Credite bancare pe termen lung 12 160
17. Obiecte de mică valoare și scurtă durată 5 690
18. Împrumuturi pe termen scurt primite 3 180
19. Mărfuri 14 580
20. Imobilizări necorporale 8 110
21. Uzura obiectelor de inventar 50
22. Profit net 5 590
32
23. Terenuri cu construcţii 5 550
24. Numerar pe carduri bancare corporative 27 710
25. Datorii faţă de personal privind alte operaţii 5 760
26. Materiale de construcţie 9 360
27. Amortizarea imobilizărilor necorporale 4 100
Rezolvare:
Bilanțul la_____________________________________________
1 2 3 4
Semifabricate cumpărate 8 820 Amortizarea imobilizărilor 4 100
necorporale
Mijloace de transport 12 730 Datorii privind asigurările 7 070
sociale de stat
Resurse minerale spre 9 920 Corecţii privind creanțele 1 150
extracție compromise
Creanţe comerciale 4 010 Finanţări şi încasări cu 2 315
destinaţie specială curente
Programe informatice 3 200 Capital social 46 230
Obiecte de mică valoare și 5 690 Rezerve statutare 3 675
scurtă durată
Mărfuri 14 580 Datorii comerciale curente 9 010
Imobilizări necorporale 8 110 Amortizarea mijloacelor fixe 5 290
Terenuri cu construcţii 5 550 Credite bancare pe termen 12 160
lung
Numerar pe carduri bancare 27 710 Împrumuturi pe termen scurt 3 180
corporative primite
Materiale de construcţie 9 360 Uzura obiectelor de inventar 50
Profit net 5 590
Datorii faţă de personal 5 760
privind alte operaţii
Amortizarea imobilizărilor 4 100
necorporale
33
3. Sistemul de conturi și dubla înregistrare

