PATOLOGIA

VÂRSTNICULUI
ÎN PRACTICA
MEDICULUI DE FAMILIE

Dr. Adriana METONI 07.02.2011

 Omul parcurge de-a lungul vieţii sale mai multe
etape de dezvoltare,ultimele etape(vârstnic:61-
75ani; bătrân:76-85 ani;longeviv peste85ani)
asociind modificări caracteristice procesului de
îmbătrânire fiziologică.
 Îmbătrânirea organismului uman este cel mai
bine caracterizată prin limitarea progresivă a
resurselor homeostatice ale fiecărui sistem de
organe.Acest declin este cunoscut sub
denumirea de “ homeostenoză”, cu debut din a
treia decadă de viaţă; este un proces gradat,
linear dar şi cu variaţii individuale; este influenţat
de regimul alimentar, mediu şi de obiceiurile
personale.
 Îmbătrânirea normală poate fi atenuată într-o
oarecare măsură prin modificarea factorior de
risc: fumat, alcool, sedentarism, obiceiuri
alimentare, HTA, etc.
 În prezent, speranţa medie de viaţă
este variabilă în funcţie de vârsta de
referinţă.

Vârsta Speranţa de viaţă

65 ani 17 ani
75 ani 11 ani
85 ani 6 ani
90 ani 4 ani
100 ani 2 ani
PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA PATOLOGIEI
VÂRSTNICULUI
Principiu Observaţii
Debutul clinic atipic Simptomatologia se va răsfrânge asupra sistemului de
organe considerat veriga cea mai slabă

Debut precoce Prin disfuncţionalitatea mecanismelor compensatorii

Coexistenţa mai multor afecţiuni Prin compromiterea simultană a mai multor mecanisme
curabile homeostatice; ameliorări minime ale fiecăreia pot aduce
un beneficiu general spectaculos

Parametrii clinici şi biologici Se poate să nu explice un anumit simptom; nu au

modificaţi sunt frecvent întâlniţi la obligatoriu valoare diagnostică ,ex. Extrasistole
vârstnici ventriculare,bacteriurie,scăderea toleranţei la glucoză,
scăderea mineralizării osoase, contracţii involuntare ale
vezicii urinare

Etiologie multiplă şi evoluţie Este puţin probabil ca tratarea unei singure afecţiuni să
complexă ducă la vindecarea unui pacient vârstnic

Eficienţa crescută a profilaxiei şi a Vârstnicul este mai predispus la consecinţele negative

tratamentului la vârstnic ale bolii comparativ cu subiectul tânăr
 Evaluarea varstnicului
Evaluarea vârstnicului se poate realiza pe parcursul mai
multor consultaţii.

Etapele consultaţiei Informaţiile obţinute

Observaţia directă -abordarea pacientului în sala de aşteptare
-răspuns afectiv, cognitiv
-forţa strângerii de mână
-uşurinţa ridicării de pe scaun
-tipul de mers, stabilitatea paşilor, echilibrul
-modul cum se îmbracă/dezbracă
Anamneza -pacientul vârstnic oferă date anamnestice corecte
-pacientul oferă multe informaţii(multitudinea acuzelor îngreunează
obţinerea anamnezei)
-în cazul pacienţilor cu dificultaţi de înţelegere sau comunicare,
informaţiile vor fi obţinute de la familie, prieteni,personalul de îngrijire,
fişa medicală
-pacienţii omit adeseori să menţioneze afecţiuni importante, nu pentru că
nu îi deranjează ci pentru că ei le consideră mai degrabă rezultatul
îmbătrânirii şi nu al bolii(căderi, depresie, tulburări memorie, alcoolism,
incontinenţă)
-trebuie evaluat şi aportul alimentar care poate fi redus(venituri
insuficiente,afecţiuni medicale coexistente,probleme de
aprovizionare,dificultaţi legate de proteze dentare, tulburări memorie)sau
excesiv, mai ales pentru vitamine(multe dintre acestea fiind toxice prin
acumulare)
Examen fizic -se realizează un examen fizic integral
greutatea, variaţia posturală a TA trebuie evaluate la fiecare consultaţie
-vederea, auzul trebuie verificate;hipoacuzia sugerează prezenţa dopurilor în
conductul auditiv extern
-examinarea cavităţii bucale după îndepărtarea protezei pentru depistarea precoce a
unor leziuni maligne
-examinarea sânilor; riscul de cancer mamar este crescut la această grupă de vârstă
-pacienţii cu episoade de cădere trebuie observaţi în timpul ridicării de pe scaun, în
timpul mersului pe o distanţă de 3 metri, întoarcerii şi reaşezării din nou
-în cazul pacienţilor imobilizaţi este importantă examinarea tegumentelor pentru
apariţia zonelor eritematoase sau a ulceraţiilor la nivelul zonelor de presiune

