Curs Resurse Informationale

PROF. DR. ING.
ANGELA REPANOVICI
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

CATEDRA DE MECANICĂ FINĂ ŞI MECATRONICĂ
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA BIBLIOTECONOMIE ŞI ŞTIINŢA
INFORMĂRII
DIRECTOR BIBLIOTECĂ
[email protected]
Prof.dr.ing.Angela CURS1 1
REPANOVICI
Informaţia
• Semnificaţie pe care o atribuim datelor
cu ajutorul convenţiilor folosite pentru a
le reprezenta
• Element de cunoaştere care poate fi

transmis şi conservat datorită unui
suport şi unui cod
• Mesaj folosit pentru a reprezenta un fapt

sau o noţiune în procesul de comunicare.
REPANOVICI
Informaţia se poate constitui ca un
element nou în raport cu cunoştinţele
acumulate de către societate la un
moment dat sau poate fi o descriere ce
caracterizează în întregime un obiect
sau un fenomen în raport cu nivelul
cunoştinţelor, atins într-un anumit
domeniu la momentul respectiv.
REPANOVICI
Informaţia implică o interacţiune,
reală sau virtuală, de tip
comunicaţional, între o sursă
emiţătoare şi un destinatar
receptor. Informaţia se prezintă
sub formă de text, imagine sau
sunet, pe suporturi/media diferite
şi se transmite după o schemă
proprie.
REPANOVICI
Resursele de informare reprezintă:
 resurse informaţionale tipărite sau

electronice care pot fi accesate la
cerere;
totalitatea surselor virtuale pentru
o temă de cercetare.
REPANOVICI
Impactul noilor tehnologii informaţionale
asupra activităţii de informare-documentare
pentru cercetarea ştiinţifică
 timpul redus de căutare a informaţiei
 programe cu strategii de căutare care pot

