Sfânta Și Dumnezeiasca Liturghie
Sfânta Și Dumnezeiasca Liturghie
Sfânta Și Dumnezeiasca Liturghie
ECTENIA MICĂ
PREOTUL: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție slavă înălțăm,
Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PSALMUL 140
Stihurile următoare se cântă pe glasul 8:
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! auzi-mă Doamne!
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul
rugăciunii mele, când strig către Tine. Auzi-mă, Doamne!
Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea Ta; ridicarea
mâinilor mele - jertfă de seară! Auzi-mă, Doamne!
Stihurile următoare se citesc:
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul
buzelor mele!
Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi
dezvinovăţesc păcatele mele.
Cu oamenii cei ce fac fărădelege şi cu aleşii lor nu mă voi însoţi.
Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra; iar untdelemnul
păcătoşilor să nu ungă capul meu.
Că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor;
prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor;
Auzi-se-vor graiurile mele, că s-au îndulcit. Ca o brazdă de pământ
s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad.
Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am
nădăjduit, să nu iei sufletul meu.
Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce
fac fărădelege.
Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu, până ce voi trece.
PSALMUL 141
Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către
Domnul m-am rugat.
Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui
îl voi spune.
Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele.
În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă
cunoască.
Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu.
Strigat-am către Tine, Doamne, şi am zis: Tu eşti nădejdea mea,
Tu eşti partea mea în pământul celor vii!
Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte.
Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult
decât mine.
Şi îndată se cântă:
STIHIRILE PE 10
Stihira zilei din Triod – glasul 1
Scoate din temniţă sufletul meu, ca să mărturisească numelui Tău.
(Psalm 141)
Postul cel duhovnicesc primindu-l, fraţilor, cu limba să nu grăiţi
cele înşelătoare, nici să puneţi împiedicare fratelui spre sminteală; ci
cu pocăinţa luminându-ne făclia sufletului, cu lacrimi să strigăm lui
Hristos: Iartă-ne nouă greşelile noastre, ca un iubitor de oameni.
Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie. (Psalm
141)
Postul cel duhovnicesc primindu-l, fraţilor, cu limba să nu grăiţi
cele înşelătoare, nici să puneţi împiedicare fratelui spre sminteală; ci
cu pocăinţa luminându-ne făclia sufletului, cu lacrimi să strigăm lui
Hristos: Iartă-ne nouă greşelile noastre, ca un iubitor de oameni.
Mucenicina din Triod - glasul 1
Dintru adâncuri am strigat către Tine: Doamne, Doamne, auzi
glasul meu. (Psalm 129, 1)
Prealăudaţilor Mucenici, pe voi pământul nu v-a acoperit, ci cerul
v-a primit; deschisu-s-au vouă uşile raiului şi, înăuntru fiind, de lemnul
vieţii vă îndulciţi. Lui Hristos rugaţi-vă, să dăruiască sufletelor noastre
pace şi mare milă.
Stihirile podobnice ale lui Iosif - glasul 3
Podobie: Mare este puterea Crucii...
Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele.
(Psalmul 129, 2)
Cu rugăciunile dumnezeieştilor Apostoli, Doamne, învredniceşte-
ne pe noi să săvârşim bine vremea postului, în umilinţa gândului, ca
un îndurat; ca mântuindu-ne, toţi să Te preaslăvim pe Tine.
De te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? Că la
Tine este milostivirea. (Psalmul 129, 3-4)
Mare şi înfricoşătoare este venirea Ta, Doamne, în care şezând va
să faci judecată dreaptă. Deci să nu ma judeci pe mine, cel osândit; ci
ca unui Dumnezeu să-Ţi fie milă de mine; pentru rugăciunile cele
bineprimite ale Apostolilor Tăi.
Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul
meu spre cuvântul Tău, nădăjduit-a sufletul meu în Domnul. (Psalmul
129, 5-6)
A lui Teodor - glasul 6
Podobie: Toată nădejdea...
Apostoli ai lui Hristos, luminătorii pământenilor, vistieriile care aţi
îmbogăţit lumea, cu preaînţeleaptă cunoştinţa Dumnezeului nostru,
izbăviţi de supărări pe cei ce vă laudă pe voi, cu sfinte rugăciunile
voastre, şi ne îndrumaţi în vremea postului, păstrându-ne viaţa în pace
şi cu tărie; ca ajungând cu bună plăcere la patima lui Hristos, cu
îndrăznire să aducem cântări Dumnezeului nostru.
Stihirile Sfinţilor 40 de Mucenici – glasul 2
Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii, să
nădăjduiască Israel spre Domnul. (Psalmul 129, 6)
Răbdând vitejeşte cele de aici și bucurându-se de cele nădăjduite,
Sfinţii Mucenici au grăit unul către altul: Nu de haină ne dezbrăcăm, ci
pe omul cel vechi lepădăm; aspră este iarna, dar dulce este Raiul; plin
de durere este înghețul, dar plăcută este desfătarea. Să nu ne abatem,
o, împreună-luptătorilor! Să răbdăm puțin, ca să ne încununăm cu
cununi de biruință de la Hristos Dumnezeu şi Mântuitorul sufletelor
noastre.