3.1 Itemi rezolvați de aplicare a Planului de conturi contabile la întocmirea
înregistrărilor contabile
Planul de conturi este un instrument care listează toate conturile financiare incluse în
situațiile financiare ale unei companii. Acesta oferă o modalitate de a clasifica toate tranzacțiile
financiare pe care o companie le-a efectuat într-o anumită perioadă contabilă.
Companiile folosesc adesea planul de conturi pentru a-și organiza înregistrările, oferind o
listă completă a tuturor conturilor din registrul general al afacerii. Graficul facilitează pregătirea
informațiilor pentru evaluarea performanței financiare a companiei la un moment dat.
Planul de conturi oferă numele fiecărui cont listat, o scurtă descriere și coduri de
identificare specifice fiecărui cont. Conturile bilanțului sunt listate mai întâi, urmate de conturile
din contul de profit și pierdere.
Conturile din bilanț cuprind active, pasive și capitaluri proprii, iar conturile sunt defalcate
în mai multe subcategorii. Conturile din contul de profit și pierdere cuprind venituri și cheltuieli,
iar aceste conturi sunt, de asemenea, defalcate în subcategorii.
Configurarea planului de conturi
La configurarea unui plan de conturi, de obicei, conturile listate vor depinde de natura
companiei. De exemplu, o afacere cu taximetrie va include anumite conturi specifice activității de
taximetrie, pe lângă conturile generale care sunt comune tuturor întreprinderilor. De exemplu,
activitatea de taximetrie va include un cont de cheltuieli cu combustibilul care nu este comun
pentru toate întreprinderile, dar va lăsa un cont de inventar, deoarece activitatea de taximetrie este
o activitate de servicii care nu deține stocuri.
De obicei, atunci când listați conturile în planul de conturi, ar trebui să utilizați un sistem
de numerotare pentru o identificare ușoară. Numerotarea facilitează, de asemenea, înregistrarea
unei tranzacții. Întreprinderile mici folosesc de obicei numere din trei cifre, în timp ce
întreprinderile mari folosesc numere din patru cifre pentru a permite loc pentru numere
suplimentare pe măsură ce afacerea crește.
Grupurile de numere sunt alocate fiecăreia dintre cele cinci categorii principale, în timp ce
numerele goale sunt lăsate la final pentru a permite adăugarea de conturi suplimentare în viitor.
De asemenea, numerotarea ar trebui să fie consecventă pentru a facilita conducerii să adune
informații despre companie de la o perioadă la alta.
Categorii din planul de conturi
34
Fiecare dintre conturile din planul de conturi corespunde celor două situații financiare
principale, adică bilanțului și situației de profit și pierdere.
Conturi de bilanț
Astfel de conturi sunt necesare la crearea unui bilanț pentru afacere. Conturile de bilanț
cuprind următoarele:
1. Conturi de active
Contul de active oferă o listă cu toate categoriile de active pe care le deține afacerea. Contul
poate include active necorporale (cum ar fi mărci comerciale, brevete și software), active curente
(cum ar fi numerar la îndemână, creanțe și
Fiecare cont de activ poate fi numerotat într-o succesiune precum 1000, 1020, 1040, 1060
etc. Numerotarea urmează formatul tradițional al bilanțului, începând cu activele curente, urmate
de activele imobilizate.
2. Conturi de pasiv
Conturile de pasiv oferă o listă de categorii pentru toate datoriile pe care afacerea le are
creditorilor săi. De obicei, conturile de pasiv vor include cuvântul „de plătit” în numele lor și pot
include conturi de plătit, facturi de plătit, salarii de plătit, dobânzi de plătit etc.
Conturile de pasiv urmează, de asemenea, formatul tradițional al bilanțului, începând cu
pasivele curente, urmate de pasivele pe termen lung.
3. Conturi de capital proprietar
Capitalul propriu reprezintă valoarea rămasă în afacere după deducerea tuturor pasivelor
din active. Patrimoniul proprietarului măsoară cât de valoroasă este compania pentru acționarii
companiei.
Unele dintre componentele conturilor de capital proprietar includ acțiuni comune, acțiuni
preferențiale și câștiguri reportate.
Conturi de declarații de venit
Principalele componente ale conturilor de situație a veniturilor și cheltuielilor includ
conturile de venituri și conturile de cheltuieli.
1. Conturi de venituri
Conturile de venituri captează și înregistrează veniturile pe care afacerea le câștigă din
vânzarea produselor și serviciilor sale. Acesta include doar veniturile legate de funcțiile de bază
ale afacerii și exclude veniturile care nu au legătură cu principalele activități ale afacerii.
Unele dintre subcategoriile care pot fi incluse în contul de venituri includ contul de reduceri
de vânzări, contul de returnări de vânzări, contul de venituri din dobânzi etc.
2. Conturi de cheltuieli
35
Contul de cheltuieli este ultima categorie din planul de conturi. Include o listă a tuturor
conturilor utilizate pentru a capta banii cheltuiți pentru generarea de venituri pentru afacere.
Cheltuielile pot fi legate înapoi de produse specifice sau activități generatoare de venituri ale
afacerii.
O modalitate simplă de organizare a conturilor de cheltuieli este crearea unui cont pentru
fiecare cheltuială listată în formularul de impozite IRS din anexa C și adăugarea altor conturi
specifice naturii afacerii.
Configurarea unui plan de conturi poate oferi un instrument util care permite conducerii
unei companii să înregistreze cu ușurință tranzacțiile, să pregătească situații financiare și să
revizuiască veniturile și cheltuielile în detaliu.
3.2 Itemi rezolvați de detaliere a informației în baza conturilor sintetice și analitice
Pentru organizarea producţiei, gestionarea activităţii economice sunt necesare date privind
obiectele contabile. Pentru obţinerea informaţiei fiecărui obiect contabil, utilizăm două tipuri de
conturi: sintetice( de gradul I şi II) şi analitice.
Contabilitatea sintetică şi analitică sunt organizate astfel ca valorile finale ale conturilor
să se potrivească. Baza înregistrărilor sunt aceleaşi documente, doar în analize sunt mai extinse şi
detaliate.
Divizarea conturilor în sintetice şi analitice, subdivizează sistemul informational în două
tipuri intercorelate de contabilitate:
1. Clasificarea, gruparea şi acumularea informaţiei – contabilitatea analitică
2. Generalizarea informaţiei în expresie valorică în scopul prelucrării ulterioare şi
transmiterii acesteia – contabilitatea sintetică.
Conturile sintetice - conturile de baza ale contabilitatii, cu ajutorul carora se reflecta
mijloacele economice, sursele de finantare, procesele economice si rezultatele, grupate dupa
caracteristicile lor generale.
Contabilitatea conturilor sintetice se efectuează în numerar şi se utilizează intrarea dublă
cu conturi de compensare.
Acestea include conturile de sold: 10 ”Bunuri şi material”, 50 “Casier”, 41“Bunuri” etc.
Generalizarea informaţiei în conturile sintetice constă din câteva nivele. Primul nivel sunt
conturile sintetice de gradul I, al doilea nivel sunt subconturile şi al treilea sunt conturile analitice.
Conturile analitice sunt acele conturi care detailează şi dezvăluie conţinutul conturilor
sintetice pe tipuri de bunuri, surse de formare şi procesele efectuate.
Conturile analitice reflecta concomitent partile componente ale mijloacelor, surselor,
proceselor si rezultatelor economice respective, dupa insusirile lor specifice. Acestea fac posibila
36
detalierea, dezvoltarea pe feluri, pe elemente componente de mijloace, surse, procese si rezultate
ale conturilor sintetice.
Conturile analitice sunt deschise alături de cele sintetice, fiind utilizate pentru
caracteristicile detaliate ale obiectelor contabile.
Contabilitatea care se ţine în conturile analitice pe contul “material” şi alte conturi care
grupează informaţia detaliată privind patrimonial, datoriile şi operaţiunile economice în cadrul
fiecărui cont sintetic se numeşte contabilitate analitică.
Contabilitatea analitică nu permite dubla înregistrare; se practică doar înregistrarea
simplă. Informaţiile accumulate din analize sunt mai informative pentru contabilitatea analitică,
deoarece putem grupa datele analitice într-un singur cont sintetic, deschizând subconturile dacă
sunt necesare.
Legătura informaţională respectivă se manifestă în reflectarea operaţiunilor economice sub
formă detaliată în contabilitatea analitică şi întocmirea corespondenţei conturilor în contabilitatea
sintetică.
3.3 Itemi rezolvați de ilustrare a tehnicii efectuării înregistrărilor în conturi și
determinarea soldului final al acestora
Contul- reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii care asigură gruparea curentă,
reflectarea în expresie valorică a operaţiunilor economice efectuate şi controlul asupra acestora în
procesul activităţii economico-financiare.
Conturile se deschid pentru fiecare tip de obiecte omogene contabile supuse observării,
asigurînd astfel gruparea operaţiunilor economice după conţinutul economic al acestora şi alte
criterii, pornind de la scopurile finale ale procesului contabil. Astfel, operaţiunile privind intrarea
bunurilor se grupează după criterii omogene pe diverse conturi, de exemplu: clădirile, construcţiile
speciale, maşinile, mijloacele de transport etc. se reflectă în contul“Mijloace fixe”; materiile prime,
materialele, semifabricatele cumpărate, combustibilul, ambalajul, piesele de schimb etc.-în
contul“Materiale”; operaţiunile privind efectuarea consumurilor de producţie se grupează după
destinaţie în conturile “Activităţi de bază”, “Activităţi auxiliare”, “Consumuri indirecte de
producţie” etc.
Componenţa conturilor depinde de faptul, ce bunuri are la dispoziţie întreprinderea
(mijloace băneşti, mijloace fixe, materiale etc.), unde sînt utilizate acestea (în cadrul activităţii
operaţionale, financiare sau de investiţii), cu ce surse se asigură: proprii (capital propriu, capital
suplimentar, profit nerepartizat etc.) sau atrase (datorii faţă de furnizori – sub formă de facturi
neachitate; faţă de salariaţi – privind retribuţiile calculate; faţă de bancă – privind creditele primite;
faţă de buget – privind impozitele calculate etc.).
37
În mod convenţional s-a stabilit că partea stîngă a contului poartă denumirea de debit, iar
partea dreaptă – credit. Efectuarea de înregistrări în debitul unui cont se numeşte debitarea
contului, iar în credit – creditarea contului. Contul cuprinde următoarele elemente:
Titlul- reprezintă denumirea obiectului concret reflectat cu ajutorul contului respectiv. El
este compus dintr-un cod numeric care se atribuie fiecărui cont şi denumire. De exemplu: 211
„Materiale” – acest cont are codul 211, iar denumirea – materiale şi este destinat pentru reflectare
a materialelor ce se află la dispoziţia întreprinderii (materii prime, semifabricate, piese de schimb,
combustibil etc.)
Sold- caracterizează mărimea mijloacelor (surselor) economice la un moment dat.
Deosebim sold iniţial – mărimea mijlocului (sursei) la începtul perioadei de gestiune şi sold final
– mărimea mijlocului (sursei) la finele perioadei de gestiune. Soldul unui cont la începutul
perioadei de gestiune este egal cu soldul acestuia la finele perioadei de gestiune precedente.
Rulaje- Operaţiunile economice reflectate în conturi cauzează modificări în sensul
majorării sau micşorării mărimii soldului iniţial. Totalul sumelor acestor modificări se numeşte
rulaj.
3.4 Itemi rezolvați de stabilire a corespondenței dintre conturile contabilității sintetice
și analitice
Relația dintre conturile analitice și cele sintetice
Conturile contabile sintetice și analitice sunt strâns legate. Această legătură se exprimă prin
faptul că sumele soldurilor de deschidere (debit sau credit), cifrei de afaceri și soldurilor finale
pentru toate conturile analitice aparținând unui singur cont sintetic sunt egale cu soldul de
deschidere, cifra de afaceri și soldurile de la sfârșitul perioadei acestei cont sintetic.
Astfel, conturile sintetice și analitice sunt interconectate deoarece:

 toate operațiunile sunt înregistrate pe acestea pe baza acelorași documente
justificative și pe aceeași parte a contului;
 toate conturile iau în considerare obiecte omogene;
 soldul și totalul cifrei de afaceri din conturile de contabilitate sintetică și analitică
sunt neapărat egale.
Pentru a reflecta informațiile analitice, se utilizează diferite registre contabile - carduri,
formulare de grupare, extrase acumulate etc. Combinate în subconturi, informațiile sunt verificate
cu datele conturilor sintetice și apoi reflectate în Cartea Mare. Adesea informațiile contabile
sintetice și analitice sunt combinate într-un registru contabil, de exemplu, un jurnal de mandat.
Controlați corectitudinea înregistrărilor în conturi și în bilanțul bilanțului care prezintă un
tabel rezumat, care indică prezența și mișcarea obiectelor contabile pentru perioada examinată.
38
Contabilitate sintetică - Aceasta este contabilitatea datelor contabile generalizate privind
tipurile de proprietăți, pasive și tranzacții comerciale pentru anumite caracteristici economice, care
se păstrează în conturile contabile sintetice.
Principala caracteristică a contabilității sintetice este generalizarea sa, absența separării în
caracteristici specifice ale fondurilor.
Conturile sintetice se numesc conturi contabile, care păstrează evidența proprietății, a
pasivelor și a proceselor de afaceri în forma cea mai generalizată. Astfel de indicatori sunt conținuți
în conturi sintetice și sunt necesari pentru o idee generală a disponibilității și a mișcării fondurilor
și a surselor acestora (active fixe, materii prime, materiale, combustibil, costuri de producție,
numerar la casieria întreprinderii și conturi bancare, capital autorizat etc. P.).
Exemple de conturi sintetice de contabilitate sunt:01 - „Imobilizări”, 04 - „Imobilizări
necorporale”, 10 - „Materiale” etc.
Rețineți că contabilitatea sintetică se efectuează exclusiv în termeni monetari.
Datele contabilității sintetice își găsesc dezvoltarea (detaliile) în contabilitatea analitică.
Astfel, putem spune că, contabilitatea sintetică este o afișare generalizată a informațiilor despre
tipurile de proprietăți, pasive și tranzacții comerciale pentru anumite caracteristici economice,
sursele acestora și procesele economice în termeni monetari.
Contabilitatea sintetică se realizează pe baza conturilor sintetice de contabilitate.
3.5 Itemi rezolvați de întocmire a balanțelor de verificare
Pentru gestionarea activităţii economice a entităţii şi verificarea ţinerii contabilităţii sunt
necesare date centralizate. Caracteristica generală a tuturor obiectelor contabile poate fi obţinută
prin sistematizarea unor indicatori într-un singur loc.
Pentru acest lucru întocmim balanţa de verificare.
Balanţa de verificare – procedeu de generalizare a înregistrărilor, rulajelor şi soldurilor
conturilor analitice şi sintetice intervenite într-o perioadă de gestiune(luna), în scopul verificării
exactităţii operaţiunilor economice effectuate în contabilitatea analitică şi sintetică, pentru
întocmirea bilanţului şi a situaţiei de profit şi pierdere.
În balanţele de verificare se reflectă informaţia privind soldurile iniţiale/finale, totalurile
rulajelor debitor/ creditor.
Balanța de verificare trebuie sa cuprindă :
1. Simbolul și denumirea conturilor, în ordine, din planul de conturi în vigoare;
2. Totalul sumelor înregistrate în debitul său;
3. Totalul sumelor înregistrate în creditul său;
4. Soldul contului
39
Funcțiile balanței de verificare sunt:
1. Funcția de verificare a exactității înregistrărilor efectuate în conturi;

2. Funcția de verificare a concordanței dintre conturile sintetice și conturile analitice;
3. Funcția de instrument de legătură între conturile sintetice și bilanț;
4. Funcția de grupare și centralizare a datelor înregistrate în conturi;
5. Funcția de instrument de analiză și sinteză a activităților economice.
Erorile descoperite cu ajutorul balanței de verificare:
1. Erori de întocmire a balanței de verificare
2. Erori de închidere a conturilor
3. Erori cu stabilirea sumelor din formulele contabile compuse
3.6 Itemi de comparație a Balanțelor de verificare a conturilor sintetice, analitice,
șah ca garanție a exactității înregistrărilor economice
Astfel, după felul conturilor se deosebesc:
 Balanţe de verificare a conturilor sintetice
 Balanţe de verificare a conturilor analitice
În balanţa de verificare a conturilor sintetice se enumeră toate conturile utilizate la entitate,
rezervâându-se pentru fiecare un rând, apoi trei coloane – perechi, fiecare constând din
debit/credit.
Coloana 1 “ Sold initial” – soldurile debitor şi creditor ale conturilor la începutul lunii, care
trebuie să coincide cu datele bilanţului initial: suma înscrisă în coloana debitoare a balanţei de
verificare trebuie să coincide cu sumele din postul de activ, iar sumele înscrise în coloana
creditoare cu sumele pasivului
Coloana 2 “ Rulaje lunare” – rulajele debitor/creditor, din perioada de gestiune curentă.
Trebuie să se obţină în mod obligatoriu egalitatea totalurilor rulajelor debitoare cu cele creditoare.
Coloana 3 “ Sold final” – totalul sumelor debitoare şi creditoare egalate, deoarece soldul e
calculate pentru fiecare cont în baza soldurilor iniţiale şi rulajelor lunare.
Soldul final de activ se determină prin însumarea soldului initial cu rulajul debitor şi
scăderea din rezultat, suma rulajului creditor.
SF= SI+RD-RC
Soldul final al conturilor de pasiv se determină prin adunarea soldului initial cu rulajul
creditor şi scăderea rulajului debitor.
SF= SI+RC-RD
Pe lângă balanţele de verificare a conturilor sintetice, se întocmeşte balanţa de verificare
a conturilor analitice.
40
Balanţa de verificare a conturilor analitice – totalurile rulajelor şi soldurilor conturilor
analitice. Sunt destinate pentru obţinerea informaţiei privind patrimonial entitaţii, controlul asupra
corectitudinii datelor contabile.
Balanţele se deschid pentru detalierea informaţiei unor conturi sintetice. În fucţie de forma
de contabilitate, datele contailităţii analitice şi sintetice se compară cu totalul rulajelor contului
sintetic.
Balanţa de verificare şah oferă date concrete privind rulajele conturilor. Pentru fiecare
cont sunt rezervate o coloană şi un rând la intersecţia cărora se obţin egalităţi. Corespondeţa
conturilor se reflect prin înregistrarea sumei operaţiunii la intersectarea coloanei şi rândului
3.7 Itemi rezolvați privind legătura Planului de conturi contabile cu Situațiile
financiare.
Conform Legii contabilităţii entitatea poate opta pentru unul din sistemul de ţinere a
contabilităţii şi de prezentare a situaţiilor financiare:
- Sistemul contabil în partidă simplă – organizează şi ţine contabilitatea până la
înregistrarea acestora ca contribuabili ai TVA, precum şi persoanele fizice care prestează servicii
profesionale, conform indicaţiilor metodice aprobate de Ministerul Finanţelor.
- Sistemul contabil în partidă dublă – organizează şi ţine contabilitatea pentru
perioada de gestiune precedentă, conform:
- Numărul mediu scriptic al salariaţilor nu depăşeşte 9 persoane
- Veniturile din vânzări nu depăşesc 3 milioane lei
- Valoarea contabilă totală a activelor la data raportării nu depăşeşte 3 milioane lei
- Sistemul contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare
complete.
Entitatea care are dreptul de a utiliza sistemul contabil în partidă simplă poate aplica
sistemul contabil în partidă dublă, iar cea care are dreptul de a prezenta situaţia financiară
simplificată poate prezenta situaţii financiare complete.

