Articolul 2.

 Institutul Naţional al Justiţiei

Institutul Naţional al Justiţiei (denumit în continuare Institut) este o instituţie publică ce
realizează formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror, formarea
continuă a judecătorilor în funcție şi a procurorilor în funcţie, a grefierilor, a asistenţilor judiciari,
a şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, a consultanţilor procurorului, a consilierilor de
probaţiune, a avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat, precum şi formarea
inițială și continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei, în cazurile prevăzute de
legislaţie.
 (2) Institutul are personalitate juridică, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a
Republicii Moldova şi cu denumirea Institutului, de patrimoniu propriu, de autonomie
administrativă, ştiinţifică şi didactică.
(3) Cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea Institutului sînt finanţate din contul
mijloacelor prevăzute distinct în bugetul de stat. Alte surse de finanţare, neinterzise de lege, pot
fi acceptate doar în cazul în care acestea nu prejudiciază autonomia Institutului şi nu împiedică
realizarea atribuţiilor stabilite la art. 4 alin. (1).
(4) Institutul nu face parte din sistemul naţional de învăţămînt şi educaţie, nu este supus
dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea şi licenţierea instituţiilor de învăţămînt şi
celor privind sfera ştiinţei şi inovării.
(5) Institutul activează în baza prezentei legi şi a statutului său, aprobat de Consiliul Institutului,
denumit în continuare Consiliu.
(6) Sediul Institutului este în municipiul Chişinău.
Articolul 4. Atribuţiile Institutului
(1) Institutul exercită următoarele atribuţii de bază:
a) formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror;
b) formarea continuă a judecătorilor în funcție şi a procurorilor în funcţie;
c) formarea continuă a grefierilor, asistenţilor judiciari, şefilor secretariatelor instanţelor
judecătoreşti, consultanţilor procurorului, consilierilor de probaţiune, avocaților care acordă
asistență juridică garantată de stat;
d) organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru persoanele care au vechime în muncă de 5 ani
în specialitățile juridice, prevăzute de Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul
judecătorului şi de Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură (denumite în
continuare – persoane care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul
vechimii în muncă);
e) formarea formatorilor.
(2) Institutul poate exercita şi atribuţii privind:
a) formarea iniţială şi continuă, pe baze contractuale, a altor persoane care activează în sectorul
justiţiei, în cazurile prevăzute de legislaţie;
b) cooperarea internaţională în domeniu;
c) efectuarea unor studii de cercetare științifică în domeniul dreptului şi al justiţiei, publicarea
studiilor realizate, a materialelor didactice şi a altor materiale elaborate în procesul activităţii.
(3) Institutul poate desfăşura şi alte activităţi necesare pentru exercitarea funcţiilor sale.
(4) În scopul realizării atribuţiilor stabilite de prezenta lege, Institutul are dreptul să prelucreze
date cu caracter personal.
Articolul 5. Organele de conducere ale Institutului
Organele de conducere ale Institutului sînt Consiliul şi directorul.
Articolul 6. Consiliul
Consiliul este organul suprem de conducere al Institutului.
(2) Consiliul este alcătuit din 13 membri, din care:
a) 7 membri desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii din rîndul judecătorilor instanţelor
judecătoreşti de diferite niveluri;
b) 4 membri desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor din rîndul procurorilor de
diferite niveluri*;
___________________
Notă: Noile prevederi ale art. 6, alin. (2), lit.b) vor fi puse în aplicare după expirarea mandatului
membrilor în exercițiu ai Consiliului Institutului Național al Justiției, desemnați actualmente de
Procurorul General.
c) un membru desemnat de Ministerul Justiţiei;
d) un membru, profesor titular de drept, desemnat de Consiliul Rectorilor din Republica
Moldova. Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, criteriile de selectare a
candidaţilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordinul ministrului justiţiei**.
(3) Mandatul membrilor Consiliului este de o durată de 4 ani şi poate fi reînnoit doar o singură
dată.
(4) Calitatea de membru al Consiliului încetează la expirarea mandatului, la cerere sau în caz de
deces. Membrul Consiliului poate fi revocat de către autoritatea care l-a desemnat în cazul
existenţei circumstanţelor care exclud posibilitatea executării mandatului, precum şi la cererea
Consiliului, adoptată cu votul a două treimi din numărul membrilor, în cazul neîndeplinirii sau
îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor.
(5) Preşedintele Consiliului se alege prin vot secret din rîndul membrilor Consiliului, pe durata
mandatului. Preşedintele Consiliului poate fi revocat la cererea a o treime din numărul
membrilor. Hotărîrea de revocare a preşedintelui Consiliului se adoptă prin vot secret, cu votul a
două treimi din numărul membrilor.
(6) Lucrările de secretariat ale Consiliului sînt asigurate de către Institut.
