Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Titlul I
Dispoziţii generale

Art. 1 - (1) Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul

înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a
ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
(2) Judecătorii şi procurorii au calitatea de magistraţi. Cariera judecătorilor este separată de
cariera procurorilor, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în
cea a judecătorilor.

Art. 2 - (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile

prezentei legi.
(2) Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare,
numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de
prezenta lege.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii soluţionează cauzele în
baza legii, cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor, fără constrângeri, influenţe,
presiuni, ameninţări sau intervenţii directe sau indirecte din partea oricărei persoane sau
autorităţi.
(4) Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte
independenţa judecătorilor.

Art. 3 - (1) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt

independenţi, în condiţiile legii. Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului
legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(2) În efectuarea şi supravegherea urmăririi penale, precum şi în soluţiile dispuse, procurorul
este independent, în condiţiile prevăzute de lege.
(3) Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau
promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în
condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 4 – (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure
supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în
faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la
procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al
judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.
(2) Judecătorii şi procurorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile
şi libertăţile individuale sunt garantate şi că ordinea publică este protejată.

1
(3) Judecătorii şi procurorii îşi desfăşoară activitatea cu bună credinţă şi în mod imparţial,
asigurând inclusiv aparenţa de imparţialitate.
(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau
incompletă.

TITLUL II
Cariera judecătorilor şi procurorilor

CAPITOLUL I
Admiterea la Institutul Național al Magistraturii și formarea profesională inițială a
judecătorilor şi procurorilor

Art. 5 - (1) Admiterea la Institutului Naţional al Magistraturii se face prin concurs, pe baza
competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, cu respectarea principiilor
transparenţei şi egalităţii.
(2) Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de
judecător şi procuror se realizează prin Institutului Naţional al Magistraturii.
(3) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) este licenţiată în drept;
c) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
d) cunoaşte limba română;
e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

Art. 6 – (1) Data şi locul concursului de admitere prevăzut la art. 5 alin. (1), calendarul de
desfăşurare a concursului, numărul de locuri scoase la concurs, cuantumul taxei de înscriere,
tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin
hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la art. 5 alin. (1), candidatul plăteşte o taxă al
cărei cuantum se stabileşte în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea
concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situaţii obiective de
împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susţinerea primei probe a
concursului.
(3) Numărul locurilor scoase la concurs se stabileşte în funcţie de numărul de posturi de
judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.
(4) Datele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de
data stabilită pentru concurs.
(5) Posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor
din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate de Consiliu sau
subordonate Consiliului, al Ministerului Public ori al Ministerului Justiţiei şi instituţiilor
coordonate sau subordonate acestuia care se ocupă prin concursul de admitere prevăzut la
art. 5 alin. (1) se publică odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institutul

2
Naţional al Magistraturii, prevederile prezentului capitol fiind aplicabile în mod corespunzător
şi în cazul admiterii pe aceste posturi. Pentru Ministerul Justiţiei şi instituţiile coordonate sau
subordonate acestuia şi Ministerul Public, posturile care se scot la concurs se stabilesc de
fiecare din cele două instituţii, după caz.
(6) În cuprinsul cererii de înscriere, candidatul optează fie pentru posturile de auditori de
justiţie, fie pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor, fără a se indica instituţia în cadrul căreia este postul vacant,
putându-se formula o singură opţiune.

Art. 7 - (1) Pentru concursul de admitere prevăzut la art. 5 alin. (1), Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a
subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a
contestaţiilor.
(2) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele şi baremele de evaluare şi
notare pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, iar
comisia de corectare corectează şi notează lucrările la proba scrisă de verificare a
cunoştinţelor juridice. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor
juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor și a celei de corectare se constituie în
mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept
penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii
comisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.
(3) Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea
interviului, precum și subiectele pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii și realizează
intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de
etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu,
în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie.
(4) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este compusă din:
a) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru
cele două probe scrise şi împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor
juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil şi drept procesual civil,
respectiv drept penal şi drept procesual penal;
b) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la
proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele
drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal;
c) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la
proba interviului.
(5) Nu pot fi numite în comisiile prevăzute la alin. (1) persoanele care au soţul sau soţia, rude
ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. O persoană poate face parte
dintr-o singură comisie. Din aceeaşi comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soţi,
rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
(6) Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (2)-(4) membrii Consiliului Superior al
Magistraturii şi nici persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a
Institutului Naţional al Magistraturii.

3
Art. 8 - Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea şi desfăşurarea
concursului și verifică îndeplinirea de către candidați a condiţiilor de participare la concurs.
Comisia de organizare a concursului se compune din preşedinte, doi vicepreşedinţi şi membri,
desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior
al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții de
conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară
activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de
organizare a concursului.

Art. 9 – (1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu,

precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt conduse de câte un preşedinte.
Numărul membrilor comisiilor se stabileşte prin hotărârea de numire a acestora, în funcţie de
numărul candidaţilor.
(2) Membrii comisiei de elaborare a subiectelor, ai comisiei de corectare, ai comisiei de
interviu, precum şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt numiţi, de regulă, dintre
persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a
Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile Institutului Naţional al
Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare. Membrii comisiilor trebuie să fie
specializaţi în disciplinele de concurs. Din cadrul acestor comisii pot face parte şi cadre
didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.
(3) În comisiile prevăzute la alin. (1) sunt numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de
drept, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de
numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot
exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective.
(4) Desemnarea membrilor comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (3) se face pe baza
consimţământului scris, exprimat anterior.

Art. 10 - (1) Soluţionarea contestaţiilor la barem şi la probele de concurs se realizează de

comisia de soluţionare a contestaţiilor, prin subcomisiile corespunzătoare.
(2) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite
din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept
procesual penal. Din aceste subcomisii pot face parte şi cadre didactice universitare,
specializate în disciplinele de concurs.
(3) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru proba interviului au componenţa
prevăzută la art. 18 alin. (1).

Art. 11 – (1) După înscriere, toţi candidaţii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiilor
prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), b) şi d), precum şi a condiţiei de a fi apt din punct de
vedere medical şi a celei privind lipsa antecedentelor penale. Condiţia de a fi apt din punct
de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în
medicina muncii, la cererea fiecărui candidat, pe baza unui barem medical aprobat prin
hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea unei comisii medicale
de specialitate numite prin ordin al ministrului sănătăţii. Hotărârea Plenului se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

4
(2) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de comisia de
organizare a concursului.
(3) Rezultatele verificării se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data
susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.
(4) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la
publicarea listei cu rezultatele verificării.
(5) Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea care le înaintează de
îndată comisiei de organizare a concursului.
(6) Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii.
(7) Listele finale ale candidaţilor, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit
art. 6 alin. (6), se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a
Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 12 - (1) Examinarea candidaţilor în cadrul concursului de admitere se face în două etape.
(2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise
eliminatorii:
a) un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la
următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual
penal.
b) o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la
drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.
(3) La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi
admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.
(4) Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la probele
prevăzute la alin. (2).
(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică și susţinerea unui interviu. La testarea
psihologică participă toți candidații declarați admişi la prima etapă. Candidații declarați a fi
apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului,
în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă și în limita unui număr egal cu o
dată şi jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de
posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor
scoase la concurs. În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la
numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi pentru susținerea interviului se
suplimentează, în cazul mediilor egale, cu cea a ultimului candidat admis.

Art. 13 – (1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte
25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. a).
(2) La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice fiecare răspuns corect primeşte 1
punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.
(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare
a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de către comisia de elaborare a subiectelor şi nu

5
poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi
candidaţii.
(4) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se
realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu "admis" sau "respins", în funcţie
de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au
obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor
obţinute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv de posturi
vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la
concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a
ultimului candidat admis.

Art. 14 – (1) Baremul de evaluare şi notare la proba prevăzută la art. 13 se afişează la

centrele de concurs după încheierea probei şi se publică pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la
afişarea baremului la centrele de concurs, candidații pot face contestaţii la acesta care se
transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se
soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor în cel mult 48 de
ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la
expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării
contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a
Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai
multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă
tuturor candidaţilor.
(3) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul
indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va
cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul iniţial, cât şi
punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.
(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul
corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi
incidente dispoziţiile alin. (3), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător
întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul
definitiv.
(5) În cazul în care concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se desfăşoară
în acelaşi timp cu concursul de admitere în magistratură şi există întrebări identice,
admiterea unei contestaţii la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în
magistratură produce efecte şi în privinţa concursului de admitere la Institutul Naţional al
Magistraturii, în condiţiile alin. (2) - (4).
(6) În cazul admiterii contestaţiei la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate
dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de
admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a
acestora.

6
(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor
băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi
participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.
(8) Sancţiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi
proporţional cu consecinţele produse.

Art. 15 - (1) Rezultatele testului-grilă se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior

al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba testului-grilă. Contestaţia se transmite
prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de cel mult 24 de ore de la
data publicării rezultatelor.
(3) Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la
alin. (2).
(4) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică
decât nota contestată.

Art. 16 - (1) Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unor
lucrări la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept
procesual penal.
(2) Dispoziţiile art. 13 alin. (3), art. 14 şi art. 15 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(3) Fiecare lucrare se corectează pe baza baremului definitiv de evaluare și de notare şi se
notează distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept
procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.
(4) Nota probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice este media aritmetică, cu două
zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare lucrare.
(5) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi
(4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează în termenul stabilit de
Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, prin calendarul de concurs.
(6) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, candidatul
trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare lucrare şi cel puţin media 6, calculată potrivit
alin. (4).

Art. 17 - (1) Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică
prin care se constată îndeplinirea condiţiei de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru
exercitarea funcţiei. Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu
în faţa unui psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul
psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă acestea ori din Registrul unic
al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii. Rezultatele
testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al
fiecărui candidat, precum şi calificativul "admis" sau "respins".
(2) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice este prevăzută în
Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.

7
(3) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un
cod. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la
publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional
al Magistraturii.
(5) Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3
psihologi desemnaţi în mod similar celui prevăzut la alin. (1), alţii decât cei care au examinat
candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris,
aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu.
(6) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în
condiţiile alin. (3).

Art. 18 - (1) Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apţi din punct de vedere psihologic
pentru exercitarea funcţiei susţin interviul, din comisia de interviu, respectiv din fiecare
subcomisie de interviu, după caz, facând parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un
cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de
profesor universitar. Numărul subcomisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul
candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în
subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care
activează mai multe subcomisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită
prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc
calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 9 alin. (3) aplicându-se în
mod corespunzător.
(2) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului este prevăzută în Regulamentul
privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.
(3) Interviul constă în:
a) prezentarea candidatului prin prisma experienței personale și profesionale;
b) analiza şi interpretarea unui text la prima vedere; analiza se elaborează în scris şi se
susţine oral de către candidat;
c) analiza orală a unei spețe cu elemente de etică specifice profesiei.
(4) Analiza prevăzută la alin. (3) lit. b) se predă comisiei/subcomisiei de interviu după
susținerea orală a acesteia și va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Fiecare
dintre membrii comisiei/subcomisiei poate adresa întrebări candidaţilor.
(5) În cadrul probei interviului, comisia/subcomisia are în vedere următoarele criterii de
evaluare:
a) motivația de a accede în profesia de judecător sau procuror;
b) existența aptitudinilor specifice profesiei de judecător sau procuror, fiind avute în vedere
aptitudinea de comunicare clară și logică a ideilor, capacitatea de gândire critică,
capacitatea de analiză, motivare și sinteză, înțelegerea realității sociale, folosirea corectă a
limbii române;

8
c) elemente de etică specifice profesiei, fiind avut în vedere modul în care candidatul se
raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea judecătorilor şi
procurorilor, integritatea, responsabilitatea.
(6) Membrii comisiei/subcomisiei acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile
prevăzute la alin. (5), pe baza unei grile de evaluare elaborate de comisia de interviu care se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului
Naţional al Magistraturii imediat după încheierea probei. Pentru criteriul de evaluare
prevăzut la alin. (5) lit. a) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte, iar
pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5) lit. b) şi c) punctajul maxim ce poate fi
acordat este de 40 de puncte.
(7) Aprecierea interviului se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă
atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.
(8) Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii
comisiei/subcomisiei.
(9) În funcţie de punctajul obţinut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele
"admis" sau "respins". Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut cel
puţin nota 7.
(10) Rezultatele de la proba interviului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior
al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(11) Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio - video este obligatorie.
(12) Candidaţii pot contesta nota acordată la proba interviului, dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi
(4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează în termenul stabilit de
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluționarea
contestației la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării
audio-video şi a analizei scrise depuse de candidat. Rezultatele finale ale probei interviului se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al
Magistraturii.

Art. 19 - După cele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut
calificativul „admis” la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a
concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de
justiţie, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs.

Art. 20 - (1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în
funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 6 alin. (6), se publică pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Clasificarea candidaţilor urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la
concurs, în funcţie de opţiunea candidatului formulată potrivit art. 6 alin. (6). Candidaţii
admişi care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor sunt convocaţi de comisia de organizare pentru a-şi exprima
opţiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs din lista prevăzută la art. 6 alin. (6).
Candidaţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.

9
(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de
justiţie scoase la concurs, astfel încât să fie declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut
note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.
(4) În cazul candidaţilor care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate
juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor menţionate la art. 6 alin. (6), departajarea
candidaţilor cu note egale se face, în ordine, după următoarele criterii: nota mai mare
obţinută la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, prevăzută de art. 12 alin. (2)
lit. b), vechimea mai mare în specialitate juridică, deţinerea titlului ştiinţific de doctor în
drept, calitatea de doctorand în drept, activitatea publicistică de specialitate.
(5) În situaţia în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor nu sunt candidaţi admişi sau nu au fost formulate opţiuni pentru
aceste posturi, candidaţii care sunt admişi în condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (4) şi art. 16
alin. (6) şi care au obţinut calificativul „admis” la interviu, dar care nu au fost declaraţi
admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs pot opta pentru aceste posturi, în
ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului stabilite conform art.
12 alin. (4). Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 21 - (1) După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele
două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii
prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c).
(2) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face de comisia de
organizare a concursului, cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor
date.
(3) Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii stabileşte
documentele pe care candidaţii au obligaţia de a le depune, în vederea verificării îndeplinirii
condiţiei bunei reputaţii.
(4) Nu se bucură de o bună reputaţie persoana care a fost sancţionată contravenţional sau
disciplinar în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a
concursului pentru fapte în raport de care numirea acesteia în funcţia de judecător sau
procuror nu ar fi conformă cu onoarea şi probitatea specifice acestor funcţii sau ar aduce
atingere prestigiului justiţiei, avându-se în vedere criteriile prevăzute la alin. (5). Sancţiunile
disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere.
(5) La stabilirea bunei reputaţii se au în vedere următoarele criterii:
a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia şi din împrejurările în care a fost
săvârşită, din forma şi gradul de vinovăţie, precum şi din sancţiunea aplicată;
b) conduita persoanei înainte şi după săvârşirea faptei, care relevă perseverenţa în săvârşirea
unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (4), sancţionate ca atare.
(6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea
condiţiilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, care se înaintează Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii.
(7) Raportul prevăzut la alin. (6) prin care se constată, în privinţa unuia sau mai multor
candidaţi, neîndeplinirea condiţiei bunei reputaţii cuprinde motivele pentru care comisia

10
apreciază că nu este îndeplinită condiţia respectivă, constând în analiza faptelor persoanei în
cauză şi aplicarea criteriilor prevăzute de lege situaţiei de fapt reţinute.

Art. 22 - (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea

condiţiei prevăzute la art. 21 alin. (1) şi validează rezultatele concursului. Candidaţii care nu
se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi.
(2) Pentru locurile de auditor de justiţie şi posturile de personal de specialitate juridică ce au
devenit vacante în urma aplicării alin. (1) pot opta, până la data validării concursului,
candidaţii admiși în condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (4) şi art. 16 alin. (6) şi care au
obţinut calificativul „admis” la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima
etapă a concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4). La note egale, dispoziţiile art. 20 alin.
(3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
(3) Dispoziţiile art. 21 se aplică în mod corespunzător.
(4) Listele definitive ale candidaţilor declaraţi admişi se afişează la sediul Institutului Naţional
al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a
Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 23 - În cazul posturilor de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi

procurorilor vacante la data validării concursului sau care se vacantează ulterior validării
acestuia, la solicitarea instituţiilor în care se regăsesc acele posturi, rezultatele concursului
de admitere pot fi valorificate în termen de 1 an de la data finalizării concursului, aceste
posturi putând fi ocupate de candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 13 alin.
(4) şi art. 16 alin. (6), care au obţinut calificativul „admis” la interviu, dar care nu au fost
declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs. Dispoziţiile art. 20 alin. (2)
şi (4) şi art. 21 se aplică în mod corespunzător.

Art. 24 - Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă prin

hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Art. 25 - (1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.

(2) Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în
pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau
procurori.
(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 3 ani. După
primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul
locurilor, pentru funcţia de judecător sau procuror.
(4) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Plenul Consiliul
Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Programul de
formare profesională a auditorilor de justiţie cuprinde în mod obligatoriu disciplinele de
studiu, numărul de ore alocat conferinţelor şi seminarelor alocate pentru fiecare disciplină,
stagiile de practică ce urmează a fi efectuate şi modalitatea de evaluare.

11
Art. 26 - (1) În perioada formării la Institutul Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie
efectuează stagii de practică la instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea,
cabinete de avocatură, penitenciare şi alte instituţii cu relevanţă pentru formarea
profesională a auditorilor de justiţie; în perioada stagiilor de practică, auditorii de justiţie
asistă la activităţile specifice instituţiilor şi profesiilor juridice, în condiţiile stabilite de lege
şi de Regulamentul privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea stagiilor de practică.
(2) Instituţiile la care se vor efectua stagiile de practică, pentru fiecare an de curs, şi durata
acestora sunt stabilite de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului
Naţional al Magistraturii. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare
încheiate de Institutul Naţional al Magistraturii cu instituţiile cu relevanţă pentru formarea
profesională a auditorilor de justiţie şi organizațiile profesionale reprezentând profesiile
juridice.
(3) Stagiile de practică prevăzute la alin. (1) trebuie să aibă o durată de minimum 3 luni în
primul an şi de minimum 6 luni în al doilea şi al treilea an.
(4) Regulamentul privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea stagiilor de practică este
aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al
Magistraturii.

Art. 27 - (1) Auditorii de justiţie beneficiază de o indemnizaţie stabilită de lege având

caracterul unei indemnizaţii de încadrare brute lunare a unui judecător sau procuror stagiar.
(2) Indemnizaţia auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al
unui drept salarial la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete,
urmând a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat,
obligaţiile privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate, precum şi obligaţia
angajatorului privind contribuţia asiguratorie pentru muncă. Auditorii de justiţie beneficiază
de indemnizaţie şi în perioada vacanţelor.
(3) Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din bugetul anual aprobat al Consiliului
Superior al Magistraturii, de la o poziţie bugetară distinctă.
(4) Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condiţiile şi în
limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului
Naţional al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin
Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Cheltuielile de întreţinere se suportă de
Institut.
(5) În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al
Magistraturii, precum şi în situaţiile în care auditorii de justiţie îşi desfăşoară activitatea de
formare în afara municipiului Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea contravalorii chiriei
pentru o locuinţă, într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu,
judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii.
(6) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală constând în servicii
medicale, medicamente şi dispozitive medicale, care se suportă din Fondul naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, în condiţiile contractului-cadru din sistemul de asigurări sociale
de sănătate şi ale respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările
sociale de sănătate, cu excepţia contribuţiei personale/coplăţii care se suportă din bugetul

12
Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţiile de acordare în mod gratuit a serviciilor
medicale, medicamentelor şi a dispozitivelor medicale sunt stabilite prin hotărârea
Guvernului prevăzută la art. 211 alin. (5). Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se
impozitează.
(7) Auditorii de justiţie au dreptul la concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate,
precum şi la alte concedii şi indemnizaţii, inclusiv maternitate, risc maternal şi creşterea
copilului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(8) Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat
examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de
judecător sau procuror, în condiţiile legii.
(9) Prevederile alin. (1) - (3) şi (5) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pe
baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.

Art. 28 – Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi

procurorilor se aplică în mod corespunzător şi auditorilor de justiţie.

Art. 29 - Auditorii de justiţie au obligaţia de a păstra confidenţialitatea lucrărilor şi secretul

deliberărilor, atunci când participă la acestea. Art. 211 alin. (3) şi art. 224 se aplică în mod
corespunzător.

Art. 30 - Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Naţional al

Magistraturii care nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la
activităţile de formare profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii,
se suportă din bugetul acestei instituţii.

Art. 31 - (1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin

potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează
disciplinar.
(2) Constituie abateri disciplinare:
a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile
ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional
al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada cursurilor;
b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare,
dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;
c) faptele prevăzute la art. 272 lit. a), c), i), k), l), m) şi p), dispoziţii care se aplică în mod
corespunzător.
(3) Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizaţiei de auditor de justiţie cu până la 15% pe o perioadă de la o lună
la 3 luni;
c) diminuarea indemnizaţiei de auditor de justiţie proporţional cu numărul absenţelor
nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;
d) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.

13
(4) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al
Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în
termen de un an de la săvârşirea faptei.
(5) Hotărârile Consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (4) pot fi atacate la instanţa de
contencios administrativ şi fiscal competentă, potrivit legii contenciosului administrativ.
(6) În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat
să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de formare.
(7) Procedura de cercetare disciplinară şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte
prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
(8) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus
trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă.
(9) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al
Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie.
(10) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Naţional al
Magistraturii şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a
devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Naţional al
Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii
disciplinare este suspendat.

Art. 32 - (1) Pe perioada formării profesionale în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii,

auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), c) şi
e).
(2) Atunci când există indicii că auditorul suferă de o boală psihică, la propunerea directorului
sau a directorului adjunct al Institutului, Consiliul ştiinţific dispune prezentarea auditorului la
expertiza medicală de specialitate. Expertiza de specialitate este efectuată de o comisie
medicală de specialitate numită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza
propunerilor nominale ale ministrului sănătăţii. În cazul în care comisia constată că auditorul
suferă de o boală psihică ce îl împiedică să continue activitatea de formare în cadrul
Institutului, calitatea de auditor de justiţie este suspendată prin hotărâre a Consiliului
ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte
şi termenul la care auditorul urmează să revină la reexaminare. Metodologia privind
efectuarea expertizei medicale de specialitate se aprobă de Plenul Consiliului, pe baza
propunerilor comisiei medicale de specialitate.
(3) Suspendarea din calitatea de auditor se dispune până la însănătoşire, constatată printr-o
nouă expertiză de specialitate efectuată de comisia medicală. Dacă în urma noului raport de
expertiză se constată însănătoşirea, Consiliul ştiinţific hotărăşte încetarea suspendării. În caz
contrar se poate dispune prelungirea suspendării până la o nouă reexaminare sau, dacă boala
este ireversibilă, exmatricularea. Dacă suspendarea încetează, auditorul de justiţie va relua
întregul an de formare la Institutul Naţional al Magistraturii în cursul căruia a intervenit
suspendarea. Pe perioada suspendării, auditorului de justiţie i se plăteşte 80% din
indemnizaţia de auditor de justiţie.
(4) Refuzul auditorului de a se prezenta la expertiza de specialitate constituie abatere
disciplinară care se sancţionează potrivit art. 31.

14
(5) În cazul în care faţă de auditor s-a dispus condamnarea definitivă pentru o infracţiune,
precum şi în cazul în care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală confirmată de
judecătorul de cameră preliminară ori amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la
aplicarea pedepsei dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, dacă aceste soluţii au
fost pronunţate pentru infracţiuni din culpă pentru care Consiliul ştiinţific al Institutului
Naţional al Magistraturii a apreciat că afectează demnitatea calităţii de auditor sau imaginea
Institutului, auditorul este exmatriculat din Institut şi este obligat la restituirea
indemnizaţiilor de auditor de justiţie şi a cheltuielilor de formare. Pe perioada arestului
preventiv sau a arestului la domiciliu, precum şi, în cazul trimiterii în judecată, de la
momentul rămânerii definitive a încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a
dispus începerea judecăţii şi până la pronunţarea unei soluţii definitive, calitatea de auditor
se suspendă. Pe perioada suspendării auditorul nu beneficiază de indemnizaţie de auditor şi
de alte drepturi ale auditorilor.
(6) Neîndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute la alin. (1) se constată de Consiliul ştiinţific al
Institutului Naţional al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la
restituirea indemnizaţiei de auditor de justiţie şi a cheltuielilor de formare profesională, în
acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului
Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.
(7) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin
Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
(8) Hotărârile Consiliului ştiinţific pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi
fiscal competentă.

Art. 33 - (1) După al treilea an de formare la Institutul Naţional al Magistraturii, auditorii de

justiţie susţin un test psihologic şi examenul de absolvire care constă în probe teoretice şi
practice, cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, prin care se verifică însuşirea
cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.
(2) Testul psihologic se susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota
candidatul cu “apt” sau „inapt”. Psihologii sunt numiţi prin hotărâre a Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului, din rândul
psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi,
dacă este cazul, din rândul celor înscrişi în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă
practică din România atestaţi în condiţiile legii.
(3) Împotriva calificativului “inapt” candidatul poate face contestaţie, ce va fi soluţionată de
o comisie alcătuită din 5 psihologi, desemnaţi potrivit alin. (2), cu o altă componenţă decât
comisia anterioară. Rezultatul în urma soluţionării contestaţiei este definitiv.
(4) Testarea psihologică se realizează în baza Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea
testării psihologice care este prevăzută în Regulamentul privind examenul de absolvire a
Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) Pot susţine examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii doar auditorii de
justiţie care au obţinut calificativul “apt” potrivit alin. (2) sau (3). Auditorii care au obţinut

15
calificativul “inapt” nu sunt obligaţi la restituirea indemnizaţiilor de auditor primite şi a
cheltuielilor de formare.
(6) Examenul de absolvire constă în susţinerea unei probe scrise, distincte pentru grupele de
judecători, respectiv procurori, constând în susţinerea a trei lucrări scrise la:
a) drept civil şi drept procesual civil;
b) drept penal şi drept procesual penal;
c) etică şi organizare judiciară.
(7) Data examenului se propune de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi
se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea
programului de formare iniţială. Calendarul de desfăşurare, tematica şi bibliografia
examenului se propun de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă
prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de
data examenului de absolvire.
(8) Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii se
aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului
Naţional al Magistraturii și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 34 - (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al

Institutului Naţional al Magistraturii, numeşte comisia de elaborare a subiectelor, comisia de
corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor, distinct pentru judecători, respectiv
pentru procurori.
(2) Nu pot fi numite în comisiile prevăzute de prezentul articol persoanele care au soţul sau
soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. O persoană
poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeaşi comisie sau din comisii diferite nu pot
face parte soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
(3) Fiecare comisie are un preşedinte desemnat prin hotărârea de numire a comisiei.
(4) Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (1) membrii Consiliului Superior al
Magistraturii sau persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului
Naţional al Magistraturii.

Art. 35 - Comisia de organizare a examenului numită de Consiliul ştiinţific al Institutului

Naţional al Magistraturii coordonează organizarea şi desfăşurarea examenului şi este alcătuită
dintr-un preşedinte, vicepreşedinte şi membri.

Art. 36 - (1) Fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din judecători şi formatori ai
Institutului Naţional al Magistraturii, specializaţi în disciplinele de examen. Fiecare comisie
pentru procurori este alcătuită din procurori şi formatori ai Institutului Naţional al
Magistraturii, specializaţi în disciplinele de examen. Dispozițiile art. 9 alin. (3) se aplică în
mod corespunzător.
(2) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza
de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele
şi tehnicile de evaluare.

16
Art. 37 - (1) Pe durata desfăşurării probelor este permisă consultarea legislaţiei indicate în
bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.
(2) Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel
stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăşi 4 ore socotite din momentul
în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toţi candidaţii.

Art. 38 - (1) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele de examen, precum şi

baremele de evaluare şi notare, iar comisia de corectare evaluează şi notează lucrările
conform baremelor definitive de evaluare şi notare.
(2) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrul de examen după încheierea probelor
scrise.
(3) În termen de 3 zile de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se
soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor în cel mult 48 de ore de la expirarea
termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului
definitiv.
(4) Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a
Institutului Naţional al Magistraturii şi este definitiv.
(5) Fiecare dintre lucrările scrise se notează cu note de la 0 la 10, cu două zecimale, fără
rotunjire.
(6) Nota finală este media cu două zecimale a notelor obţinute la fiecare dintre lucrările
scrise.

Art. 39 - (1) Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afişează la
sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
(2) Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afişare.
(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost
contestate şi acordă note conform baremelor definitive de evaluare şi notare.
(4) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică
decât nota contestată.
(5) Rezultatele finale ale examenului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii
şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
(6) Pentru promovarea examenului de absolvire a Institutului, candidatul trebuie să obţină
media generală de minimum 7, iar cel puţin nota 5 la fiecare dintre lucrările scrise.
(7) Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat care certifică
absolvirea Institutului, promoţia şi media generală obţinută.

Art. 40 - (1) În cazul în care un auditor de justiţie nu promovează examenul de absolvire în

prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune organizată potrivit
prezentei legi.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), precum şi în cazul în care auditorul de justiţie nu a susţinut
examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de indemnizaţie de auditor şi
de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.

17
(3) Absenţa nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea
dreptului de a fi numit judecător sau procuror. Persoana aflată în această situaţie este
obligată să restituie indemnizaţiile de auditor primite şi cheltuielile de formare.

Art. 41 – (1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care se bucură de bună reputaţie
sunt numiţi de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcţiile de
judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată după primul an
de formare în cadrul Institutului, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obţinută
pe baza celor patru medii: de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire
a Institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au
obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor trei ani de
formare la Institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere
la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 64 din
lege.
(2) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se fac de către Institutul Naţional
al Magistraturii, prevederile articolului 21 aplicându-se în mod corespunzător.
(3) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii hotărâşte cu privire la
îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie. Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care
nu se bucură de o bună reputaţie nu pot fi numiţi ca judecători sau procurori stagiari, fiind
obligaţi să restituie indemnizaţiile de auditor şi cheltuielile de formare.

Art. 42 - (1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească

timp de 10 ani funcţia de judecător sau de procuror.
(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din
funcţie înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt
imputabile, el este obligat să restituie indemnizaţia de auditor de justiţie şi cheltuielile de
formare, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).
(3) Între data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de judecător sau
procuror stagiar, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care au promovat examenul
de absolvire primesc o indemnizaţie lunară egală cu indemnizaţia auditorilor de justiţie din
ultimul an de formare, având acelaşi regim juridic cu aceasta. Drepturile salariale se suportă
din bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii, de la o poziţie bugetară
distinctă.

CAPITOLUL II
Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari

Art. 43 - (1) Auditorii de justiţie optează pentru posturile de judecători stagiari şi procurori
stagiari, potrivit art. 41.
(2) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de
cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate faţă de criteriile
prevăzute la art. 41 candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.

18
(3) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului i se propune, din oficiu,
un post de către Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Refuzul de a
accepta propunerea este considerat demisie. Art. 31 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(4) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi se
publică pe pagina de internet a acestuia.
(5) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Secţia
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror
stagiar, precum şi perioada în care o persoană a fost judecător stagiar sau procuror stagiar,
dacă a promovat examenul de capacitate, constituie vechime în funcţia de judecător sau
procuror.
(6) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari se bucură de stabilitate.

Art. 44 – (1) Durata stagiului judecătorilor şi procurorilor stagiari este de un an.

(2) În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea
profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele
judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.
(3) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru
buna desfăşurare a stagiului.
(4) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după
caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind
însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.
(5) Dispoziţiile prezentei legi privind stagiul se aplică şi personalului de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor.

Art. 45 - (1) Judecătorii stagiari judecă:

a) acţiunile posesorii, cererile privind pensile de întreţinere, înregistrările şi rectificările în
registrele de stare civilă, cererile privind validarea popririi, încuviinţarea executării silite şi
măsurile asigurătorii;
b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în
cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100.000 lei;
c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a
sancţiunilor contravenţionale;
d) cererile privind ordonanţa preşedinţială;
e) cererile de emitere a ordonanţei de plată şi a somaţiei europene de plată;
f) cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1.026 - 1.033 din Legea nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare şi cererile cu valoare
redusă europene;
g) evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept, prevăzută la art. 1034-1049 din
Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare;
h) autorizarea intrării în încăperi, prevăzută de art. 680 din Legea nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare;
i) cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei
activităţi în folosul comunităţii;

19
 j) cererile de abţinere şi de recuzare în orice materii, precum şi cererile de revizuire şi
contestaţiile în anulare în cauzele ce intră în competenţa lor;
k) reabilitarea;
l) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;
m) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi
completările ulterioare şi de legile speciale, pentru care acţiunea penală se pune în mişcare
la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, inclusiv plângerile împotriva soluţiilor de
neurmărire sau trimitere în judecată, cererile de confirmare a soluţiilor de renunţare la
urmărirea penală şi cererile de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauzele care au
ca obiect aceste infracţiuni, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1) şi (2),
art. 219 alin. (1), art. 223, art. 226 şi 227, precum şi art. 239 - 241 din Legea nr. 286/2009
privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;
n) infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa amenzii penale alternativ cu pedeapsa
închisorii.
(2) Judecătorii stagiari asistă şi la şedinţe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele
prevăzute la alin. (1), prin rotaţie, la completuri ale instanţei constituite din judecători
definitivi, stabilite de preşedintele instanţei, la propunerea preşedintelui completului. În
cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un raport consultativ asupra cauzei care
nu are caracter public şi poate redacta proiectul hotărârii, din dispoziţia preşedintelui
instanţei, la propunerea preşedintelui completului.
(3) Modalitatea de participare la aceste completuri se stabileşte prin hotărâre a colegiului de
conducere.
(4) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze
acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv.
(5) Procurorul stagiar emite opinie consultativă care se motivează şi rezolvă lucrările date în
sarcina sa de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.
(6) Judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive
de libertate.
(7) Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.