Problema 1
Se prezintă următoarea informaţie extrasă din evidenţa contabilă a întreprinderii „Omega” S.A.
41
Am efectuat balanţa de verificare:
42
Problema 2
Pentru realizarea a 300 kg produse finite, o întreprindere efectuează în cursul lunii martie a
exerciţiului financiar N următoarele cheltuieli de producţie:
- cu materiile prime: 20.000 lei;
- cu materialele auxiliare: 4.000 lei;
- cu colaboratorii: 6.000 lei
Inventarul de la sfârşitul lunii indică produse finite obţinute (recepţionate la depozit) în cantitate
de 250 kg evaluate la costul efectiv de producţie de 110 lei/kg.
80% din produsele finite obţinute se livrează clienţilor la preţul de vânzare de 150 lei/kg şi TVA
19%, cu încasare ulterioară prin bancă.
În luna aprilie a exerciţiului financiar N, procesul de producţie generează următoarele cheltuieli:
- cu materiile prime: 15.000 lei;
- cu alte materiale consumabile: 3.000 lei;
- cu colaboratorii: 5.000 lei
în urma cărora rezultă 200 kg produse finite evaluate la cost efectiv de producţie de 110 lei/kg.
Rezolvare:
43
1) Înregistrarea cheltuielilor de producţie aferente lunii martie:
1.1) Cheltuieli cu materiile prime:
601 “ Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “ Materii prime” 20.000
1.2) Cheltuieli cu materialele auxiliare:
6021 “ Cheltuieli cu materialele auxiliare” = 3021 “ Materiale auxiliare” 4.000
1.3) Cheltuieli cu colaboratorii:
621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 “Furnizori” 6.000
2) Recepţia produselor finite obţinute în luna martie ( 250 x 110 = 27.500):
345 “Produse finite” = 711 “Variaţia stocurilor” 27.500
3) Vânzarea a 80% din produselor finite ( 80% x 250 kg) x 150 lei/kg = 30.000 lei:
4111 “Clienţi” = % 35.700
701 “Venituri din vânzarea produselor finite” 30.000
4427 “TVA colectată” 5.700
4) Scoaterea din evidenţă a produselor finite vândute (200 x 110 = 22.000):
711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 22.000
5) Încasarea contravalorii produselor finite vândute:
5121“Împrumuturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 35.700
Problema 3: De efectuat balanţa de verificare a conturilor sintetice pe luna decembrie 201_.
44
Problema 4
Înregistrează în conturi contabile faptele economice, utilizând informația din tabelul 3.4.
Corespondența conturilor în baza faptelor economice
Corespondenţa conturilor
Conţinutul faptelor economice
Dt Ct
1. De la furnizori s-au primit materiale cu achitarea ulterioară. 211 521
2. Creditul bancar pe termen lung a fost trecut în categoria 411 511

creditelor bancare pe termen scurt.
3. De la furnizori s-au procurat mărfuri cu achitarea ulterioară. 217 521
4. Din numerarul la contul curent în monedă națională s-a 224 242

transferat un avans curent.
5. O parte din rezerve statutare au fost utilizate pentru 322 311
majorarea capitalului social
6. S-a primit un credit pe termen scurt de la bancă şi a fost 242 511
depus în contul curent în monedă națională.
7. Titularul de avans a restituit în casieria entităţii avansul 241 226
nejustificat.
8. S-a achiziţionat de la furnizori o programă informatică. 112 521
9. La contul curent în valută străină s-a încasat un credit 243 5112

bancar cu un termen de rambursare 10 luni.
10. S-a procurat un teren prin intermediul titularului de avans 122 5321
11. S-a încasat de la clienți un avans curent pentru mărfurile ce 242 523
urmează a fi vândute.
12. Din numerarul din casierie s-a plătit salariul personalului. 531 241
13. S-a primit un mijloc fix cu titlul gratuit. 123 6224
14. S-a acordat avans titularului de avans din numerarul în 226 241
casierie.
15. Din numerarul contului curent în monedă naţională s-a 511 242
rambursat creditul bancar pe termen scurt.
16. S-a calculate uzura OMVSD utilizate în procesul de 214 213
distribuire
17. S-a reținut din salariu impozitul pe venit 531 534
45
Problema 5
Reflectă înregistrările în conturile contabile în baza faptelor economice din tabelul 3.16 şi
întocmește balanţa de verificare de tip şah utilizând tabelul 3.17.
Tabelul 3.16
Faptele economice înregistrate la entitate
Corespondenţa
Suma,
Conţinutul faptelor economice conturilor
lei
Dt Ct
Din contul curent în monedă naţională s-a transferat 11 000 141 242
numerar pentru procurarea cotelor de participaţie în altă
entitate economică cu termenul de 18 luni.
S-a acordat un avans din casierie angajatului pentru 9 000 226 241
procurarea rechizitelor
S-a achiziţionat de la furnizori o programă informatică cu 9 500 112 521
plata ulterioară.
S-au achitat în numerar salariile lucrătorilor. 27 800 531 241
A fost încasat un împrumut pe termen scurt în contul 21 000 243 512
curent în valută străină.
S-a primit un avans curent de la cumpărător pentru livrarea 5 000 242 523
ulterioară a produselor.
S-a depus în contul curent în monedă națională capitalul 7 000 242 313
nevărsat
S-a achiziţionat de la furnizori haine de protecţie 3 000 262 532
achitându-se de angajat fără acordarea avansului.
Titularul de avans a restituit în casieria entităţii avansul 1 500 241 226
nejustificat.
Tabelul 3.17.
Balanţa de verificare de tip şah
Balanţa de verificare de tip şah
Ct Total
Dt rulaj
112 226 241 242 313 512 521 523 532 debitor
112 9500 9500
141 11000 11000
46
226 9000 9000
241 1 500 1 500
242 7000 5000 12000
243 21000 21000
262 3000 3000
531 27800 27800
Total 94800
rulaj 1 500 36800 11000 7000 21000 9500 5000 3000
creditor
4. Schema generală a contabilității principalelor operații economice

