Chimia Organica
Chimia Organica
Chimia Organica
Lucrul individual
CHIȘINĂU 2023
1
CUPRINS:
Cuprins___________________________________________________________________2
1.ALCOOLII______________________________________________________________3
1.1. Definitie: _____________________________________________________________ 3
1.2. Clasificare_____________________________________________________________ 3
1.3. Metode de preparare_____________________________________________________ 4
1.4. Proprietăţile alcoolilor___________________________________________________ 5
1.5. Etanolu_______________________________________________________________ 7
Alcoolul etilic prezinta o materie prima valoroasa pentru numeroase sectoare industriale __ 8
2. COMPUŞI HIDROXILICI FENOLI_______________________________________10
2.1. Clasificarea compuşilor hidroxilici_________________________________________10
2.2. Metode de obţinere_____________________________________________________11
2.3. Proprietăţi fizice caracteristice____________________________________________12
2.4. Proprietăţi chimice_____________________________________________________ 13
2.5. Oxidarea fenolilor______________________________________________________ 16
Bibliografie:______________________________________________________________19
2
1. ALCOOLII
1.1. Definitie:
Alcooli sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala hidroxil (-OH) este legata la un atom de carbon
saturat, in stare de hibridizare sp3 . In alcooli gruparea –OH poate fi legata de o catena saturata, din partea
saturata a catenei unei alchene, sau de catena laterala a unei hidrocarburi aromatice. Alcoolii au formula
generala: R – OH
1.2. Clasificare
R – C – OH
R
3
Dupa numarul de grupari hidroxil din molecula, se deosebesc:
- fenoli monohidroxilici ; de exemplu :
OH
Fenol
- fenoli ploihidroxilici ; de exemplu :
OH
para-difenol
OH
1.3. Metode de preparare
Metodele de preparare ale alcoolilor:
C=O+H–H CH – OH
R R
d) Aditia apei la alchene
conditii :H2SO4, t° C
4
e) Reactia dintre compusii carbonilici si compusi Grignard
O
R–C + R’MgX →R – CH – OMgX + HOH →R – CH – OH + MgXO
H | |
R’ R
R’’ R’’
O | |
R–C + R’’MgX →R – C – OMgX + HOH →R – C – OH + MgXOH
R’ | |
R’ R’
f) Tratarea aminelor primare cu acidul azotos
R – CH2 + HONO→ R – CH2 + N2 + HOH
| |
NH2 OH
5
substanţe au puncte de fierbere diferite (78 respectiv 100 grade Celsius) puterea atracţiei
între ele le face ca la temperatura de 78,1 grade Celsius ele să se distileze împreună ca un
amestec compact.
Alcoolii mai uşori (metanol, etanol) sunt lichide mobile la temperatura camerei.
Înaintând în seria omoloagă, cu cât numărul atomilor de carbon creşte, alcoolii au tendinţa de
a forma lichide mai vâsocase, chiar solide moi. De asemenea, punctele de fierbere şi topire
cresc odată cu creşterea număruli de atomi de carbon.
Importanţa alcoolilor
Alcoolii sunt foarte buni solvenţi, de aceea din ei se produc detergenţi, parfumuri,
vopsele şi multe altele. Un amestec de metanol şi etanol este vândut ca solvent, care conţine
colorant şi are un miros specific cu rol de a proteja cumpărătorii. Etanolul şi metanolul sunt
6
doi dintre cei mai importanţi alcooli.
Alcoolul izopropilic este un solvent industrial foarte cunoscut, câteodată folosit ca o
variantă mai ieftină a etanolului. De asemenea etanolul are un puct de topire foarte scăzut,
ceea ce determină folosirea lui în termometre de temperaturi extrem de mici.
Alcoolii se folosesc ca produşi intermediari, în sinteze în chimia organică. Tot aceste
substanţe chimice se folosesc la curăţarea produselor petroliere din combustibili, în special în
Brazilia.
Glicerolul are aplicaţii în medicină şi, ca şi glicolul etenic, se mai găseşte în componenţa
explozivelor.
1.5. Etanolul
Alcoolul etilic prezinta o materie prima valoroasa pentru numeroase sectoare industriale :
- industria alimentara
- industria chimica
- industria de farmaceutica
Numai industria alimentara consuma anual circa 12 milioane tone alcool etilic . In
industria chimica unde reprezinta materia prima pentru obtinerea unor produse valoroase ,
spiritul de fermentatie este in 5 competitie cu alcoolul de sinteza , obtinut in urma unor
procese tehnologice complexe , din materii prime petrolifere .
Avand in vedere proprietatile sale adecvate si disponibilitatea sa cvasi-universala ,
etanolul a fost considerat ca un carburant posibil pentru motoare , practic in cursul intregii
istorii a motoarelor cu explozie .
Solicitari mari pentru alcoolul carburant au determinat ca , in Brazilia , spre exemplu , in
perioada 1983-198 , in loc de 6,8 miliarde litri planificati sa se realizeze 7,87 miliarde litri .
Pentru campania 1984- 1985 , productia planificata a fost de 9,064 miliarde litri , iar in
prezent se produc peste 10 miliarde litri .
Din totalul biomasei pentru fabricarea etanolului se deosebesc 2 tipuri de materii prime :
- direct fermentescibile
- amidonoase si celulozice
Din materiile prime direct fermentescibile cea mai mare utilizare o au : sfecla de zahar si
diferite produse intermediare ale fabricarii zaharului . In tara noastra exista o bogata traditie
privind obtinerea alcoolului din melasa de sfecla de zahar .