Art. 46 - (1) După încheierea perioadei de stagiu judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi
să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul
stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea
următoare.
(2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două
sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această
situaţie judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie indemnizaţia de auditor de
justiţie şi cheltuielile de formare la Institutul Naţional al Magistraturii.
(3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate
susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au
trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să
efectueze din nou stagiul, potrivit legii.

20
Art. 47 - (1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se
organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al
Magistraturii.
(2) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor
stagiari se aprobă prin hotărâre a Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii
stagiari, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor,
stagiari, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau
subordonate, Ministerului Public, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor
coordonate sau subordonate acestuia, dispoziţiile privind examenul de capacitate aplicându-
se în mod corespunzător şi acestei categorii de personal.
(4) Data, locul, calendarul, modul de desfăşurare a examenului de capacitate, tematica şi
bibliografia se aprobă de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii şi se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului
Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă
acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.
(5) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de
celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al
judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii
în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.
(6) Se pot înscrie la examen judecătorii stagiari şi procurorii stagiari al căror stagiu se va
împlini până în ultima zi a examenului de capacitate.

Art. 48 – (1) Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice,

prin probe scrise şi orale.
(2) Probele scrise constau în lucrări cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori,
inclusiv soluţionarea unor speţe şi redactarea de lucrări cu caracter practic, în funcţie de
specificul activităţii candidaţilor.
(3) Probele scrise se susţin la următoarele materii:
a) drept civil;
b) drept procesual civil;
c) drept penal;
d) drept procesual penal.
(4) Probele orale se susţin la materiile prevăzute la alin. (3), drept constituţional, precum şi
la organizare judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
(5) Pe durata desfăşurării probelor scrise şi orale este permisă consultarea legislaţiei indicate
în tematică şi bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.

Art. 49 - (1) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii numeşte comisia de

organizare a examenului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de examinare și comisia
de soluţionare a contestaţiilor. Comisiile sunt conduse de preşedinţi desemnaţi prin hotărârea
de numire a comisiilor.

21
(2) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude sau afini până la gradul
al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. O persoană poate face parte dintr-o singură
comisie. Din aceeaşi comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini
până la gradul al patrulea inclusiv.
(3) Nu pot face parte din comisiile de elaborare a subiectelor, comisiilor de examinare și de
soluţionare a contestaţiilor membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau persoane din
conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 50 - (1) Comisia de organizare a examenului de capacitate coordonează organizarea şi

desfăşurarea examenului.
(2) Comisia de organizare a examenului de capacitate se compune din preşedinte, doi
vicepreşedinţi şi membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de
specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii,
inclusiv al celor cu funcții de conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi
alte persoane care desfăşoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt
desemnaţi de preşedintele comisiei de organizare a examenului de capacitate.

Art. 51 - (1) Comisia de organizare a examenului de capacitate verifică îndeplinirea condiţiilor

de participare la examen a candidaţilor şi întocmeşte lista acestora cu cel puţin 25 de zile
înaintea datei examenului. Lista candidaţilor se afişează la sediul Institutului Naţional al
Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a
Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Candidaţii respinşi pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei
prevăzute la alin. (1) pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a
Institutului Naţional al Magistraturii.
(3) Contestaţiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii de către personalul de
specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sau la curţile de apel ori parchetele
de pe lângă acestea de către judecători şi procurori, care le înaintează de îndată, prin fax sau
e-mail, comisiei de organizare a examenului de capacitate.
(4) Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la
alin. (2), prin hotărâre definitivă a Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(5) Listele finale ale candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la examen se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al
Magistraturii.

Art. 52 - (1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de examinare, precum şi cea de

soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Secţiei corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv procurori.
(2) Comisiile pentru judecători sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.
(3) Comisiile pentru procurori sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori
de la Institutul Naţional al Magistraturii.

22
(4) În comisiile prevăzute la alin. (1)-(3) sunt numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de
drept, în ordinea stabilită de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii
prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive
întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei
respective.

Art. 53 - (1) Comisiile pentru probele scrise se constituie în mod distinct, la drept civil şi
drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.
(2) Comisiile de la probele orale au cel puţin 3 membri şi se constituie în mod distinct, pentru
fiecare din cele şase materii de la probele orale.

Art. 54 – (1) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele de examen pentru

probele scrise şi orale, baremele de evaluare şi de notare, pe materii de examen, iar comisia
de examinare realizează corectarea şi notarea lucrărilor scrise, precum şi examinarea
candidaţilor la probele orale; pentru probele orale, comisia de elaborare a subiectelor
elaborează un punctaj de evaluare.
(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor soluţionează contestaţiile la barem şi la lucrările
scrise, precum şi la probele orale.
(3) În cazul în care comisia de soluţionare a contestaţiilor respinge toate contestaţiile la
barem, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.
(4) În cazul în care membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor apreciază că una sau mai
multe contestaţii la barem sunt întemeiate, comisia elaborează baremele definitive.

Art. 55 – (1) Timpul destinat elaborării lucrărilor scrise este cel stabilit de comisia de
elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat
distribuirea subiectelor către toţi candidaţii.
(2) Baremele de evaluare și notare stabilite pentru fiecare subiect de examen se afişează
după încheierea probelor scrise, la centrele de examen. În termen de 24 de ore de la afişare
candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit Institutului Naţional al Magistraturii
şi se soluţionează potrivit art. 54 alin. (2) - (4). Dispoziţiile art. 14 alin. (6)-(8) se aplică în
mod corespunzător.
(3) Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe
pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al
Magistraturii.

Art. 56 - Corectarea lucrărilor scrise se face pentru fiecare materie respectându-se baremele
de evaluare şi de notare definitive. Lucrările scrise se notează, pentru fiecare materie, cu
note de la 0 la 10, cu două zecimale.

Art. 57 - (1) Rezultatele probelor scrise ale examenului de capacitate se înscriu într-un tabel
care se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a
Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Contestaţiile cu privire la probele scrise se depun de către candidaţi, în termen de 3 zile
de la publicarea rezultatelor, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii sau la sediile

23
curţilor de apel ori parchetelor de pe lângă acestea, caz în care se înaintează de îndată, prin
fax sau e-mail, Institutului Naţional al Magistraturii.
(3) Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de
10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), iar decizia comisiei este definitivă.
(4) Nota acordată la contestaţii nu poate fi mai mică decât nota contestată.
(5) Lista cuprinzând rezultatele finale ale probei scrise, după soluţionarea contestaţiilor, se
publică pe pagina de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al
Magistraturii.

Art. 58 - Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea probelor orale, comisia de organizare
a examenului de capacitate întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, cu precizarea orei la
care trebuie să se prezinte grupele de candidaţi, şi asigură publicarea listelor candidaţilor pe
pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al
Magistraturii.

Art. 59 - (1) Notarea la probele orale se face, în baza punctajului de evaluare, cu note de la 0
la 10, cu două zecimale. Nota acordată la proba orală reprezintă media notelor acordate de
fiecare membru al comisiei. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este
mai mic sau egal cu această notă.
(2) Rezultatele de la probele orale se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(3) Înregistrarea probelor orale prin mijloace tehnice audio sau audio-video este obligatorie.
(4) Candidaţii pot contesta notele acordate la probele orale, dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (4)
aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează de comisia de contestaţii în
termenul stabilit de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin
calendarul de concurs. Soluționarea contestației la probele orale se realizează pe baza
înregistrării audio sau audio-video. Rezultatele finale ale probelor orale se publică pe pagina
de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.

Art. 60 - (1) Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor
obţinute la probele scrise şi orale. Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să
obţină cel puţin media generală 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare probă scrisă şi orală.
(2) Rezultatele finale ale examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a
candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe
pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al
Magistraturii.
(3) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Secţia corespunzătoare a
Consiliului Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care
urmează publicării rezultatelor.
(4) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în
parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile
prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada
săvârşirii unor fraude.

24
Art. 61 - (1) După validarea examenului de capacitate, lista posturilor vacante de la
judecătoriile unde funcţionează judecătorii care au fost admişi la examenul de capacitate şi
de la parchetele de pe lângă instanţe unde funcţionează procurorii care au fost admişi la
examenul de capacitate se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, pe
pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să
îşi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea listei pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la
alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Secţia corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care
funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat, cel care are o vechime mai mare
în funcţia de judecător şi procuror sau cel care are o vechime mai mare în funcţiie prevăzute
la art. 64.
(5) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de
cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate faţă de criteriile
prevăzute la alin. (4), candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.
(6) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

CAPITOLUL III
Numirea judecătorilor şi procurorilor

Art. 62 - (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de
Preşedintele României, la propunerea Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de
capacitate.
(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor
prevăzuţi la alin. (1).

Art. 63 - În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a
decretului de numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au
promovat examenul de capacitate primesc drepturile salariale corespunzătoare funcţiei
imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.

Art. 64 - (1) Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile
prevăzute la art. 5 alin. (3), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din
motive neimputabile, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor,
avocații, notarii publici, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu
studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, poliţiştii de
poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice,
persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului,

25
Administrației Prezidențiale, Guvernului, ministerelor, Curții Constituționale, Avocatului
Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al
Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din
învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în
specialitate de cel puțin 5 ani.
(2) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate,
transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la
numirea în funcţie.
(3) Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură se aprobă de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Art. 65 - (1) Concursul de admitere în magistratură prevăzut la art. 64 alin. (1) se organizează
de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii, pentru
ocuparea posturilor vacante de la judecătorii și de la parchetele de pe lângă acestea.
(2) Data, locul, modul de desfășurare a concursului, calendarul de desfășurare, taxa de
înscriere, tematica și bibliografia de concurs, precum și cererea de înscriere tipizată se
stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Numărul și lista posturilor scoase la concurs se stabilesc prin hotărâre a Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Datele prevăzute la alin. (2) și (3) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data
stabilită pentru concurs.
(5) În vederea înscrierii la concursul de admitere în magistratură, candidații plătesc o taxă al
cărei cuantum se stabilește prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în
funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs
se restituie în cazul unor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite
înainte de susţinerea primei probe a concursului.
(6) Dispoziţiile art. 11 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 66 - (1) Pentru concursul de admitere în magistratură, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii numește comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a
subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a
contestațiilor.
(2) Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea și desfășurarea concursului
și verifică îndeplinirea de către candidați a condiţiilor de participare la concurs.
(3) Comisia de organizare a concursului se compune din preşedinte, doi vicepreşedinţi şi
membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului
Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții
de conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care
desfăşoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi de preşedintele
comisiei de organizare.
(4) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul
al patrulea inclusiv în rândul candidaților. O persoană poate face parte dintr-o singură

26
comisie. Din aceeaşi comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini
până la gradul al patrulea inclusiv.
(5) Nu pot face parte din comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de corectare, de
interviu, precum și de soluționare a contestațiilor membrii Consiliului Superior al Magistraturii
sau persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Naţional al
Magistraturii.

Art. 67 - (1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu,

precum și comisia de soluționare a contestațiilor sunt conduse de câte un președinte.
(2) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele şi baremele de evaluare şi
notare pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, iar
comisia de corectare corectează şi notează lucrările la proba scrisă de verificare a
cunoştinţelor juridice. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor
juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor și a celei de corectare se constituie în
mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept
penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii
comisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.
(3) În comisiile prevăzute la alin. (1) sunt numiți și membri supleanți, care îi vor înlocui de
drept, în ordinea stabilită prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri
ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se
efectuează de președintele comisiei respective de concurs.
(4) Membrii comisiilor sunt numiți, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza
de date a Institutului Național al Magistraturii și a Consiliului Superior al Magistraturii și care
au urmat cursurile Institutului Național al Magistraturii privind metodele și tehnicile de
evaluare.

Art. 68 - Comisiile prevăzute la art. 67 alin. (2) şi (3) sunt alcătuite membri specializați în
drept civil și drept procesual civil, respectiv în drept penal și drept procesual penal. Din
aceste comisii/subcomisii pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în
disciplinele de concurs. Numărul membrilor comisiilor se stabileşte prin hotărârea de numire
a acestora, în funcţie de numărul candidaţilor.

Art. 69 - Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea
interviului, elaborează subiectele pe baza cărora vor fi examinați candidații și realizează
intervievarea candidaților, în scopul identificării aptitudinilor, motivațiilor și elementelor de
etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu,
în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie.

Art. 70 - (1) Comisia de soluționare a contestațiilor este compusă din următoarele subcomisii:
a) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru
cele două probe scrise și împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoștințelor
juridice, constituite în mod distinct la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept
penal și drept procesual penal;

27
b) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la
proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la drept civil și
drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal;
c) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la
proba interviului.
(2) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite
din membri specializați în drept civil și drept procesual civil, respectiv în drept penal și drept
procesual penal. Din acestea pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în
disciplinele de concurs.
(3) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru proba interviului au componenţa
prevăzută la art. 75.

Art. 71 - (1) Examinarea candidaților în cadrul concursului de admitere în magistratură se

face în două etape.
(2) Prima etapă este eliminatorie și constă în susținerea următoarelor probe scrise
eliminatorii:
a) un test-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținut la
următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual
penal.
b) o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținută la
drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal.
(3) La proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice participă numai candidații declarați
admiși la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice.
(4) Nota obținută la prima etapă este media aritmetică a notelor obținute la probele
prevăzute la alin. (2).
(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică și susţinerea unui interviu. La testarea
psihologică participă toți candidații declarați admişi la prima etapă a concursului. Candidații
declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la
proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă și în limita unui
număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de posturi scoase la concurs, în cazul unui
număr impar de posturi, rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaţilor
admişi în a doua etapă se suplimentează, în cazul mediilor egale, cu cea a ultimului candidat
admis.

Art. 72 - (1) Testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte
25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs.
(2) La testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice fiecare răspuns corect primește 1
punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.
(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare
a cunoștințelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate
depăși 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi
candidaţii.
(4) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se
realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu „admis” sau „respins”, în

28
funcție de punctajul obținut de candidat. Sunt declarați admiși la această probă candidații
care au obținut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a
notelor obținute, în limita dublului numărului de posturi scoase la concurs. Numărul
candidaților admiși se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat
admis.
(5) Baremul de evaluare și notare se afișează la centrele de concurs după încheierea probei și
se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului
Național al Magistraturii. Candidații pot contesta baremul de evaluare și notare în termen de
3 zile de la afişarea acestuia la centrele de concurs. Contestațiile la barem se transmit,
inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii și se soluţionează de
subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la
expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea
termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării
contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea
a Institutului Naţional al Magistraturii.
(6) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai
multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă
tuturor candidaților.
(7) În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul
indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va
cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul inițial, cât și
punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestații.
(8) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul
corect la una dintre întrebările este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi
incidente dispozițiile alin. (7), se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător
întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul
definitiv.
(9) În cazul în care concursul de admitere în magistratură se desfășoară în același timp cu
concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și există întrebări identice,
admiterea unei contestații la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere la
Institutul Național al Magistraturii produce efecte și în privința concursului de admitere în
magistratură, în condițiile alin. (6) - (8).
(10) Dispoziţiile art. 14 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.
(11) Rezultatele testului-grilă se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii şi se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Național al
Magistraturii.
(12) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba testului-grilă în termen de 3 zile de la
data publicării rezultatelor. Contestaţia se depune, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul
Naţional al Magistraturii.
(13) Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la
alin. (12).
(14) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică
decât nota contestată.

29
Art. 73 - (1) Proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice constă în elaborarea unor
lucrări la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept
procesual penal.
(2) Dispozițiile art. 72 alin. (3), (5)-(11) se aplică în mod corespunzător.
(3) Fiecare lucrare se corectează pe baza baremului definitiv de evaluare și de notare şi se
notează distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept
procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.
(4) Nota probei scrise de verificare a cunoștințelor juridice este media aritmetică, cu două
zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la fiecare lucrare.
(5) Candidații pot contesta punctajul obținut la această probă, dispozițiile art. 72 alin. (12)
aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează în termenul stabilit de
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs.
(6) Contestațiile la notele obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice se
soluționează de către subcomisia de soluționare a contestațiilor formulate împotriva
rezultatelor.
(7) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, candidatul
trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6, calculată potrivit
alin. (4).

Art. 74 - Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică prin
care se constată îndeplinirea condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic pentru
exercitarea funcţiei. Dispoziţiile art. 17 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 75 - Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apţi din punct de vedere psihologic
pentru exercitarea funcţiei susțin un interviu, din comisia de interviu sau din fiecare
subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror și un
cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de
profesor universitar. Numărul subcomisiilor de interviu se stabilește în funcție de numărul
candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie. Dispoziţiile art. 18 sunt
aplicabile în mod corespunzător.

Art. 76 - (1) După cele două etape ale concursului sunt declarați admiși candidații care au
obținut calificativul „admis” la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima
etapă a concursului, stabilite conform art. 71 alin. (4), în limita numărului de posturi scoase
la concurs.
(2) Lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului se publică pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suplimentarea posturilor scoase
la concurs în situația în care mai mulți candidați au obținut note egale cu cea a ultimului
candidat declarat admis după cele două etape ale concursului, cu posturi vacante de
judecători și procurori de la instanțe și parchete unde există dificultăți de ocupare a acestor
posturi.
(4) Dacă nu există posturi vacante de natura celor prevăzute la alin. (3), departajarea
candidaților care au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele

30
două etape ale concursului se face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la proba
scrisă de verificare a cunoștințelor juridice. Când notele obținute de candidați la această
probă de concurs sunt identice, departajarea se face, în ordine, în funcție de vechimea în
specialitate juridică, de deținerea titlului științific de doctor în drept, a calității de doctorand
în drept, de activitatea publicistică de specialitate.
(5) În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de
cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate faţă de criteriile de la
alin. (4), candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.
(6) Candidații clasificați în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs, formulează,
în această ordine, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, opțiune pentru
unul dintre posturile scoase la concurs sau, după caz, suplimentate. Candidații pot formula o
singură opțiune, care nu poate fi modificată decât în situațiile expres prevăzute de prezenta
lege. La note egale, departajarea candidaților se face conform alin. (4) şi (5).

Art. 77 - (1) După afișarea rezultatelor definitive ale concursului, candidații admiși după cele
două etape ale concursului vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații
prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c).
(2) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face cu respectarea
legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
(3) Regulamentul prevăzut la art. 64 alin. (3) stabileşte documentele pe care candidaţii au
obligaţia de a le depune în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii. Art. 21
alin. (4)-(7) se aplică în mod corespunzător.

Art. 78 - (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea de

către candidații admiși după cele două etape ale concursului a condiţiei prevăzute la art. 77
alin. (1) şi validează rezultatele concursului.
(2) Candidații care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși.

Art. 79 - (1) Dacă unul dintre candidați a fost respins în condițiile art. 78 alin. (2) sau a
renunțat la opțiunea formulată conform art. 76 alin. (6), procedura prevăzută la art. 76 alin.
(6) se reia pentru candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 72 alin. (4) și art. 73
alin. (7) și care au obținut calificativul „admis” la interviu, care ocupă pozițiile următoare
acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. În termenul stabilit
de comisia de organizare a concursului, candidații își pot menține opțiunea inițială sau pot
formula o nouă opțiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul respins sau,
după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.
(2) Pentru posturile ce au devenit vacante după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (1)
pot opta, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidații care
îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 72 alin. (4) și art. 73 alin. (7) și care au obținut
calificativul „admis” la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la concurs,
stabilite conform art. 71 alin. (4).
(3) La note egale, departajarea candidaților se face conform art. 76 alin. (4) şi (5).
(4) Dispozițiile art. 77 şi 78 se aplică în mod corespunzător.

31
Art. 80 - (1) În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului de admitere în
magistratură, Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii propune
Președintelui României numirea în funcția de judecător sau, după caz, de procuror a
candidaților admiși. Art. 62 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(2) După numirea în funcția de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt
obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul
Institutului Național al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept al
Uniunii Europene.

Art. 81 - (1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun
următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile
fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără
părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurământului se
schimbă potrivit credinţei religioase a judecătorilor şi procurorilor şi este facultativă.
(2) Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.
(3) Jurământul se depune în şedinţă solemnă, în faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a
procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului
de numire.
(4) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de
conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de 2 dintre judecătorii sau procurorii
prezenţi, precum şi de cel care a depus jurământul.
(5) Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării
judecătorului ori procurorului în altă funcţie.

CAPITOLUL IV
Formarea profesională continuă

Art. 82 - (1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia

independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei. Formarea iniţială şi continuă este un
drept şi o îndatorire pentru judecători şi procurori.
(2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi
constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor
europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor
judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului
şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în
abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi
aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.

Art. 83 - Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi

procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau
parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător şi procuror,
prin pregătire individuală.

32
Art. 84 - (1) Judecătorii şi procurorii participă, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de
formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii
de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare
profesională.
(2) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor şi procurorilor străini, ale cursanţilor sau
ale reprezentanţilor altor instituţii de formare profesională din străinătate, care participă, în
cadrul unor programe de cooperare, la activităţile de formare profesională organizate de
Institutul Naţional al Magistraturii, pot fi suportate din bugetul acestei instituţii.
(3) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare
profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi
un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator
organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete,
de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, precum şi de alte instituţii de
specialitate.
(4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului
Naţional al Magistraturii, programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi
procurorilor.
(5) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinând seama
de necesitatea specializării lor.

Art. 85 - (1) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor, procurorilor, personalului de

specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorilor de justiţie, personalului
de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, care participă la activităţile de formare
profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul
acestei instituţii.
(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) şi la art. 84 alin. (2) se stabileşte prin
decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional
al Magistraturii. Cazarea participanţilor se poate realiza în structurile de primire turistice în
limita plafonului maxim stabilit prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al
Magistraturii, independent de clasificarea acestora.
(3) Cheltuielile de transport ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate
juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor aferente activităţilor de formare profesională
continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul instituţiilor
unde îndeplinesc funcţia de bază.
(4) Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiţie şi ale personalului de instruire al
Institutului Naţional al Magistraturii aferente activităţilor de formare profesională continuă
organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.
(5) Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor, auditorii de justiţie, precum şi personalul de instruire care participă la
activităţile de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii nu beneficiază de
diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.

Art. 86 - (1) În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de
apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continuă, constând în

33
consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului
Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aprobă de Secţia corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii.
(2) Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind
cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din
bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul
personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea
Institutului, în această calitate, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile privind
cazarea, masa şi transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului Naţional al
Magistraturii.
(3) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (2) se stabileşte prin ordin al
preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul personalului de instruire al
Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această
calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi
procurorilor, la activităţile prevăzute la alin. (1), plafonul maxim al cheltuielilor se stabileşte
în conformitate cu dispoziţiile art. 85 alin. (2).
(4) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute
la alin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă
curtea de apel. În cazul personalului de instruire angajat la plata cu ora al Institutului
Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate,
conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor,
la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire se
suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) Judecătorii, procurorii, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile
prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc
funcţia de bază.
(6) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă
curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea
activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de
apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de
apel şi parchetele subordonate.

Art. 87 - Dispoziţiile privind formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se

aplică în mod corespunzător şi personalului de specialitate juridică asimilat acestora.

CAPITOLUL V
Evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor

Secţiunea 1
Dispoziţii generale

Art. 88 – (1) Evaluarea profesională individuală a judecătorilor şi procurorilor presupune

analiza şi notarea criteriilor şi indicatorilor de evaluare a performanţelor profesionale ale

34
judecătorilor şi procurorilor care privesc, în principal, calitatea activităţii, eficienţa,
integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi
procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
Criteriile şi indicatorii de evaluare profesională sunt prevăzuţi în Anexa nr. 1 la prezenta lege.
(2) Evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de
competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale,
creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi parchetelor şi a încrederii publice în autoritatea
judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar.
(3) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor se aprobă prin
hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Regulamentul
privind evaluarea activităţii profesionale a procurorilor se aprobă prin hotărâre a Secţiei
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Hotărârile prevăzute la alin. (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 89 – (1) În raport cu vechimea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, evaluarea

se realizează după cum urmează:
a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între un an şi 5 ani;
b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 5 şi 10 ani;
c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 10 şi 15 ani;
d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.
(2) Judecătorii Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nu sunt supuşi evaluării.
(3) Evaluarea profesională se poate efectua şi ori de cât ori se solicită de către judecător sau
procuror.

Art. 90 – (1) Evaluarea prevăzută la art. 88 se face de comisii de evaluare constituite separat
pentru judecători şi procurori, astfel:
a) pentru evaluarea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a preşedintelui de secţie de la
judecătorii, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare, curţi de apel şi Curtea
Militară de Apel, comisia este formată din preşedintele instanţei ierarhic superioare,
preşedintele secţiei instanţei ierarhic superioare corespunzătoare specializării judecătorului
evaluat, precum şi un judecător de la instanţa superioară, desemnat de colegiul de conducere
al acelei instanţe;
b) pentru evaluarea celorlalţi judecători de la instanţele prevăzute la lit. a), comisia de
evaluare este alcătuită din preşedintele instanţei unde funcţionează persoana evaluată,
precum şi doi judecători de la instanţa ierarhic superioară, desemnaţi de colegiul de
conducere al acestei instanţe, cu aceeaşi specializare cu judecătorul evaluat;
c) pentru evaluarea conducătorului parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale
specializate, tribunale militare, curţi de apel şi al Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel, adjuncţilor acestuia şi a procurorilor-şefi de secţii în cadrul acestora,
comisia este formată din conducătorul parchetului ierarhic superior, un procuror cu funcţie
de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat de la parchetul ierarhic
superior şi un alt procuror, desemnaţi de colegiul de conducere al parchetului ierarhic
superior;

35
d) pentru evaluarea celorlalţi procurori de la parchetele prevăzute la lit. c), comisia de
evaluare este alcătuită din conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată,
precum şi doi procurori de la parchetul ierarhic superior, desemnaţi de colegiul de conducere
al acelui parchet, cu aceeaşi specializare cu procurorul evaluat, după caz;
e) pentru evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, prim-adjunctului procurorului general, adjunctului acestuia, procurorilor-şefi ai
Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism şi adjuncţilor acestora, evaluarea se face de o comisie compusă din
trei procurori din cadrul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii
desemnaţi de Secţia pentru procurori şi doi procurori desemnaţi de colegiul de conducere al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Oragnizată şi
Terorism, după caz, din componenţa căruia nu poate face parte persoana evaluată;
f) pentru evaluarea procurorilor-şefi de secţie şi a procurorilor cu funcţii de conducere din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, precum şi a procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, comisia este
formată din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau, după caz, al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi 2 procurori desemnaţi de colegiul de
conducere al fiecăruia din aceste parchete;
g) pentru evaluarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, de la Direcţia Naţională Anticoprupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, cu funcţii de execuţie, comisia este formată din
conducătorul secţiei sau, după caz, al direcţiei/serviciului, dacă acestea există, unde este
încadrat procurorul şi 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere al fiecăruia din aceste
parchete.
(2) Pentru fiecare dintre comisiile prevăzute la alin. (1), se desemnează în mod similar şi câte
un membru supleant. În situaţia în care preşedinţii instanţelor sau conducătorii parchetelor
nu pot, din motive obiective temporare, să exercite atribuţiile specifice în cadrul comisiei de
evaluare ori sunt incompatibili, aceştia sunt înlocuiţi de vicepreşedinte sau, după caz,
adjunctul acestora, iar dacă sunt mai mulţi vicepreşedinţi sau adjuncţi, de unul dintre aceştia
desemnat de colegiul de conducere al acelei instanţe sau parchet.
(3) Preşedintele comisiei de evaluare este membrul de drept, iar în comisiile de evaluare în
care sunt mai mulţi membri de drept, preşedinte este cel cu vechimea cea mai mare în
funcţia de judecător sau de procuror, după caz.
(4) Judecătorii şi procurorii, precum şi membrii supleanţi sunt desemnaţi în comisiile de
evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională,
reputaţia de care se bucură, abilităţile de comunicare, precum şi rezultatul obţinut la ultima
evaluare şi trebuie să aibă aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Nu pot
fi numiţi în comisiile de evaluare judecătorii şi procurorii care nu au fost evaluaţi în funcţia

36
de judecător sau procuror ori cei care au fost sancţionaţi disciplinar, în mod definitiv, în
ultimii 3 ani.
(5) Nu pot face parte din aceeaşi comisie de evaluare judecătorii şi procurorii care sunt soţi,
rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.

Art. 91 - (1) Membrii comisiilor de evaluare şi membrii supleanţi, cu excepţia membrilor de

drept, sunt desemnaţi pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată,
prin aceeaşi procedură.
(2) După desemnarea ca membri în comisiile de evaluare, dacă nu au urmat cursuri de
pregătire pentru activitatea de evaluare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii,
aceştia vor fi instruiţi ca evaluatori de către unul dintre ceilalţi membri ai comisiei sau de
unul din membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei ierarhic superioare sau
parchetului ierarhic superior, desemnat de conducătorul acelei instanţe sau parchet.
(3) Comisiile funcţionează cu participarea tuturor membrilor şi hotărăsc cu majoritatea
voturilor acestora cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator şi acordarea
calificativului.
(4) În cazul în care, din motive obiective, unul dintre membri se află în imposibilitatea de a
exercita funcţia de evaluator sau i-a încetat mandatul unuia dintre membri, evaluarea se va
face după înlocuirea acestuia cu membrul supleant. Actele îndeplinite până la momentul
înlocuirii rămân valabile.

Art. 92 – (1) Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau
procurorul evaluat, în următoarele situaţii:
a) când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la al patrulea
grad inclusiv cu judecătorul sau procurorul evaluat;
b) când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre
membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat.
(2) Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează
în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1), este de natură să îi afecteze
obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligaţia de a anunţa de
îndată colegiul de conducere al instanţei sau parchetului.
(3) Competenţa de a decide înlocuirea membrului comisiei de evaluare cu membrul supleant
revine colegiului de conducere care a desemnat acel membru în comisia de evaluare, din care
nu poate face parte judecătorul sau procurorul care este membru sau supleant în comisia de
evaluare.
(4) În situaţia în care se constată situaţia de incompatibilitate, colegiul de conducere dispune
înlocuirea sa cu membrul supleant.

Art. 93 - (1) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, pot fi revocaţi pentru
neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, în mod
similar desemnării acestora, la sesizarea oricărui membru al comisiei de evaluare sau a
oricărui judecător sau procuror din cadrul instanţei sau al parchetului unde funcţionează
membrul comisiei de evaluare.

37
(2) În funcţie de volumul de activitate de la instanţe şi parchete, colegiile de conducere pot
dispune degrevarea parţială a evaluatorilor de anumite activităţi, expres prevăzute în
hotărârea colegiului de conducere unde funcţionează.

Secţiunea a 2-a
Procedura de evaluare

Art. 94 - Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor implică parcurgerea următoarelor

etape: observarea activităţilor profesionale cu caracter public desfăşurate de
judecătorul/procurorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultatele activităţii
profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat şi acordarea calificativului. Procesul de
evaluare a judecătorilor şi procurorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare, precum şi
stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională.

Art. 95 – (1) Indicatorii de evaluare a performanţelor profesionale ale judecătorilor şi

procurorilor sunt structuraţi în funcţie de specificul activităţii judecătorilor şi procurorilor,
astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora şi să le diferenţieze
performanţele profesionale, fără a le afecta independenţa.
(2) În vederea realizării unei evaluări unitare, modalitatea concretă de apreciere a fiecărui
indicator şi criteriu, domeniile din care se culeg datele şi informaţiile necesare evaluării
judecătorilor şi procurorilor, precum şi desfăşurarea interviului vor fi detaliate în cuprinsul
Ghidului de evaluare a judecătorilor, respectiv a procurorilor care face parte din
Regulamentele prevăzute la art. 88 alin. (3).