4.1 Itemi rezolvați de contabilizare a principalelor operații economice (procurarea,
fabricarea și vânzare)
Operaţiile legate de procurarea activelor necesită reflectarea intrării acestora la valoarea de
intrare care se determină în conformitate cu cerinţele standardelor naţionale de contabilitate,
reglementând contabalitatea activelor respective procurate( mărfuri, clădiri, etc.).
Procurarea materialelor e însoţită de cheltuieli suplimentare. Acestea sunt cheltuieli de
transport-aprovizionare(CTA):
 Cheltuieli de transport
 Cheltuieli de încărcare- descărcare
 Cheltuieli privind asigurările, taxele amale etc.
Aceste cheltuieli includ:
 Cheltuieilile de transportare, încărcare, descărcare, asigurare
 Txele vamale şi alte impozite prevăzute ââde legislaţia în vigoare, excepţie fac cele
ce se restituie sau trec în cont
 Alte cheltuieli, nemijlocit legate de procurarea activelor
Procesul de producţie cuprinde totalitatea operaţiilor legate de fabricarea produselor,
prestare de servicii şi executarea lucrărilor.
Consumurile – resurse consumate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în
scopul obţinerii de venit.
47
Acestea sunt nemijlocite legate de procesul de producţie, incluzându-se în costul producţiei
fabricate, la sfârşitul perioadei de gestiune raportându-se la producţia finite şi producţia în curs de
execuţie. Nu se iau în vedere la determinarea rezultatului financiar.
Costul vânzărilor – costul efectiv al produselor, mărfurilor vândute sau serviciilor
prestate. El e egalat cu suma consumurilor effectuate de întreprindere pentru obţinerea produselor
şi serviciilor.
4.2 Itemi de determinare a costului de intrare a activelor imobilizate și circulante
conform prevederilor SNC
Costurile de intrare a imobilizărilor deţinute de un locatar conform contractului de
leasing financiar se determină în conformitate cu SNC “ Contracte de leasing”.
Costul de procurare a obiectului procurat se formulează din:
- Preţul de cumpărare, taxe vamale, impozite şi taxe nerecuperabile
- Orice costuri directe atribuite obiectului pentru a-l duce în locul amplasării şi în
starea necesară pentru folosirea după destinaţie.
Costul de intrare a imobilizărilor create de entitate în regia proprie, se pot evalua la costul
efectiv care include:
- Costul proiectului
- Valoarea materialelor consumate
- Costurile cu personalul
- Contrbutiile pentru asigurările sociale şi primele de asistenţă medical aferente,
costurile indirecte de producţie
Imobilizările pot fi primite în schimbul altor active nemonetare sau a unei combinări de
active nemonetare şi monetare.
Astfel de tranzacţii sunt de două tipuri:
- Înstrăinarea activului transmis în schimb
- Procurarea activului primit în schimb.
Costul de intrare a imobilizărilor nu se modifică după transmiterea obiectelor în utilizare.
Costul de intrare al imobilizărilor necorporale create în cadrul entităţii include costurile
efectiv suportate.
4.3 Probleme cu calcularea costului de producție pentru un singur sau mai multe
produse
Determinarea costurilor implică utilizarea, de cele mai multe ori, a unor algoritmi
matematici ce generează obținerea unor informații punctuale în momentul în care se cunosc datele
de ansamblu.
48
Această categorie de procedee are drept obiectiv stabilirea costurilor pe produs în
momentul în care se cunoaște totalitatea cheltuielilor angajate. Costul producției este costurile
cumulative ale întreprinderii cu privire la producția de unul sau alte produse exprimate în numerar.
Formula de cost include componentele:
 Materia primă necesară în procesul de fabricație;
 Calculul energiei ( specii diferite Combustibil).
 Cheltuieli pentru echipamente și tehnici necesare pentru activitatea întreprinderii.
 Salariul angajaților companiei, inclusiv plata tuturor plăților și impozitelor.
 Costuri promoționale (chiria de birouri, publicitate etc.).
 Cheltuieli pentru deprecierea activelor fixe.
 Costuri administrative etc.
Costul este următoarele tipuri:
 Costul complet (mediu), implicând întregul set de cheltuieli, inclusiv costurile
comerciale ale producției de produse și achiziționarea de echipamente. Costul creării unei afaceri
este împărțit pe perioade în care acestea plătesc. Treptat aceleași părți sunt adăugate la costurile
totale.
 Costul limită, care depinde în mod direct de cantitatea de produse și prezintă costul
fiecărei unități suplimentare de bunuri. Acest indicator reflectă eficacitatea extinderii ulterioare a
producției
Metode de calculare a costului
1. regulator
2. poprocesiv,
3. drepturi de autor
4. arătând.
Primul calcul este utilizat în, care sunt implicați în producția de seriali în masă a produselor.
Scopul acestei metode de contabilitate este detectarea și prevenirea în timp util a utilizării
ineficiente a diferitelor tipuri de resurse. În inima sa, această metodă conține medii rezonabile din
punct de vedere economic de cheltuieli necesare pentru activitatea de resurse pe unitate de produse
fabricate. Montat prin calcularea normei indică eficacitatea managementului și organizării
activității companiei și a afecta rentabilitatea și dezvoltarea ulterioară.
4.4 Proiect de calculare a costului unui produs
Calculaţia costului – totalitatea procedeelor folosite pentru determinarea costului
produselor fabricate/serviciilor prestate.
49
Determinarea costurilor implică utilizarea, de cele mai multe ori, a unor algoritmi
matematici ce generează obținerea unor informații punctuale în momentul în care se cunosc datele
de ansamblu. Această categorie de procedee are drept obiectiv stabilirea costurilor pe produs în
momentul în care se cunoaște totalitatea cheltuielilor angajate.
În funcție de particularitățile cazului pentru care se dorește determinarea costului unitar
întâlnim:
- Procedeul diviziunii simple;
- Procedeul indicilor de echivalență, calculați în următoarele variante:
- ca raport direct;
- ca raport invers;
- prin utilizarea unor coeficienți complecși;
- prin utilizarea unor coeficienți agregați.
- Procedee de determinare a costurilor în cazul producției cuplate, din care fac parte:
- procedeul valorii rămase (al deducerii valorii produsului secundar) sau procedeul
restului;
- Procedeul repartizării, care poate fi aplicat ținând cont de:
- informațiile existente pe piață (prețuri de vânzare, încasări);
- parametrii cantitativi (procedeul cantitativ);
- criteriile tehnice (putere calorică, rezistența la presiune etc.).
Costul total al produselor de fabricație include costurile:
- achiziționarea de materii prime și materiale;
- cumpărarea de combustibil, inclusiv în scop tehnologic;
- salariile lucrătorilor și taxele sociale;
- cheltuieli de gospodărie;
- alte costuri de producție;
- cheltuieli de vânzare.
Clasificarea metodelor de contabilizare cost implică împărțirea costurilor în grupuri.
Costuri directe asociate direct procesului de fabricare a produselor. Acestea sunt primele trei
elemente enumerate. Costurile indirecte sunt alocate costului produselor prin anumite rapoarte sau
procente.
Aceste două grupe de cheltuieli pot varia foarte mult în funcție de specificul activității. În
monoproducție, costurile directe includ toate costurile, deoarece rezultatul este producerea unui
singur produs. Dar în industria chimică, unde o gamă de alte substanțe este obținută dintr-o materie
primă, toate costurile sunt indirecte.
50
Calculul costului de producție poate fi diferit în funcție de ce entitate comercială este
produsă mare, medie sau mică. Atunci când se stabilește tipul de cost, este important să se acorde
atenție următoarelor criterii:
 Volumul producției. Este necesar să se determine valoarea de vânzare atât a unei
unități de producție, cât și a unui lot en-gros de mărfuri fabricate.
 Etapele de producție. Prețul inițial al produselor va fi luat în considerare în contextul
mărfurilor produse, pregătite pentru vânzare, expediate și deja vândute.
 Valoarea pierderilor suferite. Aici ia în considerare prețul de achiziție complet și
redus.
 Operațiuni analitice. În cursul activităților lor, entitățile comerciale pot fi
confruntate cu costul normativ, real și planificat al produselor.
4.5 Itemi de determinare a rezultatului financiar din vânzări
Situaţii financiare - set de rapoarte care conţin informaţii privind poziţia financiară,
performanţa financiară, modificările capitalului propriu şi fluxurile de numerar ale entităţii pe o
perioadă de gestiune.
Rezultatul financiar se reflectă în contul de profit şi pierdere. Sarcina de îmbunătăţire a
rezultatului financiar e vitală pentru entitatea economică.
Rezultatele financiare ale unei entităţi se caracterizează prin suma profitului şi nivelului
profitabilităţii.
Profitul e un produs în surplus produs şi realizat ăn mod necesar, creat în toate etapele
ciclului de reproducere, dar care primeşte forma sa specific în etapa de implimentare.
Acesta e principal formă de venit net alături de TVA, care e rezultatul activităţii financiare
ce îndeplineşte anumite funcţii.
Funcţiile profitului sunt:
1. Caracterizează efectul economic obţinut ca rezultat al entităţii, unde obţinerea unui
profit înseamnă că venitul primit depăşeşte toate costurile associate activităţilor sale.
2. Are o funcţie stimulatoare, datorită faptului că profitul e un element principal al
resurselor financiare ale entităţii nu doar un rezultat. În rezultat entitatea va fi interesată de
obţinerea unui profit maxim, fiind baza expansiunii activităţii, dezvoltării şi stimulentelor material
pentru angajaţi.
3. E una dintre cele mai importante surse bugetare la diferite niveluri, deoarece
valoarea profitului care îî va asigura dezvoltarea dinamică a producţiei într-un mediu competitive,
îi va permite o poziţie pe piaţă produsului lor şi a supravieţuirii.
51
Managementul profitului acţionează pentru maximizarea veniturilor din sursele
disponibile de rezultatele financiare, extinzând gama generală a surselor.
Problema 1
1. Se achiziţionează, cu plata ulterioară, materii prime, cost de achiziţie: 3.000 lei, TVA
19%;
2. Se achită prin virament bancar datoria faţă de furnizorul de materii prime;
3. Se dau în consum materii prime în valoare de 2.000 lei;
4. Se înregistrează salarii datorate angajaţilor în valoare de 1.000 lei;
5. Se achiziţionează, cu plata ulterioară,mărfuri, cost de achiziţie: 1.000 lei, TVA 19%;
6. Se prestează unui client un serviciu de transport în sumă de 3.000 lei, încasarea având
loc ulterior;
7. Se regularizează TVA;
8. Se închid conturile de cheltuieli şi de venituri.
Rezolvare:
1. Natura operațiunii (N.O.): Închidere conturi venituri (Transfer venituri în R.ex.)
2. Influențele operațiunii economice (I.O.): 3. Conturi coresp. (C.C.): 4. Aplicarea regulilor
de funcționare (A.R.F.):
- 704 - 704, P, ↓, Debit
- 121 - 121, P, ↑, Credit
5. Formula contabilă (F.C.):
704 = 121 3.000
Problema 2
1. Se ridică din disponibilul bancar şi se depune în casieria unităţii suma de 1.000 lei;
2. Se încasează prin virament un credit bancar pe un termen de doi ani, în valoare de 2.000 lei;
3. Se primeşte de la un furnizor factura privind un serviciu de transport: tarif 1.000 lei, TVA
19%, cu plata ulterioară;
4. Se achiziţionează, cu plata ulterioară,mărfuri, cost de achiziţie: 1.000 lei, TVA 19%;
5. Se vând mărfurile, preţ de vânzare 3.000 lei, TVA 19%, cu încasare pe loc în numerar;
(vezi observaţia)
6. Se prestează şi se facturează unui client un serviciu de consultanţă: tarif 2.000 lei, TVA
19%, cu încasare ulterioară;
7. Se obțin din procesul de producție produse finite la costul de ________ lei.
52
9. Se închid conturile de cheltuieli şi de venituri.
Rezolvare:
1. Natura operațiunii (N.O.): Vânzare propriuzisă mărfuri
- ↑ A.C. (Numerar) - 5311 - 5311, A, ↑, Debit
- ↑CP (↑ R.ex. ← ↑V vânzare mărfuri) - 702 - 702, P, ↑, Credit
- ↑ D (TVA colectată) - 4427 - 4427, P, ↑, Credit
5311 = % 3.570
702 3.000
4427 570
Problema 3
1. Se achiziţionează, cu plata ulterioară, materii prime, preț negociat cu furnizorul: 2.000 lei,
transport 1.000 lei, TVA 19%;
2. Se dau în consum jumătate din materiile prime existente în stoc;
3. Se înregistrează salarii datorate angajaţilor în valoare de 2.000 lei;
4. Din procesul de producţie se obţin 500 kg. de produse finite, cost de
producţie:___________;
5. Se vând 1/5 din produsele finite obţinute, preţ de vânzare 2.000 lei, TVA 19%, cu încasare
ulterioară; (vezi observație)
7. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
Rezolvare:
1. Natura operațiunii (N.O.): Închidere conturi venituri (Transfer venituri în R.ex.)
- - 766 - 766, P, ↓, Debit
- 704 - 704, P, ↓, Debit
- 121 - 121, P, ↑, Credit
% = 121 3.500
766 500
53
704 3.000
5. Documentația ca procedeu al metodei contabilității