Examinarea statusului -se realizează prin verificarea diferitelor elemente din anamneză pentru stabilirea
mental concordanţei
-pacienţii care urmăresc ştirile trebuie întrebaţi despre evenimentele care îi
interesează şi motivaţia interesului; acelaşi lucru se aplică şi în cazul cititului,
evenimentelor sociale, etc.***
Evaluarea capacităţii sunt evaluate activităţile de bază din viaţa de zi cu zi(ADL-activities of daily
funcţionale a vârstnicului living)capacitatea de a se urca/coborâ din pat, de a se aşeza/ridica de pe scaun, de a
se îmbrăca, spăla
sunt evaluate şi activităţile mai complexe- activitaţi instrumentale din viaţa de zi cu
zi(IADL-instrumental activities of daily living)- capacitatea de a face
cumpărături,etc

Trebuie evaluat şi nivelul socio-economic precum şi posibilităţile de ajutor social.

 INVESTIGAŢIILE DE LABORATOR
Constantele de laborator au , în general, aceleaşi valori pentru vârstnici ca şi pentru adultul tânăr,cu
câteva excepţii.Glicemia a jeun nu se modifică semnificativ cu vârsta dar la 2 sau 3 ore postprandial este
mai mare comparativ cu adultul tânăr.
CELE MAI FRECVENTE AFECŢIUNI ALE VÂRSTNICULUI

1. Ateroscleroza cardiovasculară şi cerebrovasculară

Boala Caracteristici
Ateroscleroza Angina pectorală(vasospasm coronarian)
cardiovasculară Moartea subită; poate fi prima manifestare clinică a bolii coronariene în 25%
din cazuri; de cele mai multe ori apare la pacienţi cu disfuncţie ventriculară
stângă severă şi antecedente de infarct miocardic
Angina instabilă
IMA
Anevrism aterosclerotic al aortei abdominale; 90% dintre acestea sunt
localizate sub originea arterelor renale
Anevrism de aortă toracică
Vasculopatii periferice : boala ocluzivă a aortei şi arterelor iliace,boala ocluzivă
a arterei femurale şi poplitee, boala ocluzivă a arterelor distale ale membrelor
inferioare(tibială, peronieră)
Ateroscleroza AIT(accident ischemic tranzitor) : deficite neurologice focale cu durată mai
cerebrovasculară mică de 24 ore
AVC(accident vascular cerebral):deficit neurologic caracteristic cu debut brusc;
semnele neurologice reflectă interesarea unei anumite regiuni cerebrale.
2. Afecţiuni ale sistemului de
conducere cardiac cu blocuri de
conducere
 blocul nodului sinusal

 tulburări de conducere
intraventriculara(blocuri de ramură)

3.Polimialgia reumatică, osteoporoza,

fractura de şold

4.Diabetul zaharat tip2 şi hiperglicemia

noncetozică
5.Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar şi
cutanat

Riscul în cursul vieţii pentru cele mai frecvente 5 cancere

Cancer Risc de diagnostic% Riscul de deces%

Prostata 17 3,6
Sân(femei) 14,2 3,4
Plămân(bărbaţi, femei) 8,3 7,0
5,6 4,5
Colorectal( barbati 6,0 2,5
,femei) 5,9 2,5
Vezica urinara (barbati) 3,4 0,7

Uter ( include si colul si 7,6 0,8

corpul
Dates getting by the SSER Program National Cancer Institut
6. Escarele de presiune
Caracteristici - leziuni de decubit de tip ulcerativ cauzate de diminuarea
Fluxului sangvin şi a nutriţiei tisulare ca urmare a presiunii
prelungite exercitate de proeminenţe osoase sau cartilaginoase
- sunt afectate cel mai frecvent tegumentele din regiunea
bazinului; pot apare ulceraţii de decubit şi pe ceafă, coate,
glezne, călcâie
- apar la pacienţi vârstnici, paralizaţi, debilitaţi sau inconştienţi
- pot fi complicate de infecţii uşoare.