circumscrie nevoile de informare ale utilizatorului
 interacţiunea cu altă bază de date, de la un
terminal, se poate realiza în câteva minute
 posibilitatea cercetării întregului conţinut al unei
baze de date, cu milioane de înregistrări
REPANOVICI
posibilitatea salvării strategiei de căutare şi
folosirea ulterioară în alte baze de date ale aceluiaşi
sistem
posibilitate de căutare a unor teme multidisciplinare
 posibilitatea căutărilor multiconceptuale
 existenţa mai multor puncte de acces pentru
fiecare înregistrare
 posibilitatea căutării în mai multe baze de date
REPANOVICI
Căutarea on-line oferă pe lângă elementele
bibliografice obişnuite de regăsire, un şir de descriptori
sau alte elemente din text (rezumate, adnotări etc.)
metabazele de date oferă acces simultan la mai
multe baze de date
 industria regăsirii informaţiilor realizează din ce în ce
mai multe baze de date, disponibile numai on-line, fără
să existe o versiune tipărită
 accesul on-line asigură integritatea fişierului fără a
suferi pierderi de înregistrări, lipsa unor câmpuri dintr-
o înregistrare sau neprimirea rezultatelor unei căutări
REPANOVICI
 rezultatele căutării on-line sunt prezentate într-un
format standardizat, ale cărei detalii pot fi predefinite
de utilizator
 eliminarea barierelor geografice în calea transferului
de informaţii
 simplificarea tehnicii de regăsire a informaţiei
 eliminarea dezavantajelor prelucrării tradiţionale
(cantitatea de muncă pentru prelucrarea informaţiilor
şi conservarea documentelor)
REPANOVICI
DOCUMENTUL DE BIBLIOTECĂ
este un ansamblu format dintr-un
suport de informaţie, datele şi
informaţiile înregistrate pe/în acesta
şi semnificaţia acestora, servind
pentru consultare, studiu, evidenţă
etc.
REPANOVICI
CLASIFICAREA DOCUMENTELOR
DOCUMENT PRIMAR –
obţinut în urma unei activităţi
practice care conţine idei, soluţii,
relaţii de calcul, moduri de
interpretare originale etc.
DOCUMENT – ansamblu
format dintr-un suport de DOCUMENT SECUNDAR
informaţii, datele înregistrate – obţinut în urma prelucrării
pe/în acesta şi semnificaţia informaţiilor şi/sau a datelor din
lor, servind pentru consul- unul sau mai multe documente
tare, studiu, evidenţă etc. primare şi conţinând elementele
de identificare ale acestora.
DOCUMENT TERŢIAR –
rezultat în urma prelucrării
documentelor secundare.
REPANOVICI
Tradiţionale
Neperiodice
Speciale
Documente
primare Revistă
Articol
Serial editorial
Periodice
Ziar
Anuar
Calendar
REPANOVICI
•Broşură
T •Carte
R •Tratat
A •Monografie
D •Manual
I •Curs
Ţ •Glosar
I •Publicaţii oficiale
O •Repertoriu
N •Calendar
A •Dicţionar
L •Hartă
E •Atlas
•Album
REPANOVICI •Volum omagial
S •Standard
P •Brevet de invenţie
E •Raport de cercetare
C •Teză de doctorat
I •Comunicare ştiinţifică
A •Proiect
L •Prospect tehnic şi comercial
E •Catalog tehnic şi comercial
REPANOVICI
•Adnotări
•Bibliografie
•Catalog
•Compendiu
•Enciclopedie
•Ghid
Documente
•Index
secundare
•Lexicon
•Recenzie
•Referat
•Revistă de referinţe
•Revistă de titluri
•Rezumat
REPANOVICI
•Sinteză documentară
•Bibliografie de bibliografii
Documente •Culegeri de traduceri
terţiare
•Catalog de cercetări bibliografice
REPANOVICI
FORME DE DOCUMENTE
Neperiodice - Tradiţionale
BROŞURĂ
document neperiodic având de la 5 la 48 de pagini
CARTE
document neperiodic produs în mai multe exemplare prin
tipărire sau alte mijloace, într-un volum sau mai multe
volume şi având minimum 49 pagini
REPANOVICI
MONOGRAFIE
este un studiu ştiinţific amplu asupra unui anumit subiect, tratat
detaliat şi sub diverse aspecte
autorii - dispun de libertate in alegerea bibliografiilor, au
posibilitatea de a aduce contribuţii personale şi de a crea noi
informaţii
se elaborează pe baza unui plan prestabilit
cuprinde toate aspectele obiectului sau fenomenului studiat
pune accent pe elementele noi
poate fi elaborată de un autor sau un colectiv de autori
monografiile ştiinţifice sunt studii de specialitate care exprimă
sintetic cunoştinţe acumulate într-un anumit domeniu şi expun
contribuţiile personale ale autorilor realizate prin documentare,
analiză, cercetare ştiinţifică, experimentare etc.
monografiile artistice prezintă în general curente, şcoli, epoci sau
Prof.dr.ing.Angela
creaţii particulare CURS1 18
REPANOVICI
MANUAL
un ansamblu de noţiuni, metode şi elemente
de bază ale unei ştiinţe, ale unei arte sau ale
unei îndeletniciri practice;
are un caracter didactic
se elaborează conform unui program de
învăţământ, de pregătire şi perfecţionare
profesională
REPANOVICI
CURS
expunere, predare a unei discipline / materii de
studiu sub forma unui ciclu de lecţii sau de
prelegeri, reunite într-un ansamblu.
ciclu de lecţii tipărite
cursul universitar este o sinteză ştiinţifică de
nivel superior destinat unui domeniu sau unei
discipline bazate pe acumulare principalelor
contribuţii anterioare şi completat cu cele mai noi
cercetări dintr-un anumit domeniu de cunoştinţe
REPANOVICI
Resurse informaţionale tradiţionale
 cataloagele tradiţionale de bibliotecă

 bibliografiile
 indexurile
REPANOVICI
CATALOAGELE TRADIŢIONALE DE
BIBLIOTECĂ
liste de nume, de concepte sau de obiecte
înregistrate pe diferiţi purtători de informaţii,
orânduite după anumite scheme de clasificare şi
servind pentru scopuri de informare;
 oferă informaţii referitoare la fondurile proprii ale
centrului de informare:
lucrări ale unui anumit
autor;
lucrări despre un
Prof.dr.ing.Angela anumit subiect .
CURS1 22
REPANOVICI
Tipuri de cataloage:
catalogul alfabetic pe nume de autori şi titluri:

grupează descrierile bibliografice ale
documentelor primare şi secundare în ordinea
alfabetică generală a numelor autorilor şi titlurilor
pentru lucrările cu mai mulţi de trei autori;
catalogul sistematic: grupează descrierile
bibliografice ale documentelor primare şi
secundare conform unei scheme sistematice de
clasificare.
REPANOVICI
CLASIFICAREA DOCUMENTELOR
• Clasificarea documentelor constă în

repartizarea sistematică pe clase (de regulă,
notate prin indici de clasificare) după conţinutul
lor tematic.
• Clasificarea de bibliotecă reprezintă o
ordonare a ansamblului cunoaşterii omeneşti şi
implicit a documentelor şi cunoştinţelor,
informaţiilor şi datelor cuprinse în ele, după un
anumit sistem de clasificare.
REPANOVICI
Principalele sisteme de clasificare de bibliotecă sunt:
 Clasificarea Zecimală Universală (CZU);

 Clasificarea Zecimală Dewey;
• Clasificarea Bibliografică Bliss;
 Clasificarea Bibliotecii Congresului SUA;
• Clasificarea Colon a lui Ranganathan;
• Clasificarea Cutter
REPANOVICI
Clasificarea Zecimală Universală a fost utilizată în
România, pentru prima dată în anul 1908, la
Biblioteca Academiei, de către bibliologul
Alexandru Sadi-Ionescu, pentru clasificarea
periodicelor. În anul 1915 sistemul Clasificării
Zecimale Universale a fost aplicat şi la indexarea
cărţilor.
Prima ediţie prescurtată în limba română a

Clasificării Zecimale Universale a fost publicată în
anul 1938 de către D. Drăgulănescu cu o prefaţă
semnată de Frits Donker Duyvis.
REPANOVICI
PRINCIPIILE CLASIFICĂRII ZECIMALE
UNIVERSALE
 clasificarea documentelor după conţinutul lor
tematic, rezultând o repartizare sistematică
bazată pe ierarhizare a acestora pe clase de
obiecte, noţiuni, concepte, acţiuni, conform unei
scheme de clasificare, realizând integrări la
diverse niveluri şi diferenţieri în cadrul unei
mulţimi prin gruparea de submulţimi;
 utilizarea notaţiei zecimale pentru repartizarea
sistematică a cunoştinţelor umane în zece mari
clase, la rândul lor subîmpărţite zecimal până la
o detaliere completă conform principiului
subdivizării
Prof.dr.ing.Angela
de la general la particular;
CURS1 27
REPANOVICI
 universalitatea ansamblului de cunoştinţe
umane cuprinse în cadrul CZU şi a sistemului
de simboluri utilizate atât la realizarea indicilor
simpli de clasificare cât şi a indicilor combinaţi
sau compuşi.
Clasificarea Zecimală Universală este organizată

în tabele cu indici auxiliari, tabela cu indici
principali şi un index alfabetic de subiecte, după
următoarea schemă:
REPANOVICI
Tabele auxiliare
REPANOVICI
Secţiunea II. Indici auxiliari analitici (speciali)
II(a) Serii cu liniuţă
II(b) Seria cu punct zero
II(c) Seria cu apostrof
REPANOVICI
Clasificarea zecimală universală concepe totalitatea
cunoştinţelor umane ca o singură unitate, împărţită în
zece mari clase.
REPANOVICI
Pentru simplificare, se procedează la suprimarea
lui 0, (0 întregi virgulă), dar rămâne subînţeles şi
simbolurile au valoare de numere zecimale.
Fiecare din aceste clase se divide, după principiul
zecimal, în zece diviziuni, indicele de clasificare
cuprinzând două cifre, obţinute prin adăugarea la
indicele de clasificare al clasei respective, a uneia
din cifrele 0 … 9.
Fiecare diviziune reprezentată printr-un indice de
clasificare se subîmparte în alte zece subdiviziuni,
cărora li se atribuie indici de clasificare cuprinzând
trei cifre.
REPANOVICI
Tabele SEC-
ŢIU-
SEMNE TABELA /
SECŢIUNEA
SIMBOL
EXPRIMARE
ÎN
INDICI DENUMIRE GRAFIC
NEA CUVINTE
auxiliare Secţiunea 1.
SEMNE AUXILIARE COMUNE