Art. 96 - (1) Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la publicarea în

Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de numire în funcţie, iar următoarele
evaluări se fac potrivit art. 89, de regulă până în luna iunie a anului următor. Evaluarea poate
fi realizată şi în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului sau a procurorului, în
măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcţii de execuţie ori numirea
în funcţii de conducere sau pentru alte situaţii prevăzute de lege.
(2) Pentru judecătorii şi procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea
se face după cel puţin 3 ani de la încetarea mandatului, cu respectarea art. 89.
(3) Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, respectiv a procurorilor, care au
îndeplinit şi funcţia de procuror, respectiv de judecător în perioada supusă evaluării, se va
realiza în termen de 2 ani de la numirea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, prin
decret al Preşedintelui României.
(4) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţele şi
parchetele se face după încetarea detaşării, la împlinirea a 2 ani, în cazul primei evaluări, iar
în cazul celorlalte evaluări, la împlinirea vechimii prevăzute la art. 89, prin cumularea
perioadei anterioare detaşării cu perioada ulterioară acesteia.
(5) În cazul judecătorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei evaluate îşi desfăşoară
activitatea la instanţe sau parchete diferite, ca urmare a delegării, detaşării, transferului sau
a promovării, preşedintele comisiei de evaluare constituite înainte de a fi transferat, detaşat,
delegat sau promovat are obligaţia de a transmite instanţei, respectiv parchetului la care

38
funcţionează judecătorul ori procurorul evaluat dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele
statistice.
(6) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor transferaţi sau promovaţi la terminarea unei
perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va realiza de
acceaşi comisie de evaluare constituită anterior datei transferului sau promovării.
(7) La calculul intervalului la care se realizează evaluarea se ţine seama doar de perioada în
care cel evaluat a desfăşurat efectiv activitate ca judecător sau procuror, de perioadele în
care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum şi de perioadele în care acesta s-a aflat în
alte concedii care, cumulate, nu depăşesc trei luni.

Art. 97 - (1) Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se desfăşoară pe

parcursul întregii perioade evaluate.
(2) Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmeşte un dosar de evaluare pentru
fiecare judecător sau procuror, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul
de activitate şi la indicatorii de eficienţă, depuse anual, raportul de evaluare, observaţiile şi
obiecţiunile celui evaluat, precum şi orice alte acte, date sau informaţii pe baza cărora se
realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune şi planul individual de
dezvoltare profesională.
(3) Judecătorii şi procurorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.
(4) Preşedintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de
evaluare, astfel încât să fie asigurată confidenţialitatea acestuia.

Art. 98 - (1) În procedura de evaluare, comisiile pot consulta şi, după caz, pot solicita orice
evidenţă sau document al instanţelor sau parchetelor, inclusiv actele de control.
(2) Culegerea datelor şi a informaţiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre
membrii comisiei de evaluare. Inspecţia Judiciară şi judecătorii, respectiv procurorii care
ocupă funcţii de conducere la instanţa sau, după caz, la parchetul unde îşi desfăşoară
activitatea judecătorul sau procurorul evaluat sau la instanţele, respectiv parchetele ierarhic
superioare pot transmite şi din oficiu comisiei de evaluare date şi informaţii utile pentru
efectuarea evaluării.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive
adoptate de Plen sau, după caz, de secţiile acestuia, cu relevanţă în aprecierea indicatorilor
de integritate.

Art. 99 - (1) Pentru evaluarea calităţii redactării hotărârilor, judecătorul evaluat

selecţionează, pentru fiecare an de activitate, un număr de cel puţin 5 hotărâri cu obiect
diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pronunţate în diferite stadii procesuale,
pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare poate să
selecteze, pentru fiecare an de activitate, în sistem computerizat, cel puţin alte 5 hotărâri
relevante pentru activitatea profesională desfăşurată de judecător. Nu vor fi avute în vedere
hotărârile judecătoreşti prin care sunt soluţionate incidente procedurale, se ia act de
renunţarea la judecată, de renunţarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se
constată perimarea ori cererea este anulată sau care au ca obiect încuviinţarea executării
silite, confirmarea renunţării la urmărirea penală ori acordul de recunoaştere a vinovăţiei.

39
Comisia de evaluare poate stabili, pentru toţi judecătorii pe care îi evaluează, şi alte
categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecţiei.
(2) Pentru evaluarea calităţii activităţii profesionale a procurorilor, procurorul evaluat
selecţionează, pentru fiecare an de activitate, un număr de cel puţin 5 lucrări cu obiect
diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pe care le consideră relevante pentru
activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare poate să selecteze, pentru fiecare an de
activitate, în sistem computerizat, cel puţin alte 5 lucrări relevante pentru activitatea
profesională desfăşurată de procuror.
(3) Lucrările prevăzute la alin. (1) şi (2) se depun la dosarul de evaluare în format electronic.
Alte acte întocmite de judecător sau procuror, considerate de acesta şi de membrii comisiei
relevante sub aspectul calităţii activităţii, se ataşează la raportul de evaluare în copie sau în
format electronic ori sunt indicate prin menţionarea numărului lucrării.
(4) În cadrul procesului de evaluare a conduitei în timpul şedinţelor de judecată, cel puţin un
membru al comisiei de evaluare asistă la cel puţin o şedinţă de judecată condusă de
judecătorul evaluat ori la care participă procurorul evaluat şi întocmeşte un proces-verbal în
care se menţionează abilităţile de comunicare clară şi logică şi profesionalismul interacţiunii
sociale. Membrii comisiei de evaluare pot asculta înregistrările şedinţelor de judecată
conduse de judecătorul evaluat sau la care participă procurorul evaluat.
(5) Pentru evaluarea indicatorilor privind activitatea desfăşurată de judecătorii şi procurorii
care ocupă funcţii de conducere, judecătorul sau procurorul evaluat va depune la dosarul de
evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa managerială, comisia de
evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, şi un număr de cel puţin 5 alte acte
relevante din perspectiva modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Art. 100 - (1) Interviul de evaluare reprezintă discuţia purtată între judecătorul sau
procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare la finalul perioadei de evaluare, după
efectuarea autoevaluării, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare
a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură
cu care judecătorul sau procurorul a formulat observaţii şi obiecţii. În perioada supusă
evaluării, între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea
loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.
(2) Interviul de evaluare are loc la cererea judecătorului sau a procurorului evaluat sau în
cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar. În cadrul interviului de evaluare
pot fi discutate şi aspecte referitoare la modul în care judecătorul sau procurorul îşi
apreciază propria activitate.
(3) Refuzul persoanei evaluate de a se prezenta la interviu, atunci când comisia apreciază
necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare şi
finalizarea acesteia.

Art. 101 - (1) Pentru fiecare dintre criteriile privind eficienţa activităţii, calitatea activităţii şi
integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind
obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare punctajul
maxim este de 10 puncte.

40
(2) Dacă pentru un criteriu există mai mulţi indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se
distribuie în mod egal între aceştia. În situaţia în care activitatea desfăşurată de judecătorul
ori de procurorul evaluat nu priveşte unul sau mai mulţi indicatori, punctajul aferent se
distribuie celorlalţi indicatori.
(3) Punctajul obţinut de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare
reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători
acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare
pentru fiecare criteriu de evaluare.
(4) Calificativul se acordă în funcţie de punctajul final, astfel:
a) de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul "Foarte bine";
b) de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul "Bine";
c) de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul "Satisfăcător";
d) sub 50 de puncte - calificativul "Nesatisfăcător".
(5) Pentru judecătorii şi procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat numai
activitate specifică funcţiei de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind
modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare
privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea
profesională cel mult 10 puncte. Art. 16 alin. (2) din Anexa nr. 1 la prezenta lege se aplică în
mod corespunzător pentru procurori.
(6) Pentru judecătorii şi procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat atât
activitate specifică funcţiei de execuţie, cât şi activitate specifică funcţiei de conducere,
concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind
eficienţa şi calitatea activităţii, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de
îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea
cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională cel mult 10 puncte. Art.
16 alin. (2) din Anexa nr. 1 la prezenta lege se aplică în mod corespunzător pentru procurori.
(7) Pentru ipoteza prevăzută la alin. (6), se acordă câte un punctaj corespunzător pentru
fiecare categorie de atribuţii, potrivit alin. (1)-(5), şi se va stabili media aritmetică a
acestora. La criteriile „integritate” şi „obligaţia formării profesionale continue” se acordă un
singur punctaj. Art. 16 alin. (2) din Anexa nr. 1 la prezenta lege se aplică în mod
corespunzător pentru procurori.
(8) Punctajul obţinut la fiecare indicator de evaluare, precum şi calificativul acordat trebuie
să corespundă datelor, constatărilor şi observaţiilor comisiei de evaluare.

Art. 102 - (1) Raportul de evaluare a activităţii profesionale are caracter confidenţial, se
întocmeşte separat pentru fiecare judecător şi procuror, pe baza actelor dosarului de
evaluare, după care se comunică celui evaluat.
(2) Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare,
fişa de evaluare, recomandările făcute judecătorului sau procurorului evaluat şi se întocmeşte
în trei exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului sau procurorului evaluat, unul
se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se ataşează la mapa profesională.
(3) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului se
acordă unul dintre următoarele calificative: „Foarte bine", „Bine", „Satisfăcător" sau
„Nesatisfăcător", potrivit art. 101 alin. (4). În situaţia în care judecătorul sau procurorul este

41
evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de
evaluare se acordă un singur calificativ.
(4) Înainte de întocmirea raportului de evaluare, comisia de evaluare întocmeşte un proiect
de raport care se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului evaluat, acesta având
dreptul de a formula observaţii şi obiecţii în termen de cel mult 15 zile de la comunicare.
(5) Observaţiile şi obiecţiile se depun în scris la comisia de evaluare care se pronunţă asupra
acestora în termen de cel mult 15 zile. În situaţia în care observaţiile şi obiecţiile se admit,
se vor face modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare. În raport se vor
consemna obiecţiile şi observaţiile celui evaluat şi soluţia argumentată a comisiei cu privire la
acestea.

Art. 103 - (1) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face
contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel
mult 30 de zile de la comunicarea raportului final. Magistraţii care au făcut parte din comisia
de evaluare nu pot participa la soluţionarea contestaţiei de către secţia Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare care, în termen de cel mult 3
zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare.
(3) Pentru soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere
comisiilor de evaluare orice informaţii pe care le consideră necesare. Contestaţia se
soluţionează cu citarea obligatorie a judecătorului sau, după caz, a procurorului. Audierea
judecătorului sau a procurorului prezent este obligatorie. Neprezentarea judecătorului sau a
procurorului legal citat, respectiv refuzul de a fi audiat nu împiedică soluţionarea
contestaţiei.
(4) În soluţionarea contestaţiei, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii
poate:
a) respinge contestaţia ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;
b) admite contestaţia şi:
(i) modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ;
(ii) desfiinţează raportul de evaluare şi dispune refacerea evaluării, atunci când constată
încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influenţeze calificativul acordat;
(iii) desfiinţează raportul de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de
perioada de evaluare.
(5) Ca urmare a soluţiei adoptate, nu se poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a
formulat contestaţia.
(6) În situaţiile prevăzute la alin. (4) lit. b) pct. (ii) şi (iii), secţia corespunzătoare a
Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte termenul şi, după caz, limitele în care se va
reface evaluarea.
(7) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de
apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile.
Hotărârea curţii de apel este definitivă.

Art. 104 - (1) În cazul în care judecătorul sau procurorul primeşte calificativul "Satisfăcător"
sau "Nesatisfăcător", după rămânerea definitivă a calificativului, comisia de evaluare şi

42
judecătorul sau procurorul evaluat stabilesc, de comun acord, un plan individual de
dezvoltare profesională.
(2) În situaţia în care comisia de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat nu ajung la un
acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabileşte de comisia de evaluare.

Art. 105 - (1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător" sunt obligaţi
să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul
Naţional al Magistraturii.
(2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări
consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri
organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(3) Pentru judecătorii sau procurorii care primesc în urma a două evaluări consecutive
calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 106, Secţia
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii propune preşedintelui României
eliberarea din funcţie, pentru incapacitate profesională.

Art. 106 - (1) Cursurile prevăzute la art. 105 se încheie cu susţinerea unui examen, organizat
de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii sau procurorii care au primit
calificativul "Nesatisfăcător" sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul
"Satisfăcător", tematica şi bibliografia de examen se aprobă de Secţia corespunzătoare a
Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de recomandarea comisiilor de evaluare.
(3) Examenul prevăzut la alin. (1) se susţine la disciplinele cursurilor urmate de judecătorul
sau procurorul respectiv şi constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic şi practic, la
fiecare din aceste discipline.
(4) Comisiile de examen sunt comisia de corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor,
comisia de corectare având atribuţii de elaborare a baremelor, a subiectelor şi de corectare şi
notare a lucrărilor, iar comisia de contestaţii având atibuţia soluţionării contestaţiilor la
barem şi la proba scrisă.
(5) Comisiiile sunt numite de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii,
fiind distincte pentru judecători şi procurori şi sunt alcătuite din 2 judecători sau, după caz, 2
procurori care au cel puţin acelaşi grad profesional cu judecătorul sau procurorul examinat, şi
un câte membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
(6) Baremul de evaluare şi notare la proba scrisă se publică pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de
ore de la publicarea pe pagina de internet, candidaţii pot face contestaţii la acesta, care se
depun, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la
barem se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la
expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al
Magistraturii.
(7) Notarea la proba scrisă se face cu note de la 0 la 10, iar pentru a promova examenul,
candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 7,00 la fiecare dintre disciplinele de examen.

43
(8) Rezultatul probei scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. Candidatul nemulţumit de
rezultatul obţinut poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la publicare, care se
soluţionează în maximum 24 de ore de la expirarea termenului de depunere.
(9) Rezultatele finale ale examenului se afişează potrivit alin. (8) şi se prezintă Secţiei
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea validării. Secţia
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida examenul, în tot sau în
parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile cu privire la organizarea
examenului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.
(10) Absenţa nejustificată la examen echivalează cu nepromovarea acestuia.
(11) Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susţine în
termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste
situaţii, judecătorul sau procurorul are obligaţia de a înştiinţa conducerea Institutului
Naţional al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât şi cu privire la
data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.

Art. 107 – (1) Dispoziţiile legale privind evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor
se aplică în mod corespunzător magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi
personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
(2) Regulamentul privind procedura şi criteriile de evaluare profesională pentru magistraţii-
asistenţi se aprobă prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Criteriile şi indicatorii de evaluare pentru personalul asimilat judecătorilor şi procurorilor
sunt prevăzuţi în Anexa nr 2.
(4) Evaluarea se realizează de comisii constituite prin act al preşedintelui Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, pentru magistraţii-asistenţi sau prin act al conducătorului instituţiei,
pentru celălalt personal.

Art. 108 - (1) Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul
profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.
(3) Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale
actelor existente în dosar.

CAPITOLUL VI
Promovarea judecătorilor şi procurorilor

Secţiunea 1
Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Art. 109 – (1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face
numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de
către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

44
(2) Posturile scoase la concurs se stabilesc de către Secţia pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii, în mod distinct pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie pentru care există locuri vacante.
(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 5 ani funcţia de judecător la curtea
de apel, au obţinut calificativul "foarte bine" la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi
disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 18
ani. La calculul acestei vechimi nu se ia în considerare perioada cât persoana a fost auditor
de justiţie.
(4) Condiţiile de vechime prevăzute de alin. (3) trebuie să fie îndeplinite la data expirării
perioadei de depunere a cererilor de înscriere.
(5) Nu pot participa la concursul de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori
judecătorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu
obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(6) Judecătorii care participă la concurs sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie
răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au
colaborat cu acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal ce
influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor
prevăzute de lege.
(7) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a
Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Secţiei pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile
de informaţii sau a colaborat cu acestea.

Art. 110 – (1) Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie se organizează pe baza unor criterii obiective de apreciere a performanţelor
profesionale ale judecătorilor, precum şi a conduitei acestora.
(2) Data, locul şi modul de desfăşurare a concursului se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În cuprinsul anunţului privind organizarea
concursului de promovare se precizează specializările la care se poate susţine concursul, în
funcţie de secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Informaţiile prevăzute la alin. (2) şi posturile vacante pentru care se organizează
concursul se comunică tuturor judecătorilor prin curţile de apel şi se publică pe pagina de
internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu cel
puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
(4) În termen de 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (3), cei interesaţi pot
depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii.
(5) Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie cuprind precizarea a două specializări, una corespunzătoare secţiei pentru
care candidează şi o altă specializare corespunzătoare altei secţii a Înaltei Curţi, specializare
care fie rezultă din activitatea profesională anterioară din cariera candidatului, dovedită cu
documente care se depun odată cu cererea de înscriere, fie ca urmare a opţiunii sale.

45
(6) Fiecare candidat poate opta cu privire la o singură secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie la care susţine concursul. Candidatul are dreptul de a reveni asupra opţiunii
formulate până la data expirării termenului de înscriere.
(7) Cererea de înscriere va fi însoţită de un curriculum vitae, de declaraţiile şi documentele
prevăzute de lege.
(8) La cererea de înscriere pot fi ataşate, în copii certificate, maximum 10 hotărâri
judecătoreşti cu obiect diferit, în ambele specializări menţionate în cererea de înscriere,
după caz. Candidatul poate depune şi lucrări de specialitate publicate, dacă este cazul,
precum şi orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante, în limba română.

Art. 111 - (1) Centralizarea cererilor de înscriere la concurs ale judecătorilor şi verificarea
îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare
a concursului.
(2) Comisia de organizare a concursului întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc
condiţiile legale de participare la concurs şi o publică pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii.
(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la
publicarea listei prevăzute la alin. (2). Contestaţiile se depun la Consiliul Superior al
Magistraturii.
(4) Contestaţiile se soluţionează, în termen de cel mult 5 zile de la expirarea termenului
prevăzut la alin. (3), de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) În termen de cel mult 5 zile de la expirarea perioadei prevăzute la alin. (4), comisia de
organizare a concursului întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de
participare la concurs şi o publică în condiţiile alin. (2).

Art. 112 – (1) Cererile de înscriere la concurs ale candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de
participare la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi
a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la cunoştinţa
publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs hotărâri
judecătoreşti redactate de candidaţi, precum şi termenul în care acestea pot fi transmise.
(2) Hotărârile judecătoreşti transmise după expirarea termenului prevăzut în anunţ nu se iau
în considerare.
(3) În termen de două zile de la afişarea listei finale prevăzute la art. 111 alin. (5), comisia
de organizare solicită Inspecţiei Judiciare să efectueze verificarea aspectelor privind
integritatea candidaţilor.

Art. 113 - (1) Comisia de evaluare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor, denumite comisii
de concurs, sunt numite în raport de secţiile Înaltei Curţi pentru care s-au depus candidaturi.
În cadrul comisiilor de concurs se pot constitui subcomisii.
(2) Comisia de organizare a concursului este numită prin hotărâre a Secţiei pentru judecători
a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Comisiile prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt conduse de câte un preşedinte. Preşedintele
fiecărei comisii soluţionează situaţiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o

46
conduce. Situaţiile de incompatibilitate a preşedinţilor comisiilor se soluţionează de către
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Membrii comisiilor nu pot avea apartenenţă politică la data formării comisiilor. Toţi
membrii comisiilor completează declaraţii în acest sens.

Art. 114 - (1) Nu pot fi numite în comisiile de concurs şi de organizare a concursului persoane
care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor.
Toţi membrii comisiilor completează declaraţii în acest sens. Dacă incompatibilitatea se
iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligaţia să se retragă
şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei.
(2) Aceeaşi persoană nu poate face parte în acelaşi timp din comisia de evaluare şi din
comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(3) Din aceeaşi comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini până la
gradul al patrulea inclusiv.

Art. 115 - Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
constă în:
a) o probă având ca obiect evaluarea hotărârilor judecătoreşti redactate;
b) un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii.

Art. 116 – (1) Fiecare comisie de concurs, respectiv subcomisie, dacă aceasta s-a constituit,
are următoarea componenţă:
- doi judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numiţi de preşedintele Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, la recomandarea preşedinţilor de secţii;
- un profesor universitar de la o facultate de drept care are un contract de muncă pe
perioadă nedeterminată cu o universitate de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum este
clasificată pe baza evaluării prevăzute de legea educaţiei naţionale, propus de facultatea de
drept sau un avocat cu înaltă reputaţie profesională şi morală şi cu o vechime în avocatură de
cel puţin 18 ani, propus de Uniunea Naţională a Barourilor din România, numit de Secţia
pentru judecători.
(2) Desemnarea membrilor comisiilor de concurs se face pe baza consimţământului scris,
exprimat anterior.
(3) În componenţa comisiilor sunt numiţi în acelaşi mod şi membri supleanţi care îi vor
înlocui, de drept, în ordinea stabilită prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai
comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează
de preşedintele comisiei din care face parte persoana respectivă.
(4) Atribuţiile comisiilor/subcomisiilor de concurs, ale comisiei de organizare, ale
preşedinţilor acestora şi ale membrilor se stabilesc prin Regulamentul privind concursul de
promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art. 117 - (1) În vederea evaluării candidaţilor în cadrul probei prevăzute la art. 114 lit. a),
comisia de organizare solicită Consiliului Superior al Magistraturii listele hotărârilor
judecătoreşti pronunţate şi redactate de aceşti candidaţi pe toată perioada funcţionării la

47
curtea de apel, cu evidenţierea datei şi numărului hotărârii, a numărului de dosar în care
aceasta a fost pronunţată, a obiectului cauzei, a stadiului procesual, a tipului hotărârii şi cu
menţiunea că soluţia a fost desfiinţată/casată, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv
în format electronic.
(2) În vederea înaintării lor către comisiile de evaluare, listele prevăzute la alin. (1) sunt
anonimizate de comisia de organizare, prin înlocuirea numelui candidatului cu codul numeric
atribuit acestuia şi prin eliminarea menţionării instanţei la care îşi desfăşoară activitatea
candidatul şi a numărului de dosar în care a fost pronunţată respectiva hotărâre.
(3) În termen de 5 zile de la primirea listelor anonimizate prevăzute la alin. (2) de la comisia
de organizare, comisiile de evaluare stabilesc criterii unitare pe fiecare specializare pentru
selectarea aleatorie a câte 30 de hotărâri judecătoreşti pentru fiecare candidat, ce vor fi
supuse evaluării, cu respectarea ponderii referitoare la diferitele stadii procesuale ale
cauzelor, stabilite de comisiile de evaluare. La stabilirea criteriilor de selecţie, comisiile de
evaluare vor ţine seama ca hotărârile judecătoreşti să aibă obiect diferit şi să fie întocmite în
faze procesuale diferite.
(4) În termenul şi pe baza criteriilor prevăzute la alin. (3), comisiile de evaluare realizează
selecţia hotărârilor judecătoreşti, prin intermediul unui program informatic. Selecţia se face
cu sprijinul compartimentului informatic, în prezenţa preşedintelui comisiei de organizare sau
a altui membru al acestei comisii, desemnat de preşedinte.
(5) Dacă programul informatic prevăzut la alin. (4) nu este disponibil, selecţia hotărârilor
judecătoreşti se realizează de comisiile de evaluare, în termenul şi pe baza criteriilor
prevăzute la alin. (3).
(6) Curţile de apel transmit comisiei de organizare hotărârile judecătoreşti solicitate, în
termen de 5 zile de la primirea solicitărilor în acest sens. Hotărârile sunt înaintate şi în
format electronic, în măsura în care există în acest format.
(7) După anonimizarea hotărârilor primite de la curţile de apel, comisia de organizare le
înaintează comisiilor de evaluare. Comisia de organizare transmite comisiei de evaluare şi
hotărârile judecătoreşti prevăzute la art. 110 alin. (8) şi art. 112 alin. (1).
(8) În situaţia în care comisiile de evaluare apreciază că nu toate hotărârile judecătoreşti
selectate sunt reprezentative pentru activitatea candidatului, acestea vor realiza, în
completare, o singură dată, o nouă selecţie, pe baza procedurii prevăzute la alin. (4) sau (5),
după caz.
(9) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor de
supraveghere a privării de libertate.
(10) Hotărârile prevăzute la alin. (7) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu respectarea dispoziţiilor legale privind
protejarea datelor cu caracter personal, cu anonimizarea datelor care ar permite
identificarea candidatului şi cu indicarea codului acestuia, pentru a fi supuse dezbaterii
publice o perioadă de 7 zile de la publicare.
(11) Orice persoană poate trimite în scris sesizări sau observaţii în legătură cu actele
publicate conform alin. (10) pentru a fi avute în vedere la evaluare. Sesizările şi observaţiile
anonime nu se iau în considerare şi nu se trimit comisiilor de evaluare. Sesizările şi
observaţiile care privesc şi integritatea candidatului se trimit Inspecţiei Judiciare pentru a fi
avute în vedere la elaborarea raportului prevăzut la art. 112 alin. (3).

48
Art. 118 - (1) Evaluarea hotărârilor judecătoreşti redactate se realizează de către comisia de
evaluare.
(2) Evaluarea hotărârilor judecătoreşti are ca obiect:
a) verificarea capacităţii de analiză şi sinteză;
b) verificarea coerenţei în exprimare;
c) verificarea argumentaţiei din punctul de vedere al clarităţii şi logicii;
d) încuviinţarea sau înlăturarea argumentată a cererilor părţilor prin raportare la probe,
principii şi reguli de drept;
e) argumentarea coerentă şi corectă din punctul de vedere al logicii juridice;
f) evitarea expunerii şi detalierii aspectelor nerelevante în motivare;
g) redactarea dispozitivului într-o formă clară, concisă, aptă de a fi pusă în executare;
h) analiza şi interpretarea probelor administrate;
i) modul în care a fost respectată jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţiei, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene, atunci când e cazul;
j) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a
hotărârilor.
(3) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la această probă este de 100 de puncte, iar punctajul
minim pentru a fi declarat admis este de 70 de puncte.
(4) Fiecare criteriu din cele enumerate la alin. (1) are pondere egală, respectiv de maximum
10 puncte.
(5) În cadrul procedurii de evaluare, comisiile pot solicita candidaţilor explicaţii cu privire la
orice aspect supus evaluării, prin intermediul comisiei de organizare a concursului.
Explicaţiile furnizate de către candidat vor fi anonimizate şi vor fi înaintate comisiei de
evaluare, cu indicarea codului candidatului.
(6) Sesizările sau observaţiile primite din partea opiniei publice până la finalul dezbaterii
publice pot fi avute în vedere la evaluare. Comisiile de evaluare pot lua în considerare acele
sesizări şi observaţii primite din partea opiniei publice care se referă la criteriile prevăzute de
alin. (2).
(7) Comisiile de evaluare întocmesc un raport motivat în care, pentru fiecare candidat
identificat prin cod numeric, se arată: punctajul obţinut la fiecare criteriu dintre cele
prevăzute la alin. (2); punctajul total obţinut de candidat; motivarea acordării punctajului
pentru fiecare criteriu; explicaţiile cerute candidatului şi răspunsul acestuia, dacă este cazul;
argumentele pentru care au fost reţinute sau înlăturate susţinerile candidatului ori sesizările
şi observaţiile opiniei publice; sesizările şi observaţiile al căror conţinut excedează
prevederilor alin. (2).
(8) Raportul comisiei de evaluare se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu codurile candidaţilor.

Art. 119 - (1) Împotriva punctajului obţinut la evaluare candidatul poate face contestaţie în
termen de 3 zile de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul
acordat, pe criterii de notare. Contestaţia se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.

49
(2) Contestaţia este anonimizată pentru a nu permite identificarea candidatului şi este
înaintată, împreună cu mapa candidatului, comisiei de soluţionare a contestaţiilor.
(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor se pronunţă asupra acestora în cel mult 10 zile.
(4) Comisia de soluţionare a contestaţiilor întocmeşte un raport motivat pentru fiecare
contestaţie, cu arătarea argumentelor pentru care a modificat punctajul, separat pentru
fiecare criteriu, respectiv a argumentelor pentru care a înlăturat susţinerile candidatului, în
cazul în care menţine punctajul comisiei de evaluare.
(5) Ca urmare a contestaţiei, unui candidat nu i se poate acorda un punctaj mai mic decât cel
obţinut la evaluarea iniţială, pentru fiecare criteriu.
(6) Rapoartele întocmite de comisia de soluţionare a contestaţiilor se publică pe pagina de
internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu
codurile candidaţilor.

Art. 120 - Comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele finale obţinute
la proba având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi care se publică pe pagina
de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
menţionându-se pentru fiecare candidat dacă a fost admis ori respins, în funcţie de punctajul
obţinut.

Art. 121 - (1) Anunţul privind programarea interviului şi ordinea susţinerii lui de către
candidaţi, stabilită în funcţie de secţiile pentru care se organizează concursul, se publică cu
cel puţin 24 de ore înainte de data interviului.
(2) În cadrul probei interviului, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii
evaluează aspecte referitoare la integritate, modul în care candidaţii se raportează la valori
precum independenţa justiţiei şi imparţialitatea judecătorilor, motivaţia candidatului,
competenţele umane şi sociale ale candidatului, conduita profesională a acestuia şi relaţiile
cu personalul instanţelor.
(3) La şedinţa Secţiei pentru judecători în care se susţine interviul participă, cu rol
consultativ, şi un psiholog desemnat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii care poate adresa întrebări candidaţilor, în scopul evaluării motivaţiei şi
competenţelor umane şi sociale ale acestora.

Art. 122 – (1) Evaluarea candidaţilor se face pe baza raportului Inspecţiei Judiciare prevăzut
la art. 112 alin. (3), precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse
acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor
depuse de candidat, precum şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.
(2) Raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se trimite comisiei de organizare a concursului cu
cel puţin 10 zile înainte de data stabilită pentru proba interviului.
(3) Comisia de organizare a concursului comunică raportul prevăzut la alin. (2) candidatului,
împreună cu traseul profesional întocmit de direcţia de specialitate din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii.
(4) Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie.
(5) La interviu se acordă unul din calificativele „admis” sau „respins”.

50
Art. 123 – Pentru a fi declarat admis la concursul de promovare, candidatul trebuie să obţină
minimum 70 de puncte la proba privind evaluarea hotărârilor judecătoreşti şi calificativul
„admis” la interviu.

Art. 124 - Comisia de organizare a concursului întocmeşte, în ordinea punctajului prevăzut la

art. 123, lista cu rezultatele finale ale concursului care se publică pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 125 - (1) Rezultatele finale se prezintă Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii, în vederea validării.
(2) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în
parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile
prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există
dovada unei fraude.

Art. 126 – (1) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de
promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea
candidaţilor declaraţi admişi.
(2) Promovarea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face în ordinea punctajului,
potrivit art. 123, în limita numărului de posturi scoase la concurs pentru fiecare secţie a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Promovarea se face numai la secţia pentru care candidatul a susţinut concursul.
(4) La punctaje egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au o vechime mai
mare în funcţia de judecător, cei care au vechime mai mare la curtea de apel, cei care au
titlul ştiinţific de doctor în drept.

Art. 127 - Regulamentul privind concursul de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Secţiunea a 2-a
Promovarea judecătorilor şi procurorilor la tribunale, tribunale specializate, curţi de apel
şi parchete de pe lângă acestea, precum şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie

Art. 128 - (1) Promovarea judecătorilor şi procurorilor la instanţe şi parchete superioare,

efectivă sau pe loc, se face potrivit prezentei secţiuni, la instanţa sau parchetul imediat
superior, respectiv în gradul imediat superior celui pe care îl deţine judecătorul ori
procurorul, până la nivelul curţii de apel pentru judecători, respectiv până la nivelul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru promovarea efectivă a
procurorilor sau până la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel, pentru promovarea pe
loc a procurorilor.

51
(2) Promovarea judecătorilor şi procurorilor la instanţe şi parchete superioare, efectivă sau
pe loc, se face doar prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante,
pentru promovarea efectivă, respectiv în limita locurilor scoase la concurs, pentru
promovarea pe loc.
(3) Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de
câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al
Magistraturii.
(4) Posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă, respectiv locurile scoase la
concurs pentru promovarea pe loc, se stabilesc de către Secţia pentru judecători, respectiv
de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în mod distinct. La
promovarea efectivă, posturile se stabilesc pentru fiecare instanţă sau parchet, în urma
consultării instanţelor/parchetelor, în funcţie de necesarul de resurse umane, în limita
posturilor vacante existente.
(5) Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pot candida pentru
promovare efectivă la oricare dintre instanţele sau, după caz, parchetele pentru care s-au
scos la concurs posturile vacante, indiferent de instanţa/parchetul la care funcţionează.
(6) Promovarea în gradul profesional imediat superior a personalului de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al
Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau
subordonate acestora se face prin concursul de promovare pe loc organizat pentru judecători
şi procurori, la alegere, în condiţiile prezentei secţiuni care se aplică în mod corespunzător.
(7) Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor se
poate face doar în gradul imediat superior celui deţinut, în cadrul instituţiei unde îşi
desfăşoară activitatea, până la gradul profesional corespunzător judecătorului de curte de
apel.

Art. 129 – (1) Pot participa la concursul de promovare efectivă sau pe loc judecătorii şi
procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi
disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:
a) 7 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia ori, după
caz, gradul de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe
lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;
b) 9 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia ori, după
caz, gradul de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;
c) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de
procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Vechimile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie îndeplinite până la data corespunzătoare
ultimei zile inclusiv a termenului de înscriere la concursul de promovare. În calculul acestor
vechimi nu se ia în considerare perioada cât persoana a fost auditor de justiţie.
(3) În cazul promovării efective la instanţele şi parchetele imediat superioare, judecătorii şi
procurorii trebuie să fi funcţionat efectiv timp de cel puţin 1 an la instanţa sau parchetul
ierarhic inferior ori la structurile de parchet specializate.
(4) În cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, la
calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare se ia în

52
considerare atât perioada în care candidaţii au îndeplinit această funcţie, cât şi perioada în
care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror.

