Liturghia Darurilor, 01.05.2024, Miercuri Seară, Sfânta Și Marea Joi

VECERNIA UNITĂ CU SFÂNTA LITURGHIE
a Darurilor înainte-sfințite a Sfântului Ierarh Grigorie Dialogul

din 1 mai 2024, miercuri seară: Sfânta și Marea Joi: Aducerea
moaștelor Sfântului Ierarh Atanasie cel Mare, arhiepiscopul
Alexandriei; †) Sfântul Ierarh Atanasie al III-lea (Patelarie),
patriarhul Constantinopolului; Sfânta Matrona de la Moscova
PREOTUL: Binecuvântată este împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului

Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
Dacă nu s-a citit Ceasul al nouălea, se rostesc mai întâi Rugăciunile începătoare:
STRANA: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și
toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te
sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește,
Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe
noi. (de trei ori, cu câte o închinăciune)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele
noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă
neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește. (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău. Vie Împărăţia
Ta. Facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre
ființă, dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri; şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel
viclean.
PREOTUL: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi
a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin. Doamne miluiește. (de 12 ori)
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi
Dumnezeul nostru! (făcând de fiecare dată o închinăciune)
În timpul citirii de către cântăreț a Psalmului 103, PREOTUL rostește în taină
cele șapte rugăciuni ale Vecerniei:
Şi citeşte rar, cu glas lin şi dulce:
Psalmul 103
1. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne Dumnezeul meu,
măritu-Te-ai foarte!
2. În strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat, Cel ce Te îmbraci cu
lumina ca şi cu o haină.
3. Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de
deasupra ale lui;
4. Cel ce pui norii suirea Ta, Cel ce umbli peste aripile vânturilor;
5. Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc.
6. Cel ce ai întemeiat pământul pe temeliile lui şi nu se va clătina în veacul
veacului.
7. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui; peste munţi vor sta ape.
8. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa.
9. Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele.
10. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să acopere
pământul.
11. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor vor trece ape.
12. Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor potoli.
13. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da
glas.
14. Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul
lucrurilor Tale se va sătura pământul.
15. Cel ce răsari iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre trebuinţa oamenilor;
16. Ca să scoată pâine din pământ; şi vinul veseleşte inima omului;
17. Ca să veselească faţa cu untdelemn, şi pâinea inima omului o întăreşte.
18. Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit; acolo
păsările îşi vor face cuib.
19. Locaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi, adăpost cerbilor,
stâncile, scăpare iepurilor.
20. Făcut-ai luna spre vremi, soarele şi-a cunoscut apusul său.
21. Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele pădurii.
22. Puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu mâncarea
lor.
23. Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca.
24. Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara.
25. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut!
Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta.
26. Marea aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc târâtoare cărora nu
este număr, vietăţi mici şi mari;
27. Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace
în ea.
28. Toate către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme.
29. Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple
de bunătăţi.
30. Dar întorcându-Ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor şi se vor
sfârşi şi în ţărână se vor întoarce.
31. Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului.
32. Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.
33. Cel ce caută spre pământ şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce Se
atinge de munţi şi fumegă.
34. Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi.
35. Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul.
36. Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu mai fie.
Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.
Soarele şi-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte. Cât
s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Aliluia! Aliluia! Aliluia! Slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia! Aliluia! Aliluia! Slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia! Aliluia! Aliluia! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (se încheie
melodios)
Ectenia mare
PREOTUL: Cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor noastre,
Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru pacea a toată lumea, pentru buna stare a sfintelor lui
Dumnezeu Biserici şi pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru sfântă biserica aceasta şi pentru cei ce cu credinţă, cu
evlavie şi cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru Preasfinţitul Părintele nostru (Numele), episcopul
(denumirea eparhiei), pentru cinstita preoţime şi cea întru Hristos diaconime,
pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni, pentru
conducătorii ţării noastre, pentru mai marii orașelor și ai satelor și pentru
iubitoarea de Hristos armată, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru sfânt locaşul acesta, orașul acesta, ţara aceasta şi
pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele,
PREOTUL: Pentru buna-întocmire a văzduhului, pentru îmbelşugarea
roadelor pământului şi pentru vremuri paşnice, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru cei ce călătoresc pe uscat, pe ape şi prin aer, pentru cei
bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiţi şi pentru mântuirea lor,
PREOTUL: Pentru ca să fim izbăviţi noi, de tot necazul, mânia, primejdia şi
nevoia, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi, Dumnezeule,
cu harul Tău.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita Stăpâna
noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți Sfinții să o
pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos
Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi
Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Apoi citeşte: Catisma a 18-a
Psalmul 119
1. Către Domnul am strigat când m-am necăjit și m-a auzit.
2. Doamne, izbăvește sufletul meu de buzele nedrepte și de limba vicleană.
3. Ce se va da ție și ce vei câștiga de la limba vicleană?
4. Săgeți ascuțite cu cărbuni aprinși, trase de Cel puternic.
5. Vai mie, că pribegia mea s-a prelungit, că locuiesc în corturile lui
Chedar!
6. Mult a pribegit sufletul meu.
7. Cu cei ce urau pacea, făcător de pace eram; când grăiam lor, se luptau
cu mine în zadar.
Psalmul 120
1. Ridicat-am ochii mei la munți, de unde va veni ajutorul meu,
2. Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a făcut cerul și pământul.
3. Nu va lăsa să se clatine piciorul tău, nici nu va dormita Cel ce te păzește.
4. Iată, nu va dormita, nici nu va adormi Cel ce păzește pe Israel.
5. Domnul te va păzi pe tine; Domnul este acoperământul tău de-a dreapta
ta.
6. Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea.
7. Domnul te va păzi pe tine de tot răul; păzi-va sufletul tău.
8. Domnul va păzi intrarea ta și ieșirea ta, de acum și până în veac.
Psalmul 121
1. Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: „În casa Domnului vom merge!“
2. Stăteau picioarele noastre în curțile tale, Ierusalime!
3. Ierusalimul, cel ce este zidit ca o cetate, ale cărei porți sunt strâns unite.
4. Că acolo s-au suit semințiile, semințiile Domnului, după legea lui Israel,