Coordonare. + plus
Ia. Coordonare.
Adăugire
Extensie
Secţiunea 2.
/ până la
Extensie.
Secţiunea 1.
două
Relaţie :
puncte
SECŢIUNEA I simplă
Ib. Relaţie.
Secţiunea 2. paranteze
Subgrupare. [ ]
Subgrupare drepte
Fixarea ordinii
Secţiunea 3.
dublu două
Fixarea ::
puncte
ordinii
Ic. Indici auxiliari comuni de
=… egal
INDICI AUXILIARI
limbă
Id. Indici auxiliari comuni de paranteză
(0 …)
COMUNI
formă zero
Ie. Indici auxiliari comuni de loc (1/9) paranteză
If. Indici auxiliari comuni de
naţionalităţi (= …) paranteză egal
şi grupări etnice
Ig. Indici auxiliari comuni de timp “ … “ ghilimele
REPANOVICI
REPANOVICI
Clasificarea Zecimală Universală se utilizează
pentru:
clasificarea conţinutului tuturor tipurilor de

documente;
alcătuirea catalogului sistematic;
aranjarea publicaţiilor la raft.
consultarea catalogului sistematic în etapa de

regăsire a informaţiilor;
REPANOVICI
Avantajele Clasificării Zecimale Universale:
cuprinde totalitatea cunoştinţelor umane;
 permite extinderea diviziunilor sale, fără modificarea
structurii de bază, având la bază sistemul zecimal al
divizionării;
 asigură posibilitatea clasificării subiectelor variate,
având diferite grade de complexitate sau aspecte, prin
utilizarea indicilor auxiliari şi a combinării indicilor;
 asigură regăsirea informaţiilor cuprinse în
documentele clasificate;
este reactualizat permanent.
REPANOVICI
Dezavantajele Clasificării Zecimale Universale:
• rigiditatea structurii;
• dificultate în clasificarea noţiunilor noi rezultate
în urma cercetării şi dezvoltării ştiinţei şi tehnicii.
REPANOVICI
CLASIFICAREA ZECIMALĂ DEWEY (1876)
Bibliologul american, Melville Louis Kossuth
(1851-1931), cunoscut sub numele de Melvil
Dewey, în anul 1876, a conceput, pe baza
modelului de clasificare al lui William Torrey Harris,
un tabel de clasificare destinat fondului de publicaţii
al bibliotecii.
Lucrarea a apărut, fără numele autorului, sub titlul „A
Classification and Subject Index for Cataloguing and
Arranging the Books and Pamphlets of a Library” (O
clasificare şi un index de subiecte pentru
catalogarea şi aranjarea cărţilor şi broşurilor unei
biblioteci).
REPANOVICI
PRINCIPIILE CLASIFICĂRII ZECIMALE DEWEY:
 universalitate – cuprinde totalitatea

cunoştinţelor umane cunoscute în toată
lumea;
 divizionare zecimală – împărţirea în zece clase
a domeniilor cunoaşterii;
 ierarhizare – fiecare din cele zece clase se
împarte în alte zece clase prin diviziuni
progresive, de la general la particular,
rezultând o serie de indici ierarhizaţi.
REPANOVICI
Structura Clasificării Zecimale Dewey:
Diviziunile principale ale Clasificării Zecimale
Dewey sunt:
REPANOVICI
AVANTAJELE CLASIFICĂRII ZECIMALE DEWEY
are aplicabilitate practică;

instrument de regăsire a informaţiilor;
permite ordonarea documentelor în
funcţie de conţinutul lor.
REPANOVICI
DEZAVANTAJELE CLASIFICĂRII ZECIMALE
DEWEY
1. structură rigidă de ierarhizare a noţiunilor;