(7) Membrii Consiliului beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie
echivalentă cu a zecea parte din salariul mediu pe economie realizat în anul precedent celui de
gestiune drept unitate de referință.
Articolul 7. Atribuţiile Consiliului
În domeniul organizării activităţii Institutului, Consiliul are următoarele atribuții de bază:
a) aprobă strategia de dezvoltare a Institutului, precum şi planul de acţiuni pentru implementarea
acesteia;
b) aprobă Regulamentul de ordine interioară şi alte acte necesare pentru buna funcţionare a
Institutului;
c) aprobă structura, statul de personal şi efectivul-limită ale Institutului;
d) organizează concursul pentru suplinirea funcției de director;
e) numeşte şi eliberează din funcţie directorul şi directorul adjunct în condiţiile art. 9;
f) dispune interimatul funcţiei de director sau al celei de director adjunct, în caz de vacanţă a
funcţiei, pînă la suplinirea funcţiei vacante, în modul stabilit de lege;
g) aprobă Statutul formatorilor;
h) aprobă rezultatele concursului pentru selectarea formatorilor;
i) aprobă şi prezintă Ministerului Finanţelor, în modul stabilit, proiectul de buget al Institutului;
j) autorizează acorduri/memorandumuri de cooperare cu instituţii similare din alte state şi de
contribuţie a donatorilor;
k) aprobă, anual, pînă la 31 iulie, raportul de activitate al Institutului, care se înaintează
Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor şi Ministerului Justiţiei
pentru informare şi se plasează pe pagina web oficială a Institutului;
Articolul 9. Directorul
(1) Candidatura directorului este selectată pe bază de concurs, din rîndul persoanelor care
au diplomă de studii superioare complete în drept, administraţie publică sau management,
fie echivalentul acesteia, şi ale căror calificare profesională şi experienţă de lucru din
ultimii 7 ani sînt corespunzătoare pentru realizarea atribuţiilor Institutului*.
Articolul 11. Structura şi personalul Institutului
(1) Structura Institutului, statul de personal şi efectivul-limită ale Institutului se aprobă de
Consiliu.
(2) Personalul Institutului este constituit din formatori, personalul administrativ şi personalul
auxiliar.
(3) Formatorii Institutului sînt selectați pe bază de concurs, conform unei proceduri transparente
stabilite de Consiliu, și se includ în rețeaua de formatori a Institutului.
(4) Formatorii sînt selectați din cei mai buni profesionişti din rîndul judecătorilor, procurorilor,
cadrelor didactice din învăţămîntul juridic superior, precum şi al altor specialişti care activează
în domenii ce fac obiect al cursurilor de formare iniţială și de formare continuă organizate de
Institut.
(5) Selectarea formatorilor se face după următoarele criterii:
a) experienţa didactică în domeniile specificate în planurile de formare aprobate de Consiliu;
b) experienţa profesională;
c) lucrările publicate;
d) reputaţia ireproşabilă în domeniul în care activează;
e) integritatea.
(6) Pentru asigurarea formării iniţiale sau a formării continue se invită specialişti într-un anumit
domeniu. Directorul Institutului dispune invitarea acestora pe baze contractuale.
(7) Față de formatorii care activează în Institut se aplică regulile stabilite pentru cadrele didactice
din învăţămîntul superior în măsura în care nu sînt stabilite reguli speciale. Norma didactică
pentru formatorii Institutului se stabilește de Guvern.
(8) Pentru a activa în cadrul Institutului pot fi detaşaţi judecători şi procurori.
(9) Drepturile şi atribuţiile personalului Institutului se stabilesc în Regulamentul de ordine
interioară al Institutului.
Articolul 15. Condiţiile pentru înscrierea la concursulde admitere
(1) La concursul de admitere au dreptul să participe numai persoanele care întrunesc condiţiile
prevăzute de Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului pentru
ocuparea funcţiei de judecător și de Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură
pentru ocuparea funcţiei de procuror. Persoanele care solicită admiterea la cursurile de formare
iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător trebuie să aibă o vechime în muncă de cel puţin 2
ani în specialitățile juridice.
(2) Cererea de înscriere la concursul de admitere se depune la Institut în termenele indicate în
anunţul de concurs, cu anexarea următoarelor acte:
a) copia de pe actul de identitate;
b) copia diplomei de studii superioare de master în drept sau echivalentul acesteia;
c) copia de pe carnetul de muncă (după caz);
d) cazierul judiciar;
e) referinţa de la ultimul loc de muncă (după caz).
(3) La concursul de admitere sînt acceptați doar candidaţii care au depus dosarele complete,
corespunzătoare condiţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) La momentul depunerii setului de acte, candidatului i se solicită acordul cu privire la
examinarea medicală, în cazul promovării examenului de admitere, pe care îl va exprima în
formă scrisă.