Obtinerea alcoolului etilic din materii prime amidonoase (cartofi , porumb , grau , orz )
presupune transformarea amidonului in zahar fermentescibil proces ce se realizeaza sub
actiunea enzimelor aminolitice . Pentru favorizarea procesului de hidroliza este necesara
fierberea sub presiune a materiilor prime tratament care determina gelificarea amidonului ,
acre necesita un consum ridicat de energie .
Sursa cea mai importanta de alcool o reprezinta materiile prime celulozice sub forma de
deseuri agricole , deseuri industriale , vegetatie nevalorificata .
8
Utilizarea etanolului drept carburant
Utilizarea alcoolilor – metanol si etanol drept carburant pare sa fie varianta cea mai
promitatoare de inlocuire a carburantilor proveniti din petrol .
In timp ce metanolul se obtine din carbuni , gaz natural sau lemn prin tehnologii
avansate , etanolul se poate produce pe cale fermentativa din materii prime care se
regenereaza .
Utilizarea etanolului drept carburant in Europa a fost folosit inca din 1902 . Utilizarea
lui economica insa , in amestec cu benzina s-a realizat insa abia in 1922 in Franta .
Lucrarile de cercetare privind folosirea alcoolului carburant au condus la elaborarea
unor prototipuri noi de autovehicule pentru care s-a urmarit comportarea la pornire, mers ,
consumul de enrgie , emisia de gaze de esapament .
Caldura mare de evaporare si presiunea de vapori scazuta reclama la motoarele cu
carburator masuri mult mai energice pentru incalzirea amestecului decat la utilizarea
benzinei pentru a obtine o distributie suficient de uniforma pe fiecare cilindru .
Conditiile de esapare pe bancul de proba mobil pentru motoarele actionate cu etanol au
evidentiat ca evacuarea de gaze nocive este mai redusa decat la benzina , dar , este mai
ridicata evacuarea de aldehida (acetadelhida pentru etanol) , deci poluarea atmosferica este
mai redusa la utilizarea motoarelor cu alcool .
Etanolul poate fi un adaos valoros la benzina. Dupa calculele intrprinderii Volkswagen
un amestec benzina-etanol in proportie de 9:1 permite un rulaj in kilometrii cu 5,7% mai
mare decat cu benzina pura . De asemenea , prin utilizarea amestecurilor benzina-alcool cu
peste 5% alcool, nu mai e necesara adaugarea tetraetilului de plumb . Scade de asemenea
continutul de oxid de carbon si monoxid de azot din gazele de esapament .
Etanolul amestecat cu benzina prezinta proprietati sinergice care il fac un antidetonant
foarte competitiv in raport cu alti aditivi . Global se poate rezuma ca o adaugare de 6-8%
alcool permite 6 obtinerea benzinei super plecand de la benzina normala ceea ce da
etanolului o valoare comerciala superioara valorii carburante .
Interesul pentru obtinerea alcoolului etilic este mult mai mare atunci cand el este
considerat nu ca un inlocuitor energetic, ci ca un aditiv, deoarece tetraetilul de plumb este
9
toxic si legislatia din S.U.A. si diferite tari europene a interzis utilizarea lui . Si in tara
noastra se fac eforturi pentru utilizarea pe scara cat mai larga a benzinei aditivate fara plumb
in scopul protejarii mediului inconjurator .
2. COMPUŞI HIDROXILICI
FENOLI
2.1. Clasificarea compuşilor hidroxilici
FENOLI
Formula generală: Ar-OH
10
2.2. Metode de obţinere
11
2.3. Proprietăţi fizice caracteristice
Fenoxidul este mai stabilizat prin conjugare decât fenolul. Acest lucru are consecinţe
asupra reactivităţii nucleului şi grupei OH
Aciditatea fenolilor
C6H5-OH + H2O C6H5O- + H3O+ C6H5-OH + NaOH C6H5O-Na+ + H2O
13
Proprietăţi chimice
d) formarea esterilor
b) Nitrarea
c) Nitrozarea
d)Sulfonarea
14
e) Alchilarea
f)Condensarea
Mecanism:
j)Hidrogenarea catalitică
15
2.5. Oxidarea fenolilor
Reacţii de culoare
cu soluţia apoasă de FeCl3 este reacţia caracteristică fenolilor: fenolul-roşu violet,
crezoliialbastru, pirocatehina-verde, pirogalolul-albastru-negru
Polifenolii - au ca reacţii specifice :
formarea de eteri ciclici
Tautomeria ceto-fenolică
Reprezentanţi
Oxidarea fenolilor
Fenolul (benzenolul) este un produs incolor, solid, cristalizat în ace, cu miros specific. În
contact cu aerul devine roşiatic datorită oxidării. Este toxic, în contact cu pielea producând
arsuri.Se utilizează pentru obţinerea fenoplastelor, coloranţilor, medicamentelor (aspirina).
Crezolii (o-,m,-p-metilfenolii) se separă tot din gudroane, ca şi fenolul. Au acţiune
bactericidă mai puternică decât fenolul. Se folosesc, sub formă de emulsie cu o soluţie de
săpun, ca antiseptici. Acţiunea bactericidă creşte la alchifenoli cu creşterea catenei, atingând
16
un maxim la C5, după care scade din nou cu creşterea catenei.
Timolul, 3-metil-6-izopropilfenolul, se găseşte în uleiul de cimbru sau lămâioară. Este
dezinfectant slab. Prin hidrogenare trece în mentol.
Carvacrolul, 2-metil-5-izopropilfenolul / izomer cu timolul) se găseşte în uleiul de chimion
şi de cimbru degrădină.
Naftolii α,β se găsesc de asemenea în gudroanele cărbunilor . Sunt foarte puţin solubili în
apă dar se dizolvă în alcool şi eter. Naftolii sunt folosiţi ca intermediari în sinteza
coloranţilor.
19