ca să laude numele Domnului.
5. Că acolo s-au așezat scaunele la judecată, scaunele pentru casa lui
David.
6. Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului și pentru îndestularea celor ce te
iubesc pe tine.
7. Să fie pace în întăriturile tale și îndestulare în turnurile tale.
8. Pentru frații mei și pentru vecinii mei grăiam, despre tine, pace.
9. Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru am dorit cele bune ție.
Psalmul 122
1. Către Tine, Cel ce locuiești în cer, am ridicat ochii mei.
2. Iată, precum sunt ochii robilor la mâinile stăpânilor lor, precum sunt
ochii slujnicei la mâinile stăpânei sale, așa sunt ochii noștri către Domnul
Dumnezeul nostru, până ce Se va milostivi spre noi.
3. Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că mult ne-am săturat
de defăimare,
4. Că prea mult s-a săturat sufletul nostru de ocara celor îndestulați și de
defăimarea celor mândri.
Psalmul 123
1. De n-ar fi fost Domnul cu noi, să spună Israel!
2. De n-ar fi fost Domnul cu noi, când s-au ridicat oamenii împotriva
noastră,
3. De vii ne-ar fi înghițit pe noi, când s-a aprins mânia lor împotriva noastră.
4. Apa ne-ar fi înecat pe noi, șuvoi ar fi trecut peste sufletul nostru.
5. Atunci ar fi trecut peste sufletul nostru valuri înspăimântătoare.
6. Binecuvântat este Domnul, Care nu ne-a dat pe noi spre vânare dinților
lor.
7. Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre din cursa vânătorilor; cursa s-a
sfărâmat și noi ne-am izbăvit.
8. Ajutorul nostru este în numele Domnului, Cel ce a făcut cerul și
pământul.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Aliluia! Aliluia! Aliluia! Slavă Ție, Dumnezeule!
Aliluia! Aliluia! Aliluia! Slavă Ție, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Ectenia mică
PREOTUL: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, pe noi, Dumnezeule,
cu harul Tău.
pomenim.
PREOTUL: Că a Ta este stăpânirea şi a Ta este împărăţia şi puterea şi
slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
Psalmul 124
1. Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului; nu se va clătina în
veac cel ce locuiește în Ierusalim.
2. Munți sunt împrejurul lui și Domnul împrejurul poporului Său, de acum
și până în veac.
3. Că nu va lăsa Domnul toiagul păcătoșilor peste soarta drepților, ca să
nu-şi întindă drepții întru fărădelege mâinile lor.
4. Fă bine, Doamne, celor buni și celor drepți cu inima;
5. Iar pe cei ce se abat pe căi nedrepte, Domnul îi va duce cu cei ce
lucrează fărădelegea. Pace peste Israel!
Psalmul 125
1. Când a întors Domnul robia Sionului, ne-am umplut de mângâiere.
2. Atunci s-a umplut de bucurie gura noastră, și limba noastră de veselie;
atunci se zicea între neamuri: „Mari lucruri a făcut Domnul cu ei!“
3. Mari lucruri a făcut Domnul cu noi; ne-a umplut de bucurie.
4. Întoarce, Doamne, robia noastră, cum întorci pâraiele spre miazăzi.
5. Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera.
6. Mergând, mergeau și plângeau, aruncând semințele lor, dar venind, vor
veni cu bucurie, ridicând snopii lor.
Psalmul 126
1. De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar
păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzește.
2. În zadar vă sculați dis-de-dimineață, în zadar vă culcați târziu, voi, care
mâncați pâinea durerii, dacă nu v-ar da Domnul somn, iubiți ai Săi.
3. Iată, fiii sunt moștenirea Domnului, răsplata rodului pântecelui.
4. Precum sunt săgețile în mâna celui viteaz, așa sunt copiii părinților
tineri.
5. Fericit este omul care-şi va umple casa de copii; nu se va rușina când va
grăi cu vrăjmașii săi în poartă.
Psalmul 127
1. Fericiți toți cei ce se tem de Domnul, care umblă în căile Lui.
2. Rodul muncii mâinilor tale vei mânca. Fericit ești; bine-ţi va fi!
3. Femeia ta ca o vie roditoare în laturile casei tale; fiii tăi ca niște vlăstare
tinere de măslin, împrejurul mesei tale.
4. Iată, așa se va binecuvânta omul cel ce se teme de Domnul.
5. Te va binecuvânta Domnul din Sion și vei vedea bunătățile Ierusalimului
în toate zilele vieții tale.
6. Și vei vedea pe fiii fiilor tăi. Pace peste Israel!
Psalmul 128
1. De multe ori s-au luptat cu mine, din tinerețile mele, să spună Israel!
2. De multe ori s-au luptat cu mine, din tinerețile mele, și nu m-au biruit.
3. Spatele mi-au lovit păcătoșii, întins-au nelegiuirea lor;
4. Dar Domnul Cel drept a tăiat grumajii păcătoșilor.
5. Să se rușineze și să se întoarcă înapoi toți cei ce urăsc Sionul.
6. Facă-se ca iarba de pe acoperișuri, care mai înainte de a fi smulsă s-a
uscat,
7. Din care nu şi-a umplut mâna lui secerătorul și sânul său cel ce adună
snopii,
8. Și trecătorii nu vor zice: „Binecuvântarea Domnului fie peste voi!“ sau:
„Vă binecuvântăm în numele Domnului!“
Ectenia mică
cu harul Tău.
pomenim.
PREOTUL: Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm,
Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
Psalmul 129
1. Dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne! Doamne, auzi glasul
meu!
2. Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele.
3. De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi?
4. Că la Tine este milostivirea.
5. Pentru numele Tău, Te-am așteptat, Doamne; așteptat-a sufletul meu
spre cuvântul Tău.
6. Nădăjduit-a sufletul meu în Domnul din straja dimineții până în noapte.
Din straja dimineții să nădăjduiască Israel spre Domnul.
7. Că la Domnul este mila și multă mântuire la El,
8. Și El va izbăvi pe Israel din toate fărădelegile lui.
Psalmul 130
1. Doamne, nu s-a mândrit inima mea, nici nu s-au înălțat ochii mei, nici n-
am umblat după lucruri mari, nici după lucruri mai presus de mine,
2. Dimpotrivă, mi-am smerit și mi-am domolit sufletul meu, ca un prunc
înțărcat de mama lui, ca răsplată a sufletului meu.
3. Să nădăjduiască Israel în Domnul, de acum și până în veac!
Psalmul 131
1. Adu-Ţi aminte, Doamne, de David și de toate blândețile lui.
2. Cum s-a jurat Domnului și a făgăduit Dumnezeului lui Iacob:
3. Nu voi intra în locașul casei mele, nu mă voi sui pe patul meu de odihnă,
4. Nu voi da somn ochilor mei și genelor mele dormitare și odihnă
tâmplelor mele,
5. Până ce nu voi afla loc Domnului, locaș Dumnezeului lui Iacob.
6. Iată, am auzit de chivotul legii; în Efrata l-am găsit, în țarina lui Iaar.
7. Intra-vom în locașurile Lui, închina-ne-vom la locul unde au stat
picioarele Lui. (cântat)
ATENȚIE !!! - Acum în Sfântul Altar sună clopoțelul și se face tăcere
deplină, iar cântăreții împreună cu credincioșii îngenunchează. Preotul ridică Sfântul
Disc în dreptul frunții și merge la Proscomidiar, ocolind Sfânta Masă pe dreapta;
paracliserul merge înainte cu lumânarea aprinsă și cu cădelnița, tămâind. Când Preotul
a ajuns cu Sfintele la Proscomidiar se sună iarăși clopoțelul, credincioșii se ridică, iar
CÂNTĂREȚUL continuă citirea:
8. Scoală-Te, Doamne, întru odihna Ta, Tu și chivotul sfințirii Tale.
9. Preoții Tăi se vor îmbrăca cu dreptate, și cuvioșii Tăi se vor bucura.
10. Din pricina lui David, robul Tău, să nu întorci fața unsului Tău.
11. Juratu-S-a Domnul lui David adevărul și nu-l va lepăda: „Din rodul
pântecelui tău voi pune pe scaunul tău,
12. De vor păzi fiii tăi legământul Meu și mărturiile acestea ale Mele, în care
îi voi învăța pe ei, și fiii lor vor ședea până în veac pe scaunul tău“.
13. Că a ales Domnul Sionul și l-a ales ca locuință Lui.
14. „Aceasta este odihna Mea în veacul veacului. Aici voi locui, că l-am
ales pe el.
15. Roadele lui le voi binecuvânta foarte; pe săracii lui îi voi sătura cu
pâine.
16. Pe preoții lui îi voi îmbrăca cu izbăvire, și cuvioșii lui cu bucurie se vor
bucura.
17. Acolo voi face să răsară puterea lui David, gătit-am făclie unsului Meu.
18. Pe vrăjmașii lui îi voi îmbrăca cu rușine, iar pe dânsul va înflori
sfințenia Mea“.
Psalmul 132
Un psalm al lui David. O cântare a treptelor
1. Iată acum, ce este bun și ce este frumos, decât numai a locui frații
împreună!
2. Aceasta este ca mirul pe cap, care se coboară pe barbă, pe barba lui
Aaron, care se coboară pe marginea veșmintelor lui.
3. Aceasta este ca roua Ermonului, ce se coboară pe munții Sionului, că
unde este unire, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viața până în veac.