2. nu permite reprezentarea relaţiilor dintre subiecte
şi a domeniilor interdisciplinare;
3. forma liniară de realizare a indicilor, grupaţi câte
trei şi delimitaţi printr-un singur punct şi spaţii mici
creează dificultăţi de citire.
REPANOVICI
CLASIFICAREA CUTTER (1879)
Realizată în anul 1879 de către bibliologul
american C.A. Cutter
A considerat că o clasificare zecimală are o
serie de deficienţe, cum ar fi:
• baza cifrică de codificare are un caracter limitat;
• neconcordanţa dintre clasificarea de bibliotecă şi
clasificarea ştiinţelor;
• distribuirea claselor nu are o succesiune logică .
REPANOVICI
În schema sa de clasificare, C.A. Cutter şi-a
propus următoarele îmbunătăţiri:
 utilizarea indicilor ierarhici alfabetici, alcătuiţi
din litere mari în combinaţie cu literele mici ale
alfabetului latin;
 clasificarea de bibliotecă are la bază
clasificarea ştiinţelor pe principiul dezvoltării
evolutive a naturii;
 distribuirea claselor urmează o succesiune
logică.
REPANOVICI
Schema de clasificare Cutter cuprinde următoarele
diviziuni de bază (indici principali):
A Lucrări cu caracter general
B Filosofie
C Creştinism şi iudaism
D Istoria bisericii
E Biografii
F Istorie
G Geografie şi călătorii
H Ştiinţe sociale
I Demotică. Sociologie
J Conducere de stat
K Legislaţie ş.a.m.d.
REPANOVICI
L Ştiinţe şi arte împreună
M Istoria ştiinţelor naturii
N Botanică
O Zoologie
Q Medicină
R Arte aplicate. Tehnică
S Arta construcţiilor (tehnică şi construcţii)
T Manufactură şi meserii
U Artă militară
V Distracţii, sport, jocuri, festivităţi
W Artă
X Filologie
Y Literatură engleză şi americană
Z Arta cărţii
REPANOVICI
Clasificarea Cutter cuprinde tabele ale
indicilor auxiliari de formă şi ale indicilor
auxiliari geografici .
Clasificarea Cutter prezintă următoarele
particularităţi:
REPANOVICI
 asigură aşezarea documentelor în rafturi, în ordine
sistematică. În cadrul fiecărei diviziuni ale clasificării,
documentele sunt aranjate în ordinea alfabetică a
autorilor sau a titlurilor. C.A. Cutter a creat „Tabele
de autor” şi lista alfabetică a silabelor. Lista
alfabetică a silabelor reprezintă o ordonare
alfabetică a silabelor cărora li s-a atribuit un număr
de ordine. „Tabelele de autori” se compun din prima
literă a numelui şi numărul de ordine al primei silabe
din lista alfabetică a silabelor care încep cu litera
respectivă.
REPANOVICI
 este utilizată în biblioteci de diferite mărimi, cu
fonduri de documente cuprinse între 100  zeci
de milioane de volume. Acest fapt se realizează
prin aceea că au fost create variante pentru
aceleaşi clase de bază, prin fracţionarea
diviziunilor clasei respective.
REPANOVICI
BIBLIOGRAFIILE
liste de referinţe bibliografice/lucrări referitoare

la un anumit subiect, domeniu sau persoană,
obţinută ca urmare a culegerii, descrierii şi
clasificării unor documente;
nu localizează documentele la care fac referire,
semnalează doar existenţa lor.
REPANOVICI
Tipuri de bibliografii:
Bibliografie analitică: cuprinde descrieri

