OCLUZORUL Ş I ARTICULATOARELE.

TEHNICI DE MONTARE A DINŢ ILOR

ARTIFICIALI Î N EDENTAȚ IA TOTALĂ .

Student: Bolea Adelin

Profesor: Fachira Andrei
Grupa: S1702
• 1. Structura ocluzorului şi articulatoarelor,
•
ÎNTREBĂRI
2. Deceelementeseţinecontlaalegereadinţilorartificiali.
DE CONTROL
• 3. Tehnicaînregistrăriiextraoraleamişcărilormandibulare.
• 4. Tehnicaînregistrăriiintraoraleamişcărilormandibulare.
• 5. TehnicamontanidinţilordupăGysi.
• 6. TehnicamontăriidinţilordupămetodaPedroSaizar.
7. MontareadinţilordupămetodaHom.
8. Altemetodedemontareadinţilorartificiali.
9. ImportanţatriunghiuluiPonndlamontareadinţilorartificiali.
• 10. Montarea dinţilor în caz de prognaţie.
• 11. Montarea dinţilor în caz de progenie.
12. Importanţa practică a montării dinţilor şi realizării arcadelor dentare în
• protezele totale.
• 13. Importanţa practică a creării curbelor ocluzale Spee şi Monson-Willson. 14.Importanta practică a realizării arcadelor
dentare ale protezelor dentare în
• articulatoare reglabile.
• 15. Controlul practic a curbelor ocluzale Spee.
 STRUCTURA OCLUZORULUI Ş I
ARTICULATOARELOR

• Simulatoarele – sunt aparate ce reproduc in afara sistemului stomatognat una

sau mai multe, sau toate miscarile mandibulei fata de maxila. Cu ajutorul lor
modelele sunt pozitionate in relatie centrica. Din acestea fac parte:
ocluzatoarele, articulatoarele.
• Ocluzatorul - este compus din 2 rame articulate intr-un ax-balama mentinute la
o distanta de un srurub. Pot stimula miscari in plan vertical iar altele in toate
directiile.
• Articulatorul – poate reproduce toate miscarile mandibulei fata de maxila:
deschidere – inchidere, propulsie, lateralitate. Constructia: 2 ramuri, plan de
orientare ocluzal, tija verticala, articulatia, placuta incisivala.
OCLUZOR
ARTICULATOR
 D E C E E L EM E N T E S E Ţ I N E CO N T L A A L E G E RE A
D I N Ţ I LO R A RT I F I C I A L I .

• Alegerea dinţilor din zona frontală urmăreşte dimensiunea dinţilor, forma,

culoarea şi materialul din care sunt confecţionaţi dinţii artificiali. Ea poate fi
realizată din documentele fişei stomatologice în care s-au trecut datele
individuale preextracţionale sau, dacă ele lipsesc, în funcţie de parametrii
clinici determinaţi de medic.
 TEHNICA Î NREGISTRĂ RII
EXTRAORALE A MIŞ CĂ RILOR
MANDIBULARE

• inscrierea extraorala a miscarilor mandibulare. Aceasta procedu- r.i se

efectueaza cu ajutorul unor dispozitive speciale, care sint repre¬zentate de
arcuri faciale. Aceste dispozitive au fost propuse de Gysi si llanau. Mai
frecvent utilizat este arcul Gysi, in componenta caruia de¬osebim doua parti:
intraorala si extraorala. Partea intraorala o repre¬zinta o placuta metalica in
forma de «U» care se lipeste de bordura de ocluzie inferioara in zona frontala
dupa determinarea relatiilor in- tcrmaxilare centrice. Partea orala prin
intermediul a doua prelungiri >e fixeaza la arcul facial (partea extraorala)
care se afla in acelasi plan. La extremitatile partii extraorale sint montate tije
pentru fixa rea dispozitivelor de scris (creion) care se pozitioneaza
perpendicu¬lar pielii in zona articulatiei din stinga sau dreapta.
 4. TEHNICA Î NREGISTRĂ RII INTRAORALE
A MIŞ CĂ RILOR MANDIBULARE.

• inregistrarea intraorala a miscarilor mandibulare. La inregis trarea miscarilor mandibulare dupa

aceasta metoda se foloseste fenomenul Cristhensen. Autorul a constatat ca la deplasarea mim dibulei
anterior, intre suprafetele ocluzale
•  
• 1. Conceptia mecano-geometrica Gysi – elaborata initial pentru dentitia naturala 
• este valabila  i in cazul ocluziei artificiale realizate prin ap. g-p. amovibil.
• Principiul de baza de la care se porne te este cel de a realiza un contact tripodal 
• intre suprafetele ocluzale ale arcadelor dentare artificiale. 
• Conform conceptiei mecano-geometrice, in I.M. arcadele trebuie sa realizeze 

• maximum de contact pe toata suprafata arcadei. In mi carea de propulsie, contactul 

 TEHNICA MONTARII DINŢ ILOR DUPĂ
GYSI

• Regulile generale si individuale sunt principale imaginate de Gyzi. Se

monteaza dintii si anume incisivul central superior de ambele parti atit in
dreapta cit si in stinga , caninii superiori apoi incisivii laterali premolari,
molarii. Dintii inferiori se monteaza dupa cei superiori in ordin molarul 1,
caninul, incisvul central si apoi cel lateral, premolarul 1 si apoi 2 si termina cu
ultimul molar.
 T E H N I C A M O N TĂ R I I D I N Ţ I L O R D U P Ă M ETO D A
P E D R O S A I Z A R.

