1.

Rotaț
ia gleznei.
Rotația gleznei circular, în d
reapta apoi stânga.
Se
efectuează10
repetari de 3-4 ori pe zi, se
creș
te lentamplitudinea
 pâna mișcarea este egală î 
n ambele glezne
.
Program de recuperare în cazulEntorsei de gleznă
Student: Nejelschi AlexandrGrupa: 1132KbAnul: III

Peste un milion de membri au încredere în noi

Începeți o perioadă de probă GRATUITĂ de 30 zile pentru a accesa peste 125 de milioane de titluri fără reclame
sau întreruperi!

Începeți perioada gratuită de probă

Anulați oricând.
 
Entorsa gleznei
Este o afeciune traumatică a gleznei produsă printr-o micare forată peste limitele
ț ș ț
fiziologice ce determină leziuni variate ale capsulei articulare, ligamentelor ce stabilizeazăglezna, uneori i
ale cartilajului articular.
ș
Patofiziologie
Entorsa gleznei poate fi împărită în:
ț

entorsa capsulară anterioară
:   e x a m i n a r e a   d e s c o p e r ă   d u r e r e   l a   e x t e n s i a   a c t i v ă   a gleznei sau la flexia ei pasivă maximă.

entorsa medială prin eversiune
este produsă prin rotaia externă i abducia gleznei.
ț ș ț
 

entorsa laterală prin inversiune
este tipul obinuit de entorsă, cel mai frecvent.
ș
 Aceste entorse apar de obicei în timpul mersului sau alergării pe un teren denivelat. Cele mai multe
entorse laterale afectează ligamentul talo-fibular anterior.

entorsa cu diastazis
reprezintă 1% din totalul entorselor de gleznă. Apare secundar  unei rotaii externe foarte mari sau
unei hiperextensii a gleznei. Durerea apare sau se
ț
 accentuează la rotaia externă sau extensia gleznei.
ț
 
Clasificarea entorselor de gleznă
Entorsa acută de gleznă se împarte în funcie de severitatea leziunilor în 3 grade:
ț
gradul I
: ligamentul talo-fibular anterior este traumatizat minor. Nu există rupturi ale părilor 
ț
 moi. Nu se constată laxitate ligamentară crescută la testele de stress.
gradul II
: ligamentul talo-fibular anterior este rupt parial. Se constată o laxitate crescută la
ț
 testul sertarului anterior al gleznei.
gradul III
: ligamentul talo-fibular anterior este rupt complet  i este afectat întotdeauna  i
ș ș
 ligamentul calcaneo-fibular.Î n   a f a r a   r u p t u r i i   l i g a m e n t e l o r   t a l o - f i b u l a r   a n t e r i o r   i   c a l c a n e o -
fibular, în entorsa
ș
 laterală prin inversiune pot apărea i alte traumatisme asociate:
ș
•
rupturi sau subluxaii ale tendoanelor peroniere.
ț
•
neurapraxia nervilor peronier superficial i/sau peronier profund.
ș
•
entorsa articulaiei subtalare (frecventă).
ț
•
fracturi ale cuboidului.
Tratament
•
Tratamentul medicamentos
cu administrarea de antiinflamatorii i antialgice
ș
•
T
ratamentul fizical-kinetic
trebuie individualizat  pentru fiecare bolnav în parte i în
ș
  permanenă adaptat la stadiul bolii.
ț
Obiective
:1) Dispariia sau ameliorarea  durerii;
ț
2) Prevenirea, dispariia sau ameliorarea inflamaiei;
ț ț
3) Meninerea sau ameliorarea stabilităii i mobilităii articulare;
ț   ț  
ș   ț
4) Meninerea sau ameliorarea forei i rezistenei musculare;
ț   ț  
ș   ț
5) Ameliorarea  calităii vieii.
ț ț
ELECTROTERAPIA
Electroterapia constă în aplicaii terapeutice ale următoarelor  tipuri de cureni, pentru
ț ț
 efectul antialgic, antiinflamator:
•
curent galvanic
•
cureni de joasă frecvenă: CDD, TENS,
ț ț
Trabert
•
cureni de medie frecventă
ț
•
laser 
•
unde scurte
•
ultrasunet
•
diapulse
TERMOTERAPIA
Termoterapia locală pentru controlul durerii i creterii compliantei esuturilor 
ș ș ț
moi învederea instituirii programului de kinetoterapie.
KINETOTERAPIA
 Entorsa de gradul I:
În general nu necesită tratament profesional  i reabilitare. Glezna rămâne stabilă. În
ș
 funcie de simptome se folosesc:
ț