(5) Certificatul medical de sănătate se eliberează de comisia specializată a Ministerului Sănătăţii,
Muncii şi Protecţiei Sociale.
Articolul 16. Modul de desfăşurare a concursuluide admitere
(1) Concursul de admitere se desfăşoară în faţa Comisiei pentru examenele de admitere, care se
formează în baza hotărîrii Consiliului pe perioada desfăşurării concursului şi care constă din 7
membri, dintre care doi membri desemnaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, doi
membri desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor şi trei membri numiţi din rîndul
profesorilor universitari care deţin titlul de doctor în drept, sau unul superior acestuia, din
domeniile de drept ale disciplinelor incluse în probele de concurs. Profesorii universitari sînt
selectaţi de Institut.
(2) Comisia pentru examenele de admitere are următoarele atribuţii:
a) examinează lucrările participanţilor la concurs şi evaluează participanţii la concurs în cadrul
fiecărei etape a concursului de admitere;
b) anunţă rezultatele examenelor de admitere;
c) ia măsuri pentru ca în sălile în care se desfăşoară concursul să nu aibă acces persoane străine
neautorizate;
d) pregăteşte şi transmite Consiliului spre aprobare listele participanţilor la concurs care au
promovat concursul de admitere, în ordinea descrescătoare a mediei obţinute la proba orală şi
scrisă, şi raportul privind desfăşurarea examenului;
e) exercită orice alte atribuţii necesare bunei organizări şi desfăşurări a concursului de admitere.
(3) Din componenţa Comisiei pentru examenele de admitere nu pot face parte membrii
Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Colegiului pentru
selecţia şi cariera judecătorului, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor şi persoanele
care sînt în conflict de interese. Membrii Comisiei vor semna declaraţii pe propria răspundere în
acest sens.
(4) În cazul în care incompatibilitatea se depistează după desemnarea membrilor Comisiei,
membrul în cauză trebuie să se retragă şi să comunice îndată această situaţie Consiliului pentru
înlocuirea sa în ordinea prevăzută la alin. (1).
Articolul 17. Procedura de evaluare a rezultatelor concursului
                      de admitere
(1) Concursul de admitere se desfăşoară sub forma unui examen de admitere care constă din
proba orală și scrisă.
(2) Pentru fiecare probă, participantul la concurs este evaluat cu note de la 1 la 10. Se consideră
că participantul a promovat proba orală sau scrisă dacă acesta a obţinut minimum nota 5 (cinci)
la fiecare din ele.
(3) Proba orală se înregistrează audio și video. Înregistrările audio și video ale probei orale şi
lucrările în scris ale participanţilor la concurs se păstrează de Institut pînă la încetarea procedurii
de examinare a contestaţiilor prevăzute la art. 18, după care se distrug în modul stabilit de
legislaţie.
(4) Trişatul la examen atrage eliminarea din concursul de admitere.
(5) În cadrul examenului de admitere, Comisia pentru examenele de admitere evaluează
concurenții după următoarele criterii:
a) calitatea prezentări şi argumentării răspunsului la subiectele respective;
  b) capacitatea de interpretare şi aplicare a dreptului material şi procesual;
c) capacitatea de analiză şi sinteză;
d) capacitatea de a răspunde prompt şi corect la întrebări.
Articolul 18. Anunţarea, contestarea şi aprobarea rezultatelor examenului
                     de admitere
(1) Comisia pentru examenele de admitere anunţă rezultatele examenului nu mai tîrziu de 24 de
ore de la încheierea acestuia, iar informaţia privind rezultatele examenului se afişează imediat la
sediul Institutului şi pe pagina web oficială a acestuia. Informaţia trebuie să cuprindă numele şi
prenumele deplin ale participanţilor la concurs şi notele primite de aceştia la fiecare probă.
(2) Rezultatele examenului de admitere pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afişarea lor
la Comisia de contestaţii, care se desemnează de Consiliu şi activează în conformitate cu
regulamentul aprobat de către acesta.
(3) Contestaţiile se examinează de Comisia de contestaţii în termen de 3 zile de la înregistrarea
lor. Comisia întocmeşte un proces-verbal privind rezultatele examinării contestaţiei, care se
aduce la cunoştinţa contestatorului sub semnătură.
Deciziile Comisiei sînt definitive.
(4) Nota obţinută la contestaţie este definitivă şi nu poate fi mai mică decît nota contestată.
(5) Luînd în considerare deciziile pe marginea contestațiilor, Comisia pentru examenele de
admitere întocmeşte listele și raportul prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. d) și le transmite
Consiliului.
(6) Se consideră că au promovat concursul de admitere participanţii la concurs a căror medie,
exprimată pînă la sutimi, le permite să se încadreze în limitele numărului de locuri scoase la
concurs.