Art. 130 - (1) Data şi locul organizării concursului de promovare efectivă sau pe loc, modul de
desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, precum şi tematica şi bibliografia de
concurs se aprobă, pentru judecători, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători, iar pentru
procurori, prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Datele prevăzute la alin. (1), precum şi posturile/locurile care se scot la concurs se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al
Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs şi se comunică,
împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor
curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea care le vor transmite de îndată instanţelor
şi parchetelor din circumscripţia lor, pentru a fi aduse la cunoştinţa tuturor judecătorilor şi
procurorilor, precum şi, dacă este cazul, Ministerului Public şi Ministerului Justiţiei, care le
vor transmite instituţiilor coordonate sau subordonate acestora, Inspecţiei Judiciare şi
Institutului Naţional al Magistraturii, pentru a fi publicate pe paginile de internet ale acestora
şi aduse la cunoştinţa personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor.
(3) În cuprinsul anunţului privind organizarea concursului de promovare se precizează
materiile la care se susţine concursul, în cazul promovării pe loc.
(4) În termen de cel mult 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (2), cei
interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Institutul Naţional al Magistraturii, în
care se menţionează felul promovării, efectivă sau pe loc, instanţa ori parchetul la care se
solicită promovarea, respectiv gradul profesional în care se doreşte promovarea pe loc,
specializarea şi secţia pentru care optează sau, în cazul promovării pe loc, materia de
concurs aferentă locului pentru care se optează.
(5) Fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la felul promovării, instanţa
ori parchetul la care solicită promovarea efectivă, respectiv secţia şi specializarea pentru
care optează, inclusiv în vederea stabilirii materiilor de concurs. În cazul promovării pe loc,
opţiunea candidatului poate privi un singur loc.
(6) În cazul promovării efective, pentru tribunale şi curţi de apel, candidaţii sunt obligaţi să
aleagă una dintre specializările secţiei pentru care au optat. Prin excepţie, în cazul acelor
instanţe în cadrul cărora funcţionează mai multe secţii pentru care s-au scos la concurs
posturi pentru a căror ocupare este necesară cel puţin o specializare comună, candidaţii care
aleg specializarea comună pot opta pentru una sau pentru mai multe dintre aceste secţii,
indicându-le în ordinea preferinţelor.
(7) Candidatul are dreptul de a reveni asupra opţiunii formulate sau asupra ordinii de
preferinţă a opţiunilor multiple prevăzute la alin. (6) până la data expirării termenului de
înscriere.

Art. 131 - (1) Comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi de

corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor, precum şi comisia de evaluare sunt
numite de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii. În cadrul acestor comisii, se pot înfiinţa şi subcomisii pentru fiecare materie de

53
concurs, cu excepţia comisiei de evaluare. Pentru fiecare comisie/subcomisie este desemnat
un preşedinte.
(2) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul
al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii în
acest sens. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor,
persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie
preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale.
(3) O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeaşi comisie sau din comisii
diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
(4) Atribuţiile fiecărei comisii, ale preşedinţilor şi ale membrilor acestora se stabilesc prin
Regulamentul privind concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor.

Art. 132 – Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea şi desfăşurarea

concursului și verifică îndeplinirea de către candidați a condiţiilor de participare la concurs.
Comisia de organizare a concursului se compune din preşedinte, doi vicepreşedinţi şi membri,
desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior
al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții de
conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară
activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de
organizare.

Art. 133 – (1) În cazul promovării pe loc, fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din
judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi
formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) În cazul promovării pe loc, fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din procurori de
la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe
lângă curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.
(3) În cadrul comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), pot fi desemnate şi cadre didactice
universitare care au cel puţin gradul de conferenţiar.
(4) Numărul membrilor comisiilor sau, după caz, al subcomisiilor prevăzute la alin. (1) şi (2)
se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor şi de materiile pentru care aceştia au optat,
dar acesta nu poate fi mai mic de 3 membri pentru fiecare subcomisie de concurs.
(5) În comisiile prevăzute la alin. (1)-(3) sunt numiţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui de
drept, în ordinea stabilită de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii pe
acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea
se efectuează de preşedintele comisiei respective de concurs.
(6) În cazul promovării efective, comisiile de evaluare se constituie la nivelul fiecărei curţi de
apel/parchet de pe lângă curtea de apel şi sunt alcătuite din:
- preşedintele curţii de apel, care este şi preşedintele comisiei, şi alţi 4 judecători cu
specializarea corespunzătoare secţiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante scoase la
concurs, propuşi de colegiul de conducere al curţii de apel; pentru promovarea la tribunale
sau tribunale specializate, se pot constitui în acelaşi mod comisii ai căror membri pot fi
desemnaţi şi din rândul judecătorilor de la tribunalele din circumscripţia curţii de apel, care

54
au specializarea corespunzătoare secţiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante scoase la
concurs;
- procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, care este şi preşedintele
comisiei, şi alţi 4 procurori cu specializarea corespunzătoare secţiei unde se află posturile
vacante scoase la concurs, propuşi de colegiul de conducere al parhetului de pe lângă curtea
de apel; pentru promovarea la parchete de pe lângă tribunale sau tribunale specializate, se
pot constitui în acelaşi mod comisii ai căror membri pot fi desemnaţi şi din rândul procurorilor
de la parchetele de pe lângă tribunalele din circumscripţia parchetului de pe lângă curtea de
apel, care au specializarea corespunzătoare secţiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante
scoase la concurs.
(7) Desemnarea membrilor comisiilor se face numai pe baza consimţământului acestora,
exprimat anterior.
(8) Nu pot face parte din comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, comisia de
soluţionare a contestaţiilor şi comisia de evaluare membrii Consiliului Superior al Magistraturii
sau persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Naţional al
Magistraturii.

Art. 134 – (1) Comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare elaborează subiectele şi

baremele de evaluare şi notare pentru probele de concurs și corectează şi notează lucrările
la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.
(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor soluţionează contestaţiile la barem şi la probele de
concurs.
(3) Comisia de evaluare evaluează hotărârile judecătoreşti sau, în cazul procurorilor, actele
întocmite de aceştia, precum şi conduita judecătorului sau procurorului şi acordă un punctaj
cu privire la modul de îndeplinire a criteriilor de evaluare, potrivit prezentei legi.

Art. 135 – (1) Centralizarea cererilor de înscriere la concurs ale judecătorilor şi procurorilor şi
verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de
organizare a concursului.
(2) Cu cel puţin 25 de zile înainte de data desfăşurării concursului, comisia de organizare a
concursului întocmeşte lista candidaţilor pentru promovarea pe loc, respectiv pentru
promovarea efectivă, care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs. Lista
candidaţilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a
Institutului Naţional al Magistraturii şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la
publicarea listelor prevăzute la alin. (2).
(4) Contestaţiile se depun la sediile curţilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă
curţile de apel ori, după caz, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi se înaintează de îndată, prin fax sau e-mail, comisiei de organizare a concursului.
(5) Contestaţiile sunt soluţionate prin hotărâre definitivă a Secţiei pentru judecători,
respectiv a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Comisia de organizare a concursului întocmeşte, de îndată după pronunţarea hotărârii
Secţiei Consiliului Superior al Magistraturii, lista finală a candidaţilor pentru promovarea pe

55
loc, respectiv pentru promovarea efectivă care îndeplinesc condiţiile de participare la
concurs, care se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a
Institutului Naţional al Magistraturii şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.

Art. 136 - (1) Concursul pentru promovarea pe loc constă în susţinerea unor probe scrise cu
caracter teoretic şi practic.
(2) Probele scrise cu caracter teoretic şi practic se susţin la:
a) una dintre următoarele materii, în funcţie de secţia, specializarea şi, după caz, de locul
pentru care optează judecătorul/procurorul: drept civil, drept penal, drept administrativ,
drept financiar şi fiscal, dreptul muncii şi asigurărilor sociale;
b) drept procesual civil pentru materiile de specialitate: drept civil, drept administrativ,
drept financiar şi fiscal, dreptul muncii şi asigurărilor sociale sau drept procesual penal
pentru materia de specialitate drept penal;
(3) În cadrul probelor prevăzute la alin. (2), se vor evalua, indiferent de specializare, şi
cunoştinţele în materia jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii
Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene.
(4) Probele scrise se desfăşoară în două etape şi constau în:
a) susţinerea unei probe scrise tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice;
b) susţinerea unei probe scrise tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice.
(5) Evaluarea răspunsurilor la întrebările testelor-grilă se realizează prin procesare
electronică.

Art. 137 – (1) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs la încheierea
probei scrise şi pe pagina de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului
Naţional al Magistraturii. În termen de 3 zile de la publicarea baremelor, candidaţii pot face
contestaţii la bareme, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) Contestaţiile la barem se soluţionează în termen de 3 zile de la expirarea termenului de
contestare de către comisiile/subcomisiile de contestaţii. Baremele definitive stabilite în
urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(3) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul
corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul corespunzător
întrebării respective se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit
prin baremul definitiv.
(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul
corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător
întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns stabilite
ca fiind corecte prin baremul definitiv.
(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai
multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă
tuturor candidaţilor.

56
(6) În cazul admiterii contestaţiei la barem, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei
răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava
neglijenţă a acestora.
(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor
băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi
participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.
(8) Sancţiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi
proporţional cu consecinţele produse.

Art. 138 - (1) Rezultatele probelor scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Candidaţii pot contesta notele obţinute la probele scrise tip grilă.
(3) Contestaţiile se depun la curţile de apel, respectiv la parchetele de pe lângă acestea ori,
după caz, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 3 zile de la
publicarea rezultatelor, care le transmit de îndată, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional
al Magistraturii.
(4) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise se renumerotează şi se sigilează,
fiind înscrise într-un borderou separat.
(5) Nota acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor este definitivă şi nu poate fi mai
mică decât nota contestată.
(6) În urma calculării mediilor generale ale candidaţilor, comisia de organizare a concursului
întocmeşte listele finale.
(7) Rezultatele finale ale concursului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 139 - (1) Nota obţinută la concursul de promovare pe loc este media notelor obţinute la
proba teoretică şi proba practică, în următoarea pondere: 75% proba practică şi 25% proba
teoretică.
(2) Pentru a fi declarat admis la concursul de promovare pe loc candidatul trebuie să obţină
cel puţin media generală 7, dar nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de
concurs.
(3) Rezultatele finale se prezintă Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii, în vederea validării.
(4) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în
parte, concursul de promovare pe loc în cazurile în care constată că nu au fost respectate
condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că
există dovada săvârşirii unei fraude.
(5) În cazul promovării pe loc, ocuparea locurilor se realizează în ordinea mediilor obţinute,
în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional şi materiei
pentru care s-a optat.
(6) La note egale, numărul de posturi este suplimentat de Secţia corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii, astfel încât să fie declaraţi admişi toţi candidaţii care au note egale

57
cu cea a ultimului candidat declarat admis, corespunzător gradului şi materiei pentru care a
candidat.

Art. 140 – (1) Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca
obiect evaluarea activităţii şi a conduitei candidaţilor în ultimii 3 ani de activitate efectiv
desfăşurată.
(2) Pentru evaluarea activităţii judecătorilor sunt avute în vedere hotărârile judecătoreşti
redactate de candidaţi în ultimii 3 ani de activitate efectiv desfăşurată, iar pentru evaluarea
activităţii procurorilor sunt avute în vedere actele întocmite de candidaţi în ultimii 3 ani de
activitate efectiv desfăşurată. Hotărârile judecătoreşti şi actele procurorului trebuie să fie
relevante pentru activitatea candidatului, să aibă obiecte diferite şi să fie întocmite în faze
procesuale diferite.
(3) Pentru procurori, constituie acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea
acestora: actele întocmite de procurori în faza de urmărire penală ori în faza judecăţii,
punctele de vedere care conţin abordarea unor probleme de drept întocmite în cadrul
diverselor atribuţii, transcrierea înregistrărilor susţinerilor orale ale procurorului de şedinţă,
proiectele de recurs în interesul legii, referatele în dosarele în care s-au pronunţat soluţii
definitive de achitare sau restituire, precum şi orice alte acte întocmite în exercitarea
atribuţiilor de serviciu. Se au în vedere inclusiv actele infirmate ori urmate de hotărâri
judecătoreşti de restituire a cauzei la parchet sau de achitare, respectiv apeluri ori recursuri
respinse, dacă există, urmând a fi ataşate şi hotărârile judecătoreşti sau actele procurorului
prin care s-a dispus asupra soluţiei candidatului.
(4) Pentru judecători, se iau în considerare inclusiv hotărârile judecătoreşti casate sau
desfiinţate, urmând a fi ataşate şi hotărârile pronunţate în căile de atac; nu se iau în
considerare hotărârile judecătoreşti prin care se ia act de renunţarea la judecată, de
renunţarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se pronunţă suspendarea judecării
procesului, se constată perimarea ori cererea este anulată, precum şi hotărârile judecătoreşti
care consfinţesc tranzacţia intervenită între părţi sau care au ca obiect încuviinţarea
executării silite, confirmarea renunţării la urmărirea penală ori acordul de recunoaştere a
vinovăţiei. Comisia de evaluare poate stabili, pentru toţi candidaţii pe care îi evaluează, şi
alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecţiei.
(5) Imediat după publicarea listei finale a candidaţilor prevăzute la art. 135 alin. (6), comisia
de evaluare solicită instanţelor/parchetelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea
candidaţii listele hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi redactate, respectiv a actelor
întocmite de către aceştia în ultimii 3 ani de activitate efectiv desfăşurată, cu evidenţierea
datei şi numărului hotărârii/actului întocmit, a numărului de dosar, a obiectului cauzei, a
stadiului procesual, a tipului hotărârii/actului, a soluţiei pronunţate şi cu menţiunea că
aceasta a fost desfiinţată/casată/infirmată, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv în
format electronic. În cazul candidaţilor care în perioada supusă evaluării şi-au desfăşurat
activitatea în cadrul mai multor instanţe/parchete, listele sunt solicitate de la fiecare dintre
aceste instanţe/parchete.
(6) Imediat după primirea listelor prevăzute la alin. (5), comisia de evaluare stabileşte criterii
unitare pe fiecare specializare pentru selectarea aleatorie a câte 10 hotărâri judecătoreşti,

58
respectiv a câte 10 acte pentru fiecare candidat, ce vor fi supuse evaluării. La stabilirea
criteriilor de selecţie, comisia de evaluare va ţine seama şi de dispoziţiile alin. (2) – (4).
(7) Pe baza criteriilor stabilite potrivit alin. (2) - (4), comisia de evaluare realizează selecţia
hotărârilor judecătoreşti/a actelor procurorilor, cu sprijinul comisiei de organizare şi al
aplicaţiei informatice special furnizate în acest scop de către Consiliul Superior al
Magistraturii.
(8) După selecţia realizată potrivit alin. (7), comisia de evaluare solicită de la
instanţele/parchetele în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii hotărârile/actele
selectate.
(9) Instanţele/parchetele transmit comisiei de evaluare hotărârile judecătoreşti/actele
solicitate în termen de 5 zile de la primirea adreselor. Hotărârile judecătoreşti/actele
procurorului sunt înaintate şi în format electronic, împreună cu fişele ECRIS ale dosarelor,
după caz.
(10) Odată cu cererea de înscriere la concurs, candidatul poate transmite comisiei de
evaluare cel mult 5 hotărâri judecătoreşti redactate în perioada supusă evaluării, indiferent
de materia în care au fost pronunţate şi de obiectul acestora, care vor fi avute în vedere la
evaluarea activităţii ori, după caz, cel mult 5 acte cu obiect diferit întocmite de procurori în
perioada supusă evaluării.
(11) Comisia de evaluare analizează, pentru toţi candidaţii, şi modul în care aceştia au
respectat jurisprudenţa unitară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a instanţelor
superioare, solicitând în acest sens informaţiile pe care le apreciază necesare de la
instanţele/parchetele în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii.
(12) În vederea verificării modului în care candidatul respectă termenele de soluţionare a
lucrărilor, cu privire la întreaga perioadă supusă evaluării, imediat după publicarea listei
finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare
solicită instanţelor/parchetelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii
transmiterea documentelor necesare şi a datelor statistice privind:
a) activitatea candidatului: pentru judecători - numărul de şedinţe de judecată, numărul de
cauze la care a participat la judecată, numărul de cauze soluţionate, numărul de hotărâri
redactate, numărul de hotărâri nemotivate în termen, numărul mediu de zile cu care a fost
depăşit acest termen, perioada medie de soluţionare a cauzelor de către candidat, alte
activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, iar pentru procurori - numărul
dosarelor sau al lucrărilor soluţionate, numărul de şedinţe de judecată la care a participat,
perioada medie de soluţionare a cauzelor de către candidat, numărul căilor de atac declarate
şi motivate, alte activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
b) activitatea instanţei/parchetului la secţia la care a funcţionat judecătorul/procurorul:
pentru judecători - încărcătura medie de cauze pe judecător, numărul mediu de participări în
şedinţe de judecată, timpul mediu de soluţionare pe tipuri de cauze, numărul mediu de
hotărâri redactate de judecători, numărul mediu de hotărâri neredactate în termen, iar
pentru procurori - numărul mediu de dosare/lucrări soluţionate de procurori, numărul mediu
de participări în şedinţe de judecată, numărul mediu de căi de atac declarate şi motivate,
timpul mediu de soluţionare a cauzelor.
c) fişele ECRIS ale dosarelor prevăzute la alin. (9) şi (10), analizând informaţiile din sistemul
ECRIS referitoare la fiecare dintre aceste dosare, după caz.

59
(13) Preşedinţii instanţelor sau conducătorii parchetelor în cadrul căreia îşi desfăşoară
activitatea candidatul iau măsurile necesare pentru strângerea informaţiilor prevăzute la alin.
(12) şi pentru transmiterea acestora comisiei de evaluare în cel mai scurt timp.
(14) Imediat după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de
participare la concurs, comisiile de evaluare solicită, cu privire la fiecare candidat, opinia
motivată a secţiei corespunzătoare specializării candidatului de la instanţa ierarhic
superioară/parchetul ierarhic superior celei/celui unde funcţionează acesta. În acest scop,
judecătorii/procurorii secţiei sunt consultaţi cu respectarea confidenţialităţii opiniilor
exprimate, rezultatul consemnându-se într-un referat, semnat de preşedintele/procurorul-şef
al secţiei şi datat, care se transmite comisiei de evaluare. În cazul în care la instanţa ierarhic
superioară/parchetul ierarhic superior celei/celui la care funcţionează candidatul există mai
multe secţii cu specializare comună, se procedează la consultarea tuturor secţiilor cu
specializare comună, fiind întocmit un referat unic semnat de preşedinţii secţiilor respective.
(15) Opinia secţiei sau a secţiilor corespunzătoare specializării candidatului are rol consultativ
pentru comisia de evaluare.

Art. 141 – (1) Comisiile de evaluare efectuează evaluarea activităţii în funcţie de următoarele
criterii:
a) capacitate de analiză şi sinteză, coerenţă în exprimare;
b) argumentaţie sub aspectul clarităţii şi logicii, analiza argumentată a cererilor şi apărărilor
formulate de părţi, respectarea jurisprudenţei unitare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a
curţilor de apel;
c) respectarea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor/lucrărilor şi de redactare a
hotărârilor, ţinând seama de volumul de activitate;
(2) Criteriile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) privesc evaluarea hotărârilor judecătoreşti,
respectiv a actelor procurorului.
(3) Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării activităţii este de 60 de
puncte, pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1) putând fi acordate cel mult 20
de puncte.
(4) Comisia acordă un singur punctaj total pentru fiecare candidat, preşedintele comisiei
asigurând medierea în caz de divergenţe între membrii comisiei.
(5) Evaluarea conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani de activitate efectiv desfăşurată se face
pe baza criteriilor prevăzute la alin. (7). În cazul judecătorilor, evaluarea se face pe baza
înregistrărilor unor şedinţe de judecată în care completul a fost condus de candidat, a datelor
existente la dosarul profesional şi a informaţiilor solicitate de la Inspecţia Judiciară
referitoare la eventualele abateri disciplinare şi încălcări ale Codului deontologic al
judecătorilor şi procurorilor din ultimii 3 ani de activitate efectivă, precum şi a oricăror alte
informaţii despre candidat care pot fi verificate, iar în cazul procurorilor pe baza raportului
de evaluare întocmit de comisiile prevăzute la art. 90, a datelor existente la dosarul
profesional şi a informaţiilor solicitate de la Inspecţia Judiciară referitoare la eventualele
abateri disciplinare şi încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor din
ultimii 3 ani de activitate. În acest scop, imediat după publicarea listei finale a candidaţilor
care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită
instanţelor/parchetelor în cadrul cărora aceştia şi-au desfăşurat activitatea în perioada
supusă evaluării, compartimentului de specialitate din cadrul Consiliului Superior al

60
Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare informaţiile necesare pentru evaluarea conduitei
candidaţilor.
(6) Comisia de evaluare stabileşte un număr relevant de şedinţe de judecată în care
completul a fost condus de candidaţi, în privinţa cărora va solicita înregistrările de la
instanţele în cadrul cărora aceştia şi-au desfăşurat activitatea în perioada supusă evaluării.
Comisia de evaluare poate proceda la ascultarea prin sondaj a înregistrărilor primite.
(7) Comisia de evaluare efectuează evaluarea conduitei candidaţilor în funcţie de
următoarele criterii:
a) atitudinea corespunzătoare în relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul
şedinţei de judecată sau, după caz, în timpul activităţii de urmărire penală, de supraveghere
a cercetărilor penale sau a activităţii de participare la şedinţele de judecată, precum şi în
îndeplinirea altor îndatoriri profesionale, folosirea unui ton adecvat, politicos, evitarea
manifestărilor şi atitudinilor arogante sau dispreţuitoare, capacitatea de a gestiona situaţiile
ivite în sala de judecată;
b) capacitatea de a colabora cu ceilalţi membri care compun, respectiv constituie completul
de judecată, precum şi comportamentul şi comunicarea cu ceilalţi judecători/procurori şi cu
personalul din cadrul propriei instanţe/parchet sau din cadrul instanţelor/parchetelor
superioare ori inferioare ierarhic.
(8) Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării conduitei este de 40 de
puncte, pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (7) putând fi acordate cel mult 20
de puncte. Comisia acordă un singur punctaj total pentru fiecare candidat, preşedintele
comisiei asigurând medierea în caz de divergenţe între membrii comisiei.
(9) Comisiile de evaluare întocmesc un raport motivat în care se arată punctajele obţinute
pentru fiecare criteriu şi punctajul total obţinut de candidat, precum şi motivarea acordării
acelui punctaj. Raportul de evaluare se transmite comisiei de organizare.
(10) Punctajul final total obţinut de fiecare candidat se publică pe site-ul Consiliului Superior
al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, cu codurile candidaţilor.
(11) Împotriva punctajului obţinut la evaluare candidatul poate face contestaţie în termen de
48 de ore de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat.
Contestaţia se transmite prin fax sau e-mail ori se depune la Institutul Naţional al
Magistraturii, conform indicaţiilor din anunţul privind posibilitatea depunerii contestaţiilor, şi
se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru judecători, respective Secţiei pentru procurori,
în termenul prevăzut de calendarul concursului.
(12) În vederea soluţionării contestaţiilor, la cererea comisiei de organizare, comisia de
evaluare transmite, de îndată, Secţiei corespunzătoare a Consiliului mapa candidatului, care
conţine toate documentele care au stat la baza evaluării, precum şi raportul motivat al
comisiei.
(13) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii analizează contestaţia, în
raport cu criticile formulate şi cu documentele primite şi întocmeşte un raport motivat pentru
fiecare contestaţie, cu indicarea argumentelor pentru care s-a modificat punctajul, separat
pentru fiecare criteriu, respectiv a argumentelor pentru care s-au înlăturat susţinerile
candidatului, în cazul în care se menţine punctajul comisiei de evaluare. Punctajul astfel
acordat este definitiv.

61
(14) După soluţionarea contestaţiilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu
rezultatele finale ale concursului de promovare efectivă, stabilindu-se pentru fiecare
candidat dacă este admis sau respins, în funcţie de punctajul obţinut.
(15) Pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obţină un punctaj total de
cel puţin 70 de puncte.
(16) Art. 139 alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător.

Art. 142 - (1) Promovarea efectivă se face în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de
posturi scoase la concurs, în raport de opţiunea candidatului. În ipoteza art. 130 alin. (6) teza
a II-a, la promovarea efectivă se va ţine seama de ordinea de preferinţă indicată de
candidaţi.
(2) La medii egale au prioritate, în următoarea ordine: cei care au un punctaj mai mare la
evaluarea criteriului evaluării activităţii, cei care au vechimea mai mare la
instanţa/parchetul al cărei/cărui grad profesional îl deţine judecătorul/procurorul, candidaţii
care au titlul ştiinţific de doctor în drept, cei care au vechime mai mare în funcţia de
judecător sau de procuror ori media mai mare la examenul de capacitate.
(3) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Secţia corespunzătoare a
Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor,
respectiv a procurorilor declaraţi admişi.
(4) Judecătorii şi procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe sau
parchete superioare nu pot fi delegaţi, detaşaţi sau transferaţi timp de cel puţin 2 ani de la
data promovării.
(5) Judecătorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe superioare nu pot fi
numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la
parchete superioare nu pot fi numiţi în funcţia de judecător timp de cel puţin 2 ani de la data
promovării.
(6) Regulamentul privind concursul de promovare a judecătorilor se aprobă prin hotărâre a
Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Regulamentul privind
concursul de promovare a procurorilor se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii. Regulamentele se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

CAPITOLUL VII
Numirea în funcţii de conducere la instanţe şi parchete şi revocarea din aceste funcţii

Secţiunea 1
Numirea în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Art. 143 - (1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie sunt numiţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre
judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin
2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

62
(2) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea
reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod.
(3) Procedura de ocupare a posturilor prevăzute la alin. (1) se declanşează de preşedintele
Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile de
la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit
vacantă, cu exepţia situaţiei în care vacantarea postului este urmarea expirării mandatului,
caz în care declanşarea procedurii se face cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea
mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcţia urmează a se
vacanta. Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet anunţul privind
declanşarea procedurii şi calendarul acesteia.
(4) Nu pot fi numiţi în funcţiile prevăzute la alin. (1) judecătorii care au făcut parte din
serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes
personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate
a atribuţiilor prevăzute de lege.
(5) Judecătorii care candidează sunt obligaţi să dea, pe proprie răspundere, o declaraţie din
care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu
acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar
putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(6) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a
Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior
al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu
acestea.
(7) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.
(1) îşi pot depune candidaturile, însoţite de un curriculum vitae, de declaraţiile prevăzute la
alin. (5) şi de un proiect referitor la exercitarea atribuţiilor manageriale, la Secţia pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul stabilit în calendar.
(8) La expirarea termenului de depunere a candidaturilor, Consiliul Superior al Magistraturii
publică pe pagina sa de internet lista cu candidaţii înscrişi şi proiectele referitoare la
exercitarea atribuţiilor manageriale.

Art. 144 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte, prin compartimentul de

specialitate, un referat în care consemnează:
a) evoluţia carierei profesionale a judecătorului care candidează, cu evidenţierea
calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind sancţiunile
disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;
b) îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia cu privire la care a fost
depusă candidatura;
c) depunerea declaraţiilor prevăzute de lege şi a rezultatului verificărilor efectuate de
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege.
(2) În cazul candidaţilor pentru funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte de secţie, Secţia
pentru judecători a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie solicită preşedintelui Înaltei Curte de
Casaţie şi Justiţie avizul cu privire la compatibilitatea planului managerial întocmit de
candidat cu planul său managerial.

63
(3) Candidaţii pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinte de secţie la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie susţin în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii un interviu care poate fi realizat şi prin videoconferinţă care constă în:
a) susţinerea planului managerial sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a instanţei
sau a secţiei pentru a cărei conducere candidează; identificarea unor eventuale disfuncţii şi
vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;
propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a instanţei sau a secţiei pentru a cărei
conducere candidează; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al
preşedintelui instanţei, dacă este cazul.
b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de
organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea,
capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi
lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;
c) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.
(4) Membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa
candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la
împrejurări rezultate din prezentarea planului managerial şi pot consulta ultimul raport de
evaluare a activităţii profesionale a candidatului.
(5) La interviu poate participa şi un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau
al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat de Secţia pentru judecători, care poate adresa
întrebări candidatului.
(6) În situaţia reînvestirii în funcţia de conducere sau a numirii într-o altă funcţie de
conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior
al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activităţii
candidatului întocmite de conducerea instanţei, precum şi rezultatele controalelor tematice
efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuţiilor manageriale de către
candidat.
(7) În cazul în care au fost depuse mai multe candidaturi, Secţia pentru judecători selectează
una dintre candidaturi, motivând într-un referat alegerea acesteia; referatul cuprinde şi o
analiză detaliată a tuturor candidaturilor depuse, cu justificarea respingerii celorlalte
candidaturi.

Art. 145 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naţionale Anticorupţie și al
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii
acestora, procurorii-şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, ai Direcției Naţionale Anticorupţie și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea
ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,
dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe
o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod.
(2) Nu pot fi numiţi în funcţiile prevăzute la alin. (1) procurorii care au făcut parte din
serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce

64
influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor
prevăzute de lege.
(3) Procurorii care candidează sunt obligaţi să dea, pe proprie răspundere, o declaraţie din
care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu
acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal, ce influenţează sau ar
putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(4) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a
Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Ministerului Justiţiei,
dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.

Art. 146 - (1) În vederea formulării propunerilor de numire în funcțiile de conducere

prevăzute la art. 145 alin. (1) ministrul justiției organizează procedura de selecţie, conform
prevederilor prezentei legi.
(2) Anunţul cuprinzând calendarul procedurii de selecţie, modul de desfășurare a acesteia,
data şi locul interviului şi posturile de conducere vacante pentru care se organizează selecţia
se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei cu cel puţin 40 de zile înainte de data
stabilită pentru desfăşurarea interviului.
(3) Cererile de participare la selecție a procurorilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la
art. 145 alin. (1), cuprinzând precizarea funcției de conducere pentru care se depune
candidatura, se depun la Ministerul Justiției până la expirarea termenului stabilit la alin. (2)
şi vor fi însoțite de următoarele acte:
a) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care
participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe
suport specific;
b) declaraţiile prevăzute la art. 145 alin. (3);
c) dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime cerute de lege;
d) un curriculum vitae al procurorului, conform modelului comun european;
e) un număr de minimum 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care și-a
desfășurat activitatea în ultimii 5 ani;
f) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a procurorului participant la selecţie;
g) orice alte înscrisuri considerate relevante.
(4) După verificarea participanților la selecţie sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute
art. 145 alin. (1) şi (2) şi al depunerii înscrisurilor prevăzute la alin. (3), Ministerul Justiţiei
publică pe pagina de internet lista procurorilor participanți la selecţie ce îndeplinesc
condițiile prevăzute de lege.

Art. 147 – (1) Procurorii participanţi la selecţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege
susțin un interviu în fața unei comisii constituite prin ordin al ministrului justiţiei.
(2) Din comisia prevăzută la alin. (1) face parte ministrul justiţiei care este şi preşedintele
acesteia, doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, doi procurori desemnaţi de Secţia pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Institutului Naţional al
Magistraturii desemnat de către Consiliul ştiinţific al acestuia, un specialist în management,
organizare instituţională şi comunicare desemnat de Academia de Studii Economice –

65
Facultatea de management şi un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori
din cadrul instanţelor sau al parchetelor.
(3) Comisia de interviu are rolul de a-l sprijini pe ministrul justiţiei în desfăşurarea
interviului, putând adresa liber, direct sau prin intermediul ministrului întrebări candidatului,
precum şi, ulterior, prin formularea de opinii consultative şi recomandări ministrului justiţiei.
(4) În cadrul interviului se susţine proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei
de conducere pentru care candidează, se verifică aptitudinile manageriale şi de comunicare
ale candidatului şi se evaluează aspectele legate de modul în care candidatul se raportează la
valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează.
(5) Cu privire la susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de
conducere pentru care candidează se vor avea în vedere următoarele: cunoaşterea
specificului unităţii sau a structurii pentru care candidează, sub aspectul activităţii
desfăşurate şi a modului de organizare; viziunea asupra modului în care candidatul înţelege să
organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a
intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi
libertăților cetățenilor; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi ale unităţii
sau structuriii pentru care candidează; propunerea de soluţii pentru prevenirea sau
înlăturarea disfuncţiilor sau vulnerabilităţilor identificate; compatibilitatea proiectului
managerial cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.
(6) Cu privire la verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare se vor avea în vedere:
capacitatea de organizare; asumarea responsabilităţilor; rapiditatea în luarea deciziilor;
rezistenţa la stres; autoperfecţionarea; capacitatea de analiză, sinteză, previziune şi
planificare pe termen scurt, mediu şi lung; iniţiativa în modernizarea managementului
unităţii/structurii; capacitatea de adaptare rapidă; capacitatea de relaţionare şi comunicare;
capacitatea şi disponibilitatea de a lucra în echipă şi de a colabora cu colegii; cunoştinţe
privind comunicarea publică şi interpersonală, rezolvarea conflictelor şi a situaţiilor de criză;
cunoştinţe de management judiciar.
(7) Cu privire la evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la
valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează, se vor avea în vedere: motivaţia
candidatului de a ocupa funcţia, atitudinea faţă de valorile profesiei şi ale funcţiei de
conducere, aprecierile personale cu privire la nivelul de integritate, deontologia profesională,
responsabilitate, propuneri şi soluţii pentru creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie.
(8) În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor în cadrul interviului se transmite
în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se
publică pe pagina de internet a ministerului.