 
- gheată local- poziia proclivă a piciorului
ț
- medicaie antiinflamatoare
ț
- interzicerea temporară a sprijinuluiReîntoarcerea la sport se testează foarte simplu prin punerea pacientului să sară
doar  pe piciorul traumatizat, care, dacă este refăcut, nu trebuie să mai doară.
 Entorsa de gradul II si III:
A t u n c i   c â n d   n u   e x i s t ă   o   p a t o l o g i e   a s o c i a t ă   s a u   e n t o r s e   r e p e t a t e   î n   a n t e c e d e n t e , tratamentul
nechirurgical s-a dovedit suficient. El include:- diminuarea durerii- diminuarea tumefaciei
ț
- imobilizare potrivită pentru repausul fibrelor ligamentare- recuperarea muchilor peronieri
ș
- restaurarea micării normale a gleznei
ș
Tratamentul conine următoarele faze:
ț
a)
 faza I de tratament :
Tratează sângerarea i edemul prin:
ș
- repaus (mers cu cârjele)-   g h e a ă
ț
- pansament compresiv (sau cizmă gipsată)- p o z i i e p r o c l i v ă
ț
 b)
 faza II de tratament :
Constă în reînceperea recuperării. Această fază începe la 1-3 săptămâni de 
l a traumatism, atunci când edemul a diminuat mult. Recuperarea este activă. Caută să
restaureze proprioceptia, soliditatea peronierilor i mobilitatea articulară. În afara micărilor active, se
ș ș
 fac i micări pasive atente, graduale:
ș ș

 
- exerciii pentru degete (extensii i flexii active, cu i fără rezistenă).
ț   ș  
ș   ț
- exerciii pentru sensibilitatea proprioceptivă (cu  ajutorul unei mingi: pacientul cu
ț
  piciorul pe minge, o rotete, îi plimbă piciorul pe ea, o lovete uor, etc., ca un fotbalist la
ș   ș  
ș   ș
 antrenament).-   e x e r c i i i   p e n t r u   î n t ă r i r e a   m u c h i l o r   p e r o n i e r i :   e v e r s i u n i   r e p e t a t e   i z o t o n
ice i
ț ș ș
 izometrice.Această etapă durează între 4 i 10 săptămâni, după care pacienii trec la faza a III-a.
ș ț
c)
 faza a III-a de tratament :
Constă în reînceperea activităii sportive. Este important ca înaintea începerii
ț
 e x e r c i i i l o r   s ă   s e   p u n ă   o   g l e z n i e r ă .   E a   o f e r ă   s t a b i l i t a t e   m a i b u n ă ,   i a r c o n t a c t u l   c u p i e l e a
ț
 ameliorează activitatea proprioceptorilor. Vor fi continuate exerciiile pentru recuperarea
ț
 eversiunii gleznei prin eversiuni repetate contra rezistentă (elastice, scripei). Recuperarea este
ț
 completă atunci când pacientul poate să sară doar pe piciorul traumatizat fără durere
sauinstabilitate.Pacienii care la 3 luni de la traumatism i după o recuperare completă i corectă mai
ț ș ș
 au simptome, au cu sigurană o patologie asociată.
ț
 Pentru entorsele a căror patologie este complexă se apelează la tratamentul chirurgical.
Exerciii de micare ale gleznei
ț ș
 Aceste exerciii se vor începe imediat după traumatism în timp ce se pune gheaa pe
ț ț
 gleznă. Se vor repeta aceste seturi de exerciii de 10  până la 30 de ori pe zi. Fiecare set se
ț
 efectuează timp de 3-5 minute.- se efectuează literele alfabetului cu degetele de la picioare, antrenând în
micare i
ș ș
 glezna. 