Că la Domnul este milă, şi multă mântuire la El şi El va izbăvi pe
Israel din toate farădelegile lui. (Psalmul 129, 7-8)
Răbdând vitejeşte cele de aici și bucurându-se de cele nădăjduite,
sfinţii mucenici au grăit unul către altul: nu de haină ne dezbrăcăm, ci
pe omul cel vechi lepădăm; aspră este iarna, dar dulce este Raiul; plin
de durere este înghețul, dar plăcută este desfătarea. Să nu ne abatem,
o, împreună-luptătorilor! Să răbdăm puțin, ca să ne încununăm cu
cununi de biruință de la Hristos Dumnezeu şi Mântuitorul sufletelor
noastre.
Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El toate
popoarele. (Psalmul 116, 1)
Aruncând de pe ei toată îmbrăcămintea și intrând fără de frică în
lac, Sfinții Mucenici grăiau unul către altul: pentru Raiul pe care l-am
pierdut să nu mai răbdăm astăzi pe noi haina cea stricăcioasă. Cei ce
am îmbrăcat-o odinioară din pricina şarpelui celui aducător de
stricăciune, să ne dezbrăcăm acum pentru învierea tuturor. Să
defăimăm acum gheața care ne topeşte şi să urâm trupul, ca să ne
încununăm cu cununi de biruință de la Hristos Dumnezeul şi
Mântuitorul sufletelor noastre.
Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în
veac. (Psalmul 116, 2)
Socotind chinurile ca pe nişte desfătări și alergând spre lacul cel
înghețat întocmai ca la o apă plăcută, Sfinţii Mucenici grăiau: Să nu ne
înfricoşăm de vremea aceasta de iarnă, ca să fugim de înfricoşătoarea
gheenă a focului; să ardă piciorul, ca să dănţuiască de-a pururi; iar
mâna să se rupă, ca să se înalţe la Domnul. Să nu ne fie milă de firea
cea muritoare, ci să alegem mai bine moartea, ca să ne încununăm cu
cununi de biruinţă de la Hristos, Dumnezeul şi Mântuitorul sufletelor
noastre.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
A Sfinţilor Mucenici - glasul 2
Răbdând vitejeşte cele de aici și bucurându-se de cele nădăjduite,
Sfinţii Mucenici au grăit unul către altul: Nu de haină ne dezbrăcăm, ci
pe omul cel vechi lepădăm; aspră este iarna, dar dulce este Raiul; plin
de durere este înghețul, dar plăcută este desfătarea. Să nu ne abatem,
o, împreună-luptătorilor! Să răbdăm puțin, ca să ne încununăm cu
cununi de biruință de la Hristos Dumnezeu şi Mântuitorul sufletelor
noastre
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Dogmatica glasului 2
Trecut-a umbra legii și harul a venit; că, precum rugul n-a ars fiind
aprins, aşa Fecioară ai născut şi fecioară ai rămas. În locul stâlpului de
foc, a răsărit Soarele dreptăţii; în locul lui Moise, Hristos, mântuirea
sufletelor noastre. (se cântă cât mai rar)
În timp ce se cântă stihira de la Şi acum..., preotul face Vohodul (ieşirea
cu cădelniţa); cântăreţii coboară atunci din strană, iar după ce
PREOTUL rosteşte: Înţelepciune! Drepţi!
STRANA cântă: Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui
fără de moarte, a Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase! Venind la
apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul
şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu. Vrednic eşti în toată vremea a fi lăudat
de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viaţă, pentru
aceasta, lumea Te slăveşte.
PREOTUL: Să luăm aminte! Pace tuturor!
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Înţelepciune! Să luăm aminte!
PREOTUL: Înţelepciune!
CÂNTĂREȚUL: De la Înțelepciunea lui Solomon citire: (3, 1-9)
PREOTUL:Să luăm aminte!
CÂNTĂREȚUL citește: Sufletele drepţilor sunt în mâna lui
Dumnezeu şi chinul nu se va atinge de ele. În ochii celor fără de minte,
drepţii sunt morţi cu desăvârşire şi ieşirea lor din lume li se pare mare
nenorocire. Şi plecarea lor dintre noi, un prăpăd, dar ei sunt în pace.
Chiar dacă, în faţa oamenilor, ei au îndurat suferinţe, nădejdea lor este
plină de nemurire. Şi fiind pedepsiţi cu puţin, mare răsplată vor primi,
căci Dumnezeu i-a pus la încercare şi i-a găsit vrednici de El. Ca pe aur
în topitoare, aşa i-a lămurit, şi ca pe o jertfă de ardere întreagă i-a
primit. Străluci-vor în ziua răsplătirii şi ca nişte scântei care se lasă pe
mirişte, aşa vor fi. Judeca-vor neamurile şi stăpâni vor fi peste
popoare şi Domnul va împărăţi întru ei, în veci. Ei vor înţelege
adevărul, ca unii care şi-au pus încrederea în Domnul; cei credincioşi
vor petrece cu El în iubire, căci harul şi îndurarea sunt partea aleşilor
Lui. (se încheie melodios)
PREOTUL: Înţelepciune!