Art. 148 - (1) Ministrul justiţiei realizează selecţia candidaţilor şi formulează o propunere
motivată pentru fiecare dintre funcţiile de conducere.
(2) Ministrul justiţiei înaintează, de îndată, propunerile motivate de numire pentru fiecare
funcție de conducere vacantă, însoțite de toate documentele depuse de către candidații
propuși, Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii
avizului. Concomitent cu transmiterea propunerilor către Secţia pentru procurori, acestea se
aduc şi la cunoștința publicului, prin publicarea pe pagina de Internet a Ministerului Justiţiei.

66
(3) În procedura de emitere a avizului de către Secţia pentru procurori a Consiliul Superior al
Magistraturii, art. 169 se aplică în mod corespunzător. Avizul motivat al Consiliului Superior al
Magistraturii se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului
justiţiei. Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului
sau a celor privind modul de susţinere a interviului în faţa Secţiei pentru procurori.
(4) Neemiterea avizului în termenul prevăzut la alin. (3) nu împiedică continuarea procedurii.

Art. 149 – (1) După emiterea avizului Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii ori la expirarea termenului prevăzut la art. 148 alin. (3), ministrul justiţiei poate
continua procedura, prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de numire în
funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante.
(2) Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere prevăzute
la art. 145 alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul
Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în
maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei.

Art. 150 - (1) Numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la art. 145 alin. (1) în
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură data, în acelaşi
mod, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a
procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului-şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz, cu
recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, unde urmează să fie
numit procurorul.
(2) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost
sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de procuror
sau judecător. Art. 145 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
(3) Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute de lege, un
proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi de orice alte
înscrisuri considerate relevante.
(4) Pe baza candidaturilor depuse, conducătorul parchetului consultă procurorii
secţiei/direcţiei unde s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi
consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.
(5) După consultarea procurorilor, conducătorul parchetului solicită avizul colegiului de
conducere al parchetului.
(6) Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind
competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.
(7) În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, conducătorul
parchetului, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării procurorilor secţiei pentru

67
care s-a depus candidatura şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una
dintre candidaturi.
(8) Motivarea propunerii candidaturii procurorului selectat trebuie să cuprindă o analiză a
candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi motivele respingerii celorlalte
candidaturi. Propunerea motivată se transmite Secţiei pentru procurori a Consilului Superior
al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă, de avizul colegiului de conducere, referatul
de consultare a procurorilor şi recomandarea prevăzută de lege. Art. 169 se aplică în mod
corespunzător.

Secţiunea a 2-a
Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor
specializate, curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea

§1 – Dispoziţii comune

Art. 151 - (1) Numirea în funcţiile de preşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale

specializate şi curţi de apel, precum şi numirea în funcţiile de procuror general al parchetului
de pe lângă curtea de apel şi prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, tribunal
specializat sau judecătorie se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori
este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al
Magistraturii.
(2) Numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) din cadrul
judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel şi al parchetelor de pe
lângă acestea se face fără concurs sau examen, la propunerea preşedintelui instanţei sau a
conducătorului parchetului, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege.
(3) Numirea în funcţii de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de
apel, precum şi la parchetele de pe lângă acestea se face prin hotărâre a Secţiei pentru
judecători, respectiv a Secţiei pentru procurori, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea
reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).
(4) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii care au făcut parte din
serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii şi procurorii care au un
interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi
imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(5) Candidaţii la funcţii de conducere sunt obligaţi să dea, pe proprie răspundere, o
declaraţie din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au
colaborat cu acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal ce
influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor
prevăzute de lege.
(6) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a
Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior
al Magistraturii, dacă judecătorul sau procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau
a colaborat cu acestea.
(7) Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a judecătorilor se aprobă prin
hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Regulamentul

68
privind numirea în funcţii de conducere a procurorilor se aprobă prin hotărâre a Secţiei
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Art. 152 - (1) Pot candida pentru o funcţie de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale
specializate şi curţi de apel, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, în condiţiile art.
151, judecătorii, respectiv procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu
au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de
vechime:
a) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte ori preşedinte de secţie la judecătorie, prim-
procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în
funcţia de judecător sau procuror;
b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum
şi preşedinte de secţie la tribunal sau tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe
lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al
acestuia şi procuror-şef de secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe
lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau
procuror;
c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel,
procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror-şef
secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 10 ani în funcţia de judecător
sau procuror.
(2) Condiţiile de vechime trebuie îndeplinite până la data expirării perioadei de înscriere la
concurs/examen ori, după caz, a termenului de depunere a candidaturilor. Vechimea în
calitate de auditor de justiţie nu se ia în considerare la calculul vechimilor prevăzute la alin.
(1).
(3) Pentru a candida la o funcţie de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate
şi curţi de apel, judecătorul trebuie să fi funcţionat cel puţin 1 an la instanţa la care este
vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune candidatura.
(4) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (3), în situaţia în care la două concursuri/examene
ori, după caz, proceduri de selecţie consecutive pentru numirea în funcţii de conducere la
instanţe nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen ori, după caz,
procedură de selecţie pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi
judecători de la altă instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel care au dreptul să
funcţioneze la instanţa pentru care îşi depun candidatura.

Art. 153 - (1) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti şi

parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Consiliului Superior
al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, ale instanţelor
judecătoreşti şi ale parchetelor.
(2) Posturile de conducere prevăzute la alin. (1) care urmează a se vacanta se publică pe
paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al
Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, instanţelor şi parchetelor, cu 90 de zile înainte de data
expirării mandatelor.

69
 §2 – Concursul/examenul pentru numirea în funcţii de conducere

Art. 154 - Data, locul, tematica, bibliografia şi calendarul concursului sau examenului
pentru numirea în funcţii de conducere se aprobă de Secţia corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, cu cel puţin 30 de
zile înainte de data desfăşurării acestuia. Anunţul cuprinde şi posturile pentru care se
organizează concursul/examenul.

Art. 155 - (1) Judecătorii şi procurorii îşi depun candidaturile la Institutul Naţional al
Magistraturii însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 151 alin. (5) şi documentele considerate
relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului.
(2) Modificarea opţiunilor în ceea ce priveşte depunerea candidaturilor poate fi realizată până
la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.
(3) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la
Institutul Naţional al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul concursului sau
examenului, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific. Depăşirea,
din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul
de a mai participa la concurs sau examen.

Art. 156 - (1) Comisia de organizare, comisia de examinare, comisia de contestaţii, precum şi
comisia de testare psihologică pentru concursul de numire în funcţiile de conducere sunt
numite de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Atribuţiile comisiilor, ale preşedinţilor acestora şi ale membrilor, după caz, se stabilesc
prin Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a judecătorilor, respectiv
Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a procurorilor.

Art. 157 - (1) Comisia de examinare pentru judecători este formată din 2 judecători de la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în
management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în
principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă
managerială. În comisia de examinare sunt desemnaţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui
de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia
corespunzătoare a Consiliului, pe acei membri comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.
(2) Comisa de examinare pentru procurori este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de
apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor
fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management, precum şi
cei care au experienţă managerială. În comisia de examinare sunt desemnaţi şi membri
supleanţi care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în
ordinea stabilită de Secţia corespunzătoare a Consiliului, pe acei membri comisiei care nu îşi
pot exercita atribuţiile.

70
(3) Comisia de contestaţii pentru judecători este formată din trei membri: un judecător de la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător de la curţile de apel şi un specialist în
management şi organizare instituţională, alţii decât cei din comisia de examinare. Comisia de
contestaţii pentru procurori este formată din trei membri: un procuror de la Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de
apel şi un specialist în management şi organizare instituţională, alţii decât cei din comisia de
examinare. În aceeaşi componenţă sunt desemnaţi şi membrii supleanţi ai acestor comisii.
(4) Comisia de examinare şi comisia de contestaţii sunt prezidate de un judecător, respectiv
de un procuror desemnat de Secţia corespunzătoare a Consiliului care stabileşte şi ordinea în
care ceilalţi membri ai comisiei îndeplinesc funcţia de preşedinte în cazul incompatibilităţii
preşedintelui desemnat sau în situaţiile în care acesta nu îşi poate exercita atribuţiile.
(5) În caz de incompatibilitate sau în cazul în care nu-şi pot exercita atribuţiile, membrii
comisiilor sunt înlocuiţi de membrii supleanţi, în condiţiile şi cu respectarea componenţei
prevăzute la alin. (1) - (3).
(6) Judecătorii sau procurorii care au făcut parte din comisia de examinare/contestaţii la
concursul sau examenul anterior nu vor putea fi desemnaţi în aceste comisii pentru
următoarele două sesiuni. Aceste dispoziţii se aplică, în măsura în care este posibil, şi
specialiştilor în management şi organizare instituţională.
(7) Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi
nici persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii sau a Institutului Naţional al
Magistraturii.

Art. 158 – (1) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini
până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Din aceeaşi comisie sau din comisii
diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
(2) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat
anterior.
(3) În cazul în care un membru al unei comisii funcţionează la instanţa/parchetul de la care
provin unul sau mai mulţi candidaţi, acesta are obligaţia să se retragă de la examinarea
acestora şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii
sale în ceea ce îi priveşte pe aceşti candidaţi.
(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care un membru al
comisiei a fost examinat anterior de unul dintre candidaţi, la un concurs sau examen pentru
ocuparea unei funcţii de conducere, desfăşurat în ultimii trei ani.
(5) În alte situaţii în care se formulează o cerere de retragere a unui membru al comisiei, de
către acesta sau de către unul dintre candidaţi, preşedintele apreciază cu privire la înlocuire.
(6) În toate cazurile în care se dispune înlocuirea, membrul respectiv nu va putea participa la
examinarea niciunuia dintre candidaţii la funcţia de conducere de la instanţa
respectivă/parchetul respectiv.
(7) O persoană nu poate face parte din mai mult de o comisie din cadrul aceluiaşi concurs sau
examen.

Art. 159 - (1) La data prevăzută de calendarul concursului sau examenului, listele cu
candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen se publică

71
pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al
Magistraturii.
(2) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la
publicarea listelor. Contestaţiile se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se
soluţionează de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul
prevăzut de calendarul concursului sau examenului.
(3) După pronunţarea hotărârii Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii,
se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs
sau examen, listă care se aduce la cunoştinţă publică prin modalitatea prevăzută la alin. (1).

Art. 160 – Concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere constă în
susţinerea următoarelor probe:
a) o testare psihologică prin care se evaluează inclusiv capacitatea candidatului de a lua
decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi rezistenţa la stres;
b) prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care
candidează;
c) o testare scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane.

Art. 161 - (1) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa
comisiei/comisiilor formate din câte doi psihologi desemnaţi din rândul psihologilor din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii, al Institutului Naţional al Magistraturii, al instanţelor,
parchetelor sau din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România
atestaţi în condiţiile legii.
(2) În comisia de testare psihologică vor fi desemnaţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui de
drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe membrii comisiei care nu îşi pot
exercita atribuţiile.
(3) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un
cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre.
(4) Rezultatele testării psihologice vor fi concretizate într-un raport care va cuprinde profilul
psihologic al fiecărui candidat în raport cu funcţia pentru care candidează, precum şi
calificativul “apt” sau “inapt”; calificativul acordat se aduce la cunoştinţă publică prin
publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului
Naţional al Magistraturii.
(5) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 3 zile de la
publicarea rezultatelor testării, contestaţii care se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la
Institutul Naţional al Magistraturii.
(6) Contestaţiile sunt soluţionate, în termen de trei zile de la expirarea termenului de
depunere, de o comisie formată din trei psihologi desemnaţi în mod similar celui prevăzut la
alin. (1), alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial, pe baza reevaluării testului scris
aplicat şi a susţinerii unui nou interviu. Calificativul acordat în urma soluţionării contestaţiilor
este definitiv.
(7) Rezultatele finale ale testării psihologice, concretizate în raportul care cuprinde profilul
psihologic al candidatului în raport cu funcţia pentru care candidează şi calificativul obţinut

72
se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional
al Magistraturii şi sunt aduse la cunoştinţa membrilor comisiei de examinare.

Art. 162 - (1) Candidaţii susţin oral, în faţa comisiei de examinare, proiectul referitor la
exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.
(2) În aprecierea susţinerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele
criterii:
a) capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecţionarea, capacitatea
de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung,
iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă;
b) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, cunoaşterea şi capacitatea de a
pune în practică politicile publice din domeniul justiţiei, strategiile naţionale şi sectoriale în
domeniul justiţiei şi respectarea principiului repartizării aleatorii;
c) comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii,
persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la
informaţiile de interes public din cadrul instanţei şi transparenţa actului de conducere;
d) folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea
situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor,
organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul
instanţelor.
(3) În vederea evaluării proiectului, comisia de examinare poate solicita Inspecţiei Judiciare
rapoartele de control efectuate la instanţa/parchetul pentru care se candidează.
(4) Pentru fiecare categorie de criterii dintre cele prevăzute la alin. (2) se acordă maximum
2,5 puncte din totalul punctajului maxim pentru această probă care este de 10 puncte. Nota
finală la susţinerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare
membru al comisiei.
(5) Desfăşurarea probei constând în susţinerea proiectului se înregistrează prin mijloace
tehnice audio-video.
(6) În cazul în care nota calculată potrivit alin. (4) este mai mică de 5, la cererea
candidatului, membrii comisiei vor motiva notele acordate în cuprinsul unui proces-verbal.
(7) Rezultatele susţinerii proiectului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, după susţinerea probei de către toţi
candidaţii.
(8) Candidaţii pot contesta nota acordată la proba constând în prezentarea unui proiect
referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere. Contestaţia se transmite
prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data
publicării rezultatelor prevăzute la alin. (7). Contestaţiile se soluţionează de comisia de
contestaţii în termenul stabilit de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluționarea contestației se realizează prin
reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video şi a analizei scrise depuse de candidaţi.
Rezultatele finale ale probei se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.

73
Art. 163 - (1) Testarea scrisă constă într-un test-grilă prin care sunt verificate cunoştinţele
privind managementul, comunicarea şi resursele umane.
(2) Baremul de evaluare şi notare şi timpul pentru rezolvarea testului-grilă se stabilesc de
comisia de examinare; punctajul şi timpul de rezolvare se face cunoscut candidaţilor odată cu
subiectele, iar baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs sau examen şi
se publică, împreună cu subiectele, pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, după încheierea testării scrise.
(3) În termen de 3 zile de la publicarea baremului de evaluare şi notare, candidaţii pot face
contestaţii la barem, care se transmit inclusiv prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al
Magistraturii şi se soluţionează de comisia de contestaţii, în termenul prevăzut de calendarul
concursului sau examenului. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea
termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare
definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică de îndată pe pagina de
internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai
multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă
tuturor candidaţilor.
(5) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul
indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va
cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul iniţial, cât şi
punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.
(6) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul
corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi
incidente dispoziţiile alin. (5), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător
întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul
definitiv.
(7) Dispoziţiile art. 14 alin. (6) – (8) se aplică în mod corespunzător.

Art. 164 – (1) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testarea scrisă se realizează prin procesare
electronică.
(2) Rezultatul testării scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 165 - (1) Candidatul nemulţumit de nota obţinută la testarea scrisă poate formula
contestaţie în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor. Contestaţiile se transmit,
inclusiv prin fax sau e-mail, Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) În vederea soluţionării contestaţiilor de către comisia de contestaţii, lucrările scrise vor fi
renumerotate şi resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat.
(3) Nota obţinută în urma contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota
contestată.
(4) Rezultatele în urma contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

74
Art. 166 - (1) Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre
nota de la proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi nota
de la testarea scrisă.
(2) Este declarat admis la concurs sau examen judecătorul sau procurorul care a obţinut cel
puţin nota finală 7 şi cel puţin 5, atât la proiect, cât şi la testarea scrisă.
(3) Pe baza notei finale se întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor care se publică pe
pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al
Magistraturii.
(4) Funcţia de conducere vacantă va fi ocupată de candidatul care a obţinut cea mai mare
notă finală.
(5) În caz de note egale, departajarea candidaţilor se face, în ordine, funcţie de vechimea
cea mai mare în funcţia de judecător la instanţa pentru care candidează sau în funcţia de
procuror la parchetul pentru care candidează, vechimea mai mare în funcţii de conducere la
instanţe sau parchete, vechimea mai mare în funcţia de judecător sau procuror.
(6) În circumscripţiile instanţelor/parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de
cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate faţă de criteriile
prevăzute la alin. (5), candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.

Art. 167 - (1) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii validează

rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor
şi procurorilor, în termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor finale.
(2) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în
parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile
prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori
că există dovada săvârşirii unei fraude.

§3 – Numirea în alte funcţii de conducere la instanţe sau parchete

Art. 168 - (1) Numirea judecătorilor în funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte de secţie

vacante la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face de către
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui
instanţei, pe baza candidaturilor depuse de judecători.
(2) Numirea procurorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs
sau examen, la parchetele de pe lângă judecătorii, parchetele de pe lângă tribunale sau
tribunale pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă curţile de apel, se face de către
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea conducătorului
parchetului unde este postul vacant, pe baza candidaturilor depuse de procurori.
(3) Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 151
alin. (5), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi de orice
alte înscrisuri considerate relevante.
(4) Pe baza candidaturilor depuse, preşedintele instanţei sau conducătorul parchetului
consultă judecătorii din cadrul instanţei sau al secţiei unde s-a depus candidatura, după caz,
respectiv procurorii parchetului sau ai secţiei unde s-a depus candidatura, după caz, cu
respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi

75
datat. Pentru instanţele/parchetele unde nu există secţii, sunt consultaţi judecătorii sau
procurorii instanţei/parchetului respectiv.
(5) După consultarea prevăzută la alin. (4), preşedintele instanţei/conducătorul parchetului
solicită avizul colegiului de conducere al instanţei/parchetului.
(6) Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind
competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.
(7) În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, preşedintele
instanţei/conducătorul parchetului, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării
judecătorilor/procurorilor şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una
dintre candidaturi.
(8) Motivarea propunerii candidaturii judecătorului/procurorului selectat potrivit alin. (7)
trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi
motivele respingerii celorlalte candidaturi.
(9) În cazul judecătorilor, propunerea făcută de preşedintele judecătoriei, tribunalului,
tribunalului specializat sau al curţii de apel însoţită de candidatura judecătorului selectat de
acesta şi de documentele prevăzute la alin. (3), de avizul motivat al colegiului de conducere
şi de referatul privind consultarea judecătorilor, se trimite Secţiei pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii.
(10) În cazul procurorilor, conducătorul parchetului formulează o propunere motivată de
numire în funcţie pe care o transmite Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii, însoţită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum şi de înscrisurile
prevăzute la alin. (3), de avizul motivat al colegiului de conducere şi de referatul privind
consultarea procurorilor.

Art. 169 – (1) Pe baza propunerii formulate, Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte,
prin compartimentul de specialitate, un referat în care consemnează:
a) evoluţia carierei profesionale a judecătorului/procurorului propus pentru numire, cu
evidenţierea calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind
sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;
b) îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia cu privire la care a fost
depusă candidatura;
c) depunerea declaraţiilor prevăzute la art. 151 alin. (5) şi a rezultatului verificărilor
efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege;
d) conţinutul avizului motivat al colegiului de conducere şi al consultării
judecătorilor/procurorilor.
(2) Atunci când Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii apreciază necesar, judecătorul/procurorul propus pentru numirea în
funcţia de conducere potrivit art. 168 va susţine în faţa Secţiei pentru judecători, respectiv a
Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu, care poate fi
realizat şi prin videoconferinţă. Interviul constă în:
a) susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere sub
următoarele aspecte:

76
 - prezentarea sintetică a instanţei sau a parchetului, respectiv a secţiei/compartimentului
pentru a cărei conducere candidează;
- identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse
pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;
- propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a secţiei/compartimentului pentru
a cărei conducere candidează;
- compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al preşedintelui
instanţei/conducătorul parchetului, dacă este cazul;
b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de
organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea,
capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi
lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;
c) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.
(3) Membrii Secţiei pentru judecători, respectiv ai Secţiei pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi
deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate
întocmite de preşedintele instanţei/conducătorului parchetului sau al avizului motivat primit
din partea colegiului de conducere şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii
profesionale a candidatului.
(4) La interviu poate participa şi un psiholog care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă,
poate adresa întrebări candidatului.
(5) În situaţia reînvestirii în funcţia de conducere sau numirii pe o altă funcţie de conducere
la aceeaşi instanţă sau parchet, Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii
poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activităţii candidatului, precum şi
rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la îndeplinirea
atribuţiilor manageriale de către candidat.

Secţiunea a 3-a
Revocarea din funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor

Art. 170 - (1) Revocarea judecătorilor şi procurorilor din funcţii de conducere din cadrul
judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi a parchetelor de pe
lângă acestea, precum şi din funcţiile de conducere prevăzute la art. 150 se dispune de Secţia
pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,
din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei/conducătorului
parchetului, pentru următoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia
de conducere;
b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea
eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile
manageriale;
c) în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare, cu excepţia avertismentului.
(2) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere: folosirea adecvată a
resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză,

77
raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea
pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau
parchetelor.
(3) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere: comportamentul şi
comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate
în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes
public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.
(4) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere: îndeplinirea atribuţiilor
prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în
domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării
pe criterii obiective a cauzelor.
(5) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere: capacitatea de organizare,
capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de
analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă
şi capacitatea de adaptare rapidă.
(6) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţiile de conducere prevăzute la alin.
(1), Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliul Superior al
Magistraturii, după caz, poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcţia
de conducere.
(7) Hotărârea Secţiei prevăzute la alin. (6) se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare
şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios
administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii
prealabile.
(8) Până la soluţionarea contestaţiei, instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea
executării hotărârii de suspendare.

Art. 171 - (1) Revocarea din funcţiile de conducere prevăzute la art. 170 alin. (1) pentru
motivul prevăzut la art. 170 alin. (1) lit. b) se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia
Judiciară.
(2) În urma verificărilor efectuate la instanţă sau, după caz, parchet, în termen de cel mult
45 de zile de la solicitare, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei
pentru judecători, respectiv Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) După primirea raportului, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii fixează un termen de cel mult 20 de zile pentru
dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului sau procurorului cu funcţie de
conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a
formula obiecţii.
(4) Judecătorul/procurorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în
apărare.
(5) La termenul fixat, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de judecătorul sau
procurorul vizat de măsură. Dacă apreciază necesar, Secţia corespunzătoare poate decide
completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul

78
propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport, cu respectarea termenelor şi a
procedurii de la alin. (2) şi (3).
(6) În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale
privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi
aptitudinile manageriale, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea judecătorului/procurorului din funcţia
de conducere.
(7) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor/procurorilor pentru motivele
prevăzute la art. 170 alin. (1) lit. a) şi c) se face în baza verificărilor efectuate de
compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu citarea
judecătorului/procurorului cu funcţie de conducere.
(8) Hotărârea Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care se
dispune revocarea din funcţie se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se
comunică de îndată celui revocat din funcţia de conducere.
(9) Hotărârea Secţiei pentru judecători, respectiv a Secţiei pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii de revocare din funcţia de conducere poate fi atacată cu contestaţie
la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.
Contestaţia suspendă executarea hotărârii Secţiei până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Art. 172 – (1) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de

secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de Secţia pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii, care fie se poate sesiza din oficiu, fie poate fi sesizată de adunarea
generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Art. 170 şi art. 171 se aplică în
mod corespunzător.
(2) La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), judecătorii
revin pe funcţiile deţinute anterior în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 173 – (1) Revocarea din funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunct şi adjunct acestuia, procuror-șef al Direcției
Naţionale Anticorupţie și al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, adjunct al acestora, procuror-şef de secţie al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcției Naţionale Anticorupţie și Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de către
Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii, art. 170 aplicându-se în mod corespunzător. Ministrul
Justiţiei se poate sesiza din oficiu ori la cererea adunării generale a procurorilor acelui
parchet sau la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie ori a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz.
(2) Propunerea de revocare din funcţie în condiţiile alin. (1) se face de ministrul justiţiei pe
baza unei analize detaliate a motivelor de revocare prevăzute la art. 170. Art. 171 alin. (1)-
(5) se aplică în mod corespunzător.
(3) Propunerea de revocare, însoţită, după caz, de documentele relevante, se transmite
Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului.

79
(4) Avizul Secţiei pentru procurori se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea
solicitării ministrului justiţiei. Neemiterea avizului în acest termen nu împiedică continuarea
procedurii.
(5) După emiterea avizului Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la
expirarea termenului prevăzut la alin. (4), ministrul justiţiei poate continua procedura, prin
transmiterea către Preşedintele României a propunerii de revocare din funcţia de conducere,
însoţită de toate documentele relevante.
(6) Preşedintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din
funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele
refuzului.
(7) Decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie sau refuzul motivat al acestuia se
emit în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei.
(8) Decretul Preşedintelui României de revocare din funcţia de conducere poate fi atacat de
procurorul revocat din funcţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în
condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile. În cadrul procesului, care se judecă de
urgenţă şi cu precădere, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii
ministrului justiţiei de revocare din funcţia de conducere.
(9) De la data încetării mandatului funcţiei de conducere, procurorii prevăzuţi la alin. (1) îşi
redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute
anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul
desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.

Art. 174 – (1) Funcţiile de conducere prevăzute de prezentul capitol pot înceta şi prin
demisie, cu respectarea unui termen de preaviz de minimum 30 de zile lucrătoare.
(2) La încetarea mandatului funcţiei de conducere, din orice motiv, judecătorii sau procurorii
pot ocupa, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, o altă funcţie de conducere la aceeaşi
instanţă sau parchet ori pot ocupa o funcţie de execuţie la instanţele sau parchetele în cadrul
cărora au deţinut funcţia de conducere sau unde au funcţionat anterior numirii în funcţii de
conducere.

Art. 175 - (1) Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu suspendă durata
mandatelor funcţiilor de conducere.
(2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de un an atrage încetarea
mandatelor funcţiilor de conducere.

CAPITOLUL VIII
Delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor

Art. 176 – (1) Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi sau detaşaţi în condiţiile prezentei legi,
numai cu acordul scris al acestora.
(2) Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi, inclusiv în funcţii de conducere ori detaşaţi numai
la instanţe sau parchete la care au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut.

80
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei pentru Investigarea
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu pot fi delegaţi sau detaşaţi pe durata
desfăşurării activităţii în cadrul celor două direcţii.
(3) Pe perioada delegării sau detaşării, judecătorii şi procurorii beneficiază de toate
drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi sau detaşaţi şi de drepturile
prevăzute de lege pentru personalul delegat/detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi
băneşti prevăzute pentru funcţia în care este delegat/detaşat judecătorul sau procurorul sunt
inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.
Perioada delegării/detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

Art. 177 - (1) În cazuri obiective, temeinic justificate, legate exclusiv de necesitatea
asigurării bunei funcţionări a instanţei unde se solicită delegarea, preşedintele curţii de apel
poate delega judecători de la curtea de apel sau de la o instanţă din circumscripţia acelei
curţi de apel la o altă instanţă unde are dreptul la funcţioneze cel delegat potrivit gradului
profesional avut, din cadrul acelei circumscripţii, la propunerea motivată a preşedintelui
instanţei unde se deleagă.
(2) Pentru motivele prevăzute la alin. (1), Secţia pentru judecători poate dispune delegarea
judecătorilor la instanţe de acelaşi grad sau de grad inferior din afara circumscripţiei curţii
de apel unde funcţionează judecătorul, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în
circumscripţia căreia se află instanţa unde se solicită delegarea. În acest caz, solicitarea de
delegare se face la propunerea motivată a preşedintelui respectivei instanţe.
(3) Delegarea în funcţii de conducere vacante a judecătorilor se dispune prin hotărâre a
Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin
numire în condiţiile prezentei legi, la propunerea preşedintelui instanţei unde se află funcţia
vacantă de conducere, iar dacă funcţia vacantă este cea de preşedinte al instanţei, la
propunerea colegiului de conducere al instanţei ierarhic superioare, cu excepţia delegării pe
funcţia de preşedinte de curte de apel care se dispune la propunerea colegiului de conducere
al acelei curţi de apel. Delegarea în funcţii de conducere vacante de la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie se dispune la propunerea preşedintelui acestei instanţe.

Art. 178 - (1) În cazuri obiective, temeinic justificate, legate exclusiv de necesitatea
asigurării bunei funcţionări al parchetului unde se solicită delegarea, procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune delegarea
procurorilor, la propunerea:
a) procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită delegarea
sau în circumscripţia căruia se află parchetul unde se solicită delegarea, pentru delegarea
procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate
sau curţi de apel la parchetele de pe lângă aceste instanţe;
b) procurorilor-şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
unde se solicită delegarea, pentru delegarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă
judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel la Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie,
c) procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită delegarea
sau în circumscripţia căruia se află parchetul unde se solicită delegarea, pentru delegarea

81
procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la
parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel;
d) procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru delegarea procurorilor la
Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
(2) Delegarea în funcţii de conducere a procurorilor se dispune prin hotărâre a Secţiei pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în
condiţiile prezentei legi, la propunerea conducătorului parchetului unde se află funcţia
vacantă de conducere, iar dacă funcţia vacantă este cea de prim-procuror al parchetului de
pe lângă judecătorie sau tribunal ori de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de
apel, la propunerea conducătorului parchetului ierarhic superior. Funcţiile de procuror
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procuror-şef al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată de Terorism nu pot fi ocupate prin delegare, ministrul justiţiei având obligaţia de
a declanşa procedura de ocupare a posturilor respective în termen de cel mult 60 de zile de
la vacantarea funcţiei.

Art. 179 - (1) Delegarea pe funcţii de execuţie se dispune pe baza unei analize care va
cuprinde elemente precum: motivele pe care se întemeiază propunerea/cererea,
specializarea judecătorului sau procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante,
a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa/pachetul unde
funcţionează şi unde se solicită delegarea, datele statistice din ultimele 12 luni privind
volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător/procuror, inclusiv încărcătura pe
schemă raportate la media pe ţară la instanţa/pachetul unde funcţionează şi unde se solicită
delegarea, eventuale cereri de transfer formulate pentru acea instanţă/parchet, precum şi
menţiuni privind incidenţa interdicţiilor prevăzute la art. 64 alin. (2) şi art. 142 alin. (4).
(2) În cazul procurorilor, propunerea de delegare pe funcţii de execuţie se face pe baza
solicitării motivate a conducătorului parchetului unde se solicită delegarea.

Art. 180 – (1) Pot fi delegaţi în funcţii de conducere judecătorii sau procurorii care
funcţionează la instanţa sau parchetul unde este vacantă funcţia de conducere. În cazul în
care la o instanţă sau la un parchet unde este vacantă funcţia de conducere, niciun judecător
sau procuror nu îşi exprimă acordul în vederea delegării sau, din motive obiective, nu poate fi
delegat niciun judecător sau procuror de la aceeaşi instanţă sau parchet, poate fi delegat în
respectiva funcţie de conducere oricare dintre judecătorii sau, după caz, procurorii care
funcţionează la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, respectiv
parchet de pe lângă curtea de apel, cu respectarea art. 176 alin. (1).
(2) Propunerea de delegare pe funcţii de conducere cuprinde: acordul scris al
judecătorului/procurorului, după caz, motivarea propunerii de delegare şi este însoţită de
declaraţiile prevăzute de lege la numirea în respectiva funcţie de conducere.
(3) Compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte
un referat în care prezintă documentele depuse şi un rezumat al carierei profesionale a celui
propus spre delegare, precum şi situaţia funcţiei de conducere vacante pentru care se
propune delegarea.

82
(4) Hotărârile emise de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori cu
privire la delegarea în funcţii de conducere, prelungirea şi încetarea acesteia se vor comunica
preşedinţilor instanţelor, respectiv conducătorilor parchetelor implicate.

Art. 181 – (1) Durata delegării este de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, în aceleaşi
condiţii şi cu aceeaşi procedură, cu încă 6 luni.
(2) Delegarea procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia pentru Investigarea
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se poate dispune o singură dată, pentru
cel mult 6 luni, fără posibilitatea prelungirii.
(3) Delegarea poate înceta înainte de termen la cererea motivată a celui delegat, a
preşedintelui instanţei/parchetului unde este delegat sau a celui de unde este delegat.
Delegarea în funcţii de conducere poate înceta înainte de termen şi în situaţia în care funcţia
este ocupată prin numire, în condiţiile legii.

Art. 182 - (1) În interesul bunei funcţionări a instanţelor sau parchetelor, judecătorii pot fi
detaşaţi pe posturi vacante la alte instanţe, iar procurorii pot fi detaşaţi pe posturi vacante la
alte parchete.
(2) Judecătorii şi procurorii pot fi detaşaţi şi pe posturi vacante la Consiliul Superior al
Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de
Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia, la solicitarea motivată
instituţiei respective care să justifice interesul detaşării acelui judecător sau procuror.
(3) Detaşarea judecătorilor şi procurorilor nu se poate dispune pe funcţii de demnitate
publică sau pe funcţia de inspector judiciar.
(4) Pentru Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri, detaşarea se
dispune doar în cazul în care cel detaşat îşi desfăşoară activitatea de formare profesională cu
normă întreagă.