7. TBC pulmonară

Caracteristici - oboseală,scădere ponderală, transpiraţii nocturne şi tuse

- infiltrate pulmonare frecvent la nivel apical
- IDR pozitiv la tuberculină
- identificarea Mycobacterium tuberculosis pe frotiurile din spută
sau în culturile din spută
- întâlnim manifestări atipice ale bolii în cazul bătrânilor,
bolnavilor din căminele de îngrijire, pacienţilor infectaţi cu HIV
 8. Cataracta, glaucomul,degenerescenţa maculară
Boala Caracteristici
Glaucomul acut primar cu Instalare rapidă la vârstnici(datorită creşterii fiziologice a
unghi închis dimensiunilor cristalinului), hipermetropie, asiatici
Durere severă şi afectarea profundă a vederii
Ochi roşu, pupile dilatate
Glob ocular dur la palpare

Glaucom acut primar cu unghi Debut insidios la vârstnici

deschis Fără simptome în fazele iniţiale ale bolii
Pierdere progresivă a vederii periferice ducând la vederea “în
tunel”
Creştere persistentă a presiunii intraoculare
“halouri în jurul luminilor” nu apar decât la persoanele cu
presiune intraoculară crescută
Cataracta Tulburare de vedere instalată progresiv în decurs de luni sau ani
Absenţa durerii şi eritemului
Opacifierea cristalinului

Degenerescenţa maculară Reprezintă cauza cea mai frecventă a pierderii permanente a

senilă vederii la vârstnici
9. Surditatea
10. Mielofibroza, mielom multiplu
11. Consţipatie, fecalom, incontinenţă
anală
12. Boala Parkinson
13. Depresia şi suicidul
14. Bronhopneumopatia cronic
obstructivă
15. Hipertrofia benignă de prostată
16. Diverticulita şi angiodisplazia
Disfuncţia intelectuală - Demenţa
Definiţie: este o disfuncţie intelectuală dobândită, persistentă şi cu evoluţie
progresivă care afectează cel puţin două din următoarele funcţii :limbaj,
memorie, dexteritate spaţio-vizuală, personalitate şi cogniţia(calcul,
raţionament, judecată abstractă).
 Caracteristici - este cea mai frecventă afecţiune a vârstnicului(5-10% la vârsta 65 ani;
>20% la subiecţii peste 85 ani)
- 60-70% sunt cazuri de demenţă senilă de tip Alzheimer, 10-20% sunt
demenţe vasculare; 20-30% sunt demenţe mixte
- uitarea reprezintă simptomul precoce
- debut insidis, evoluţie progresivă, deces în 8-10 ani
- demenţa vasculară este mai frecvent întâlnită la bărbaţi cu hipertensiune
cu/fără antecedente de AIT sau AVC.
 Diagnosticul pozitiv se bazează pe:- istoric
- examen fizic şi al statusului mental
- revizuirea atentă a medicaţiei administrate şi a consumului de alcool
- investigaţii de laborator pentru a elimena alte cauze ale disfuncţiei
cognitive(electroliţi serici, calcemie, glicemie,TSH, teste funcţionale
renale, hepatice, sumar urină)
- RMN sau CT- trebuie efectuate în majoritatea cazurilor cu semne
precoce de demenţă(câteva luni până la 1-2 ani).
Ambele investigaţii sunt utile pentru excluderea hematomului subdural, tumori de
lob frontal, AVC ischemic, hemoragic, demenţa vasculară.
 Diagnostic diferenţial :
- delirul
- depresia
- medicaţia şi drogurile: alcool, sedative, hipnotice, digoxin,
neuroleptice, antihipertensive pot produce confuzie la vârstnic
alte probleme psihiatrice
- tulburări senzoriale : pierderea auzului duce la izolare
socială, răspunsuri nepotrivite interpretate ca manifestări ale
demenţei
- tulburări metabolice şi endocrine:disfuncţii tiroidiene,
hipo/hiperglicemia, insuficienţa hepatică, insuficienţa renală,
insuficienţa cardiorespiratorie determină stări confuzionale
- disfuncţii vezicale şi intestinale(retenţia acută de urină,
fecalom sunt cauze de stări confuzionale la pacienţii vârstnici
spitalizaţi
- deficite nutriţionale, traumatisme, tumori, infecţii, accidente
cardiovasculare şi cerebrale.