(7) În cazul în care candidaţii pentru formarea iniţială au obţinut medii egale, în calitate de
criterii de departajare vor servi cea mai mare vechime în muncă în specialitățile juridice, titlul de
doctor în drept, studiile de master în drept sau alte studii realizate.
(8) Consiliul aprobă rezultatele concursului şi listele candidaţilor pentru formarea iniţială care au
promovat concursul.
(9) Listele candidaţilor pentru formarea iniţială care au promovat concursul de admitere se
afişează la sediul Institutului şi se publică pe paginile web oficiale ale Consiliului Superior al
Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor şi pe cea a Institutului în termen de 24 de ore
de la aprobarea acestora de Consiliu.
Articolul 19. Admiterea pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile
                      de judecător şi de procuror
 (1) Persoana care a promovat concursul de admitere depune o declaraţie prin care se obligă,
după absolvirea cursurilor de formare iniţială, să participe la concursurile pentru suplinirea
funcţiilor vacante de judecător sau de procuror timp de 5 ani, să accepte funcţia propusă şi să
activeze în această funcție cel puțin 3 ani.
(2) Persoanele care au promovat concursul de admitere şi au semnat declaraţia prevăzută la alin.
(1) sînt înmatriculate la Institut prin ordinul directorului şi beneficiază de o bursă în mărime de
un salariu mediu pe economie realizat în anul precedent celui de gestiune.
(3) Persoanele care au promovat concursul de admitere, din momentul de emitere a ordinului
directorului de admitere, capătă statutul de audient al cursurilor de formare iniţială.
Articolul 20. Drepturile şi obligaţiile audienţilor cursurilor de formare iniţială
(1) Audienţii cursurilor de formare iniţială au dreptul:
a) la pregătire teoretică şi practică în conformitate cu curriculum-urile disciplinare şi cu planurile
de formare aprobate de Consiliu;
b) să beneficieze de baza tehnico-materială a Institutului;
c) să-şi expună părerea asupra calităţii orelor de curs şi a orelor practice;
d) să facă propuneri pentru perfecţionarea procesului de formare;
e) să participe la activitatea de cercetare ştiinţifică, să publice articole ştiinţifice și să participe la
elaborarea altor materiale;
f) să participe la conferinţe, simpozioane şi la alte activităţi;
g) să exercite alte drepturi prevăzute de lege.
(2) Audienţii cursurilor de formare iniţială sînt obligaţi:
a) să frecventeze orele de studiu conform orarului stabilit şi să participe la stagiile de practică;
b) să studieze continuu şi să îndeplinească în termenele stabilite sarcinile prevăzute de planurile
de formare;
c) să participe la activităţile ştiinţifice preconizate;
d) să respecte regulamentele de ordine interioară ale Institutului şi ale instituţiilor în care vor
desfăşura stagii de practică;
e) să se folosească de resursele şi mijloacele materiale care le sînt puse la dispoziţie, conform
destinaţiei lor, exclusiv în interesul dobîndirii de cunoştinţe profesionale;
f) să se abţină de la acţiuni ce îi împiedică pe alți audienţi să însuşească materialul teoretic şi
practic;
g) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de lege.
(3) Audienţilor cursurilor de formare iniţială le este interzis:
a) să facă parte din partide sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic;
b) să desfăşoare orice activitate remunerată, cu excepţia activităţilor didactice, ştiinţifice sau de
creaţie, practicate în afara orelor de formare iniţială.
Articolul 24. Stagiile de practică
(1) Audienţii cursurilor de formare iniţială desfăşoară stagii de practică, conform curriculum-ului
de practică, sub îndrumarea unui conducător de practică desemnat de Institut în baza propunerii
Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor sau a conducătorului
organului de urmărire penală.
(2) Stagiile de practică se desfăşoară în cadrul instanţelor judecătoreşti, procuraturilor şi al
organelor de urmărire penală.
(3) Conducătorii instanţelor judecătoreşti, ai procuraturilor şi ai organelor de urmărire penală
asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a stagiului de practică.
(4) Conducătorii de practică trebuie să aibă o vechime în muncă în activitatea respectivă de cel
puţin 5 ani şi să aibă o reputaţie ireproşabilă. La desemnarea conducătorului de practică se va
ţine cont şi de criteriile stabilite de prezenta lege pentru formatori.
(5) Conducătorul de practică este remunerat la nivelul formatorului. Plafonul maximal de plată
lunară este de 2,5 ore academice pe săptămînă pentru un stagiar.
 (6) Conducătorul de practică întocmeşte, la încheierea stagiului de practică, un raport privind
activitatea stagiarului, care trebuie să corespundă cerinţelor stabilite de Consiliu.
(7) Institutul organizează anual formarea conducătorilor de practică.