• Pedro Saizar a inlocit placuta lui Gyzi cu o placa metalica cu o grosime de 0,5
– 1mm de forma arcadei dentare cu o suprafata putin mai mare (2-3cm) mai
intii se monteaza pe bordura superioara de pe bordura inferioara se inlatura
ceara atit din grosimea placutei metalice apoi se suprapun contractindu-se cu
ceara de bordura inferioara si se traseaza curbura vestibulara dupa bordura
superioara pe ea si linia mediana, linia de proiectie a caninilor cu creionul
chimic si montarea dintilor se dupa principiile lui Gysi.
 A LT E M E TO D E D E M O N TA R E A D I N Ţ I L O R
A RT I F I C I A L I .

• Tehnica de montare a dintilor artificiale dupa Vasilev

• Vasilev a propus utilizarea masutei standart cu plan protetic din sticla. Iar pentru montarea
dintilor in ocluzor autorul propune fixarea planului de ocluzie materializat intr-o placuta de
sticla pe modelul inferior instalind-o pe stilpi din ceara. Montarea dintilor se face dupa
regulile lui Gysi doar cu unele modificari:
1)La mintarea molarului 1 superior cuspizii au diferite rapoarte cu planul ocluzal:
-cuspidul M-P in contact
-cuspidul M-V distantat cu 0,5 mm
• -cuspidul D-P distantat cu 1,0 mm -cuspidul D-V distantat cu 1,5 mm La molarul 2 superior:
-cuspidul M-P cu 1,0mm -cuspidul M-V 1,5 mm
• -cuspidul D-P 2 mm -cuspidul D-V 2,5 mm
I MP O RTA N Ţ A T R I U N G H I U L U I P O N N D L A M O N TA RE A
D I N Ţ I LO R A RT I F I C I A L I
 MONTAREA DINŢ ILOR Î N CAZ DE
ANOMALII DE POZIȚII

• montarea cu ocluzie distalizată se realizează la pacienţii care în perioada

dedentaţie au avut un spaţiu de inocluzie sagitală datorită prognatismului maxilar, proalveoliei maxilare sau
retrognatismului mandibular. La aceşti pacienţi, se realizează
înregiunea frontală o supraocluzie mare şi o inocluzie sagitală mare. Uneori se poateîncerca realizarea unui
contact al incisivilor inferiori cu un platou retroincizal superior.
• b) montarea cu ocluzie mezializată se realizează la pacienţii care în perioada dedentaţie au prezentat progenie sau
ocluzie labiodontă urmate de o atrofie marcantă amaxilarelor după edentare. Montarea dinţilor artificiali se
realizează în zona frontală înocluzie labiodontă, iar dacă nu este posibil, se va menţine ocluzia inversă. În
cazulmontării labiodonte, frontalii superiori sunt montaţi în afara crestei cu înclinarevestibulară, iar frontalii
inferiori se montează pe creastă, cu înclinare linguală.c) montarea în ocluzie adâncă se realizează la pacienţii care
în sens vertical auavut dinţii frontali inferiori acoperiţi jumătate din înălţime. La aceşti pacienţi, dupăedentare,
crestele alveolare sunt foarte voluminoase în regiunea frontală comparativ curegiunea laterală. Montarea dinţilor
artificiali se face cu o supraocluzie frontală, dar seasigură şi o inocluzie sagitală de 2-3 mm pentru a permite
mandibulei să execute liber mişcarea de propulsie. Dinţii artificiali pot fi confecţionaţi cu colet fals, ridicat
peversantul vestibular al şeii.
 13. IM P ORTA N Ţ A P RA CTI CĂ A CREĂ RII CU RBELO R
OCL U Z AL E S P E E Ş I M ON SO N -WI LLSO N.

• In zona laterala
• în sens vestibulo-oral, dinţii superiori depăşesc spre vestibular pe ceiinferiori
cu ½ de cuspid, realizând o treaptă care împiedică
pătrundereamucoasei obrazlui între feţele ocluzale şi traumatizarea ei, înmome
ntul angrenajului interdentar. în sens sagital , orientarea mezială a axului
fiecărui dinte formeazăcurba sagitală de ocluzie a lui Spee. Curba sagitală se
realizează pentrua compensa inocluzia care s-ar putea produce lateral, în zona
distală, înmişcarea de propulsie a mandibulei dacă planul de ocluzie ar fi drept.
• Curba transversală de ocluzie rezultă prin unirea cu o linie a cuspizilor vestibulari i orali
ș ai dinților laterali mandibulari. Ea a fost descrisă de către Wilson.
• În plan frontal fe ele ocluzale ale din ilor laterali vin în contact cu această curbă, dinții
•  fiind înclinați spre lingual la mandibulă și spre vestibular la maxilar.

• În plan frontal curba lui Wilson are concavitatea orientată spre superior. Ea poate
fidreaptă sau cu concavitatea orientată spre inferior în cazul unor anomalii
dentoalveolare, sau aunor procese patologice (abrazie).Curba lui Wilson mai este
cunoscută și sub denumirea de „curba de compensație a mișcărilor de lateralitate a
condililor mandibulari”.
1 4 . I M P O RTA N TA P R A C T I C Ă A R E A L I Z Ă R I I A R C A D E L O R D E N TA R E
A L E P R O T E Z E L O R D E N TA R E Î N
A RT I C U L AT O A R E R E G L A B I L E .
15. CONTROLUL PRACTIC A
CURBELOR OCLUZALE
SPEE.