Art. 183 – (1) Detaşarea judecătorilor se dispune de Secţia pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii, cu avizul preşedintelui curţii de apel unde funcţionează judecătorul.
(2) Detaşarea judecătorilor la alte instanţe se dispune la propunerea motivată a preşedintelui
instanţei unde se detaşează.
(3) Detaşarea procurorilor se dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea:
a) procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită detaşarea
sau în circumscripţia căruia se află parchetul unde se solicită detaşarea, pentru detaşarea
procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate
sau curţi de apel la parchetele de pe lângă aceste instanţe;
b) procurorului-şef de secţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie unde se solicită detaşarea, pentru detaşarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe
lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită detaşarea
sau în circumscripţia căruia se află parchetul unde se solicită detaşarea, pentru detaşarea

83
procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la
parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel.
(4) În cazul procurorilor, propunerea de detaşare se face pe baza solicitării motivate a
conducătorului parchetului unde se solicită detaşarea.

Art. 184 – (1) Propunerea motivată a detaşării care cuprinde şi perioada pentru care se
solicită detaşarea, însoţită de acordul scris al judecătorului sau procurorului a cărui detaşare
se solicită, se transmite preşedintelui curţii de apel unde funcţionează sau în circumscripţia
căreia funcţionează judecătorul ori, după caz, procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Pentru judecători, preşedintele curţii de apel transmite această cerere Consiliului
Superior al Magistraturii însoţită de avizul său. Consiliul Superior al Magistraturii va întocmi,
prin compartimentul de specialitate, un referat care va cuprinde elementele prevăzute la
alin. (3).
(3) Detaşarea se dispune avându-se în vedere elemente precum: motivele pe care se
întemeiază cererea, starea de sănătate şi situaţia familială, specializarea judecătorului sau a
procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se
vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa de la care se solicită detaşarea şi la care
se solicită detaşarea, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi
încărcătura efectivă pe judecător/procuror, inclusiv încărcătura pe schemă raportate la
media pe ţară, eventuale cereri de transfer formulate pentru acea instanţă/parchet şi
incidenţa interdicţiilor prevăzute la art. 64 alin. (2) şi art. 142 alin. (4).

Art. 185 – (1) Solicitările de detaşare la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia

Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei
sau la unităţile subordonate acestuia se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii de
către instituţiile interesate, se aprobă de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii şi cuprind motivele, perioada pentru care se solicită detaşarea, funcţia şi
atribuţiile postului pe care se solicită detaşarea.
(2) Pentru detaşările la instituţiile prevăzute la alin. (1), referatul privind detaşarea prevăzut
la art. 184 alin. (3) conţine şi menţiuni privind descrierea funcţiei pe care se solicită
detaşarea, modul în care aceasta corespunde statutului funcţiei de judecător sau procuror şi
modul în care activitatea de judecător sau de procuror se va reflecta în activitatea specifică
funcţiei pe care va fi detaşat.
(3) În cazul detaşării pe funcţii de formator cu normă întreagă pentru care se susţin proceduri
de selecţie, Secţia pentru judecători, respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite în prealabil, la cererea judecătorului sau a
procurorului, un acord în vederea detaşării.
(4) Pentru mutarea celui detaşat pe o altă funcţie decât cea pentru care s-a dispus detaşarea
este necesar acordul prealabil al celui care a dispus detaşarea, alin. (1) şi (2) aplicându-se în
mod corespunzător.
(5) Numărul judecătorilor şi procurorilor detaşaţi în instituţiile prevăzute la alin. (1) nu poate
depăşi 20% din numărul total de posturi aprobat pentru instituţia respectivă.

84
Art. 186 – (1) Durata detaşării nu poate depăşi 3 ani. Detaşarea se poate prelungi o singură
dată, pentru o durată de până la încă 3 ani, în condiţiile prevăzute pentru detaşarea iniţială.
(2) Cererile de prelungire a detaşării se soluţionează în mod similar procedurii prevăzute
pentru dispunerea detaşării.

Art. 187 - (1) Detaşarea judecătorului sau a procurorului poate înceta anterior duratei pentru
care a fost dispusă, prin act al celui care a dispus detaşarea, la cererea instituţiei care a
solicitat detaşarea ori a judecătorului sau procurorului detaşat ori în caz de eliberare din
funcţia de judecător sau procuror. După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul
revine pe funcţia deţinută anterior.
(2) Dacă judecătorul sau procurorul detaşat ocupă o funcţie de conducere la instanţe sau
parchete, funcţia de conducere devine vacantă în termen de o lună de la emiterea actului
prin care s-a dispus detaşarea; la încetarea detaşării, judecătorului sau procurorului i se
aplică în mod corespunzător prevederile art. 174 alin. (2).

Art. 188 - (1) Judecătorii, procurorii şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora
pot ocupa funcții în instituții ale Uniunii Europene sau în organizații internaționale dacă actul
internaţional care reglementează condițiile de ocupare a acestora condiţionează în mod
expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de magistrat.
(2) În cazul în care judecătorul, procurorul sau personalul de specialitate juridică asimilat
acestuia își manifestă opțiunea de a exercita una dintre funcţiile prevăzute la alin. (1), iar
Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ori conducătorul instituţiei
constată că ocuparea acelei funcții este condiționată în mod expres printr-un act
internațional de calitatea de magistrat, acesta este eliberat din funcţie, prin demisie, cu
rezervarea postului la cerere.
(3) La încetarea funcţiilor prevăzute la alin. (1), persoana are dreptul să revină în
magistratură, la instanța sau parchetul unde a funcționat anterior, pe postul rezervat în
condiţiile alin. (2) sau pe un alt post vacant la o altă instanță sau, după caz, parchet unde are
dreptul să funcționeze, potrivit legii, dacă în cererea de demisie nu s-a solicitat expres
rezervarea postului avut anterior.
(4) Perioada în care un judecător sau procuror a ocupat una din funcțiile prevăzute la alin. (1)
constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

Art. 189 - (1) Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la
un parchet la alt parchet, inclusiv la şi de la instanţele şi parchetele militare, ori la o
instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului
parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al
preşedinţilor curţilor de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de
apel în circumscripţia cărora se află instanţa sau parchetul de unde se transferă şi unde se
transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curţi de apel sau a
aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui
respectivei curţi de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva
curte de apel.

85
(2) Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care
judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii. În cazul transferului la
instanţe sau parchete superioare unde are dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional
avut, judecătorul sau procurorul care se transferă trebuie să fi funcţionat efectiv cel puţin 1
an la o instanţă ierarhic inferioară sau, după caz, la un parchet ierarhic inferior ori la
structurile de parchet specializate.
(3) Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer.
(4) Dobândirea calităţii de judecător militar sau procuror militar se face prin transfer sau prin
procedura de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de
judecător, după obţinerea avizului conform al Ministerului Apărării Naţionale referitor la
îndeplinirea condiţiilor legale specifice pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul
acestui minister. Avizul conform al Ministerului Apărării Naţionale se eliberează în termen de
cel mult 60 de zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Transferul sau numirea sau pe funcţia de judecător militar sau procuror militar atrage de
drept dobândirea calităţii de militar activ, Ministerul Apărării Naţionale îndeplinind
formalităţile pentru acordarea gradului militar potrivit legii.
(6) Judecătorii pot fi transferaţi la instanţe militare şi procurorii la parchete militare dacă au
cel puţin gradul de tribunal, respectiv parchet de pe lângă tribunal.

Art. 190 – (1) Declanşarea procedurii de transfer prevăzute la art. 189 se decide, de regulă,
semestrial de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Consiliului Superior al
Magistraturii şi se face prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii a unui anunţ în acest sens, însoţit de lista posturilor vacante de la instanţe sau
parchete, precum şi a posturilor care urmează a se vacanta, cu menţionarea, acolo unde este
cazul, a secţiei unde se regăseşte postul vacant.
(2) Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţelege, pentru posturile de judecător, acele
posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei menţionate la alin. (1) sau cel
târziu la data publicării acesteia, promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
promovarea la instanţe superioare, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror,
numirea în funcţii de conducere ori eliberarea din funcţie.
(3) Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţelege, pentru posturile de procuror, acele
posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei menţionate la alin. (1) sau cel
târziu la data publicării acesteia, promovarea la parchetele superioare, numirea în cadrul
Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, transferul, numirea procurorilor în funcţia de judecător, numirea în
funcţii de conducere ori eliberarea din funcţie.
(4) Avizul motivat prevăzut la art. 189 alin. (1) cuprinde menţiuni privind posturile vacante,
posturile ocupate şi încărcătura pe judecător sau pe procuror şi pe schemă la instanţa sau la
parchetul de la care, respectiv la care se solicită transferul, precum şi situaţia hotărârilor sau
a lucrărilor restante ale judecătorului sau ale procurorului care solicită transferul. Avizul se
solicită imediat după expirarea termenului de depunere a cererilor de transfer şi se comunică
Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la solicitare.
(5) Pentru fiecare solicitare de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, prin
compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat care cuprinde datele relevante

86
privind cariera de judecător sau de procuror a solicitantului, motivele pe care se întemeiază
cererea, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta
şi a posturilor temporar vacante la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul,
precum şi la instanţa sau la parchetul la care se solicită transferul, numărul cererilor de
transfer formulate anterior şi motivele admiterii sau ale respingerii acestora, precum şi, dacă
este cazul, menţiunea dacă pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a procurorilor
în funcţia de judecător sau a judecătorilor în funcţia de procuror. Referatul va cuprinde,
obligatoriu, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi încărcătura
efectivă pe judecător sau pe procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanţele sau la
parchetele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe ţară, precum şi menţiuni
privind incidenţa interdicţiilor prevăzute la art. 64 alin. (2) şi art. 142 alin. (4), ori după caz,
menţiuni privind judecătorii sau procurorii delegaţi de la instanţa sau de la parchetul la care
funcţionează judecătorul sau procurorul care solicită transferul, precum şi de la instanţa sau
de la parchetul la care se solicită transferul.

Art. 191 – (1) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de
15 zile de la data publicării anunţului prevăzut la art. 190 alin. (1). Cererea de transfer va
conţine informaţii privind specializarea judecătorului sau a procurorului şi, dacă este cazul,
disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanţa sau la parchetul la care solicită
transferul, în oricare dintre secţiile sau completurile ori compartimentele la care cerinţele
acestei instanţe sau parchet o impun.
(2) După centralizare, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii se publică o
situaţie privind cererile de transfer formulate şi instanţele sau parchetele pentru care s-a
solicitat transferul.
(3) În termen de 5 zile de la data publicării informaţiilor prevăzute la (2), judecătorii sau
procurorii pot depune la Consiliul Superior al Magistraturii cereri de transfer pentru posturile
care ar putea deveni vacante ca urmare a admiterii unei cereri de transfer formulate în
condiţiile alin. (1). Dispoziţiile referitoare la conţinutul cererii prevăzute la alin. (1) se aplică
în mod corespunzător.
(4) Toate cererile de transfer formulate în condiţiile alin. (1) pentru un anumit post vacant,
depuse în termen la Consiliul Superior al Magistraturii se analizează şi se soluţionează de
Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori în aceeaşi şedinţă, în baza
criteriilor prevăzute la art. 193.
(5) Cererile de transfer formulate potrivit alin. (3) se analizează şi se soluţionează de Secţia
pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori în şedinţa următoare celei prevăzute
la alin. (4), în baza criteriilor prevăzute la art. 193.
(6) Dacă apreciază necesar, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori poate
invita solicitantul să îşi susţină cererea de transfer, personal sau prin videoconferinţă.
(7) Termenele prevăzute în procedura transferului se calculează potrivit dipoziţiilor Legii nr.
134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Art. 192 – Hotărârile prin care se dispune cu privire la cererile de transfer pot fi atacate cu
contestaţie de orice persoană interesată, în condiţiile art. 29 alin. (7)-(9) din Legea privind
Consiliul Superior al Magistraturii.

87
Art. 193 - La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe şi ale
procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:
a) motivele cuprinse în avizele motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 189 alin. (1);
b) volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la
care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la
instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;
c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în
cadrul secţiei sau completului corespunzător specializării;
d) vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul;
e) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror;
f) vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul;
g) disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului
vacant;
h) domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului;
i) distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la
care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul
afectat acesteia;
j) starea de sănătate şi situaţia familială.

Art. 194 - (1) Transferul unui judecător sau procuror la o altă instituţie publică decât o
instanţă sau un parchet atrage eliberarea din funcţie în condiţiile art. 202 alin. (1) lit. c).
(2) Cererea de transfer însoţită de acordul scris al instituţiei la care se solicită transferul se
depune la Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un
referat cuprinzând datele relevante privind cariera solicitantului şi motivele pe care se
întemeiază cererea şi îl prezintă Secţiei pentru judecători sau, după caz, Secţiei pentru
procurori.
(4) Dacă apreciază necesar, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori
poate invita solicitantul să îşi susţină cererea de transfer, personal sau prin videoconferinţă.
(5) Transferul produce efecte de la data publicării decretului de eliberare din funcţie a
judecătorului sau a procurorului.
(6) În cazuri justificate, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori poate
stabili un termen de cel mult 90 de zile până la transmiterea către Preşedintele României a
propunerii de eliberare din funcţie prin transfer, perioadă în care judecătorul sau procurorul
este obligat să-şi îndeplinescă toate atribuţiile în vederea finalizării lucrărilor în curs.
Dispoziţiile art. 192 rămân aplicabile.

Art. 195 – (1) La cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la
parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiţi în funcţia de judecător la
judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Secţiei Consiliului Superior
al Magistraturii corespunzătoare funcţiei pe care va fi numit, cu respectarea condiţiilor
prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de
către Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul conducătorului

88
parchetului de la care provine şi al preşedintelui instanţei la care urmează să activeze, iar
propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Secţia
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul preşedintelui instanţei în
care îşi desfăşoară activitatea şi al conducătorului parchetului la care urmează să activeze.
(2) În cazul în care se solicită numirea potrivit alin. (1) la instanţe sau parchete militare,
numirea judecătorilor sau a judecătorilor militari se poate face doar la parchetele de pe
lângă tribunalele militare, iar numirea procurorilor sau a procurorilor militari doar la
tribunalele militare, cu condiţia ca cei care solicită numirea să aibă cel puţin gradul de
tribunal/parchet de pe lângă tribunal.

Art. 196 - (1) Cererile de numire din funcţia de judecător în funcţia de procuror şi din funcţia
de procuror în funcţia de judecător se soluţionează în sesiuni declanşate, de regulă,
semestrial de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Cererea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de
judecător se formulează în scris şi se depune la Consiliul Superior al Magistraturii în termen
de 15 zile de la data publicării pe pagina de internet a Consiliului a anunţului şi a listei de
posturi rămase libere după organizarea transferurilor în condiţiile art. 190. Dispoziţiile art.
191 alin. (7) rămân aplicabile.
(3) Avizele se solicită de Consiliul Superior al Magistraturii imediat după expirarea termenului
de depunere a cererilor de transfer şi se transmit acestuia în termen de 5 zile de la solicitare.
(4) Pentru fiecare cerere de numire, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul
de specialitate, întocmeşte un referat care cuprinde: datele relevante privind cariera
judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor
care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa sau la parchetul la
care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză şi la instanţa ori parchetul la care se
solicită numirea, date privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau
promovarea în funcţiile de judecător ori de procuror, numărul cererilor de transfer formulate
pentru instanţa sau parchetul la care se propune ocuparea funcţiei în condiţiile prezentului
articol, precum şi volumul de activitate şi încărcătura pe judecător ori procuror la instanţele
sau parchetele implicate în procedura de ocupare a funcţiei în condiţiile prezentului articol.
În cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultăţile de ocupare a posturilor
vacante la instanţa sau la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză
şi la parchetul ori instanţa la care se solicită numirea şi durata vacanţei posturilor la instanţa
ori parchetul în cauză.

Art. 197 - (1) Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în condiţiile art. 196 susţine un
interviu în faţa Secţiei Consiliului Superior al Magistraturii corespunzătoare funcţiei pe care va
fi numit.
(2) În cadrul interviului, Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va avea
în vedere următoarele:
a) motivaţia de a accede în profesia de judecător, respectiv de procuror;
b) activitatea şi experienţa profesională anterioară care vor fi prezentate din perspectiva
modului în care se vor reflecta în activitatea specifică funcţiei pe care va fi numit;
c) existenţa aptitudinilor specifice profesiei de judecător, respectiv de procuror;

89
d) elemente de etică specifice profesiei, urmărindu-se modul în care candidatul se raportează
la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor,
integritatea şi responsabilitatea.
(3) La soluţionarea cererilor, precum şi în situaţia în care sunt mai multe solicitări pentru un
singur post, se au în vedere următoarele criterii:
a) volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care
se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele sau parchetele implicate şi
dificultăţile de ocupare a acestora;
b) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror;
c) vechimea la instanţa sau parchetul de la care provine solicitantul;
d) orice date relevante cuprinse în referatul compartimenului de specialitate al Consiliului
Superior al Magistraturii sau în mapa profesională a judecătorului sau procurorului.
(4) Hotărârile Secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune eliberarea din
funcţia de judecător şi numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcţia de procuror
şi numirea ca judecător se transmit Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului.
Dispoziţiile art. 194 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

CAPITOLUL IX
Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător sau de procuror

Art. 198 - (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
a) când a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, de la momentul rămânerii
definitive a încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea
judecăţii;
b) când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;
c) când faţă de acesta s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului
judiciar pe cauţiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligaţia de a nu exercita
profesia în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
d) când suferă de o boală psihică care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod
corespunzător;
e) când a fost sancţionat disciplinar cu sancţiunea suspendării din funcţie;
f) când, în cadrul procedurii disciplinare, Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii a dispus suspendarea din funcţie, în condiţiile legii;
g) în perioada cuprinsă între data pronunţării hotărârii secţiei corespunzătoare de aplicare a
sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură şi data eliberării din funcţie, dacă Secţia
pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori apreciază că se impune această
măsură în raport cu natura şi gravitatea faptei şi urmările acesteia;
(2) Judecătorul sau procurorul care suferă de o altă afecţiune decât cea prevăzută la alin. (1)
lit. d) care-l pune în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile poate fi suspendat din funcţie,
la cererea sa, a preşedintelui instanţei sau al parchetului ori a colegiului de conducere al
instanţei sau parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei
pentru care se acordă concediile pentru incapacitate temporară de muncă. Afecţiunea se
stabileşte printr-o expertiză de specialitate care se efectuează de o comisie medicală de
specialitate numită de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza

90
propunerilor nominale ale ministrului sănătăţii. Suspendarea din funcţie se dispune până la
însănătoşire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de
comisia medicală. Prin noul raport de expertiză comisia stabileşte şi termenul la care
judecătorul sau procurorul urmează să revină la reexaminare. Dacă în urma noului raport de
expertiză se constată însănătoşirea, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau
procurorului. În caz contrar, Secţia poate dispune prelungirea suspendării din funcţie sau,
dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare. Metodologia
privind efectuarea expertizei medicale de specialitate se aprobă de Secţia corespunzătoare a
Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea comisiei medicale de specialitate.
(3) Actul prin care s-au dispus măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) cu privire la un
judecător ori procuror se comunică în termen de 24 de ore Secţiei pentru judecători sau
Secţiei pentru procurori, după caz, a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 199 - (1) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de către
Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii, începând cu data stabilită în hotărârea Secţiei.
(2) În perioada suspendării din funcţie dispuse în temeiul art. 198 alin. (1) lit. a) - c) şi e)-g),
judecătorului şi procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi
incompatibilităţile prevăzute de art. 228 şi 232 şi nu i se plătesc drepturile salariale, dar i se
plăteşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate, după caz. Această perioadă nu
constituie vechime în muncă şi în funcţie.
(3) Pe perioada suspendării din funcţie potrivit art. 198 alin. (1) lit. d) şi alin. (2),
judecătorului sau procurorului i se plăteşte o indemnizaţie neimpozabilă egală cu 80% din
indemnizaţia de încadrare lunară netă din ultima lună de activitate înainte de data
suspendării din funcţie şi îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi
incompatibilităţile prevăzute de prezenta lege.

Art. 200 - (1) În cazul prevăzut la art. 198 alin. (1) lit. d), boala psihică se constată printr-o
expertiză medicală de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate numită de
Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale
ale ministrului sănătăţii.
(2) Atunci când există indicii că un judecător sau procuror suferă de o boală psihică, la
sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului, a colegiului de conducere
al instanţei sau parchetului ori din oficiu, Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii dispune prezentarea judecătorului sau procurorului la expertiza medicală de
specialitate prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care comisia medicală de specialitate constată că judecătorul sau procurorul
suferă de o boală psihică care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător, acesta
este suspendat din funcţie prin hotărâre a Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte şi termenul la care judecătorul sau
procurorul urmează să revină la reexaminare.
(4) Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată printr-o nouă
expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Dacă în urma noului raport

91
de expertiză se constată însănătoşirea, Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii hotărăşte încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau
procurorului. În caz contrar, Secţia poate dispune prelungirea suspendării din funcţie sau,
dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare.
(5) Metodologia privind efectuarea expertizei medicale de specialitate se aprobă de Secţia
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea comisiei medicale de
specialitate.
(6) În cazul în care judecătorul sau procurorul refuză în mod nejustificat să se prezinte, în
termenele stabilite, la expertizele de specialitate, Secţia corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii dispune suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an.
Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, judecătorului şi procurorului nu i se
plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi
incompatibilităţile prevăzute de art. 228 şi 232. Această perioadă nu constituie vechime în
funcţie. Suspendarea din funcţie încetează înainte de termenul de 1 an ca urmare a
prezentării judecătorului sau procurorului la expertiza de specialitate, încetarea suspendării
constatându-se prin hotărâre a Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 201 - (1) Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori comunică de
îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei ori parchetului unde acesta
funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.
(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau
procuror, suspendarea din funcţie încetează, iar judecătorul sau procurorul suspendat este
repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada
suspendării din funcţia de execuţie sau, după caz, pe perioada întregului mandat al funcţiei
de conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina suspendării. Drepturile băneşti
acordate sunt majorate, indexate şi reactualizate la data plăţii, incluzând şi dobânda legală
penalizatoare, obligaţii de plată ce se stabilesc prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie. Judecătorului sau procurorului i se recunoaşte vechimea în funcţia de
judecător sau procuror pe această perioadă.
(3) Suspendarea din funcţie încetează şi în situaţia în care achitarea sau încetarea procesului
penal se pronunţă în primă instanţă. În acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă
după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de achitare sau încetare a procesului
penal.

Art. 202 - (1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;
d) incapacitate profesională;
e) ca sancţiune disciplinară;
f) condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului;
g) amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o
hotărâre judecătorească definitivă, precum şi renunţarea la urmărirea penală confirmată de

92
judecătorul de cameră preliminară, cu excepţia situaţiilor în care aceste soluţii s-au dispus
pentru infracţiuni săvârşite din culpă pentru care Secţia corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistaturii apreciază că nu afectează prestigiul justiţiei.
h) la expirarea termenului de un an prevăzut la art. 200 alin. (6) în care judecătorul sau
procurorul nu s-a prezentat, în mod nejustificat, la expertiza de specialitate;
i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a) şi e);
(2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al
Preşedintelui României, la propunerea Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(3) Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Secţia
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Trecerea în rezervă sau în retragere a judecătorilor militari şi a procurorilor militari se
face, în condiţiile legii, de la data eliberării din funcţie de către Preşedintele României,
inclusiv ca urmare a pensionării.
(5) La numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător,
precum şi la transferul judecătorilor şi procurorilor militari la instanţe sau parchete, altele
decât cele militare, trecerea în rezervă sau în retragere se face în condiţiile legii, de la data
prevăzută în actul de transfer sau de numire.
(6) În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Secţia
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazuri justificate, poate stabili un
termen de maximum 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, perioadă în care
judecătorul sau procurorul este obligat să-şi îndeplinească toate atribuţiile în vederea
finalizării lucrărilor în curs. Colegiul de conducere sau, în lipsa acestuia, preşedintele
instanţei ori conducătorul parchetului ia măsuri ca, până la data eliberării din funcţie,
judecătorul sau procurorul să îşi finalizeze lucrările în curs.
(7) Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează
gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor.

Art. 203 - (1) În cazul în care judecătorul sau procurorul exercită calea de atac prevăzută de
lege împotriva hotărârii Secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de eliberare din funcţie
sau împotriva hotărârii prin care se propune eliberarea din funcţie, acesta este suspendat din
funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă.
(2) În perioada suspendării prevăzute la alin. (1), judecătorului sau procurorului nu îi sunt
aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 228 şi
art. 232 şi nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeaşi perioadă, judecătorului sau
procurorului i se plăteşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate, după caz, potrivit legii.

Art. 204 – (1) În termen de cel mult 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate
într-o cauză penală faţă de un judecător sau procuror, instanţa de executare comunică
Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii o copie de pe dispozitivul
hotărârii.
(2) În sensul prezentei legi, se consideră eliberaţi din funcţie din motive neimputabile
judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor care au fost eliberaţi din funcţie prin demisie, pensionare şi

93
transfer, cu excepţia situaţiei în care, ulterior demisiei, pensionării sau transferului i-a fost
aplicată sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură.

TITLUL III
Drepturi, îndatoriri, incompatibilităţi şi interdicţii

CAPITOLUL I
Drepturi şi îndatoriri

Art. 205 - Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul
şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi
procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi
urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.

Art. 206 - (1) Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o

remuneraţie lunară stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia
deţinută şi, după caz, în raport cu vechimea sau alte criterii prevăzute de lege.
(2) Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate
decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se
stabileşte prin legea specială privind salarizarea şi alte drepturi salariale în domeniul justiţiei.
(3) Judecătorii şi procurorii militari sunt ofiţeri activi în cadrul Ministerului Apărării Naţionale
şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate. Obligaţiile în calitate de
militari şi structura militară de comandă nu pot afecta independenţa judecătorilor şi
procurorilor militari în exercitarea atribuţiilor judiciare.
(4) Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de
Ministerul Apărării Naţionale, în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi
alte drepturi ale personalului din sistemul justiţiei şi cu reglementările referitoare la
drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de cadru militar activ. În situaţia în care
anumite drepturi sunt prevăzute atât în legislaţia aplicabilă personalului din sistemul justiţiei,
cât şi în cea aplicabilă cadrelor militare, judecătorul sau procurorul militar optează pentru
unul dintre aceste drepturi.
(5) Acordarea gradelor militare şi înaintarea în gradul militar următor a judecătorilor şi
procurorilor militari se fac potrivit dispoziţiilor legale aplicabile cadrelor militare din
Ministerul Apărării Naţionale.
(6) Înaintarea în gradul militar următor se face la propunerea preşedintelui Curţii Militare de
Apel, pentru judecătorii militari şi la propunerea procurorului militar-şef al Secţiei
parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
pentru procurorii militari.
(7) Promovarea în funcţii de execuţie sau numirea în funcţii de conducere la instanţe militare
şi parchete militare se poate face indiferent de gradul militar corespunzător funcţiei
respective, participarea la aceste proceduri fiind condiţionată de deţinerea calităţii de
judecător militar sau procuror militar.

94
Art. 207 – Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii
profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor
lor profesionale şi pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror
persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, putând face parte din organele de
conducere ale acestora.

Art. 208 - (1) Judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura
măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi
pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
(2) Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Afacerilor Interne,
cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Măsurile concrete de protecţie dispuse de organele competente pentru fiecare caz în
parte se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, Consiliului Superior al
Magistraturii.

Art. 209 - (1) Judecătorii şi procurorii, inclusiv cei pensionaţi, beneficiază de despăgubiri
acordate din bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public, al Consiliului
Superior al Magistraturii sau al Ministerului Apărării Naţionale, după caz, în cazul în care
viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în
legătură cu acestea.
(2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a
Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 210 - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate

juridică asimilat acestora beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile
lucrătoare.
(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru
participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate,
pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii
fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor, respectiv procurorilor
care se aprobă prin hotărâre a Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii
care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de
sănătate, precum şi la alte concedii şi indemnizaţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art.211 – (1) Judecătorii şi procurorii au dreptul la locuinţă de serviciu sau la decontarea

contravalorii chiriei pentru o locuinţă, în limitele şi condiţiile stabilite de lege.
(2) Contractul de închiriere a locuinţelor de serviciu încetează la data eliberării din funcţie,
inclusiv prin pensionare, a titularului.
(3) Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de trei călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la
transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri
combustibil la suta de kilometri pentru trei călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care

95
deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se
impozitează.
(4) Judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, soţul sau soţia acestora, precum şi
copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală
constând în servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, care se suportă din
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile contractului-cadru din
sistemul de asigurări sociale de sănătate şi ale respectării dispoziţiilor legale privind plata
contribuţiei la asigurările sociale de sănătate, cu excepţia contribuţiei personale/coplăţii
care se suportă din bugetul ordonatorilor principali de credite.
(5) Condiţiile de acordare în mod gratuit a serviciilor medicale, a medicamentelor şi
dispozitivelor medicale prevăzute la alin. (4) sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste
drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.

Art. 212 - (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-

asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul
de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o
vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea
Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea
Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor,
judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a
Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat,
consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de
serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare
brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la alin. (1), la cuantumul pensiei de
serviciu se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi.
(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, judecătorii,
procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în
acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care
lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii. Prevederile alin. (4) se aplică în
mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.
(4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile de judecător,
procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor
şi procurorilor se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de
serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu
este egală cu 80% din baza de calcul stabilită prin raportare la un judecător sau procuror în
activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad profesional şi condiţii de muncă. De
această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie
din motive neimputabile.
(5) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat
acestora au dreptul la pensie de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu

96
calculată potrivit bazei de calcul de la alin. (1), în condiţiile prevăzute de legislaţia privind
sistemul public de pensii. La data îndeplinirii condiţiilor prevăzute prezenta lege, beneficiarii
pensiei de invaliditate pot solicita pensie de serviciu.
(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie
de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are
obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.
(7) Pensiile prevăzute de prezentul articol, cu excepţia pensiei de la alin. (5), au regimul
juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.
(8) Pentru judecătorii şi procurorii care au exercitat o funcţie de conducere pentru întregul
mandat prevăzut de lege, iar la data pensionării exercită o funcţie de execuţie, baza de
calcul a pensiei de serviciu este reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi
sporurile corespunzătoare funcţiei de conducere prin raportare la un judecător sau procuror
cu aceeaşi funcţie, vechime, grad profesional şi condiţii de muncă. Schimbarea bazei de
calcul în condiţiile prezentului alineat se face la cererea judecătorului sau procurorului.

Art. 213 - (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea
vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul
public de pensii, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul
la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.
(2) Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la
terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş, calculată
din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului
susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind
sistemul public de pensii şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de
urmaşi.
(3) În cazul în care la data decesului judecătorul sau procurorul nu îndeplineşte condiţiile de
acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea
studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75%
din baza de calcul prevăzută la art. 212 alin. (1) a susţinătorului decedat, în ultima lună de
activitate, indiferent de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, în condiţiile prevăzute de legislaţia
privind sistemul public de pensii.

Art. 214 - (1) Partea din pensia de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş,
care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public ori, după caz, nu se acoperă potrivit
legislaţiei privind sistemul public de pensii se suportă din bugetul de stat.
(2) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează
procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru un
judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad profesional
şi în aceleaşi condiţii de muncă. Actualizarea se realizează prin aplicarea asupra pensiei a
procentului de majorare a indemnizaţiei de încadrare brută lunară pentru un judecător sau
procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad profesional şi în aceleaşi
condiţii de muncă. Data actualizării şi procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare
brute lunare se comunică Casei Naţionale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale
competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.

97
(3) Cererile de pensionare formulate pentru acordarea pensiilor de serviciu prevăzute de
prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la
data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în
cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,
a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.
(4) La data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, casa teritorială de pensii stabileşte, din
oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.

Art. 215 - (1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 212 judecătorii,
procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora care,
chiar ulterior eliberării din funcție, au fost condamnați definitiv ori s-a dispus amânarea
aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de
corupție, o infracțiune de serviciu sau o infracţiune în legătură cu acestea ori o infracțiune
contra înfăptuirii justiției, săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane
beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii.
(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1)
atrage, de drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după
caz, suspendarea plăţii pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluţionarea
definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea
penală beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public.
(3) Dacă se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului
penal sau renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de judecător, procuror, magistrat-asistent
sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, acesta este repus
în situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a
punerii în mişcare a acţiunii penale sau, după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din
sistemul public încasată după punerea în mişcare a acţiunii penale.
(4) Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă
definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va informa Casa Naţională de
Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care
are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori,
după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei
de serviciu. Informarea Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii
cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale
de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi
data de la care se aplică.

Art. 216 - Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 212 judecătorii, procurorii,
magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora cu privire la care
s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură. Aceste persoane pot
beneficia de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.