Psalmul 133
1. Iată acum, binecuvântați pe Domnul, toate slugile Domnului, care stați în
casa Domnului, în curțile casei Dumnezeului nostru.
2. Noaptea ridicați mâinile voastre spre cele sfinte și binecuvântați pe
Domnul.
3. Te va binecuvânta Domnul din Sion, Cel ce a făcut cerul și pământul.
(se încheie melodios)
Ectenia mică
cu harul Tău.
pomenim.
PREOTUL: Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție slavă înălțăm, Tatălui și
Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
Psalmul 140
Stihurile următoare se cântă pe glasul 1:
1. Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! auzi-mă Doamne!
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul rugăciunii mele,
când strig către Tine. Auzi-mă, Doamne!
2. Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea Ta; ridicarea
mâinilor mele - jertfă de seară! Auzi-mă, Doamne!
Stihurile următoare se citesc, sau se cântă pe același glas:
3. Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor
mele.
4. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc
păcatele mele; iar cu oamenii cei ce fac fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor.
5. Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra, iar untdelemnul păcătoşilor
să nu ungă capul meu; că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor.
6. Prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor. Auzi-se-vor graiurile mele,
că s-au îndulcit,
7. Ca o brazdă de pământ s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor
lângă iad.
8. Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nădăjduit, să
nu iei sufletul meu.
9. Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce fac
fărădelege.
10. Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu până ce voi trece.
Psalmul 141
1. Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-
am rugat.
2. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi
spune.
3. Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele. În
calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
4. Luat-am seama de-a dreapta şi am privit, şi nu era cine să mă cunoască.
Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu.
5. Strigat-am către Tine, Doamne, și am zis: Tu eşti nădejdea mea, Tu ești
partea mea în pământul celor vii.
6. Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. Izbăveşte-mă de cei
ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.
Şi îndată se cântă:
Stihirile pe 10
Stihirile idiomele ale Triodului – glasul 1
Scoate din temniţă sufletul meu, ca să mărturisească numelui Tău.
(Psalmul 141)
Pe Tine, Fiul Fecioarei, cunoscându-Te păcătoasa că eşti Dumnezeu, a zis
cu plângere, rugându-se, ca una ce făcuse lucruri vrednice de lacrimi: Dezleagă-
mi datoria, precum mi-am dezlegat şi eu părul; iubeşte-mă pe mine, cea care Te
iubesc şi care, după dreptate, eram defăimată, şi Te voi propovădui, alături de
vameşi, Făcătorule de bine, Iubitorule de oameni.
Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie. (Psalmul 141)
Mirul cel de mult preţ l-a amestecat păcătoasa cu lacrimi, şi l-a turnat peste
preacuratele Tale picioare, sărutându-le. Precum pe aceea îndată ai îndreptat-o,
dăruieşte-ne şi nouă iertare, Cel ce ai pătimit pentru noi, şi ne mântuieşte.
Dintru adâncuri am strigat către Tine: Doamne, Doamne, auzi glasul meu.
(Psalmul 129)
Când păcătoasa aducea mirul, atunci s-a înţeles ucenicul cu cei fără de
lege. Aceea se bucura turnând mirul cel de mult preţ, iar el se grăbea să vândă
pe Cel fără de preţ; aceea a cunoscut pe Stăpânul, iar acesta se despărţea de
Stăpânul; aceea se mântuia, iar Iuda se făcea rob al vrăjmaşului. Rea este
lenevirea, mare este pocăinţa, pe care dăruieşte-o mie, Mântuitorule, Cel ce ai
pătimit pentru noi, şi ne mântuieşte pe noi.
Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele. (Psalmul 129)
Vai de ticăloşia lui Iuda! Văzut-a pe păcătoasa sărutând tălpile
Mântuitorului, şi a gândit cu vicleşug la sărutarea vânzării. Aceea şi-a dezlegat
părul, iar acesta s-a legat cu mânia, aducând în loc de mir răutatea cea urât-
mirositoare; că pizma nu ştie să cinstească lucrul cel de folos. Vai de ticăloşia lui
Iuda, de care izbăveşte, Dumnezeule, sufletele noastre.
Glasul 2
De te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? Că la Tine
este milostivirea. (Psalmul 129)
Păcătoasa a alergat să cumpere mir de mult preţ, să ungă pe Făcătorul de
bine şi a grăit către vânzătorul de mir: Dă-mi mir, ca să ung şi eu pe Cel ce a
şters toate păcatele mele.
Glasul 6
Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul meu spre
cuvântul Tău, nădăjduit-a sufletul meu în Domnul. (Psalmul 129)
Cea cufundată în păcate Te-a aflat pe Tine liman de mântuire, şi îndată,
turnându-Ţi mirul, cu lacrimi, a grăit: Iată, Cel ce aduce pocăinţa păcătoşilor! Ci
mă izbăveşte, Stăpâne, din noianul păcatului, pentru mare mila Ta.
Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii, să nădăjduiască
Israel spre Domnul. (Psalmul 129)
Astăzi a venit Hristos în casa fariseului, şi apropiindu-se o femeie
păcătoasă, s-a aruncat la picioarele Lui, grăind: Vezi pe cea cufundată în păcate,
pe cea deznădăjduită pentru fapte, pe cea nelepădată de către bunătatea Ta; şi-
mi dă, Doamne, iertare de cele rele şi mă mântuieşte.
Că la Domnul este milă, şi multă mântuire la El şi El va izbăvi pe Israel din
toate farădelegile lui. (Psalmul 129)
Întins-a păcătoasa părul său Ţie, Stăpânului, întins-a şi Iuda mâinile sale la
cei fără de lege. Aceea ca să ia iertare, iar acesta ca să ia arginţi. Pentru aceasta
grăim către Tine, Celui ce ai fost vândut şi ne-ai mântuit pe noi: Doamne, slavă
Ţie!
Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El toate popoarele.
(Psalmul 116, 1)
Venit-a la Tine femeia cea necurată şi întinată, vărsând lacrimi pe
picioarele Tale, Mântuitorule, dinainte vestind Pătimirea Ta. Cum mă voi uita la
Tine, Stăpâne? Că Tu ai venit să mântuieşti pe păcătoasă. Ridică-mă din adânc
pe mine cea moartă, Cel ce ai ridicat pe Lazăr din mormânt, fiind mort de patru
zile. Primeşte-mă pe mine ticăloasa, Doamne, şi mă mântuieşte.
Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac.
(Psalmul 116, 2)
Cea defăimată pentru viaţă şi recunoscută pentru întoarcere, purtând
miresme, s-a apropiat de Tine, grăind: Să nu mă lepezi pe mine păcătoasa, Cel ce
Te-ai născut din Fecioară; să nu treci cu vederea lacrimile mele, Cel ce eşti
bucuria îngerilor; ci mă primeşte pe mine, cea care mă pocăiesc, pe care nu m-ai
lepădat când păcătuiam, Doamne, pentru mare mila Ta.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Alcătuire a monahiei Casiana - glasul 8
Doamne, femeia ceea ce căzuse în păcate multe, simţind Dumnezeirea Ta,
luând rânduială de mironosiţă, şi tânguindu-se, a adus Ţie mir mai înainte de
îngropare, zicând: Vai mie! Că noapte îmi este mie înfierbântarea desfrâului şi
întunecată şi fără de lună pofta păcatului. Primeşte izvoarele lacrimilor mele, Cel
ce scoţi cu norii apa din mare; pleacă-Te spre suspinurile inimii mele, Cel ce ai
plecat cerurile cu nespusa plecăciune. Ca să sărut preacuratele Tale picioare şi
să le şterg pe ele iarăşi cu părul capului meu. Al căror sunet auzindu-l cu
urechile Eva în rai în amiazăzi, de frică s-a ascuns. Cine va cerceta mulţimea
păcatelor mele şi adâncurile judecăţilor Tale, Mântuitorul sufletelor, Izbăvitorul
meu? Să nu mă treci cu vederea pe mine, roaba Ta, Cel ce ai nemăsurată milă.
(se cântă cât mai rar)
În timp ce se cântă stihira de la „Şi acum...“, preotul face Vohodul cu Evanghelia,
cântăreţii coboară atunci din strană, iar după ce
PREOTUL rosteşte: Înţelepciune! Drepţi!
STRANA cântă: Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de
moarte, a Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase! Venind la apusul soarelui,
văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh,
Dumnezeu. Vrednic eşti în toată vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui
Dumnezeu, Cel ce dai viaţă, pentru aceasta, lumea Te slăveşte.
PREOTUL: Să luăm aminte! Pace tuturor!
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Înţelepciune! Să luăm aminte!
STRANA cântă: Primul Prochimen al Triodului - glasul 4