5.1 Itemi de determinare a circuitului documentar de la entitate
Documentul este un act prin care se adevereşteâ, se constată sau se preconizează un fapt,
se conferă un drept, se recunoaşte o obligaţie. Textul scris sau tipărit, inscripţie sau altă mărturie
servind la cunoaşterea unui fapt real actual sau din trecut.
Document primar e acel document care poate fi întocmit în timpul efectuării( producerii)
acţiunilor economice şi după efectuarea acestora.
Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul
Finanţelor şi alte autorităţi publice sau poate elabora şi utiliza documente primare, aprobate de
conducerea entităţii.
Documentele primare conţin elementele :
1. Denumirea şi numărul documentului
2. Data întocmirii documentului
3. Denumirea, adresa, IDNO(cod fiscal) al entităţii din numele căreia e întocmit
documentul
4. Denumirea, adresa, IDNO(cod fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru
persoanele fizice – IDNP(codul personal)
5. Conţinutul faptelor economice
6. Etaloanele cantitative şi valorice în care sunt exprimate faptele economice
7. Funcţiile, numele, prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile de efectuarea
acţiunilor economice.
Circuitul documentelor e modul care permite automatizarea, gestionarea şi monitorizarea
proceselor interne de lucru, care pot fi îmbunătăţite, rafinate, iar erorile reduse.
Circuitul documentelor se referă la:
a. Stabilirea şi respectarea unui anumit flux
b. Precizarea persoanelor şi a termenelor
c. Întocmirea sau intrarea lor în unitate
5.2 Respectarea normelor de perfectare a documentelor primare cu regim special