 
- se poziionează talpa piciorului pe podea în momentul în care se stă în  ezut pe
ț ș
 s c a u n . C u m i c ă r i l e n t e s e   m i c ă
ș ș
genunchiuldintr-o parte în alta în timp ce talpa piciorului semenine pe podea.
ț
Se pot face exerciii de micare a degetelor de la piciore folosind un prosop. Acesta se
ț ș
  poziionează pe podea i cu ajutorul degetelor de la picioare în timp ce călcâiul se menine fix
ț ș ț
  pe podea, se va trage acesta către corp i apoi se va îndepărta în acelai mod.
ș ș
Exerciii de întindere a gleznei
ț
 Cu aproximativ 48- 72 de ore după traumatism se vor începe exerciiile de întindere
ț
 aletendonului Achile, c a r e f a c e l e g ă t u r a d i n t r e c u f a m u s c u l a r ă d i n p a r t e a p o s t e r i o a r ă
a gambei i oasele de la nivelul călcâiului.
ș
Exerciiile de întindere  necesită un prosop - dacă nu se pot face în picioare se vor 
ț
 efectua în ezut inând genunchii drepi i în jurul tălpii se prinde un prosop. Lent i cu grijă
ș   ț  
ț   ș  
ș
 s e t r a g e d e p r o s o p   i   s e   i n e r i d i c a t   t i m p d e   1 5 s e c u n d e p â n ă c â n d s e   s i m t e î n t i n d e r e a
ș ț
 musculaturii. Într-o entorsă a gleznei moderată sau severă, la început poate să fie prea durerossă se tragă de degete
atât de mult încât să se simtă întinderea musculaturii. Se va face acestlucru cu prudenă i sub controlul durerii.
ț ș
O mică durere este un lucru normal, dar nu este nevoie ca aceasta să devină moderatăsau severă. Se vor repeta
exerciiile de 15-20 de ori pe zi timp de o săptămână. Apoi se vor 
ț
 face întinderi ale tendonului lui Achile ca parte a exerciiilor zilnice de rutină pentru a se
ț
 menine flexibilitatea.
ț
Se realizează apoi întinderea musculaturii posterioare a gambei. Dacă este posibil a c e s t e e x e r c i i i s e
efectuează în ortostatism cu faa la un  perete i cu mâinile la nivelul
ț ț ș
 umerilor fixate pe perete. Se va poziiona piciorul lezat în spatele celui sănătos, stând pe vârf.
ț
 Se menin călcâiele pe podea i partea posterioară a membrelor inferioare în poziie dreaptă.
ț ș ț
 Încet se va îndoi genunchiul aflat în faă până când se simte întinderea musculaturii gambei.
ț
 S e v o r r e p e t a a c e l e a i m i c ă r i .
ș ș
Exerciii de întărire a musculaturii
ț
 O d a t ă   c e   s e p o a t e   s u p o r t a m e n i n e r e a   g r e u t ă i i   p e p i c i o r   f ă r ă a p a r i i a   d u r e r i i   s a u
ț ț ț
 edemului, se vor începe exerciiile de întărire a musculaturii. Aceste exerciii trebuiesc făcute
ț ț
 t i m p d e 3 - 5 s e c u n d e . S e v o r f a c e 1 5 - 2 0 d e r e p e t ă r i o d a t ă s a u d e 2 o r i p e z i t i m p d e 2 -
4 săptămâni, în funcie de severitatea leziunii.
ț
 Peste un milion de membri au încredere în noi
Începeți o perioadă de probă GRATUITĂ de 30 zile pentru a accesa peste 125 de milioane de titluri fără reclame
sau întreruperi!

Începeți perioada gratuită de probă

Anulați oricând.

 
Se vor începe cu talpa piciorului poziionată pe podea în sens invers peretelui, un
ț
 obiect sau mobilă. După ce se creează un comfort în această poziie se încearcă ataarea unui
ț ș
 cordon de cauciuc de talpă pentru a se crea o rezistenă.
ț
În aceeai poziie în picioare se vor apropia picioarele pe podea. Se va apăsa pe
ș ț
  piciorul afectat spre interior împotriva celuilalt picior. Apoi se va poziiona călcâiul celuilalt
ț
  picior peste piciorul afectat. Se vor apăsa unul împotriva celuilalt.
Exerciii pentru control i balans
ț ș
 Când este posibil statul în picioare fără durere, se vor începe exerciiile de balans  i
ț ș
  pentru control. Una dintre metodele de a face acest lucru este poziionarea doar în piciorul
ț
 afectat, inând braele ridicate în lateral cu ochii deschii.
ț ț ș
 C â n d e s t e p o s i b i l a c e s t l u c r u t i m p d e 6 0 d e s e c u n d e s e v o r î n c e p e   i a l t e e x e r c i i i
ș ț
  pentru micare. Se stă doar în piciorul afectat cu braele ridicate astfel:
ș ț
- de-a lungul toraceluic u   o c h i i   d e s c h i i
ș
- braele lateral cu ochii închii
ț ș
- cu braele la piept i ochii închii
ț ș ș
Se vor face aceste exerciii timp de 60 de secunde de 6 ori pe zi.
ratamentul medicamentos
cu administrarea de antiinflamatorii i antialgice
ș
•
T
ratamentul fizical-kinetic
trebuie individualizat  pentru fiecare bolnav în parte i în
ș
  permanenă adaptat la stadiul bolii.
ț
Obiective
:1) Dispariia sau ameliorarea  durerii;
ț
2) Prevenirea, dispariia sau ameliorarea inflamaiei;
ț ț
3) Meninerea sau ameliorarea stabilităii i mobilităii articulare;
ț   ț  
ș   ț
4) Meninerea sau ameliorarea forei i rezistenei musculare;
ț   ț  
ș   ț
5) Ameliorarea  calităii vieii.

 
 
 Subiectul prezintă forță F4, deci vom folosi tehnici de facilitare
neuro- 
 proprioceptivă conform gradului de forță pe care
- 
l deține.
 
Tehnici
FNP pentru educarea mobilității la nivelul gleznei.
 