CÂNTĂREȚUL: De la Înțelepciunea lui Solomon citire: (5, 15-23; 6,
1-3)
PREOTUL:Să luăm aminte!
CÂNTĂREȚUL citește: Drepţii în veac vor fi vii şi de la Domnul
este plata lor, şi purtarea de grijă pentru ei de la Cel Preaînalt. Drept
aceea, vor primi din mâna Domnului împărăţia frumuseţii şi cununa
cea strălucitoare, căci El îi va ocroti cu dreapta Sa şi cu braţul Său;
asemenea unui scut, îi va acoperi. El va face arme din mânia Sa şi cu
ele va întări făptura mâinilor Sale ca să răsplătească vrăjmaşilor. Din
dreptate El Îşi va face platoşă şi din judecata cea nefăţarnică Îşi va
face coif. Din sfinţenia Sa va face pavăză nebiruită; Iar din cumplita Sa
mânie va face sabie ascuţită şi lumea va porni război împreună cu El
împotriva celor fără de minte. Săgeţile fulgerului Său vor porni bine
îndreptate şi vor lovi în ţintă, zburând din arcul puternic încordat al
norilor. Mânia Lui, ca o praştie, va azvârli noian de grindină; apele
mării se vor întărâta asupra lor şi râurile îi vor îneca vijelios. Duhul
puterii dumnezeieşti se va ridica împotriva lor şi ca viscolul îi va
vântura. Astfel fărădelegea va aduce pustiire pe pământ şi răutatea va
răsturna scaunele celor puternici. Ascultaţi deci, regilor, şi înţelegeţi,
luaţi învăţătură, voi, care judecaţi marginile pământului. Băgaţi în
urechi, voi cei ce stăpâniţi peste mulţimi şi care vă mândriţi cu
mulţimea popoarelor voastre. Că de la Domnul s-a dat vouă stăpânirea
şi puterea de la Cel Preaînalt. (se încheie melodios)
PREOTUL, luând lumânarea și cădelnița și stând în fața Sfintei Mese,
cântă, cădind, de trei ori, înaintea Sfintei Mese:
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea
mâinilor mele, jertfa de seară.
STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
PREOTUL rămâne în fața Sfintei Mese până ce strana repetă aceeași
cântare, după care merge în latura de miazăzi a Sfintei Mese și de acolo
rostește stihul întâi, cădind de trei ori:
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul
rugăciunii mele, când strig către Tine!
STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
PREOTUL, venind după aceea în partea dinspre răsărit, rostește stihul
al doilea, cădind de trei ori:
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul
buzelor mele!
STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
PREOTUL merge apoi în partea dinspre miazănoapte și de aici
rostește stihul al treilea, cădind de trei ori:
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi
dezvinovăţesc păcatele mele.
STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
PREOTUL, întorcându-se spre Proscomidiar și cădind de trei ori, zice:
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
PREOTUL, întorcându-se înaintea Sfintei Mese, zice:
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Apoi, cântă el însuși:
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta...
STRANA: ...ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
În acest timp preotul tămâiază de trei ori dintre Uşile Împărăteşti spre
credincioşi. Apoi face trei metanii mari înaintea Sfintei Mese, şi,
împreună cu el, toţi credincioşii.
ECTENIA ÎNTREITĂ
PREOTUL: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru
să zicem.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor
noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta,
ne rugăm Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru Preasfinţitul Părintele nostru
(Numele), episcopul (denumirea eparhiei), pentru sănătatea și
mântuirea lui.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român
de pretutindeni, pentru conducătorii țării noastre, pentru mai marii
orașelor și ai satelor şi pentru iubitoarea de Hristos oaste, pentru
sănătatea şi pentru mântuirea lor.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi, ieromonahi,
ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru Hristos
fraţi ai noştri.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii
ctitori ai acestei sfinte biserici şi pentru toţi cei mai înainte adormiţi
părinţi şi fraţi ai noştri dreptslăvitori creştini, care odihnesc aici şi
pretutindeni.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea,
mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui
Dumnezeu enoriaşi, ctitori şi binefăcători ai acestui sfânt locaş.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Aici se pot pune cereri pentru diferite trebuințe, care sunt
tipărite la sfârșitul Liturghierului.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în
sfânta şi întru tot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc,
pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi aşteaptă de la
Tine mare şi multă milă.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
În timpul Ecteniei PREOTUL zice în taină Rugăciunea cererii
stăruitoare: Doamne, Dumnezeul nostru, primește această rugăciune
stăruitoare de la noi, robii Tăi și ne miluiește, după mulțimea milei
Tale, și trimite îndurările Tale peste noi și peste tot poporul Tău, care
așteaptă de la Tine mare și bogată milă.
şi cu glas tare Ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni
Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.