Lăudaţi pe Dumnezeul cerului, că în veac este mila Lui. (Psalmul 135, 26)
Stih: Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor, că în veac este mila Lui. (Psalmul
135, 26)
Lăudaţi pe Dumnezeul cerului, că în veac este mila Lui.
Lăudaţi pe Dumnezeul cerului, că în veac este mila Lui.
Prima Paremie din Triod
PREOTUL: Înţelepciune!
CÂNTĂREȚUL: De la Ieşire, citire: (III, 11 - 22)
PREOTUL: Să luăm aminte!
CÂNTĂREȚUL citeşte: Iar după multă vreme, când Moise se făcuse mare, a
ieşit la fiii lui Israel, fraţii săi, şi a văzut muncile lor cele grele. Cu prilejul acesta a
văzut el pe un egiptean că bătea pe un evreu dintre fiii lui Israel, fraţii săi; şi
căutând încoace şi încolo şi nevăzând pe nimeni, el a ucis pe egiptean şi l-a
ascuns în nisip. Apoi iarăşi a doua zi, a văzut doi evrei certându-se şi a zis
asupritorului: Pentru ce baţi pe aproapele tău? Acela însă i-a răspuns: Cine te-a
pus căpetenie şi judecător peste noi? Nu cumva vrei să mă omori şi pe mine,
cum ai omorât ieri pe egipteanul acela? Şi s-a spăimântat Moise şi a zis: Cu
adevărat s-a vădit fapta aceasta! Iar dacă a aflat Faraon de fapta aceasta, el a voit
să ucidă pe Moise. Moise însă a fugit de la faţa lui Faraon şi s-a dus în ţara
Madian; şi sosind în ţara Madian, s-a oprit la o fântână. Preotul din Madian însă
avea şapte fete, care păşteau oile tatălui lor. Şi venind acestea au scos apă şi au
umplut adăpătorile, ca să adape oile tatălui lor. Dar venind păstorii, le-au alungat.
Atunci s-a sculat Moise şi le-a apărat, le-a scos apă şi le-a adăpat oile. Mergând
ele la tatăl lor, Raguel, acesta le-a zis: Cum de aţi venit astăzi aşa de curând? Iar
ele au zis: Un egiptean oarecare ne-a apărat de păstori, ne-a scos apă şi ne-a
adăpat oile noastre. Zis-a acela către fiicele sale: Dar unde este acela? De ce l-aţi
lăsat? Chemaţi-l şi daţi-i să mănânce pâine! Şi a rămas Moise la omul acela, iar el
a dat pe fiica sa Sefora de soţie lui Moise. Aceasta luând în pântece, a născut un
fiu, şi i-a pus Moise numele Gherşom, zicând: Am ajuns pribeag în ţară străină.
Şi luând iarăşi femeia în pântece, a născut alt fiu şi i-a pus numele Eliezer, pentru
că şi-a zis: Dumnezeul tatălui meu mi-a fost ajutor şi m-a scăpat din mâna lui
Faraon. (se încheie melodios)
PREOTUL: Înţelepciune! Să luăm aminte!
STRANA cântă: Al doilea Prochimen al Triodului - glasul 4