bibliografice ale documentelor însoţite de
adnotări;
Bibliografie ascunsă: inclusă intr-o anumită
lucrare;
Bibliografie cumulativă: adaugă periodic
bibliografii publicate anterior;
Bibliografie curentă: semnalează permanent
publicaţiile
Prof.dr.ing.Angela
pe măsura CURS1
apariţiei lor; 51
REPANOVICI
Bibliografie de bibliografii: semnalează
bibliografiile apărute în legătură cu un anumit
subiect;
Bibliografie de recomandare: semnalează unei
anumite categorii de utilizatori, publicaţiile
apărute într-un anumit domeniu;
Bibliografie deschisă: semnalează documente,
pe măsura găsirii lor, pe o anumită temă;
Bibliografie generală: semnalează toate
categoriile de publicaţii, indiferent de tematica
lor;
REPANOVICI
Bibliografie naţională: semnalează publicaţiile
apărute pe teritoriul unei ţăr isau scrise ăn limba
ţării respective, indiferent de locul apariţiei lor,
precum şi publicaţii străine privitoare la ţara şi
poporul respectiv;
Bibliografie pe temă: semnalează publicaţii
referitoare la o anumită temă;
Bibliografie retrospectivă: semnalează
publicaţiile apărute într-o perioadă de timp;
REPANOVICI
Bibliografie selectivă: semnalează numai
publicaţiile considerate mai importante din
anumite puncte de vedere;
Bibliografie specială: semnalează publicaţii
aparţinând unui singur domeniu, tratând un
singur subiect sau având o anumită destinaţie.
REPANOVICI
INDEXURILE
liste ordonate de chei de acces utilizate în

structurarea informaţiei dintr-un text dat, pentru
regăsirea ei rapidă;
este un îndreptar sistematic la textul uneia sau
mai multor publicaţii, constând dintr-o listă de
termeni (nume, autori, subiecte dintr-un anumit
domeniu, denumiri geografice etc.) cu indicaţia
locului unde se găsesc în publicaţiile respective.
REPANOVICI
Tipuri de indexuri:
Index alfabetic: ordonează alfabetic vedetele de

autor, titlu etc.
Index cumulativ: combină poziţiile vedetelor noi
cu cele publicate anterior pentru a forma o listă
unificată
Index de autori: cuprinde vedetele constituite din
numele autorilor ( nume de persoane sau
colectivităţi), menţionate în una sau mai multe
publicaţii;
REPANOVICI
 Index de brevete: cuprinde brevete, ordonate
alfabetic pe ţări, respectiv cronologic după numerele
lor de înregistrare;
 Index de citări: cuprinde lucrări citate însoţite de
lucrările care o citează, utilizând drept vedete numele
autorilor lucrărilor care o citează;
 Index de subiecte: ordonează sistematic vedetele
de subiect caracteristice conţinutului uneia
sau mai multor publicaţii
 Index sistematic: ordonează vedetele după
subdiviziuni cu structură ierarhică, corespunzătoare
domeniului respectiv
REPANOVICI
ÎMPRUMUTUL INTERBIBLIOTECAR
– Împrumutul interbibliotecar este serviciul prin care

o bibliotecă obţine de la o altă bibliotecă anumite
documente inexistente în colecţiile proprii, în scopul
asigurării dreptului fundamental al cetăţeanului la
informaţie.
– Împrumutul interbibliotecar este de tip intern, când
se efectuează între bibliotecile sistemului naţional
de biblioteci, şi de tip internaţional, când se
desfăşoară între bibliotecile româneşti şi bibliotecile
străine.
REPANOVICI
– Acordurile de împrumut se încheie între instituţia care
împrumută documentele, denumită bibliotecă furnizoare,
şi instituţia care primeşte, sub formă de împrumut,
documentele, denumită bibliotecă beneficiară.
– Împrumutul interbibliotecar cuprinde toate tipurile de
documente, cu excepţia celor prevăzute în art. 3 din
Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului
cultural naţional mobil, cu modificările şi completările
ulterioare, a documentelor fragile sau voluminoase,
precum şi a celor solicitate frecvent pentru lectură în
cadrul bibliotecii furnizoare.
– Biblioteca furnizoare decide în toate cazurile dacă
documentul solicitat poate fi împrumutat.
REPANOVICI
– Documentele exceptate de la împrumut în
condiţiile art. 7 pot fi transmise de către biblioteca
furnizoare sub formă de copie, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
– Costurile multiplicărilor şi al expediţiei se suportă
de către utilizatori.
– Perioada de împrumut se stabileşte de către
biblioteca furnizoare.
– Împrumutul se realizează pe baza cererii de
împrumut intern sau de împrumut internaţional, care
este un formular standardizat.
REPANOVICI
CERERE DE ÎMPRUMUT INTERBIBLIOTECAR
FORMULARUL A Numărul cererii
Adresa bibliotecii furnizoare Data limită până la care documentul este aşteptat
Trimiteţi formularele B şi C bibliotecii
Cota
Împrumut Fotocopie Transmisie electronică