Art. 217 - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum şi personalul de

specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor pot fi menţinuţi în funcţie până la

98
vârsta de 70 de ani. După împlinirea vârstei de 65 de ani, menţinerea în activitate a acestora
se realizează numai cu avizul anual al Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii sau al conducătorului instituţiei, după caz.
(2) Reîncadrarea în funcţia de judecător sau procuror a foştilor judecători sau procurori
eliberaţi din funcţie prin pensionare se face fără concurs la instanţele sau, după caz, la
parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcţioneze potrivit gradului
profesional avut la data pensionării. Reîncadrarea se face numai la instanţe sau parchete care
nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze
obiective şi numai dacă judecătorul sau procurorul a fost eliberat din funcţie prin pensionare
în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu
se reduce cu 85%.
(3) Reîncadrarea în funcţie se face cu respectarea competenţei prevăzute de lege pentru
numirea în aceste funcţii.
(4) La eliberarea din funcție, judecătorii şi procurorii menţinuţi în funcţie potrivit alin. (1)
sau reîncadraţi potrivit alin. (3), după caz, au dreptul să solicite recalcularea pensiei de
serviciu, cu luarea în considerare a perioadei lucrate de la data deciziei de pensionare până
la data eliberării din funcție prin decret al Președintelui României, în condițiile art. 212 alin.
(2), prin raportare la funcția avută și la baza de calcul de la această ultimă dată.

Art. 218 - Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum şi personalul de specialitate

juridică asimilat acestora care au fost eliberaţi din funcţie şi care beneficiază de pensie de
serviciu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională,
indiferent de nivelul veniturilor respective.

Art. 219 – (1) Judecătorul şi procurorul este obligat să depună toate diligenţele în vederea
finalizării lucrărilor în curs până la data eliberării din funcţie prin pensionare.
(2) Judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică care
intenţionează să solicite eliberarea din funcţie prin pensionare are obligaţia de a notifica în
scris în acest sens preşedintele instanţei/conducătorul parchetului ori al instituţiei şi, după
caz, Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data prevăzută în
cererea acestuia ca fiind cea eliberării din funcţie prin pensionare. Preşedintele instanţei ori
conducătorul parchetului/instituţiei ia măsuri ca, până la data eliberării din funcţie prin
pensionare, judecătorul sau procurorul să îşi finalizeze lucrările în curs.

Art. 220 - În vederea aplicării prevederilor prezentei legi referitoare la pensiile de serviciu, se
vor emite Norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Justiţiei.

Art. 221 - (1) Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu
Diploma Meritul judiciar.
(2) Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.

99
Art. 222 - (1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul
Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize
Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii se bucură de stabilitate şi este asimilat
judecătorilor şi procurorilor, inclusiv în ceea ce priveşte susţinerea examenului de admitere,
de capacitate şi de promovare în grade, evaluarea activităţii profesionale, formarea
profesională, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.
(2) Dispoziţiile prezentei legi privind cariera, incompatibilităţile şi interdicţiile, drepturile şi
îndatoririle judecătorilor şi procurorilor, precum şi abaterile şi sancţiunile disciplinare ale
judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi personalului prevăzut la alin.
(1).
(3) Actele administrative prevăzute de lege privind personalul prevăzut la alin. (1) se emit de
conducătorul instituţiei unde este încadrat.

Art. 223 – (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate

juridică asimilat acestora au obligaţia de a se supune, la fiecare 5 ani, unei evaluări
psihologice.
(2) Comisiile de evaluare psihologică sunt constituite prin hotărâre a Secţiei corespunzătoare
a Consiliului Superior al Magistraturii sau prin decizie a conducătorului instituţiei şi sunt
alcătuite din câte un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie ori al curţilor de apel sau din Registrul unic al psihologilor cu drept de
liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt
concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui persoane, precum
şi calificativul "Recomandabil" sau "Nerecomandabil", precum şi recomandările prevăzute la
alin. (3).
(3) Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau
personalul de specialitate juridică asimilat acestora primeşte calificativul "Nerecomandabil",
comisia de evaluare sesizează Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii
sau conducătorul instituţiei şi recomandă efectuarea unei expertize medicale de specialitate,
în condiţiile legii şi/sau urmarea unui program de consiliere psihologică cu o durată de cel
mult 6 luni, după care persoana va fi supusă unei noi evaluări psihologice, în condiţiile
prezentului articol.
(4) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv plata membrilor comisiilor şi
desfăşurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Secţiei
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv prin ordin al conducătorului
instituţiei.

Art. 224 - (1) Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de
natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.
(2) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe
respect şi bună-credinţă.

100
Art. 225 - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite
şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să
respecte secretul profesional.
(2) Judecătorul şi magistratul-asistent este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al
voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.

Art. 226 - (1) Judecătorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta
vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.
(2) Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior
al Magistraturii, şi se asigură în mod gratuit.

Art. 227 - Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică

asimilat acestora sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege,
declaraţia de avere şi declaraţia de interese.

CAPITOLUL II
Incompatibilităţi şi interdicţii

Art. 228 - (1) Funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent şi personal de specialitate

juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică
sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, astfel cum acestea
sunt definite de legislaţia în vigoare şi a funcţiilor didactice de la Institutul Naţional al
Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.
(2) Persoanele care deţin funcţiile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să se abţină de la orice
activitate care presupune existenţa unui conflict între interesele lor personale şi interesul
public, de natură să influenţeze îndeplinirea cu imparţialitate şi obiectivitate a atribuţiilor lor
stabilite prin Constituţie sau prin alte acte normative.
(3) În considerarea statutului lor, judecătorii şi procurorii, inclusiv cei care au calitatea de
membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt demnitari, neputând face parte
concomitent din autoritatea judecătorească, puterea executivă sau legislativă.

Art. 229 - (1) Judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului de specialitate

juridică asimilat acestora le este interzis să fie lucrători operativi, inclusiv acoperiţi,
informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
(2) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de
judecător sau procuror.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria
răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători
operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii.
Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.
(4) Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (3) se face individual
pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual, din oficiu sau
ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Plenul sau Secţiile Consiliului Superior al
Magistraturii ori judecătorul sau procurorul vizat.

101
(5) Rezultatul verificărilor prin care se constată încălcarea incompatibilităţii prevăzute la
alin. (1) se concretizează într-un înscris şi se comunică Consiliului Superior al Magistraturii,
Ministerului Justiţiei, celui vizat de verificare, precum şi, la cerere, oricărei persoane.
(6) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat la
instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 3 luni de la data la care a luat
cunoştinţă, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform legii.

Art. 230 - (1) Înaintea numirii în funcţie, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi

personalul de specialitate juridică asimilat acestora care aveau vârsta de cel puţin 16 ani
împliniţi la data de 1 ianuarie 1990 sunt obligaţi să dea o declaraţie autentică pe propria
răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca lucrător sau
colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, potrivit legii.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu
au dat declaraţia prevăzută la alin. (1) sunt obligate să dea această declaraţie în termen de
cel mult 30 de zile de la această dată.
(3) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la
alin. (1) şi (2). Rezultatele verificărilor se comunică Consiliului Superior al Magistraturii şi
Ministerului Justiţiei, după caz, şi se ataşează la dosarul profesional.
(4) Dacă în urma verificărilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se
constată că persoana a fost lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie
politică, persoana nu mai poate fi numită în funcţia respectivă sau, dacă este deja numită,
este eliberată din funcţie.
(5) Dispoziţiile legale privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie
politică se aplică în mod corespunzător.

Art. 231 - Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul asimilat acestora sunt

obligaţi să dea, anual, o declaraţie olografă pe propria răspundere în care să menţioneze dacă
soţul/soţia, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară
o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de
muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional.

Art. 232 - (1) Judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului de specialitate

juridică asimilat acestora le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile sau de altă natură;
c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau
control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare,
societăţi naţionale sau regii autonome;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi,
instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale,
societăţi naţionale sau regii autonome, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi
personalul de specialitate juridică sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această
calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.

102
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau
asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Art. 233 – (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate

juridică asimilat acestora nu pot face parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să
desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic. Aceştia sunt obligaţi ca în
exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a
convingerilor lor politice.
(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la
manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale
statului - legislativă şi executivă.

Art. 234 - (1) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese
aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase,
chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în
cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se
realizează de avocat.
(3) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege,
numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale
persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi
procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa
soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar
putea influenţa în orice fel soluţia.

Art. 235 - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate

juridică asimilat acestora pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii
de specialitate, lucrări literare, artistice ori ştiinţifice, pot participa la emisiuni audiovizuale,
cu excepţia celor cu caracter politic şi îşi pot exprima opinia cu privire la politicile publice
sau iniţiativele legislative în domeniul justiţiei sau în alte domenii de interes public, fără
caracter politic.
(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat
acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte
normative, a unor documente interne sau internaţionale şi pot avea calitatea de expert în
proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei.
(3) Activitatea desfăşurată de judecători, procurori şi personalul asimilat acestora în calitate
de formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii sau ai Şcolii Naţionale de Grefieri ori ca
membri ai unor comisii la concursuri/examene organizate în sistemul justiţiei se poate
desfăşura, în principal, în afara timpului normal de lucru la instanţă/parchet/instituţie ori
fără a afecta activitatea din cadrul instanţei, parchetului sau a instituţiei respective. Pentru
aceste motive, judecătorul sau procurorul ori personalul asimilat acestora poate lipsi de la
instanţă, parchet sau instituţie cu acordul preşedintelui instanţei sau al conducătorului
parchetului/instituţiei, cel mult 30 de zile într-un an calendaristic.

103
 TITLUL IV
Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 236 - (1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi se

bucură de stabilitate.
(2) Dispoziţiile prezentei legi privind cariera, drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi
procurorilor, incompatibilităţile şi interdicţiile acestora şi formarea profesională continuă se
aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Actele administrative prevăzute de lege privind cariera magistraţilor-asistenţi ai Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie se emit de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) Magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt încadraţi pe trei grade,
după cum urmează:
- pe gradul III se încadrează la prima numire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- pe gradul II, se pot încadra magistraţii-asistenţi care au o vechime în funcţia de magistrat-
asistent de minimum 3 ani;
- pe gradul I, se pot încadra magistraţii-asistenţi care au o vechime în funcţia de magistrat-
asistent de minimum 6 ani.

Art. 237 – (1) Magistraţii-asistenţi gradul III de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi
în funcţie de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe bază de concurs.
(2) Promovarea în gradul imediat următor a magistraţilor-asistenţi se face de preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe baza vechimii minime prevăzute de lege şi a unei
evaluări a activităţii profesionale.
(3) Judecătorii la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii şi procurorii
de la parchetele de pe lângă acestea pot fi numiţi fără concurs sau detaşaţi în funcţia de
magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

CAPITOLUL II
Concursul pentru numirea în funcţia de magistrat-asistent gradul III la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie

Art. 238 - Ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie se face prin concurs organizat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art. 239 - (1) La concursul pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la
art. 5 alin. (3) lit. a) – e) şi care au o vechime de cel puţin 5 ani în funcţiile de specialitate
juridică prevăzute la art. 64 alin. (1).
(2) Condiţia de vechime trebuie să fie îndeplinită la data expirării perioadei de depunere a
cererilor de înscriere.

104
Art. 240 - (1) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de ocupare a posturilor de
magistrat-asistent gradul III, calendarul de desfăşurare, cuantumul taxei de înscriere,
posturile care se scot la concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată, cuprinzând şi
opţiunea candidatului pentru una dintre secţiile sau unul dintre compartimentele Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, se stabilesc prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, la propunerea compartimentului de specialitate al Înaltei Curţi. Lista posturilor
scoase la concurs, tematica şi bibliografia de concurs se stabilesc de preşedintele Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, la propunerea colegiului de conducere al acesteia. Tematica şi
bibliografia de concurs se stabilesc în funcţie de specializarea fiecărei secţii sau
compartiment.
(2) Datele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
(3) Cererile pentru înscrierea la concurs se depun la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în
termen de 20 de zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (1).
(4) Cuantumul taxei de înscriere la concurs se stabileşte în funcţie de cheltuielile necesare
pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situaţii
obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susţinerea primei
probe a concursului.

Art. 241 - (1) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute lege se realizează de

compartimentul de specialitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Înaltei
Curte de Casaţie şi Justiţie, cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data desfăşurării
concursului.
(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 48 de ore de la
publicarea listei pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de
conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţiile vor fi soluţionate în termen de 5
zile de la expirarea termenului de depunere. Soluţia adoptată se comunică în cadrul aceluiaşi
termen.
(4) După pronunţarea hotărârii colegiului de conducere se întocmeşte lista finală a
candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, listă care se aduce la
cunoştinţă publică prin modalitatea prevăzută la alin. (2).

Art. 242 - (1) Comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare a lucrărilor şi comisia de

soluţionare a contestaţiilor se numesc prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie. Toate comisiile au câte un preşedinte.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, iar desemnarea în aceste comisii se face pe baza consimţământului scris, exprimat
anterior.
(3) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude sau afini, până la
gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa
declaraţii în acest sens.

105
(4) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (3) se iveşte ulterior desemnării membrilor
comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această
situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.
(5) În comisiile prevăzute la alin. (2) vor fi numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de
drept, în ordinea stabilită de colegiul de conducere, pe acei membri ai comisiei care, din
motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele
comisiei din care face parte persoana respectivă.
(6) Atribuţiile comisiilor, ale preşedinţilor şi ale membrilor acestora se stabilesc prin
Regulamentul privind concursul pentru ocuparea posturilor vacante de prim-magistrat-
asistent, magistrat-asistent-şef şi magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art. 243 - În cadrul comisiei de elaborare a subiectelor şi de corectare sunt constituite

subcomisii pentru fiecare specializare corespunzătoare secţiilor/compartimentelor Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie unde se află posturile scoase la concurs. Aceste comisii elaborează
subiectele de concurs pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor teoretice şi pentru
proba scrisă practică.

Art. 244 - (1) Concursul constă în susţinerea a două probe scrise: un test-grilă de verificare a
cunoştinţelor teoretice şi o probă scrisă practică.
(2) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor teoretice se susţine, în funcţie de specializare, la
următoarele grupe de materii:
a) drept civil (materia specifică secţiei) şi drept procesual civil, pentru posturile vacante de
magistrat-asistent la Secţia I civilă;
b) drept penal şi drept procesual penal, pentru posturile vacante de magistrat-asistent la
Secţia penală;
c) dreptul civil (materia specifică secţiei) şi drept procesual civil, pentru posturile vacante de
magistrat-asistent la Secţia a II-a civilă;
d) drept administrativ, drept financiar şi fiscal şi drept procesual civil, pentru posturile
vacante de magistrat-asistent la Secţia de contencios administrativ şi fiscal;
e) jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a
Uniunii Europene, indiferent de specializare.
(3) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor teoretice cuprinde 50 de întrebări din materiile
de concurs prevăzute la alin. (2).
(4) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice fiecare răspuns corect primeşte
0,2 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.
(5) Proba scrisă practică constă în motivarea unei hotărâri judecătoreşti.
(6) La elaborarea subiectelor pentru ambele probe scrise se vor avea în vedere şi
jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cea a Curţii Constituţionale.
(7) Pentru posturile vacante de magistrat-asistent la alte compartimente de specialitate ale
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, testul-grilă de verificare a cunoştinţelor teoretice se
susţine la acea grupă de materii prevăzute la alin. (2) lit. a) - d) indicată în anunţul de
concurs, precum şi la grupa de materii prevăzută la alin. (2) lit. e). Proba scrisă practică
constă în redactarea unei lucrări în raport cu specificul activităţii compartimentului.

106
Art. 245 - (1) Baremele stabilite de comisiile de elaborare a subiectelor şi de corectare se
afişează la centrele de concurs, la sfârşitul ultimei probe, împreună cu subiectele şi se
publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Candidaţii pot formula contestaţii la barem în termen de 3 zile de la publicare, care se
soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de 3 zile de la expirarea
termenului de contestare. Soluţiile se motivează în termen de 3 zile de la expirarea
termenului pentru soluţionarea contestaţiilor.
(3) Baremele definitive se publică în condiţiile alin. (1).

Art. 246 - (1) La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor teoretice, evaluarea şi notarea

lucrărilor se realizează prin procesare electronică, pe baza baremelor definitive.
(2) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai
multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă
tuturor candidaţilor.
(3) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul
corect la una dintre întrebările din testul-grilă este altul decât cel indicat în barem, se
corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai
candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.
(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul
indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul
corespunzător întrebării respective din testul-grilă se acordă pentru oricare dintre variantele
de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

Art. 247 - La proba practică, corectarea lucrărilor scrise se face de către 2 membri ai
comisiei de elaborare a subiectelor şi de corectare corespunzătoare, conform baremului
definitiv de evaluare şi notare. Lucrările scrise se notează cu note de la 0 la 10, cu două
zecimale.

Art. 248 - (1) Rezultatele concursului se publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
(2) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3
zile de la publicare, atât cu privire la punctajul obţinut la testul-grilă de verificare a
cunoştinţelor teoretice, cât şi cu privire la nota obţinută la proba scrisă practică.
(3) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările se vor resigila şi renumerota, iar în ceea ce
priveşte proba scrisă practică, lucrările vor fi şi înscrise într-un borderou separat.
(4) La proba scrisă practică, fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se
recorectează de către 2 membri ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor corespunzătoare,
nota acordată la contestaţii fiind media aritmetică a notelor acordate de aceştia.
(5) Contestaţiile formulate cu privire la ambele probe scrise se soluţionează în termen de 10
zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2).
(6) Notele acordate în urma soluţionării contestaţiilor sunt definitive şi nu pot fi mai mici
decât notele contestate.

107
Art. 249 - (1) Nota finală obţinută de candidat la concurs este media aritmetică a notelor
obţinute la cele două probe scrise.
(2) Pentru ocuparea unui post vacant de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 7 (şapte) la fiecare dintre cele două
probe scrise.
(3) Ocuparea posturilor se face în ordinea mediilor obţinute, în funcţie de opţiunea
candidatului, în limita numărului de posturi scoase la concurs. Numirea se face numai la
secţia sau compartimentul pentru care candidatul a susţinut concursul.

Art. 250 - (1) Lista cuprinzând rezultatele concursului, după soluţionarea contestaţiilor, se
publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) În situaţia în care există posturi vacante de magistrat-asistent la secţiile sau, după caz, la
compartimentele pentru care s-au scos la concurs posturi, preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie poate suplimenta numărul de posturi scoase la concurs, astfel încât să
poată fi repartizaţi pe secţii sau, după caz, la compartimentele respective toţi candidaţii care
au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două probe scrise
ale concursului.
(3) Dacă nu există posturi vacante în condiţiile alin. (2), la medii egale, departajarea
candidaţilor se face, în ordine, în funcţie de nota obţinută la testul-grilă de verificare a
cunoştinţelor teoretice, de vechimea mai mare în specialitate juridică, de deţinerea titlului
ştiinţific de doctor în drept, de activitatea publicistică de specialitate.

Art. 251 - (1) Candidaţii admişi la probele scrise vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii
condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) şi vor fi programaţi pentru a se
prezenta la vizita medicală şi la testarea psihologică.
(2) Dispoziţiile privind modalitatea de testare psihologică şi verificarea bunei reputaţii
instituite pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se aplică în mod
corespunzător şi concursului pentru ocuparea posturilor de magistrat-asistent.
(3) Candidaţii inapţi pentru exercitarea funcţiei din punct de vedere medical ori psihologic,
precum şi cei care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi.

Art. 252 - (1) Tabelul cu rezultatele finale ale concursului se validează de Colegiul de
conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) După validarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie numeşte în
funcţia de magistrat-asistent candidaţii reuşiţi la concurs.

Art. 253 - Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, magistraţii-asistenţi depun jurământul
prevăzut la art. 81 alin. (1). Prevederile art. 81 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.

CAPITOLUL III
Concursul pentru numirea în funcţia de prim-magistrat-asistent şi magistrat-asistent-şef la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

108
Art. 254 - (1) Prim-magistratul-asistent şi magistraţii-asistenţi-şefi sunt numiţi de preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe bază de concurs.
(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează, ori de câte ori este necesar, de Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie.
(3) Concursul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice
funcţiei de conducere pentru care se candidează.
(4) Numirea în funcţiile de prim-magistrat-asistent şi magistrat-asistent-şef se face pe o
perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prezentului articol.

Art. 255 - (1) Prim-magistratul-asistent este numit dintre magistraţii-asistenţi-şefi cu o

vechime de cel puţin 2 ani în această funcţie care au obţinut calificativul "foarte bine" la
ultima evaluare şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.
(2) Magistraţii-asistenţi-şefi gradul III sunt numiţi dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani
vechime în această funcţie, care au obţinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare şi nu
au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.
(3) După o perioadă de 2 ani ca magistraţi-asistenţi-şefi, magistraţii-asistenţi-şefi de gradul III
pot fi promovaţi, fără concurs, în gradul II şi, după alţi 3 ani, în gradul I, dacă se încadrează
în perioada mandatului prevăzut la art. 254 alin. (4).

Art. 256 - (1) Nu pot fi numiţi în funcţiile de prim-magistrat-asistent şi de magistrat-asistent-

şef magistraţii-asistenţi care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu
acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea
cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(2) Magistraţii-asistenţi care candidează pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) sunt obligaţi să
dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile
de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un
interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi
imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(3) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a
Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, dacă magistratul-asistent a făcut parte din serviciile de informaţii sau a
colaborat cu acestea.

Art. 257 - Evidenţa privind postul vacant de prim-magistrat-asistent şi posturile vacante de

magistrat-asistent-şef este publică şi disponibilă permanent pe pagina de internet a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 258 - (1) Data, locul desfăşurării concursului şi calendarul acestuia se aprobă de Colegiul
de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi se publică pe pagina de internet a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 45 de zile înainte de data desfăşurării
concursului.
(2) Magistraţii-asistenţi îşi depun candidaturile, însoţite de documentele considerate
relevante, în termen de 10 zile de la publicarea datei concursului.

109
Art. 259 - (1) Comisia de examinare este numită prin hotărâre a colegiului de conducere al
Înaltei Curţi şi este formată din trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Comisia de examinare este prezidată de unul dintre judecători.
(3) Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 260 - (1) Compartimentul de specialitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie verifică
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înscrierea la concurs.
(2) Cu 25 de zile înainte de data desfăşurării concursului, pe pagina de internet a Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie se vor publica listele cu candidaţii ale căror dosare au fost admise.
(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la
publicare, la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi care se soluţionează de acesta în termen
de 3 zile de la expirarea perioadei de depunere. Rezultatul soluţionării contestaţiilor se
publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 261 - (1) Examinarea candidaţilor se face prin prezentarea de către aceştia a unui proiect
referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de prim-magistrat-asistent sau de
magistrat-asistent-şef pentru care candidează. Proiectul se depune cu cel puţin 7 zile înainte
de data desfăşurării concursului.
(2) Candidaţii susţin proiectul, oral, în faţa comisiei de examinare, care va acorda
candidatului o notă pe baza criteriilor de evaluare a interviului care se elaborează de comisia
de examinare şi se publică odată cu anunţul de concurs.
(3) Pentru a fi declarat admis, magistratul-asistent trebuie să obţină cel puţin nota 7 (şapte).
(4) În cadrul interviului se va susţine proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice
funcţiei de conducere, iar comisia va verifica aptitudinile manageriale şi de comunicare,
vizând în esenţă capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la
stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare
pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de
relaţionare şi comunicare.
(5) Art. 162 alin. (5), (7) şi (8) se aplică în mod corespunzător.

Art. 262 - (1) Pe baza notei finale se întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor care se
publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Funcţia de prim-magistrat-asistent sau de magistrat-asistent-şef va fi ocupată de
candidatul admis care a obţinut cea mai mare notă finală.
(3) În caz de note finale egale, departajarea candidaţilor se face, în ordine, în funcţie de
vechimea cea mai mare în funcţia de magistrat-asistent, respectiv de vechimea în funcţiile de
specialitate prevăzute la art. 64 alin. (1).

Art. 263 - Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie validează rezultatul
concursului pentru numirea în funcţia de prim-magistrat-asistent şi de magistrat-asistent-şef.

Art. 264 - În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al

acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef de către

110
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea
magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleaşi condiţii. Pe
perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege
pentru funcţia în care sunt delegaţi.

Art. 265 – (1) Regulamentul privind concursul pentru ocuparea posturilor vacante de prim-
magistrat-asistent, magistrat-asistent-şef şi magistrat-asistent, precum şi cel privind
procedura de evaluare în vederea promovării în grad a magistraţilor-asistenţi se aprobă prin
ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Justiţie.
(2) Regulamentele prevăzute la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

TITLUL V
Răspunderea judecătorilor şi procurorilor

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 266 - Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar, contravenţional şi penal, în

condiţiile legii.

Art. 267 - (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii sau Inspecţia
Judiciară, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea
sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor
profesionale ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.
(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate avea ca obiect soluţiile pronunţate
prin hotărârile judecătoreşti sau dispuse prin ordonanţele procurorului, care sunt supuse
căilor legale de atac.

Art. 268 - (1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi numai cu
încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi pentru măsura preventivă a
controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, dacă urmează a fi dispusă obligaţia
de a nu exercita funcţia de judecător sau procuror.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi
percheziţiei potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori
fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.

Art. 269 - (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea
judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu
rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiţiei acestora de la art. 273.
(3) În lipsa relei-credinţe sau a gravei neglijenţe, judecătorii şi procurorii nu răspund pentru
soluţiile pronunţate, care sunt supuse căilor legale de atac.

111
(4) Există eroare judiciară atunci când:
a) s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a
dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile,
libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi
remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară;
b) s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau
situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate
grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi
remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.
(5) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit
în orice mod la săvârșirea erorii judiciare.
(6) Prin Codul de procedură penală pot fi reglementate ipoteze şi proceduri specifice în care
se poate angaja răspunderea statului şi regresul acestuia.

Art. 270 - (1) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune
în despăgubiri numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor. Competenţa
soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază
reclamantul. Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică, de îndată, de către
Ministerul Finanţelor, cererea de chemare în judecată. În cadrul procesului, judecătorul sau
procurorul vizat poate formula cerere de intervenţie, în condiţiile Codului de procedură
civilă.
(2) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de
maximum 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
(3) După comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acțiunea prevăzută la alin. (1),
Ministerul Finanţelor va sesiza Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii
pentru a constata dacă eroarea judiciară este urmarea exercitării funcţiei de către judecător
sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(4) La solicitarea Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţia
Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară este urmarea
exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(5) Verificările prevăzute la alin. (4) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare.
Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există
motive întemeiate care justifică această măsură.
(6) Verificările Inspecției Judiciare sunt efectuate de o comisie alcătuită, în funcție de
calitatea celui vizat, din 3 judecători, inspectori judiciari sau 3 procurori, inspectori judiciari.
În situația în care în aceeași cauză sunt verificați judecători şi procurori, se vor forma două
comisii care vor verifica distinct faptele, în funcţie de calitatea persoanelor verificate.
(7) În cadrul verificărilor, ascultarea judecătorului şi procurorului vizat este obligatorie.
Refuzul judecătorului sau procurorului verificat de a face declaraţii sau de a se prezenta la
audieri se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea verificărilor. Judecătorul sau
procurorul vizat are dreptul să cunoască toate actele verificării şi să solicite probe în apărare.
Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate în cauza în care se fac verificări.
(8) Verificările se finalizează printr-un raport prin care, în baza întregului material probator
administrat, Inspecţia Judiciară apreciază dacă eroarea judiciară a fost săvârșită de judecător

112
sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Raportul este supus confirmării
inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune motivat, o singură dată, completarea
verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 30 de zile de la
data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.
(9) Raportul se comunică Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii şi
judecătorului sau procurorului vizat.
(10) După dezbaterea raportului Inspecţiei Judiciare, Secţia corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii pronunță, în termen de cel mult 30 de zile de la data ședinței în care
s-a dezbătut raportul, una din următoarele soluții:
a) restituie raportul la Inspecţia Judiciară în cazul în care consideră că verificările nu sunt
complete; în acest caz, hotărârea trebuie să cuprindă faptele şi împrejurările cu privire la
care se impune completarea verificărilor şi natura verificărilor care se efectuează în
completare; completarea se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a
fost dispusă;
b) aprobă raportul şi constată că eroarea judiciară este urmarea exercitării funcţiei de către
judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă;
c) respinge motivat raportul şi constată că eroarea judiciară nu a fost comisă ca urmare a
exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(11) Hotărârile adoptate potrivit alin. (10) lit. b) şi c) se motivează în termen de cel mult 30
de zile şi se comunică Ministerului Finanţelor în termen de cel mult 3 zile de la motivare.
(12) Statul, prin Ministerul Finanţelor, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului
sau procurorului dacă, prin hotărârea adoptată de Secţia corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii în condiţiile alin. (10), s-a constatat faptul că eroarea judiciară este
urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă
neglijenţă.
(13) Termenul de exercitare a acțiunii în regres este de un an de la data plăţii de către stat a
sumelor datorate cu titlu de despăgubire.
(14) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instanţă, secţiei civile a
curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva
căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la
parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel
învecinată, la alegerea reclamantului.
(15) Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. (14) se poate exercita calea de atac a
recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

CAPITOLUL II
Răspunderea disciplinară

Art. 271 - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate

juridică asimilat acestora răspund disciplinar pentru săvârşirea, cu vinovăţie, a abaterilor
disciplinare prevăzute de lege.
(2) Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea penală sau contravenţională pentru
fapta săvârşită, în măsura în care prin aceasta s-au încălcat îndatoriri de serviciu. Pe durata
procesului penal, se suspendă procedura disciplinară pentru acceaşi faptă şi aceeaşi persoană.

113
(3) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai
potrivit dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 272 - Constituie abateri disciplinare:

a) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii;
b) atitudinile nedemne în timpul serviciului faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau
al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili
ori reprezentanţii altor instituţii;
c) desfăşurarea de activităţi cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în
timpul serviciului;
d) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse
de părţile din proces;
e) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;
f) nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în
scris şi în conformitate cu legea;
g) nerespectarea din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu
celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;
h) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că
există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea unor
cereri repetate şi nejustificate de abţinere;
i) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest
caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în
exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii;
j) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct
activitatea instanţei ori a parchetului;
k) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;
l) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ
dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor
obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;
m) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea
autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea
rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât
în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;
n) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
o) obstrucţionarea activităţii inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;
p) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de
noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;
q) neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale
procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege;
r) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor
judiciare ale procurorului, lipsa totală a motivării ori motivarea în mod vădit contrară
raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de
judecător sau procuror;
s) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

114
Art. 273 - (1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă
normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
(2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în
mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
(3) În scopul determinării cazurilor în care se nesocotesc din culpă, în mod grav, neîndoielnic
şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual se va lua în considerare gradul de
claritate și precizie a normelor încălcate, noutatea și dificultatea problemei de drept prin
raportare la jurisprudența şi doctrina în materie, gravitatea nerespectării, precum şi alte
circumstanțe profesionale obiective.

Art. 274 - (1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor,
proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare cu până la 25% pe o perioadă de până
la un an;
c) mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la trei ani la o altă instanţă sau
la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior;
d) retrogradarea în grad profesional;
e) suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;
f) excluderea din magistratură.
(2) Sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) se aplică de secţiile Consiliului Superior al
Magistraturii, în condiţiile legii.
(3) Sancţiunile disciplinare se radiază de drept, cu condiţia ca judecătorului sau procurorului
să nu i se aplice o nouă sancţiune disciplinară în acest termen, după cum urmează:
a) de la data expirării termenului pentru care au fost aplicate, pentru sancţiunile disciplinare
prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi e);
b) în termen de 1 an de la data rămânerii definitive a sancţiunii disciplinare, pentru
sancţiunea disciplinară prevăzută la lit. a);
c) în termen de 3 ani de la data rămânerii definitive a sancţiunii disciplinare, pentru
sancţiunile disciplinare prevăzute la lit. d) şi f).

Art. 275 – Dispoziţiile privind abaterile disciplinare şi sancţiunile disciplinare ale judecătorilor
şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, precum şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor, iar procedura de aplicare a sancţiunilor disciplinare este cea prevăzută de
prezenta lege.

Art. 276 – (1) Pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor,
sancţiunile disciplinare se aplică de către conducătorul instituţiei unde este încadrat, la
propunerea Comisiei de disciplină care efectuează cercetarea disciplinară a abaterii. Pentru
magistraţii-asistenţi, sancţiunile disciplinare se aplică de către preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie unde este încadrat, la propunerea Comisiei de disciplină care efectuează
cercetarea disciplinară a abaterii.