Doamne, mila Ta este în veac; lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu
vederea. (Psalmul 137, 8)
Stih: Lăuda-Te-voi, Doamne, cu toată inima mea, că ai auzit cuvintele gurii
mele, şi înaintea îngerilor voi cânta Ţie. (Psalmul 137, 1)
vederea.
vederea.
CÂNTĂREȚUL: Porunciți!
PREOTUL, luând cu amândouă mâinile cădelniţa şi sfeşnicul cu lumânare, din
faţa Sfintelor Uşi, se întoarce spre răsărit şi, însemnând în semnul crucii în faţa Sfintei
Mese, zice: Înţelepciune! Drepţi!
Apoi întorcându-se spre apus, către credincioşi, vine între Ușile Împărătești și,
făcând iarăși semnul Sfintei Cruci, zice cu glas tare: Lumina lui Hristos luminează
tuturor.
A doua Paremie din Triod

PREOTUL: Înţelepciune!
CÂNTĂREȚUL: De la Iov, citire: (II, 1 - 10)
PREOTUL: Să luăm aminte!
CÂNTĂREȚUL citeşte: Apoi iarăşi veniră, într-o zi, îngerii lui Dumnezeu, să
se înfăţişeze înaintea Domnului şi Satan veni şi el, printre ei, să se înfăţişeze
înaintea Domnului. Şi Domnul a zis către Satan: De unde vii? Iar Satan a răspuns
Domnului, şi a zis: Am dat târcoale pe pământ şi m-am plimbat în sus şi în jos. Şi
Domnul a zis către Satan: Ai luat tu seama la robul Meu Iov? Că nu este niciunul
ca el pe pământ, fără prihană şi drept şi temător de Dumnezeu şi care să se
ferească de ce este rău? El se ţine cu putere în statornicia lui şi tu M-ai întărâtat
pe nedrept împotriva lui, ca să-l prăpădesc. Dar Satan a răspuns Domnului, şi a
zis: Cojoc pentru cojoc! Că tot ce are omul dă pentru viaţa lui. Dar ia întinde-Ţi
mâna şi atinge-Te de osul şi de carnea lui! Să vedem dacă nu Te va blestema în
faţă. Şi Domnul a zis către Satan: îl dau în puterea ta! Numai nu te atinge de viaţa
lui. Atunci Satan a plecat dinaintea Domnului şi a lovit pe Iov cu lepră, din tălpile
picioarelor până în creştetul capului. Şi a luat Iov un ciob ca să se scarpine şi
şedea pe gunoi, afară din oraş. Atunci nevasta lui a zis către el: Te ţii mereu în
statornicia ta? Blestemă pe Dumnezeu şi mori! Dar Iov i-a răspuns: Vorbeşti cum
ar vorbi una dintre femeile nebune! Ce? Dacă am primit de la Dumnezeu cele
bune, nu vom primi oare şi pe cele rele? Şi între toate acestea, Iov n-a păcătuit
deloc cu buzele sale. (se încheie melodios)
cădind, de trei ori, înaintea Sfintei Mese:
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor
mele, jertfa de seară.
STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta;
ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
PREOTUL rămâne în fața Sfintei Mese până ce strana repetă aceeași cântare,
după care merge în latura de miazăzi a Sfintei Mese și de acolo rostește stihul întâi,
cădind de trei ori:
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul rugăciunii
mele, când strig către Tine!
PREOTUL, venind după aceea în partea dinspre răsărit, rostește stihul al doilea,
cădind de trei ori:
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor
mele!
PREOTUL merge apoi în partea dinspre miazănoapte și de aici rostește stihul al
treilea, cădind de trei ori:
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc
păcatele mele.
PREOTUL, întorcându-se spre Proscomidiar și cădind de trei ori, zice: Slavă
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
PREOTUL, întorcându-se înaintea Sfintei Mese, zice: Și acum și pururea și în
vecii vecilor. Amin.
Apoi, cântă el însuși: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta...
STRANA: ...ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară. Să se îndrepteze
rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
În acest timp preotul tămâiază de trei ori dintre Uşile Împărăteşti spre credincioşi.
Apoi face trei metanii mari înaintea Sfintei Mese, şi, împreună cu el, toţi
credincioşii.
Citirea Sfintei Evanghelii

PREOTUL: Înţelepciune! Drepţi! Să ascultăm Sfânta Evanghelie! Pace
tuturor!
STRANA: Şi duhului tău!
PREOTUL: Din Sfânta Evanghelie de la Matei citire.
STRANA: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
PREOTUL: Să luăm aminte. Preotul citeşte Evanghelia de la Matei.
STRANA: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Ectenia întreită (a cererii stăruitoare)

PREOTUL: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru să zicem.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor noştri,
rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
PREOTUL: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, ne rugăm
Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru Preasfinţitul Părintele nostru (Numele),
episcopul (denumirea eparhiei), pentru sănătatea și mântuirea lui.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român de
pretutindeni, pentru conducătorii țării noastre, pentru mai marii orașelor și ai
satelor şi pentru iubitoarea de Hristos oaste, pentru sănătatea şi pentru
mântuirea lor.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi, ieromonahi,
ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru Hristos fraţi ai
noştri.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai
acestei sfinte biserici şi pentru toţi cei mai înainte adormiţi părinţi şi fraţi ai
noştri dreptslăvitori creştini, care odihnesc aici şi pretutindeni.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea,
cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu enoriaşi, ctitori şi
binefăcători ai acestui sfânt locaş.
PREOTUL: Aici se pot pune cereri pentru diferite trebuințe, care sunt tipărite la
sfârșitul Liturghierului.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în sfânta şi
întru tot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei ce cântă
şi pentru poporul ce stă înainte şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă.
Rugăciunea cererii stăruitoare

PREOTUL rosteşte, în taină: Doamne, Dumnezeul nostru, primește această
rugăciune stăruitoare de la noi, robii Tăi și ne miluiește, după mulțimea milei
Tale, și trimite îndurările Tale peste noi și peste tot poporul Tău, care așteaptă de
la Tine mare și bogată milă.
Şi, cu glas tare, rosteşte Ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni
Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
Ectenia pentru cei chemaţi