X
Reţineţi formularul A
Răspuns
furnizoare.
Cărţi: Autor, titlu – Publicaţii seriale: Titlu, titlul şi autorul articolului

Volum / fascicol inexistent în colecţii
F
i Inexistent în catalogul bibliotecii noastre
F
g
iu
F
gr Indisponibil pentru împrumut
iu
e
F
gr
Loc de publicare Editura Indisponibil. Reveniţi cu o nouă cerere
iu
e4 după data de ……………………………
Vol.A Nr. Pagini ISBN/ISSN gr
n u
e3 Data restituirii …………………………..
rF
e2
Ediţie Sursa bibliografică i Documentul va fi consultat numai în
g sala de lectură
1u
F
r
i
Adresa bibliotecii beneficiare e
g
u Declarăm că această publicaţie nu va fi
5 utilizată decât pentru cercetare şi studiu
r
e
6
Semnătura
Data
REPANOVICI
Resurse electronice folosite în
cercetarea ştiinţifică
Servicii oferite prin consultarea

bazelor de date stocate în sistemul
propriu al bibliotecii (accesul on-line al
publicului la cataloagele electronice
OPAC).
REPANOVICI
OPAC (Open Public Acces Catalog)
OPAC-ul este o bază de date bibliografică
gestionată de un soft care asigură
îndeplinirea tuturor funcţiilor pe care le
realizează sistemul tradiţional de
catalogare al bibliotecii. Acesta este
rezultatul muncii colective din bibliotecă
(achiziţie, catalogare, indexare, clasificare,
stocare), oferind utilizatorului informaţiile
dorite.
REPANOVICI
Catalogul conţine fişierele bibliotecii pe care
utilizatorii le pot consulta rapid, având
posibilitatea combinării mai multor criterii
de căutare (titlu, autor, date de publicare,
limba de redactare a materialului, cuvânt
din titlu etc.). Reflectând colecţiile unei
biblioteci, include informaţii asupra unei
varietăţi de discipline şi subiecte.
Înregistrările din catalog conţin în general
numai informaţii bibliografice, mai rar sunt
însoţite de abstracte.
REPANOVICI
OPAC-ul permite accesul on-line al publicului
la baza de date a catalogului, în scopul
verificării anumitor aspecte legate de un
document: dacă în fondul bibliotecii există o
anumită lucrare şi în aceste condiţii să
obţină toate informaţiile privitoare la
aceasta (repartiţie, date de publicare, dacă
este sau nu disponibilă pentru împrumut,
dacă softul de bibliotecă include şi modulul
de circulaţie).
REPANOVICI
REPANOVICI
Pe site-ul Bibliotecii se poate accesa atât
catalogul on-line la adresa
http://193.254.231.34/scripts/AfwIInq.dll
REPANOVICI
Cât şi cataloagele on-line ale altor biblioteci
universitare la
http://weby.unitbv.ro/faculties/biblio/ro/catalog.html
REPANOVICI
De asemenea, pe site apar şi câteva cărţi electronice
http://weby.unitbv.ro/faculties/biblio/ro/carti_el.htm
REPANOVICI
REPANOVICI
Numai bibliotecarului îi place să caute,
utilizatorului îi place să găsească.
 Un punct de acces pentru căutare:
de la documente tradiţionale până la documente

full-text, de la descrieri bibliografice până la resurse
Internet
REPANOVICI
REPANOVICI
BAZE DE DATE
• Baze de date abonate
Zentralblatt MATH reprezintă cel