Documentele primare pot fi întocmite în timpul efectuării(producerii) acţiunilor
economice şi după efectuarea (producerea) acţiunilor economice.
Documentele primare consemnează operaţiile economico-financiare în momentul şi la
locul producerii. Ele fac dovada executării operaţiilor, îndeplinit rolul de documente justificative.
54
Exemple: Factura, chitanţa, bonul de consum.
Documentele primare cu regim special sunt:
 Factura Fiscală
 Foi de parcurs pentru:
 Autocamioane
 Autoturisme
 Autobuse
 Bonul de plată
 Act de achiziţie a mărfurilor
 Act constatator privind calcularea sau recalcularea drepturilor de import/export.
Factura fiscal – documentul contabil emis de către furnizor către client, conţinând lista cu
produsele vâândute, respective serviciile prestate clientului de către furnizor în baza unui contract
prestabilit sau nu.
Bonul de plată – document care conferă deţinătorului dreptul de a primi ceva sau de a
beneficia de ceva, nota de plată pe baza căreia se achită mărfuri sau servicii.
5.3 Proiect de întocmire documentelor primare din casierie
Documentele primare pot fi întocmite în timpul efectuării(producerii) acţiunilor
economice şi după efectuarea (producerea) acţiunilor economice.
Întocmirea documentelor şi prelucrarea datelor are loc manual sau cu mijloace tehnice.
Minusurile modalităţii manuale de întocmire şi prelucrare a datelor sunt:
 Necesitatea unui volum mare de muncă
 Nu asigură garanţia exactităţii datelor
 Nu asigură operativitatea necesară în transmiterea către organele de decizie.
Modalitatea bazată pe mijloacele tehnice are aceleaşi minusuri, înă aceasta impune anumite
particularităţi privind mărimea şi forma documentelor contabile.
Întocmirea documentelor necesită nişte reguli:
 Documentele se întocmesc cu cerneală, pix sau creion negru sau la calculator
 Dacă se întocmesc mai multe exemplare, toate acestea necesită acelaşi conţinut
 Spaţiile libere se îndeplinesc obligatoriu
 Spaţiile care sunt rezervate, special ca spaţiu liber, nu se îndeplinesc, dar se barează
cu o linie astfel încât să se poată scrie şi a se citi fără probleme
Conţinutul documentelor diferă de caracterul operaţiilor consemnate. Acesta se
concretizează în anumite elemente obligatorii, care trebuie să asigure reflectarea clară şi completă
a operaţiilor economice pentru care se întocmesc.
55
Aceste elemente se concretizează în anumite exprimări care permit înţelegerea operaţiilor
economice pe care le reflect de către cei care le întocmesc(utilizează).
Documentele primare din contabilitate sunt acele documente pe care una sau altă
operaţiune economică se eliberează în momentul comisiei sale sau imediat după finalizarea
acestuia. Acestea sunt împărţite în documente privind:
 Contablitiate şi salarizare : comanda pentru ocuparea forţei de muncă
 Programul de personal
 Programul de lucru
 Certificatul de călătorie
 Acceptarea muncii
5.4 Proiect de întocmire a documentelor primare la procurarea bunurilor material
La achiziţionarea bunurilor material se întocmesc documentele primare:
 Bonul de plată – document care conferă deţinătorului dreptul de a primi ceva sau
de a beneficia de ceva, nota de plată pe baza căreia se achită mărfuri sau servicii
 Bonuri de lucru – document pe baza căruia se execute o lucrare şi se serveşte la
evidenţa muncii prestate, precum şi la calculul plăţii cuvenite pentru aceasta.
 Bonuri de tezaur – titluri de împrumut emise de ministerul finanţelor sau de tezaur
pentru a obţine fonduri de la cetăţeni, bănci, în acoperirea unor goluri bugetare.
 Bonuri de casă – titluri emise de întreprinderi sau bănci pentru procurarea de
fonduri pe termen scurt
Contratcul de vânzare – cumpărare – unul dintre cele mai utilizate contracte, e necesar
pentru ca oamenii să îşi poată satisfice practic toate necesităţile material şi spiritual, deoacere ei
pot cumpăra şi pot vinde bunurile cu ajutorul contractului de vânzare cumpărare. În contractual de
vânzare- cumpărare o parte (vânzătorul) se oblige să transmit un bun în proprietatea celeilalte
părţi(cumpărătorul), acesta în cele din urmă fiind obligat să preia bunul şi să achite preţul cuvenit.
Certificatul de garanţie care e un document eliberat de fabricant prin care acesta garantează
cumpărătorului, că produsul respective întruneşte parametrii calitativi conveniţi prin contract, şi
că va funcţiona în bune condiţii, o perioadă de timp prestabilită.
5.5 Proiect de întocmire a documentelor primare la procurarea imobilizărilor
Imobilizările corporale reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, sunt
deţinute pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an în activitatea entităţii sau pentru a fi
transmise în folosinţă terţilor sau se află în procesul creării şi nu sînt destinate vînzării.
Ele îndeplinesc următoarele caracteristici:
56
 Sunt utilizate în producţia bunurilor, în prestarea de servicii sau sunt închiriate
terţilor
 Au durata normală de funcţionare mai mare de un an etc.
La procurarea imobilizărilor se vor întocmi documentele primare:
 Ordinul de plată – dispoziţie necondiţionată, data de căte un titular de cont, băncii
sale de a pune la dispoziţie unui benificiar o anumită sumă de bani.
 Contratcul de vânzare – cumpărare – unul dintre cele mai utilizate contracte, e
necesar pentru ca oamenii să îşi poată satisfice practic toate necesităţile material şi spiritual,
deoacere ei pot cumpăra şi pot vinde bunurile cu ajutorul contractului de vânzare cumpărare.
 Titlu de proprietate- act sau fapt juridic pe care se întemeiază dreptul de proprietate
a unei personae asupra unui bun, prin contractul de vânzare-cumpărare, de donaţie, moştenire,
uzucapiciune.
 Bon de plată – document cu valabilitate limitată în timp care confer deţinătorului
dreptul de a primi ceva sau de a benificia de ceva. Nota de plată pe baza căreia se achită mărfuri
sau servicii.
 Certificat de calitate – document emis de către unitatea producătoare prin care atesta
calitatea care a stat la baza fabricaţiei unui produs potrivit standardelor legale.
Problema 1
Delimitați și identificați evidența materială în documentele oficiale contabile.
Rezolvare:
Intrarea materialelor se reflectă în contabilitate prin întocmirea formulelor contabile (Slide 12):
a) cumpărate de la furnizori:
 debit contul 211 “Materiale” - la valoarea de procurare a materialelor fără TVA - 1 000
lei,
 debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” - la suma TVA trecută în cont -
200 lei,
 credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 1 200 lei;
b) primite din producţie proprie, la cost efectiv:
 debit contul 211 “Materiale”,
 credit conturile 811 “Activităţi de bază”, 812 “Activităţi auxiliare”;
c) provenite din scoaterea din uz a mijloacelor fixe (deşeuri utile, piese de schimb ş.a.):
 debit contul 211 “Materiale” - la valoarea de intrare;
57
 credit contul 123 “Mijloace fixe” – în limitele valorii probabile rămase a mijloacelor fixe
stabilită la punerea lor în funcţiune,
 credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – în cazul cînd valoarea
materialelor obţinute depăşeşte valoarea probabilă rămasă;
d) intrate de la alte persoane fizice sau juridice :
 debit contul 211 “Materiale” – valoarea totală a materialelor,
 credit contul 313 “Capital nevărsat” – valoarea materialelor primite ca cotă-parte în
capitalul statutar,
 credit contul 622 “Venituri din activitatea financiară” – valoarea materialelor primite cu
titlu gratuit;
e) intrate prin intermediul titularilor de avans:
 debit contul 211 “Materiale” - la valoarea de procurare conform datelor din decontul de
avans, aprobat de către conducătorul întreprinderii,
 credit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” – dacă titularul anterior a
primit avans,
 credit contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” – fără primirea
avansului;
f) intrate din trecerea la deşeuri a producţiei rebutate, la valoarea realizabilă netă:
 credit contul 612 “Alte venituri operaţionale”;
g) constatate ca plusuri în urma inventarierii, la valoarea lor de piaţă:
 credit contul 612 “Alte venituri operaţionale”;
h) obţinute din lichidarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, la valoarea utilă:
 credit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” - în limitele valorii probabile
rămase a OMVSD stabilită la transmiterea lor în folosinţă;
 credit contul 612 “Alte venituri operaţionale” - în cazul cînd valoarea materialelor
obţinute depăşeşte valoarea probabilă rămasă a OMVSD .
Problema 2
Ce informaţie este inclusă în extrasul de cont al contului analitic?
Rezolvare:
Informaţia inclusă în extrasul de cont al contului analitic:
58
- codul băncii;
- numărul contului analitic;
- perioada înregistrărilor operaţiunilor în cont (data precedentă şi curentă);
- soldul de iniţial;
- conturi de corespondenţă;
- numărul documentului;
- tipul documentului;
- rulajul pe debit;
- rulajul pe credit;
- total rulajul pe debit şi credit;
- soldul de final;
- altă informaţie la latitudinea băncii.
Problema 3
O entitate dispune la inceputul perioadei de gestiune de urmatoarele elemente patrimoniale :
Rezultatul exercitiului : -10.000 lei obtinut din diferenta 15.000 lei (V) -25.000 lei (C);
Creante clienti: 20.000 lei;
Conturi la banci in lei: 60.000 lei;
Capital social: 55.000 lei;
Datorii furnizori: 20.000 lei;
Datorii bancare: 15.000 lei;
In cursul perioadei de gestiune entitatea desfasoara urmatoarele operatii economice:
1. incaseaza jumatate din creantele fata de clienti in contul de la banca;
2. achita datoria fata de furnizori dintr-un credit bancar;
3. achita din contul bancar dobanzi aferente creditelor bancare; rata dobanzi= 20%;
4. incaseaza in contul deschis la banca contributia unui actionar la capitalul social in suma
de 10.000 lei;
Rezolvare:
ACTIV PASIV
Creante clienti (ct. 4111) 20.000 Capital social (ct.1012) 55.000
Conturi la banci (ct. 5121) 60.000 Rezultatul exercitiului -10.000
(ct.121)
Datorii bancare (ct. 5191) 20.000
Datorii furnizori (ct. 401) 15.000
TOTAL ACTIV 80.000 TOTAL PASIV 80.000
59
Bibliografie
1) https://administrare.info/drept/13102-mijloacele-economice,-caracteristica-%C5%9Fi-
clasificarea
2) https://invatatiafaceri.ro/assets-resources/clasificarea-
activelor/#Ce_este_clasificarea_activelor
3) https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/175_182_Particularitatile%20contabilitatii
%20si%20analizei%20veniturilor%20activitatii%20operationale.pdf
4) https://www.contabilsef.md/ro-snc-venituri-ru-en-46668/
5) https://www.contabilsef.md/ro-snc-capital-propriu-i-datorii-ru-en-46669/
6) https://conspecte.com/bazele-contabilitatii/bilantul-contabil-procedeu-de-baza-al-
contabilitatii.html
7) https://www.contabilsef.md/snc-cheltuieli/
8) https://www.contabilsef.md/planul-general-de-conturi-contabile/
9) https://primasoft.md/md/our-blog/metodicheskie-ukazaniya_cost.html
10) Legea Contabilităţii
60
Anexe
61
Concluzii
În cadrul stagiului de practică am putut pune în aplicare cunoştinţele teoretice, astfel ca să