PREOTUL: Rugaţi-vă cei chemaţi, Domnului.
PREOTUL: Cei credincioşi, pentru cei chemaţi să ne rugăm, ca Domnul să-
i miluiască pe dânșii.
PREOTUL: Să-i înveţe cuvântul adevărului.
PREOTUL: Să le descopere Evanghelia dreptăţii.
PREOTUL: Să-i unească pe ei cu Sfânta Sa sobornicescă şi apostolică
Biserică.
PREOTUL: Mântuieşte, miluieşte, apără şi-i păzeşte pe ei, Dumnezeule, cu
harul Tău.
PREOTUL: Cei chemaţi, capetele voastre Domnului să le plecaţi.
STRANA: Ţie, Doamne.
Rugăciunea pentru cei chemați

PREOTUL citește, în taină: Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Ziditorule și
Făcătorule a toate, Cel ce voiești ca toți să se mântuiască și la cunoștința
adevărului să vină, caută spre robii Tăi cei chemați și-i izbăvește pe dânșii de
înșelăciunea cea veche și de vicleșugul potrivnicului Cheamă-i pe dânșii la viața
cea veșnică; luminează sufletele și trupurile lor; numără-i cu turma Ta cea
cuvântătoare, peste care a fost chemat numele Tău cel sfânt.
Ca şi aceştia împreună cu noi să mărească preacinstitul şi de mare
cuviinţă numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi
în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
Ectenia pentru cei chemaţi pentru luminare

PREOTUL: Câți sunteți chemați ieșiți! Cei chemați ieșiți! Câți sunteți pentru
luminare apropiați-vă! Rugați-vă cei pentru luminare Domnului.
PREOTUL: Cei credincioși, pentru frații care se pregătesc pentru sfânta
luminare și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Ca Domnul Dumnezeul nostru să-i întărească pe dânșii și să le
dea putere.
PREOTUL: Să-i lumineze cu lumina cunoștinței și a dreptei credințe.
PREOTUL: Să-i învrednicească, la vremea cuvenită, de baia nașterii de a
doua, de iertarea păcatelor și de veșmântul nestricăciunii.
PREOTUL: Să-i nască din nou prin apă și prin Duh.
PREOTUL: Să le dăruiască lor desăvârșirea credinței.
PREOTUL: Să-i numere cu sfânta și aleasa Lui turmă.
PREOTUL: Apără, mântuiește, miluiește și-i păzește pe dânșii,
Dumnezeule, cu harul Tău.
PREOTUL: Cei pentru luminare, capetele voastre Domnului să le plecați.
Rugăciunea pentru cei care se pregătesc pentru sfânta luminare

PREOTUL citește în taină: Arată, Stăpâne, fața Ta peste cei care se
pregătesc pentru sfânta luminare și doresc să se curățească de întinăciunea
păcatului; luminează gândul lor; fă-i statornici în credință, întărește-i în nădejde,
desăvârșește-i în dragoste, arată-i mădulare cinstite ale Hristosului Tău, Care S-a
dat pe Sine răscumpărare pentru sufletele noastre.
Şi cu glas tare ecfonisul: Că Tu ești luminarea noastră și Ție slavă înălțăm,
Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Câți sunteți pentru luminare ieșiți! Cei pentru luminare ieșiți!
Câți sunteți chemați ieșiți! Ca nimeni din cei chemați să nu rămână. Câți suntem
credincioși, iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Apără, mîntuiește, miluiește și ne păzește pe noi, Dumnezeule,
cu harul Tău.
Rugăciunea întâi pentru credincioși

PREOTUL citește, în taină: Dumnezeule Cel mare și lăudat, Care prin
moartea de viață făcătoare a Hristosului Tău, din stricăciune la nestricăciune ne-
ai mutat, liberează toate simțurile noastre din amorțirea patimilor, punându-le lor
povățuitor bun cugetul cel dinăuntru; și ochiul să fie ferit de toată vederea
vicleană și auzul nestrăbătut de cuvintele deșarte, iar limba curată de vorbe
necuviincioase. Curățește buzele noastre, cu care Te lăudăm pe Tine, Doamne,
fă ca mâinile noastre să fie ferite de fapte rele și să lucreze numai cele
bineplăcute Ție, toate mădularele și gândurile noastre întărindu-le cu harul Tău.
Şi cu glas tare, ecfonisul: Înțelepciune! Că Ție se cuvine toată slava, cinstea
și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii
vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu
harul Tău.
Rugăciunea a doua pentru credincioși

PREOTUL citește, în taină: Stăpâne Sfinte, Preabunule, rugămu-Te pe Tine,
Cel bogat în milă: Milostiv fii nouă, păcătoșilor, și ne fă vrednici de primirea
Unuia Născut Fiului Tău și Dumnezeului nostru, Împăratul slavei. Căci, iată,
Preacuratul Lui Trup și de viață făcătorul Sânge, în acest ceas intrând, va să se
pună înainte pe această masă de taină, fiind înconjurat, în chip nevăzut, de
mulțimea oștirilor îngerești. Și ne dăruiește, fără de osândă, împărtășirea cu
acestea, ca, prinr-însele luminându-se ochiul gândului nostru, fii ai luminii și ai
zilei să ne facem.
PREOTUL: Înţelepciune! După darul Hristosului Tău cu care eşti
binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh,
acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
Şi cântă: Cântarea heruvimică (prima parte)

Acum Puterile cerești împreună cu noi nevăzut slujesc; că, iată, intră
Împăratul slavei. Iată, jertfa tainică săvârșită, de dânsele este înconjurată... (se
cântă până când preotul iese pe ușa dinspre miazănoapte)
În acest timp preotul, stând în fața sfintei mese, zice și el (de trei ori) în taină
Heruvicul Acum puterile cerești..., închinându-se de fiecare dată; apoi deschide
dvera (perdeaua) și sfintele uși, ia cădelnița și cădește altarul și naosul, ca de obicei
(cădire mică), zicând încet Psalmul 50. După aceea se închină de două ori în fața
Sfintei Mese, sărută sfântul antimis, Sfânta Cruce, Sfânta Masă, se închină încă o
dată, apoi se întoarce spre stânga și se pleacă spre credincioși, dintre ușile
împărătești, cerându-și iertare:
Dumnezeule, curățește-mă pe mine, păcătosul, și mă miluiește. Merge la
proscomidiar, cădește Sfintele Daruri (de 3 ori), își pune pe spate Aerul, ia sfântul disc
cu dreapta, ținându-l la frunte, iar sfântul potir cu stânga, ținându-l în dreptul pieptului;
înaintea preotului merge paracliserul cu lumânarea și cădelnița cădind.
Când la strană s-au terminat de cântat cuvintele: ...de dânsele este înconjurată
..., se sună clopoțelul, credincioșii îngenunchează, iar preotul și cel ce merge înaintea
lui, în cea mai profundă tăcere, ies pe ușa dinspre nord și pășesc încet, fără să zică
nimic, ocolind astfel prin mijlocul naosului. Ajuns în mijlocul naosului, preotul se
oprește puțin, face semnul Crucii cu sfântul disc spre credincioși, fără să zică ceva, se
întoarce (spre stânga) și merge în tăcere, intrând în sfântul Altar prin Ușile Împărătești.
Se sună din nou clopoțelul, credincioșii se ridică în picioare, iar
STRANA cântă: Cântarea heruvimică (a doua parte)