 Inițiere ritmică
 
Poziția pacientului
-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului
-lateral, de partea piciorului afectat.Priza în treimea distala a gambei, contrap
riza pe laba piciorului. Mișcarea de flexie dorsală se
face pasiv, pasiv-
activ, apoi treptat până subiectul realizează activ. Comanda verbală
-
“Relaxează
-
te şi lasă
-
mă pe mine să
-
ţi mişc laba piciorului!”, apoi ”mişcă
-
l odată
 
cu mine!” etc.Mişcările executate trebuie să fie lente şi ritmice, în timp ce comenzile verbale vor fi ferme
şiinsistente. Se va evita orice acţiune care ar putea declanşa la orice muşchi „stretch
-reflex-
ul”.
 Același FNP se execută și pe mișcarea de eversie.
 Mișcare activă de relaxare opunere
 
Poziția pacientului
-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului
-lateral, de partea piciorului afectat.
Priza în treimea distală
 a gambei, contrapriza pe laba piciorului.
Pe direcţia musculaturii slabe, în
zona medie spre
scurtată, se execută o contracţie izometrică (mâna kinetoterapeutulu
i face
contrarezistenţă). Când se simte că această contracţie a ajuns maximă, se solicită pacientului orelaxare bruscă, iar
kinetoterapeutul execută rapid o mişcare spre zona alungită a m
usculaturii slabe
aplicând câteva întinderi rapide pe această musculatură. La comanda verbală, pacientul revine activla zona cea mai
scurtată, asistentul ajutând, urmărind sau chiar aplicând o uşoară rezistenţă
acestei
mişcări în funcţie de capacitatea funcţională musculaturii
 respective..
 
 Relaxare contracț 
ie
Poziția pacientului
-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului
-lateral, de partea piciorului afectat.Priza în treimea distala a gambei, contrapriza pe laba piciorului.
 
La punctul de limitare a
mişcării secere pacientului nu să se opună manevrei kinetoterapeutului ci să împingă şi să rotească sau să tragăşi să
rotească cât poate de mult. Izometria se realizează pe direcţia de împingere sau tracţiune, iarizotonia pe mişcarea de
rotare.
 
 Același
 
 FNP se execută și pe mișcarea de eversie.
Tehnici FNP pentru educarea forț 
ei musculare.
 
 Inițiere lentă
 
Poziția pacientului
-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului
-lateral, de partea piciorului afectat.
Priza în treimea distală
 a gambei, contrapriza pe laba piciorului.
 
Inversarea lentă reprezintăcontracţii concentrice ritmice ale tuturor agoniştilor şi antagoniştilor dintr 
-
o schemă de mişcarefără pauză între inversări. Treptat se introduce şi se creşte rezistenţa aplicată mişcărilor,
daravând grijă ca mişcarea să se poată executa pe toată amplitudinea.
 Același FNP se execută și pemișcarea de eversie.
 Inițiere lentă cu opunere
 
Poziția pacientului
-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului
-lateral, de partea piciorului afectat.
Priza în treimea distala a gambei, contrapriza pe laba piciorului. Se realizează mișcarea după principiul IL doar ca se
aplică o rezistență la sfârșitul mișcării.
 
 
Contrac
 ție izometrică î 
n zona
 scurtată
 
Poziția pacientului
-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului
-lateral, de partea piciorului afectat.
Priza în treimea distala a gambei, contrapriza pe laba piciorului. Subiectul face mișcarea activ până ajunge la limita
mișării, în acel punct kinetoterapeutul aplică o rezistență urmată de
relaxare.
Sencvețialitate pentru întărire
 
Poziția pacientului
-
decubit lateral, cu membrul inferior in extensie șold, flexie genunchi și flexie plantară.
 
Poziția kinetoterapeutului
-în spatele pacientului.
Prizele și contraprizele se vor schimba în funcție de mișcarea care se va efectua. 1. Priza
-
 pe șold,contrapriza treimea distală a coapsei. 2. Priza
-
în treimea distală a coapsei, contrapriza în treimeadistală a gambei. 3. Priza
-
în treimea distală a gambei, contrapriza pe laba piciorului.
La comanda kine
toterapeutului se realizează flexie șold, se menține o rezistență, extensiegenunchi,se menține o rezistență și flexie
dorsală, se menține rezistență.
 
 Exerciții pentru creșterea stabilității.
 
Când este posibil statul în picioare fără durere, se vor î
ncepe
exercițiile de balans ș
i pentrucontrol. Una dintre metodele
de a face acest lucru este pozț
tionarea doar in piciorul afectat,
ț
inând
 brațele ridicate în lateral cu ochii deschiși. Câ
nd este posibil acest lucru timp de 60 desecunde se
vor începe ș
i alte
exerciții pentru miș
care.
 
 2 s e t u r i c â t e 1 0 -  
15 repetări, de 2 
- 3 o r i p e z i .