115
(2) Pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, Comisia de
disciplină este alcătuită din cinci membri: trei desemnaţi de conducerea instituţiei din rândul
acestui personal sau al judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiţiei cu o
vechime de cel puţin 7 ani în funcţie şi doi reprezentanţi ai acestui personal, desemnaţi de
adunarea generală comună a acestui personal din cadrul instituţiei, cu votul majorităţii
membrilor prezenţi.
(3) Pentru magistraţii-asistenţi, Comisia de disciplină este alcătuită din cinci membri: trei
judecători desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi doi reprezentanţi ai
magistraţilor-asistenţi, desemnaţi de adunarea generală a acestora, cu votul majorităţii celor
prezenţi.
(4) Membrii supleanţi desemnaţi în acelaşi mod ca membrii titulari îi înlocuiesc de drept pe
membrii titulari, în situaţia în care aceştia lipsesc temporar pe perioada desfăşurării
cercetării disciplinare.
(5) Membrii Comisiei de disciplină şi supleanţii sunt desemnaţi pentru o perioadă de 4 ani, cu
posibilitatea reînvestirii o singură dată, în aceleaşi condiţii.
(6) Din Comisia de disciplină, ca membri titulari sau supleanţi, nu pot face parte:
a) soţi, rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv, în timpul aceluiaşi mandat;
b) persoane care a fost sancţionate disciplinar în ultimii 3 ani sau care se află în curs de
cercetare disciplinară. Dacă cercetarea începe după numirea în comisie, calitatea de membru
încetează, fiind numit un nou membru pentru mandatul rămas.
(7) Preşedintele Comisiei de disciplină este desemnat prin vot secret, cu majoritate simplă,
din rândul membrilor comisiei.
(8) În cazul în care membrul Comisiei de disciplină este soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-
lea inclusiv cu persoana cercetată ori în cazul în care s-a pronunţat anterior cu privire la
cauza cercetată, acesta nu participă la soluţionarea respectivei cauze şi este înlocuit pentru
soluţionarea respectivei cauze cu unul dintre membrii supleanţi, în mod corespunzător.

Art. 277 - (1) Sesizarea Comisiei de disciplină se poate face de către orice persoană interesată
ori din oficiu.
(2) Sesizarea disciplinară cuprinde următoarele menţiuni:
a) numele, prenumele, domiciliul persoanei care formulează sesizarea, precum şi, dacă este
cazul, funcţia deţinută;
b) numele, prenumele, funcţia deţinută şi compartimentul în cadrul căruia îşi desfăşoară
activitatea persoana împotriva căreia este formulată sesizarea;
c) descrierea faptei ce constituie obiectul sesizării;
d) temeiul legal al sesizării, respectiv încadrarea faptei;
e) indicarea, cel puţin cu aproximaţie, a datei la care fapta a fost săvârşită;
f) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;
g) data şi semnătura persoanei ce formulează sesizarea.
(3) Sesizarea se formulează în scris şi va fi însoţită, în măsura în care este posibil, de
înscrisurile care o susţin.
(4) Sesizarea va fi clasată dacă nu cuprinde menţiunile prevăzute la alin. (1), cu excepţia lit.
e).

116
Art. 278 – (1) În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora,
împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente ce pot fi avute
în vedere pentru calificarea faptelor drept abateri disciplinare şi pentru aprecierea vinovăţiei
sau a nevinovăţiei persoanei cercetate.
(2) Persoanei cercetate i se va înainta, după caz, o copie de pe sesizarea adresată Comisiei de
disciplină, sub sancţiunea nulităţii.
(3) Citarea şi ascultarea persoanei cercetate, precum şi verificarea apărărilor acesteia sunt
obligatorii. Audierea acesteia trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Persoana
cercetată poate fi asistată sau reprezentată de un avocat ori de o altă persoană din cadrul
instituţiei. Refuzul persoanei în cauză de a se prezenta la cercetări sau de a face declaraţii se
consemnează într-un proces-verbal şi împiedică finalizarea cercetării prealabile.
(4) Poate fi citată spre a fi audiată persoana care a înaintat sesizarea Comisiei de disciplină,
precum şi orice altă persoană ale cărei declaraţii sunt necesare la soluţionarea cauzei.
(5) Persoana cercetată ori, după caz, reprezentantul sau apărătorul său are dreptul să ia
cunoştinţă de toate actele dosarului şi poate solicita administrarea de probe în apărare.
(6) Rezultatul cercetării prealabile este consemnat într-un raport motivat care se înaintează
de către Comisia de disciplină preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru
magistraţii-asistenţi, respectiv conducătorului instituţiei, pentru celălalt personal, în termen
de 30 de zile de la începerea cercetării.
(7) Lucrările Comisiei de disciplină se consemnează într-un proces-verbal care va fi semnat de
toţi membrii acesteia. În procesul-verbal se consemnează dacă persoana cercetată nu s-a
prezentat în faţa Comisiei de disciplină.
(8) Deciziile Comisiei de disciplină se adoptă în prezenţa tuturor membrilor şi cu votul
majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 279 – (1) Soluţiile pe care le poate dispune Comisia de disciplină sunt:
a) să dispună motivat clasarea, în cazul în care sunt depăşite termenele legale sau sesizarea
nu conţine elementele cerute de lege;
b) să propună conducătorului instituţiei respingerea sesizării, în cazul în care Comisia de
disciplină constată că aceasta este neîntemeiată, că fapta săvârşită nu constituie abatere
disciplinară sau că persoana cercetată nu este vinovată;
c) să propună admiterea sesizării şi aplicarea unei sancţiuni disciplinare, în cazul în care
Comisia de disciplină constată că aceasta este întemeiată; sancţiunea propusă va fi
proporţională, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite şi urmările acesteia,
cauzele care au determinat săvârşirea acesteia, cu împrejurările concrete în care abaterea a
fost săvârşită, cu gradul de vinovăţie, cu circumstanţele personale ale celui cercetat,
comportarea generală în timpul serviciului şi existenţa în antecedentele celui cercetat a altor
sancţiuni disciplinare.
(2) Măsurile de la alin. (1) lit. b) şi c) se dispun prin act administrativ al preşedintelui Înaltei
Curţi, respectiv al conducătorului instituţiei, care se se redactează în termen de maximum 20
de zile de la data propunerii Comisiei de disciplină.
(3) În cazul în care Comisia de disciplină are indicii că fapta săvârşită de persoana cercetată
poate fi considerată infracţiune, aceasta propune sesizarea organelor de urmărire penală.

117
Art. 280 - În măsura în care preşedintele Înalti Curţi, respectiv conducătorul instituţiei
consideră că este necesară completarea cercetării prealabile, va dispune efectuarea de
verificări suplimentare, Comisia de disciplină putând, motivat, să emită un raport nou, să
emită un raport de completare a celui iniţial sau să menţină raportul iniţial.

Art. 281 - (1) Sancţiunea disciplinară aplicată nu poate fi mai gravă decât cea propusă de
Comisia de disciplină.
(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, actul administrativ prevăzut la art. 279 alin. (2) va
cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni:
a) numele, prenumele persoanei sancţionate şi descrierea faptei care constituie abatere
disciplinară;
b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel
sancţionat;
c) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
d) sancţiunea ce va fi aplicată;
e) termenul în care hotărârea poate fi atacată şi instanţa competentă.
(3) Actul prevăzut la alin. (1) se comunică în scris persoanei vizate de sesizare şi autorului
sesizării, conform dispoziţiilor legale, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii lui.
(4) Actul administrativ de aplicare a sancţiunii disciplinare poate fi atacat în termen de 30 de
zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, fără
parcurgerea procedurii prealabile.
(5) Sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile de la finalizarea cercetării
prealabile, dar nu mai târziu de trei ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare.

Art. 282 - (1) Aplicarea unei sancţiuni disciplinare persoanei care îndeplineşte o funcţie de
conducere atrage revocarea din funcţia de conducere.
(2) Persoana revocată dintr-o funcţie de conducere în condiţiile alin. (1) nu mai poate fi
numită într-o funcţie de conducere pe o perioadă de 3 ani.

TITLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 283 - (1) Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi
magistraţii-asistenţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că
îndeplinesc condiţiile pentru funcţia pe care sunt încadraţi. Aceştia își păstrează gradul
profesional și drepturile câștigate aferente statutului profesional dobândite în condițiile legii.
(2) Dispoziţiile prezentei legi privind durata mandatelor funcţiilor de conducere se aplică
mandatelor în curs la data intrării în vigoare a acesteia, care se prelungesc de drept cu 1 an.
(3) Numărul mandatelor pentru funcţiile de conducere la instanţe şi parchete exercitate până
la intrarea în vigoare a prezentei legi, inclusiv al celor în curs la această dată, se include în
numărul maxim de mandate prevăzut de prezenta lege.

Art. 284 – (1) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie admiși la
Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2022 şi 2023 este de 2 ani.

118
(2) În perioada formării la Institutul Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie prevăzuţi la
alin. (1) efectuează stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor,
pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi
personalul auxiliar de specialitate. Stagiile de practică ale auditorilor de justiție trebuie să
aibă o durată de minimum 3 luni în primul an şi de minimum 6 luni în al doilea an.
(3) După al doilea an de formare la Institutul Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie
admiși la Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2022 şi 2023 susţin testul psihologic şi
examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentei
legi.
(4) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care se bucură de bună reputaţie sunt
numiţi de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcţiile de
judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată după primul an
de formare în cadrul Institutului, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obţinută
pe baza celor trei medii: de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a
Institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au
obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor doi ani de
formare la Institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere
la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 64 din
lege.
(5) Dispoziţiile prezentei legi privind formarea profesională inițială a judecătorilor şi
procurorilor rămân aplicabile, cu excepţiile prevăzute de prezentul articol.
(6) Dispoziţiile prezentei legi care privesc calculul vechimilor fără luarea în considerare a
perioadei cât judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, în cazul
examenelor, concursurilor sau procedurilor de selecţie prevăzute de prezenta lege, intră în
vigoare la 1 ianuarie 2026. Până la această dată, în calculul vechimilor prevăzute de prezenta
lege se ia în considerare perioada cât judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor
de justiţie.

Art. 285 - (1) Concursurile şi examenele pentru care s-au publicat anterior intrării în vigoare a
prezentei legi anunţurile privind desfăşurarea concursului sau examenului se vor desfăşura în
acord cu prevederile legii în vigoare la data publicării anunţului.
(2) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de evaluare ori de ocupare a
posturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi nici altor proceduri în curs de desfăşurare
la data intrării sale în vigoare.
(3) Judecătorii şi procurorii care au obţinut un grad profesional în urma concursurilor de
promovare pe loc până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi menţin acest grad
profesional.
(4) Delegările şi detaşările în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru care nu
sunt îndeplinite cerinţele legale prevăzute de prezenta lege se menţin până la data expirării
termenului pentru care s-au dispus.
(5) Până la data de 31 decembrie 2025, prevederile prezentei legi privind concursul sau
examenul de promovare pe loc la instanţe şi parchete nu se aplică. După această dată,
numărul de posturi care se scoate la concurs în vederea promovării pe loc la instanţe şi

119
parchete nu poate depăşi 20% din totalul posturilor vacante pe fiecare nivel de instanţe sau,
după caz, parchete.

Art. 286 – (1) Anunţurile sau documentele care se publică pe paginile de internet potrivit
prezentei legi sau se afişează în condiţiile prezentei legi cuprind, în mod obligatoriu, data şi
ora publicării ori afişării anunţului sau documentului respectiv.
(2) În cazul anunţurilor sau documentelor care se publică, potrivit prezentei legi, pe paginile
de internet ale mai multor instituţii, publicarea se face, pe cât posibil, simultan. În cazul în
care acest lucru nu este posibil, termenele curg de la data sau, după caz, ora publicării
ultimului anunţ/document.
(3) Termenele prevăzute de prezenta lege se calculează potrivit Codului de procedură civilă.

Art. 287 - Transferul judecătorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii
posturilor, se face, în funcţie de opţiunea exprimată, la instanţele sau parchetele civile la
care judecătorul ori procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit gradului său profesional.

Art. 288 - Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător
sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior care
este rezervat.

Art. 289 – Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică

asimilat judecătorilor şi procurorilor care desfăşoară activitate didactică în condiţiile legii
sunt obligaţi să aibă norma de bază la instanţa, parchetul ori instituţia unde funcţionează.

Art. 290 – Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv din structurile specializate
de parchet, care au funcţionat cel puţin 5 ani la această instanţă sau, după caz, la aceste
parchete sau structuri specializate de parchet, precum şi membrii aleşi ai Consiliului Superior
al Magistraturii – judecători şi procurori, la expirarea mandatului de membru al Consiliului,
pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs.

Art. 291 – Avizele din procedurile reglementate de prezenta lege pentru care nu se prevede
caracterul lor conform sunt consultative.

Art. 292 – (1) Dispoziţiile art. 185 alin. (5) se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.
(2) Alineatul (2) al articolului 211 se aplică contractelor de închiriere a locuinţelor de serviciu
încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Art. 228 alin. (3) nu se aplică membrilor Consiliului Superior al Magistraturii al căror
mandat este în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 293 – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

120
Art. 294 – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul
Oficial, Partea I.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se aprobă
regulamentele sau alte acte subsecvente prevăzute de prezenta lege.
(3) Până la adoptarea actelor prevăzute de alin. (2), regulamentele şi actele normative
subsecvente rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.
(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a) Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările
ulterioare;
b) art. 27 alin. (21) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi
alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul
justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,
c) orice alte dispoziţii contrare.

Anexa nr. 1

I. Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru judecători

A. Eficienţa activităţii

Art. 1 - (1) Eficienţa activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de

următorii indicatori:
a) rata de soluţionare a dosarelor calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intrate
(operativitatea);
b) stocul de dosare mai vechi de un an/un an şi şase luni;
c) ponderea dosarelor închise într-un an;
d) redactările sau, după caz, redactările şi pronunţările peste termenul prevăzut de lege.
(2) Indicatorii corespunzători criteriului eficienţei vor fi avuţi în vedere în funcţie de volumul
de activitate al instanţei în domeniul de specializare al judecătorului evaluat, volumul de
activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit şi
încărcătura efectivă medie pe ţară în acelaşi domeniu de specializare.
(3) La analizarea şi acordarea punctajelor pentru indicatorii prevăzuţi la alin. (1) vor fi luate
în considerare şi celelalte activităţi desfăşurate de judecători pe baza unor dispoziţii din legi
şi regulamente.
(4) Eficienţa activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se
apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) respectarea termenelor de soluţionare a cauzelor;
b) respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor şi de efectuare a comunicărilor
prevăzute de dispoziţiile legale;
c) desfăşurarea, în termenele legale sau, în lipsa lor, în mod constant şi cu regularitate, a
activităţilor cu caracter administrativ prevăzute de lege.
(5) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi cu privire la evaluarea
eficienţei activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate.

121
(6) Punctajul acordat pentru criteriul "eficienţa activităţii" se diminuează corespunzător ori
de câte ori în privinţa judecătorului evaluat s-a aplicat o sancţiune disciplinară, rămasă
definitivă în perioada supusă evaluării, pentru una dintre următoarele abateri disciplinare:
a) nerespectarea din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu
celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile,
prevăzută la art. 272 lit. g);
b) formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere, prevăzută la art. 272 lit. h) teza
a II-a;
c) neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti, din motive imputabile, în
termenele prevăzute de lege, prevăzută la art. 272 lit. q).

B. Calitatea activităţii

Art. 2 - (1) Calitatea activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii

indicatori:
a) calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti;
b) numărul hotărârilor modificate/desfiinţate/casate din motive imputabile, în condiţiile
legii;
c) conduita în timpul şedinţei de judecată şi în exercitarea altor îndatoriri profesionale;
d) calitatea altor activităţi desfăşurate de judecătorul evaluat;
(2) Calitatea activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se
apreciază în funcţie de următorii indicatori:
a) calitatea redactării încheierilor pronunţate;
b) numărul încheierilor desfiinţate din motive imputabile atunci când numărul acestora
depăşeşte media pe ţară a încheierilor desfiinţate;
c) conduita în timpul desfăşurării procedurilor administrativ-jurisdicţionale şi a altor activităţi
cu caracter administrativ;
d) organizarea evidenţei activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate.
(3) Pentru aprecierea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. a) şi alin. (2) lit. a), dacă în urma
evaluării hotărârilor/încheierilor pronunţate se constată că, în mod constant, acestea redau
integral fragmente din susţinerile părţilor cuprinse în cererile formulate de acestea sau din
conţinutul rechizitoriului, fără a le sintetiza, punctajul acordat pentru acest indicator se
diminuează corespunzător.
(4) Pentru aprecierea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b), pot
reprezenta motive imputabile aspectele de nelegalitate ce decurg din încălcarea sau
aplicarea greşită a normelor de drept material şi/sau procesual, următoarele:
a) încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;
b) depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti;
c) lipsa totală a motivării hotărârii, inserarea unor motive contradictorii ori numai a unor
motive străine de natura cauzei;
d) încălcarea autorităţii de lucru judecat;
e) încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material;

122
f) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor prealabile
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
g) nesocotirea sau ignorarea îndrumărilor instanţelor de control judiciar.
(5) În Ghidul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor sunt prezentate exemple
concrete vizând aspectele de nelegalitate ce pot reprezenta motive imputabile în sensul alin.
(4).
(6) Motivele imputabile sunt stabilite de instanţa de control judiciar şi vor fi luate în
considerare la evaluarea judecătorului numai dacă vizează aspecte de nelegalitate vădite ce
decurg din încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material şi/sau procesual, cu
privire la care există practică unitară în materie. Pentru informarea instanţei a cărei hotărâre
se atacă, la instanţa de control judiciar se întocmeşte o fişă în care se face menţiune despre
caracterul imputabil/neimputabil al modificării/desfiinţării/casării şi care se ataşează la
coperta dosarului.
(7) Judecătorul a cărui hotărâre a fost modificată/desfiinţată/casată din motive imputabile
poate contesta caracterul imputabil printr-o cerere adresată instanţei de control judiciar, în
care va arăta punctual argumentele invocate, în limitele problematicii puse în discuţie.
Contestaţia va fi analizată în cadrul întâlnirii privind analiza practicii instanţelor de control
judiciar şi de unificare a practicii, organizate la nivelul secţiei corespunzătoare sau, după
caz, al instanţei de control judiciar, dacă nu există secţii, în luna imediat următoare
formulării respectivei contestaţii. Soluţia asupra contestaţiei se adoptă cu votul majorităţii
judecătorilor prezenţi, consemnându-se în minuta întâlnirii, iar modul de soluţionare se
comunică judecătorului şi, în cazul admiterii contestaţiei, instanţei în cadrul căreia acesta
funcţionează, pentru a fi avut în vedere de comisia de evaluare.
(8) Caracterul imputabil al modificării/desfiinţării/casării hotărârilor se analizează de comisia
de evaluare atunci când indicele de modificare/desfiinţare/casare al judecătorului evaluat
depăşeşte indicele mediu de modificare/desfiinţare/casare calculat pentru instanţele de
acelaşi grad de jurisdicţie din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau, după caz, pentru
curtea de apel, respectiv pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de instanţa în
cadrul căreia funcţionează judecătorul evaluat şi de materia în care a fost pronunţată
hotărârea, respectiv penală sau nonpenală.
(9) Indicele de modificare/desfiinţare/casare se calculează anual, pe baza evidenţelor
deţinute de instanţe, prin raportarea numărului hotărârilor modificate/desfiinţate/casate în
apel şi recurs în materie nonpenală, respectiv în contestaţie, apel şi recurs în casaţie în
materie penală, la numărul total al hotărârilor pronunţate în aceeaşi perioadă de referinţă.
Se iau în considerare doar hotărârile prin care instanţa sau, după caz, judecătorul de drepturi
şi libertăţi ori judecătorul de cameră preliminară se dezînvesteşte. În acest sens, datele
statistice necesare se pot obţine cu sprijinul compartimentului specializat din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii.
(10) Punctajul acordat pentru criteriul "calitatea activităţii" se diminuează corespunzător ori
de câte ori în privinţa judecătorului evaluat s-a aplicat o sancţiune disciplinară, rămasă
definitivă în perioada supusă evaluării, pentru una dintre următoarele abateri disciplinare:

123
a) atitudinile nedemne în timpul serviciului faţă de colegi, celălalt personal al instanţei în
care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori
reprezentanţii altor instituţii, prevăzută la art. 272 lit. b);
b) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse
de părţile din proces, prevăzută la art. 272 lit. d);
c) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu, prevăzută la art. 272 lit. e);
d) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct
activitatea instanţei, prevăzută la art. 272 lit. j);
e) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ
dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei ori a altor obligaţii cu caracter
administrativ prevăzute de lege sau regulamente, prevăzută la art. 272 lit. l);
f) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, prevăzută la art. 272
lit. n);
g) obstrucţionarea activităţii inspectorilor judiciari, prin orice mijloace, prevăzută la art. 272
lit. o);
h) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti, lipsa totală a
motivării ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze
prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător, prevăzută la art. 272 lit. r);
i) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă prevăzută la art. 272 lit. s).
(11) La evaluarea activităţii judecătorilor, se are în vedere şi participarea acestora în calitate
de membri ai comisiilor de evaluare profesională a judecătorilor.

C. Integritatea

Art. 3 – (1) Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorul indicator: încălcări

ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale
Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii; sancţiuni disciplinare care
privesc aspecte de integritate rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea
faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la
aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei pentru care Secţia pentru judecători nu a
propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii.
(2) În sensul alin. (1), constituie sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate cele
aplicate pentru următoarele abateri disciplinare:
a) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind
judecătorii, prevăzută la art. 272 lit. a);
b) desfăşurarea de activităţi cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în
timpul serviciului, prevăzută la art. 272 lit. c);
c) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul ştie că există una din
cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, prevăzută la art. 272 lit. h) teza I;
d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest
caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în
exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, prevăzută la art.
272 lit. i);
e) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror, prevăzută la art. 272 lit. k);

124
f) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor
sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării
intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita
cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, prevăzută la art. 272 lit. m);
g) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de
noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor,
prevăzută la art. 272 lit. p).
(3) Ori de câte ori în privinţa judecătorului evaluat s-a pronunţat cel puţin o soluţie dintre
cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu se diminuează
corespunzător.

D. Obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare

Art. 4 - (1) La analiza criteriului formării profesionale continue a judecătorilor se va avea în

vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare
profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la
activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare şi la învăţământul profesional al
judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de
supraveghere a privării de libertate, precum şi preocuparea pentru dezvoltare profesională
prin studiu individual.
(2) În aprecierea aceluiaşi criteriu pot fi avute în vedere şi prezentarea de teme la colocvii,
simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea
unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative,
activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea
continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activităţi să constituie
temei pentru depunctare.

II. Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru procurori

A. Eficienţa activităţii

Art. 5 - (1) Eficienţa activităţii de urmărire penală desfăşurate se apreciază în funcţie de

următorii indicatori:
a) efectuarea urmăririi penale într-un termen rezonabil, ţinând cont de complexitatea cauzei
şi de volumul de activitate al procurorului;
b) efectuarea demersurilor în vederea identificării bunurilor susceptibile de luare a măsurilor
asigurătorii şi luarea acestor măsuri.
(2) Indicatorul de evaluare prevăzut la alin. (1) lit a) se raportează la volumul de activitate al
parchetului în sectorul în care îşi desfăşoară activitatea procurorul.
(3) În aprecierea complexităţii cauzei se vor lua în considerare următoarele elemente:
dificultatea administrării probelor; numărul părţilor, al subiecţilor procesuali principali şi al
martorilor; numărul infracţiunilor investigate; natura acestora; dificultatea problemelor de
drept şi de fapt care trebuie soluţionate; reunirea mai multor cauze, precum şi alte elemente
specifice relevante.

125
Art. 6 - (1) Eficienţa activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie
de următorii indicatori:
a) supravegherea şi îndrumarea organelor de poliţie în activitatea de cercetare penală,
reflectate în verificarea periodică şi ritmică a stadiului şi calităţii actelor de cercetare penală
efectuate de organele de poliţie şi urmărirea termenelor fixate, precum şi în luarea măsurilor
prevăzute de art. 303 alin. (3) din Codul de procedură penală;
b) efectuarea actelor procedurale şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, în
funcţie de complexitatea cauzei şi de volumul de activitate al procurorului;
c) dispoziţii date organelor de cercetare penală de a identifica bunurile susceptibile de luare
a măsurilor asigurătorii şi luarea acestor măsuri.
(2) Dispoziţiile art. 5 alin. (2) şi (3) din prezenta anexă se aplică în mod corespunzător.

Art. 7 - (1) Eficienţa activităţii de participare la şedinţele de judecată se apreciază în funcţie

de următorii indicatori:
a) operativitatea în motivarea căilor de atac declarate, cu respectarea termenelor legale şi
administrative;
b) operativitatea soluţionării altor lucrări, specifice activităţii judiciare.
(2) În cazul în care activitatea procurorului evaluat nu priveşte indicatorul prevăzut la alin.
(1) lit. a), punctajul aferent acestuia se distribuie celuilalt indicator.

Art. 8 - (1) Eficienţa activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie de

următorul indicator: operativitatea soluţionării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale şi
administrative.
(2) Indicatorul de evaluare a eficienţei activităţii desfăşurate în alte sectoare se raportează la
volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată şi la volumul de activitate al
sectorului în care îşi desfăşoară activitatea procurorul.

Art. 9 - (1) În vederea aprecierii criteriului privind eficienţa activităţii, la dosarul de evaluare
se depune anual fişa privind volumul de activitate al procurorului, completată de grefierul-şef
conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS; procurorul evaluat va certifica sub
semnătură exactitatea datelor.
(2) Acolo unde este cazul, procurorul evaluat va completa fişa cu date privind cauzele
complexe, care vor fi contrasemnate de conducătorul unităţii sau, după caz, de procurorul-
şef secţie, procurorul-şef serviciu sau procurorul-şef birou.
(3) Modelul fişei se stabileşte prin Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a
procurorilor.

B. Calitatea activităţii

Art. 10 - Calitatea activităţii de urmărire penală se apreciază în funcţie de următorii

indicatori:
a) măsuri şi soluţii imputabile procurorului pe motive de nelegalitate, existente la momentul
luării măsurii sau al dispunerii soluţiei de către procuror;

126
b) calitatea redactării şi motivării soluţiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării şi
capacitatea de sinteză.

Art. 11 - Calitatea activităţii de supraveghere a cercetării penale se apreciază în funcţie de

următorii indicatori:
a) măsuri şi soluţii imputabile procurorului pe motive de nelegalitate, existente la momentul
luării măsurii sau al dispunerii soluţiei de către procuror;
b) calitatea redactării şi motivării soluţiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării şi
capacitatea de sinteză.

Art. 12 - Calitatea activităţii de participare la şedinţele de judecată se măsoară prin următorii

indicatori:
a) întocmirea fişelor de şedinţă şi actualizarea lor permanentă, exercitarea rolului activ în
şedinţele de judecată şi calitatea concluziilor susţinute în şedinţele de judecată;
b) calitatea redactării şi motivării căilor de atac, acurateţea raţionamentului juridic şi
rigoarea expunerii faptelor;
c) căi de atac admise subiecţilor procesuali pe motive de nelegalitate, în cauzele în care
procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile
procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului.

Art. 13 - Calitatea activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie de următorii

indicatori:
a) calitatea actelor întocmite, acurateţea raţionamentului şi rigoarea exprimării;
b) respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine şi regulamente.

Art. 14 - (1) În vederea aprecierii criteriului privind calitatea activităţii, la dosarul de

evaluare a procurorului se depune anual o fişă conţinând datele statistice relevante, aşa cum
rezultă acestea din analizele şi informările întocmite conform regulamentelor interne şi
ordinelor procurorului general, completată de grefierul-şef.
(2) La evaluarea activităţii procurorilor, se are în vedere şi participarea acestora în calitate
de membri ai comisiilor de evaluare profesională a procurorilor.
(3) Modelul fişei prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin Regulamentul privind evaluarea
activităţii profesionale a procurorilor.

Art. 15 - Dacă în perioada supusă evaluării procurorul îşi desfăşoară activitatea în mai multe
sectoare, în acelaşi timp sau în perioade diferite, la fiecare dintre criteriile privind eficienţa
şi calitatea activităţii se acordă un singur punctaj de cel mult 30 de puncte ori, în situaţia
prevăzută la art. 101 alin. (5), de cel mult 15 puncte, în baza aprecierii de ansamblu a
activităţii desfăşurate şi ţinând seama de ponderea activităţii desfăşurate în fiecare sector în
volumul total de activitate.

C. Integritatea

127
Art. 16 – (1) Integritatea procurorilor se apreciază în funcţie de următorul indicator: încălcări
ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale
Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; sancţiuni disciplinare rămase
definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de procurorul evaluat a unor soluţii
de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a
aplicării pedepsei, pentru care Secţia pentru procurori nu a propus eliberarea din funcţie, în
condiţiile legii.
(2) În cazul în care în privinţa procurorului evaluat s-a pronunţat cel puţin o soluţie dintre
cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu este de cel mult 24 de
puncte.

D. Obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare

Art. 17 - (1) La analiza criteriului formării profesionale continue a procurorilor se va avea în

vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare
profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la
învăţământul profesional al procurorilor.
(2) În aprecierea aceluiaşi criteriu pot fi avute în vedere şi prezentarea de teme la colocvii,
simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea
unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative,
activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea
continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activităţi să constituie
temei pentru depunctare.

III. Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru judecătorii care ocupă

funcţii de conducere

Art. 18 - (1) Activitatea desfăşurată de judecătorii care ocupă funcţii de conducere se

evaluează prin următorii indicatori:
1. capacitatea de conducere şi organizare;
2. capacitatea de control;
3. capacitatea decizională şi asumarea răspunderii;
4. comportamentul şi comunicarea.
(2) Evaluarea indicatorilor prevăzuţi la alin. (1) se realizează inclusiv prin raportare la modul
de implementare şi de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la
exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere prezentat de judecătorul evaluat în
calitate de candidat pentru respectiva funcţie.

Art. 19 - Integritatea judecătorilor care ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de

indicatorii prevăzuţi la art. 3 din prezenta anexă.

Art. 20 - La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor care ocupă

funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 4 din prezenta anexă.

128
Art. 21 - În situaţia în care judecătorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi
pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la
criteriile "integritate" şi "obligaţia formării profesionale continue".

IV. Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru procurorii care ocupă

funcţii de conducere

Art. 22 - Activitatea desfăşurată de procurorii care ocupă funcţii de conducere se evaluează

prin următorii indicatori:
1. capacitatea de conducere şi organizare;
2. capacitatea de control;
3. capacitatea decizională şi asumarea răspunderii;
4. comportamentul şi comunicarea.

Art. 23 - Integritatea procurorilor ce ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de

indicatorii prevăzuţi la art. 16 din prezenta anexă.

Art. 24 - La analizarea criteriului formării profesionale continue a procurorilor care ocupă

funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 17 din prezenta anexă.

Art. 25 - În situaţia în care procurorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi
pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la
criteriile "integritate" şi "obligaţia formării profesionale continue".

129
 Anexa nr. 2
Criterii şi indicatori de evaluare a activităţii profesionale a personalului de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor
Nr. Criteriul Indicatorii pentru notarea criteriului
crt.
1. Eficienţa activităţii profesionale Respectarea termenelor de soluţionare a
lucrărilor;
Operativitatea şi celeritatea în soluţionarea
lucrărilor repartizate spre soluţionare, în
raport cu numărul şi complexitatea acestora;
Capacitatea de rezolvare a lucrărilor cu grad de
complexitate ridicat;
Disponibilitatea de rezolvare a lucrărilor în
raport cu atribuţiile postului.
2. Calitatea activităţii Calitatea redactării lucrărilor: structură
coerentă, argumentaţie clară, logică juridică,
exprimare corectă şi precisă, capacitate de
interpretare şi aplicare a legii, capacitate de
sinteză, stil limpede şi concis, gândire
independentă/critică;
Dovada cunoştinţelor juridice, în funcţie de
specializarea şi domeniul în care îşi desfăşoară
activitatea;
Comunicare verbală corectă, clară şi logică;
Capacitatea de a accepta erorile sau
deficienţele propriei activităţi şi de a răspunde
pentru aceasta;
Modul de îndeplinire a altor activităţi:
participarea în diferite comisii, la organizarea
unor examene sau concursuri, conferinţe etc.

3. Integritatea Respectarea deontologiei profesionale;

Respectarea legii, a normelor şi procedurilor de
lucru în activitatea desfăşurată, precum şi a
prevederilor legale privind incompatibilităţile,
interdicţiile şi conflictul de interese;
Sancţiuni disciplinare aplicate;
Comportament demn, autocontrol, atitudine
respectuoasă faţă de persoanele cu care
interacţionează.
Obligaţia de formare profesională continuă Cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei, a
şi absolvirea unor cursuri de specializare doctrinei şi a jurisprudenţei în domeniul de
activitate;
Interesul şi disponibilitatea pentru pregătire

130
 individuală;
Participarea la programe de formare
profesională continuă (inclusiv cursuri pentru
învăţarea sau aprofundarea unor limbi străine,
pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor
de operare pe calculator ori la alte forme de
perfecţionare profesională (seminarii,
dezbateri, consultări etc).
4. Modul de îndeplinire a atribuţiilor Capacitatea de organizare a activităţilor
manageriale (pentru funcţiile de specifice compartimentului, prin repartizarea
conducere) echilibrată şi echitabilă a sarcinilor, ţinând
seama şi de specializarea persoanei;
Autoritatea şi capacitatea de decizie în
organizarea activităţilor specifice
compartimentului;
Capacitatea de monitorizare şi de evaluare a
activităţii la nivelul compartimentului;
Capacitatea de coordonare şi gestionare a
resurselor umane existente la nivelul
compartimentului: abilităţi de comunicare,
motivarea subordonaţilor, identificarea nevoii
de perfecţionare profesională a acestora,
obiectivitate şi imparţialitate în aprecierea
activităţii subordonaţilor;
Atitudinea în relaţiile cu subordonaţii, colegii,
petiţionarii, alte instituţii;
Abilităţi de mediere, negociere şi soluţionare a
conflictelor.

131