...Cu credință și cu dragoste să ne apropiem, ca să fim părtași vieții celei
veșnice. Aliluia! Aliluia! Aliluia! După sfârşitul Heruvicului, se fac trei metanii, cu
capetele desoperite.
Ectenia cererilor și plecarea capetelor

PREOTUL: Să plinim rugăciunea noastră cea de seară Domnului.
PREOTUL: Pentru Cinstitele și mai înainte Sfințitele Daruri ce sunt puse
înainte, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Ca iubitorul de oameni, Dumnezeul nostru, Cel ce le-a primit pe
ele în sfântul, cel mai presus de ceruri și duhovnicescul Său jertfelnic, întru
miros de bună mireasmă duhovnicească, să ne trimită nouă dumnezeiescul har
și darul Sfântului Duh, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru ca să fim izbăviţi noi de tot necazul, mânia, primejdia şi
nevoia, Domnului să ne rugăm.
Rugăciunea
PREOTUL rostește, în taină: Dumnezeul tainelor celor negrăite și nevăzute,
la care sunt vistieriile cele ascunse ale înţelepciunii şi ale cunoştinţei; Cel ce ne-
ai descoperit slujirea acestei Liturghii şi, pentru multa Ta iubire de oameni, ne-ai
pus pe noi, păcătoşii, să-Ţi aducem daruri şi jertfe pentru păcatele noastre şi
pentru cele din neştiinţă ale poporului; Însuţi, nevăzutule Împărat, Cel ce faci
lucruri mari şi nepătrunse, slăvite şi minunate şi fără de număr, caută spre noi,
nevrednicii Tăi robi, cei ce stăm înaintea sfântului Tău jertfelnic ca înaintea
tronului de heruvimi, pe care odihneşte Unul-Născut Fiul Tău şi Dumnezeul
nostru, prin înfricoşătoarele taine ce sunt puse înainte; şi, liberându-ne pe noi şi
pe credinciosul Tău popor de toată necurăţia, sfinţeşte sufletele şi trupurile
noastre, ale tuturor, cu sfinţire neştearsă; ca, în cuget curat, cu faţă neînfruntată
şi cu inimă luminată împărtăşindu-ne cu aceste Dumnezeieşti şi Sfinte Taine şi,
prin ele, vii făcându-ne, să ne unim cu Însuşi Hristosul Tău, adevăratul nostru
Dumnezeu, Care a zis: Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu, întru
Mine rămâne şi Eu întru el; ca, sălăşluindu-se şi rămânând întru noi Cuvântul
Tău, Doamne, să ne facem locaş al Preasfântului şi închinatului Tău Duh,
izbăvindu-ne de toată uneltirea diavolească, ce se lucrează în faptă sau în cuvânt
sau în gând, şi să dobândim bunătăţile cele făgăduite nouă, împreună cu toţi
Sfinţii Tăi, care din veac au bineplăcut Ţie.
cu harul Tău.
PREOTUL: Seara toată desăvârşită, sfântă, în pace şi fără de păcat, de la
Domnul să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Înger de pace, credincios îndreptător, păzitor al sufletelor şi al
trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la Domnul
să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace lumii, de la
Domnul să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Cealaltă vreme a vieţii noastre, în pace şi întru pocăinţă a o
săvârşi, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere, neînfruntat, în
pace şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos, să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Unitatea credinței și împărtășirea Sfântului Duh cerând, pe noi
înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
PREOTUL: Şi ne învredniceşte pe noi, Stăpâne, cu îndrăznire, fără de
osândă, să cutezăm a Te chema pe Tine, Dumnezeu-Tatăl Cel ceresc, şi a zice:
STRANA: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău. Vie
împărăţia Ta. Facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ. Pâinea noastră
cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi
noi iertăm greşiţilor noştri; şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel
viclean.
PREOTUL: Că a Ta este împărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului
şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pace tuturor!
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Capetele noastre, Domnului să le plecăm!
PREOTUL rostește încet: Dumnezeule, Cel singur bun și milostiv, Care întru
cele de sus locuiești și spre cei smeriți privești, caută cu ochi milostivi spre tot
poporul Tău și-l păzește pe el. Și ne învrednicește pe noi toți, fără de osândă să
ne împărtășim cu aceste făcătoare de viață Taine ale Tale; că Ție am plecat
capetele noastre, de la Tine așteptând mila Ta cea bogată.
Apoi, cu voce tare, Ecfonisul: Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de
oameni a Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu
Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL se roagă, în taină: Ia aminte, Doamne Iisuse Hristoase,
Dumnezeul nostru, din sfântul Tău locaș și de pe Tronul slavei împărăției Tale și
vino ca să ne sfințești, Cel ce sus împreună cu Tatăl șezi, și aici, în chip nevăzut,
împreună cu noi ești. Și ne învrednicește, prin mâna Ta cea puternică, a ni se da
nouă Preacuratul Tău Trup și Scumpul Tău Sânge și, prin noi, la tot poporul.
Apoi Preotul în Sfântul Altar se închină de trei ori, zicând în taină, de fiecare
dată: Dumnezeule, curățește-mă pe mine, păcătosul, și mă miluiește!
PREOTUL: Să luăm aminte! Sfintele cele mai înainte sfințite, sfinţilor!
STRANA: Unul Sfânt, unul Domn, Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-
Tatăl. Amin.
În timp ce preotul se împărtășește, se cântă chinonicul:
STRANA: Gustați și vedeți că bun este Domnul. Aliluia! Aliluia! Aliluia! (de
trei ori)
și, dacă se obișnuiește, una, sau două, PRICESNE.
PREOTUL: Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste, apropiaţi-vă!
STRANA: Binecuvânta-voi pe Domnul în toată vremea; pururea lauda Lui
în gura mea. (Psalmul 33, 1)
PREOTUL rostește rugăciunea: Cred, Doamne, şi mărturisesc că Tu eşti cu
adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Care ai venit în lume să mântuieşti
pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu.
Încă cred că Acesta este însuşi Preacurat Trupul Tău şi acesta este însuşi
Scump Sângele Tău. Deci mă rog Ţie: Miluieşte-mă şi-mi iartă păcatele mele cele
de voie şi cele fără de voie, cele cu cuvântul sau cu lucrul, cele întru ştiinţă şi
întru neştiinţă. Şi mă învredniceşte, fără de osândă, să mă împărtăşesc cu
Preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci. Amin.
Cinei Tale celei de taină, Fiul lui Dumnezeu, astăzi, părtaş mă primeşte, că
nu voi spune vrăjmaşilor Tăi Taina Ta, nici sărutare Îţi voi da ca Iuda, ci ca
tâlharul, mărturisindu-mă, strig Ţie: Pomeneşte-mă, Doamne, întru Împărăţia Ta.
Nu spre judecată sau spre osândă să-mi fie mie împărtăşirea cu Sfintele
Tale Taine, Doamne, ci spre tămăduirea sufletului şi a trupului. Amin.
Se împărtăşeşte robul lui Dumnezeu (Numele) cu Cinstitul Trup şi Sfântul
Sânge al Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre
iertarea păcatelor și spre viaţa de veci. Amin.
În acest timp STRANA cântă: Trupul lui Hristos primiţi şi din izvorul cel fără
de moarte gustaţi. Aliluia! Aliluia! Aliluia!
PREOTUL: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvântează
moştenirea Ta.
STRANA: Pâinea cea cerească și paharul vieții gustați, și vedeți că bun
este Domnul. Aliluia! Aliluia! Aliluia!
PREOTUL: Totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin. Să se umple gurile noastre de lauda Ta, Doamne, ca să
lăudăm slava Ta; că ne-ai învrednicit a ne împărtăşi cu Sfintele, Cele fără de
moarte, cu Preacinstitele şi de viaţă Făcătoarele Tale Taine. Întăreşte-ne pe noi
întru sfinţenia Ta, toată ziua să ne învăţăm dreptatea Ta. Aliluia! Aliluia! Aliluia!
PREOTUL: Drepţi! Primind dumnezeieştile, sfintele, prea curatele,
nemuritoarele, cereştile şi de viaţă făcătoarele, înfricoşătoarele lui Hristos Taine,
cu vrednicie să mulţumim Domnului.
cu harul Tău.
PREOTUL: Seara toată desăvârşită, sfântă, în pace şi fără de păcat cerând,
pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu, să o
dăm.
PREOTUL: Că Tu eşti sfinţirea noastră şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului
şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Cu pace să ieşim.
STRANA: Întru numele Domnului.
PREOTUL: Domnului să ne rugăm.
Rugăciunea amvonului
PREOTUL rosteşte: Stăpâne, Atotțiitorule, Cel ce cu întelepciune ai zidit
toată făptura și, pentru nespusa Ta purtare de grijă și multa Ta bunătate, ne-ai
adus întru aceste preacinstite zile, spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre
înfrânarea poftelor și spre nădejdea învierii; Care, în patruzeci de zile, ai dat în
mâna slujitorului Tău Moise tablele cele cu dumnezeiești slove, dă-ne nouă,
Bunule, lupta cea bună să luptăm, calea postului să o săvârșim, credința
nedespărțită să o păzim, capetele nevăzuților balauri să le sfărâmăm, biruitori
asupra păcatului să ne arătăm și fără osândă să ajungem a ne închina și sfintei
Învieri. Că S-a binecuvântat şi S-a preaslăvit preacinstitul şi de mare-cuviinţă
numele Tău, al Tatălui şi Al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
STRANA: Amin. Fie numele Domnului binecuvântat, de acum si până-n
veac. (de trei ori, cu câte o închinăciune)
Conform ultimei ediţii a Liturghierului (2012), la mănăstiri se adaugă acum, sau
după Otpust: Slavă..., Şi acum..., urmate de Psalmul 33: „Bine voi cuvânta pe
Domnul...“
Pe cale de consecinţă, la bisericile de enorie, acestea nu se zic.
PREOTUL: Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Binecuvântarea Domnului să fie peste voi, cu al Său har şi cu a
Sa iubire de oameni, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ţie.
STRANA: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Și acum şi pururea şi în
vecii vecilor, Amin. Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
părinte binecuvintează!
PREOTUL: Cel ce pentru nemăsurata Lui bunătate, calea cea mai bună,
smerenia, ne-a arătat nouă, de când a spălat picioarele ucenicilor şi până şi la
Cruce şi la îngropare, smerindu-Se pentru noi, Hristos, adevăratul Dumnezeul
nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Sale Maici, ale Sfinţilor, slăviților şi întru
tot lăudaţilor Apostoli, ale Sfântului (Numele Sfântului al cărui hram îl poartă
biserica), ale celui între sfinţi Părintele nostru Grigorie Dialogul, a cărui
Dumnezeiască Liturghie am săvârșit, ale Sfântului Ierarh Atanasie cel Mare,
arhiepiscopul Alexandriei, ale Sfântului Ierarh Atanasie al III-lea (Patelarie),
patriarhul Constantinopolului, ale Sfintei Matrona de la Moscova şi ale celor
împreună cu dânşii, a căror pomenire o săvârşim, ale Sfinţilor, drepţilor și
dumnezeieştilor Părinţi Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor Sfinţilor, să ne
miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse
Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi.
STRANA: Amin. (lung)