Tratamentul constă în identificarea şi tratarea factorilor care

contribuie la disfuncţia cognitivă şi mai ales tratament de
specialitate.
Patologia legată de imobilizare
 Cauzele principale sunt:
- scăderea forţei musculare secundară malnutriţiei,
anemiei, tulburări electrolitice, neuropatii, miopatii
- anchiloza: osteoartrita, B.Parkison, poliartrita
reumatoidă, artroze, guta, pseudoguta, polimialgia
reumatică cu dureri şi anchiloză mai ales la nivelul
centurilor pelvină, scapulo-humerală
- durerea osoasă articulară ,bursală,musculară: tumori ,
metastaze, traumatisme, osteoporoză, b.Paget
- tulburări de echilibru şi teama de a cădea sunt cauze
importante de imobilizare.
Consecinţele sunt următoare :riscurile repausului la pat pentru vârstnici sunt multiple,
serioase, cu instalare rapidă: decompensare cardio-vasculară, escare, tromboflebite şi
embolia pulmonară.
 Conduita terapeutică
Cea mai importantă măsură este profilaxia:
- se va evita repausul la pat
- dacă acest lucru nu poate fi evitat trebuie luate câteva măsuri
 Patologia legată de instabilitate
Căderile reprezintă o problemă majoră pentru vârstnici, mai ales pentru
femei; sunt însoţite de traumatisme grave şi constituie a şasea cauză de
deces la vârstnici.Fracturile de şold consecutive şi teama de cădere
reprezintă cauze majore de imobilizare.
Factorii de risc intrinseci care predispun la căderi sunt:
- tulburări ale vederii(scăderea acuităţii vizuale, a adaptării la întuneric)
- scăderea auzului
- disfuncţii vestibulare, afecţiuni degenerative cervicale, neuropatia periferică
- demenţa
- afecţiuni musculo-scheletale
- afecţiuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformări)
- hipotensiune posturală
- anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive,
anticonvulsivante
Factori de risc extrinseci sunt reprezentaţi de obstacole din mediul înconjurător,
surse de lumină, podele, scări, bucătărie, baie, curte, intrarea.
 Profilaxie-tratament - tratarea factorilor patogenici favorizanţi
- reducerea riscurilor din mediul inconjurător şi a
numărului de medicamente administrate
 Incontinenţa urinară
 Definiţie: pierderea controlului vezical cu important impact psihologic şi social,
adesea contribuind la instituţionalizare.
 Cauze de incontinenţă urinară

Transitory causes Permanent causes

Cauze tranzitoriiDelirul- mai frecvent Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare
întâlnit la pacienţii spitalizaţiInfecţia- la femei în absenţa manevrelor de stres şi a
infecţii simptomatice ale tractului retenţiei urinare care asociază şi nevoia
imperioasă de a urina
urinar produc sau contribuie la
Incontinenţa de stres- mai frecventă la femeile
incontinenţăUretrita şi vaginita
vârstnice; apar scurgeri urinare instantanee
atroficăMedicamente diuretice, secundare unei manevre de stres; apar numai
anticolinergice, sedative, în timpul zilei
antidepresive, antipsihotice, Obstrucţie uretrală-frecventă la vârstnici, este
alcoolulCauze psihologice: depresia, secundară hipertrofiei benigne de prostată,
psihozeDebit urinar excesiv(diuretice, stricturii uretrale, cancer de prostată; - picături
aport excesiv de lichide)- debit urinar apărute după terminarea micţiunii, senzaţie
excesiv care poate depăşi imperioasă de micţiune datorită
hiperreactivităţii detrusorului sau incontinenţa
capacitatea persoanei în vârstă de a
prin preaplin determină retenţia urinară
se deplasa în timp util la
Hiporeactivitatea detrusorului- este o cauză
toaletăFecalomul este o cauză
rară de incontinenţă; este idiopatică/secundară
frecventă de incontinenţă urinară; nervului motor inferior sacrat; apar micţiuni
mobilizarea fecalomului stabilizează frecvente, nicturie, polakiurie, reziduul
continenţa postmicţional este mare(>450ml)
Mature treatment

 The most important stage of

treatment at this age group
constitute prophylaxis.
 Prophylactic interventions addresses
general population and especially the
risk population
Interventions for general population
Screening Sexual behaviour
TA *** Sexual transmission disease prevention
Stature and weight Avoidance risk behaviour sexual
Haemocult test and sigmoidoscopie Condoms utilisation
Mammography; clinical examination of
breast at women 69 years
Papanicolau test
Eyesight screening, hearing screening
Alcohol consumption problems estimate

Advised Immunisation
Smoking stopped Anti pneumococic vaccination
Consumption alcohol avoidance within Anti gripe vaccination
swimming, drived, etc DT revaccination
Dieted suitable calcium
contribution(especially at women, decreased
saturated fats and cholesterol
Regular physique activities

Accidents prevented
Self belt, cap(motor, bicycle)
Dental health
Regular visits to stomatologist
Tooth washing

*** Increases value TA associate grown morbidity and death rate at this age group.Recent study suggest that it may be
utilisation the same value for HTA at mature and treated reduce about 25-45% AVC risk and demine secondary
cardiovasculare affections.
Intervention for risk population

Institutionalised persons PPD, hepatitis A vaccination

Chronic disease, TBC contact PPD

Persons at 75 years old with fall Fall prevention

risk

Risk factors for cardiovascular Prophylaxis with 75-100mg/day

disease aspirin decrease myocardic
infarct incidence
Consideration cholesterol
screening

Family with risk skin cancer Avoidance sun exposed, utilisation

a protection clothes
 Thank you for your attention