dezvolt spiritul profesionalismului în specialitate.
Practica a fost un aport personal în dezvoltarea abilităţilor şi a noi competenţe. Am putut
utiliza cunoștințele de bază pentru explicarea și interpretarea unor situații asociate domeniului
contabilităţii . Am cunoscut, înțeles conceptele, teoriile și metodele de bază ale domeniului
contabilitate, utilizându-le adecvat în comunicarea profesională. Am avut ocazia de a mă
familiariza cu principiile generale de funcționare a proceselor economice într-o entitate
economică.
62

Practică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Practică

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Practică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

1.5 Itemi rezolvați clasificare a datoriilor

1.8 Itemi rezolvați de utilizare a etaloanelor de evidență

Situația 6. Se ce re de : clasificat costurile cu specificarea

2.3 Itemi rezolvați ale tipurilor de modificări asupra bilanțului contabil

Suma 49500 Suma 49500

Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei

3. Sistemul de conturi și dubla înregistrare

Astfel, conturile sintetice și analitice sunt interconectate deoarece:

1. Funcția de verificare a exactității înregistrărilor efectuate în conturi;

Probleme pentru tema 3

2. Creditul bancar pe termen lung a fost trecut în categoria 411 511

4. Din numerarul la contul curent în monedă națională s-a 224 242

9. La contul curent în valută străină s-a încasat un credit 243 5112

13. S-a primit un mijloc fix cu titlul gratuit. 123 6224

4. Schema generală a contabilității principalelor operații economice

5. Documentația ca procedeu al metodei contabilității

5.2 Respectarea normelor de perfectare a documentelor primare cu regim special

În cadrul stagiului de practică am putut pune în aplicare cunoştinţele teoretice, astfel ca să

S-ar putea să vă placă și