Liturghia Darurilor, 01.05.2024, Miercuri Seară, Sfânta Și Marea Joi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liturghia Darurilor, 01.05.2024, Miercuri Seară, Sfânta Și Marea Joi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liturghia Darurilor, 01.05.2024, Miercuri Seară, Sfânta Și Marea Joi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VECERNIA UNITĂ CU SFÂNTA LITURGHIE

a Darurilor înainte-sfințite a Sfântului Ierarh Grigorie Dialogul

PREOTUL: Binecuvântată este împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului

STRANA cântă: Primul Prochimen al Triodului - glasul 4

STRANA cântă: Al doilea Prochimen al Triodului - glasul 4

A doua Paremie din Triod

Citirea Sfintei Evanghelii

Ectenia întreită (a cererii stăruitoare)

Rugăciunea cererii stăruitoare

Ectenia pentru cei chemaţi

Rugăciunea pentru cei chemați

Ectenia pentru cei chemaţi pentru luminare

Rugăciunea pentru cei care se pregătesc pentru sfânta luminare

Rugăciunea întâi pentru credincioși

Rugăciunea a doua pentru credincioși

Şi cântă: Cântarea heruvimică (prima parte)

STRANA cântă: Cântarea heruvimică (a doua parte)

Ectenia cererilor și plecarea capetelor

S-ar putea să vă placă și