mai complet serviciu de sinteză
documentară şi rezumate analitice
utilizate în lume în domeniul
matematicilor pure şi aplicate.
REPANOVICI
Baza de date Zentralblatt MATH
cuprinde peste 2 milioane de intrări,
extrase din mai mult de 2300 de
publicaţii seriale şi ziare, şi acoperă
perioada cuprinsă din 1868 pînă în
prezent, prin integrarea recentă a
bazei de date Jahrbuch (JFM).
Intrările sunt clasificate în
conformitate cu Schema de
Clasificare în domeniul
Matematicilor (MSC 2000).
REPANOVICI
SPRINGERLINK
Baza de date SpringerLink conţine titluri on-

line la revistele editate de editurile Springer
Verlag, Kluwer Academic Publishers, Urban
and Vogel, Steinkopff si Birkhäuser. Conţine
mai mult de 1250 titluri de reviste online şi în
jur de 2500 cărţi din colecţtia de cărţi online a
editurii.
REPANOVICI
Oferă:
acces full-text la revistele abonate pentru

anul 2005, plus întreaga colecţie disponibilă
din urmă;
număr nelimitat de utilizatori;
abonaţii vor fi proprietari pe full-textul
revistelor abonate în anul abonării;
SpringerLink vă oferă acces rapid, 24 de ore
din 24.
REPANOVICI
SpringerLink este unul din liderii mondiali
în ceea ce priveşte serviciile online pentru
cărţi şi reviste din domeniul tehnic, ştiinţific
şi medical (STM).
SpringerLink este o resursă perfectă de
informaţii pentru cercetătorii din domeniul
academic, profesori, studenţi.
Noua pagină de web SpringerLink oferă
funcţionare neîntreruptă şi o calitate de
necontestat a informaţiilor.
REPANOVICI
În cadrul SpringerLink se poate face căutare
după:
cuprins
cuvinte cheie,
autori,
titlu revistă.
REPANOVICI
Principalele domenii în care Springerlink
oferă titluri spre consultare on-line sunt:
Chemical Sciences
Computer Science
Economics
Engineering
Environmental Sciences
Geosciences
REPANOVICI
Life sciences
Law
Mathematics
Medicine
Physics and Astronomy
REPANOVICI
R e p a r t iz a r e a t it lu r ilo r de r e v is t e pe
d o m e n iile m ai sus m e n ţ io n a t e e ste
u rm ă to a re a :
T itlu r i p e d o m e n ii
56
77 50
34
C h e m ic a l S c ie n c e s
200 66 C o m p u t e r S c ie n c e
E c o n o m ic s
E n g in e e r in g
E n v ir o n m e n t a l S c ie n c e s
G e o s c ie n c e s
47 Law
L if e S c ie n c e s
M a t h e m a t ic s
M e d ic in e
P h is ic s a n d A s t r o n o m y
60
80 6
140
REPANOVICI
În cadrul bazelor de date
Springerlink se distinge în mod absolut
cel mai mare conţinut on-line de date
care pot fi interogate prin cuvinte cheie.
Cu ajutorul acestuia, utilizatorul poate
găsi răspunsuri la întrebările sale
dintr-un spectru larg de subiecte, de la
genealogie şi până la ultimele
descoperiri tehnico-ştiinţifice.
REPANOVICI
O altă bază de date abonată este HINARI
– Health InterNetwork Access to
Research Initiative
Baza de date HINARI oferă, în codiţii

deosebit de avantajoase - gratuit sau la
preţ foarte mic, acces la reviste medicale
de renume în domeniul biomedical şi
ştiinţe conexe instituţiilor non-profit
din ţările în curs de dezvoltare.
REPANOVICI
HINARI a fost lansat în ianuarie 2002
cu un număr de 1500 de reviste
provenind de la 6 editori principali:
Blackwell, Elsevier Science, Harcourt
Worldwide STM Group, Wolters
Kluver International Health &
Service, Springer Verlag şi John
Wiley. Alţi 22 de editori s-au alăturat
acestei iniţiative în mai 2002, ridicând
numărul de reviste la peste 2000.
REPANOVICI
What is Scopus?
Focused 14,000 titles

web STM &
information Social
World’s sciences
Largest
Abstracts
Database
Academic 4,000
library publishers
sources
12
REPANOVICI
Ce sunt bazele de date ?
Sunt pachete de informaţii, instrumente şi
servicii ce oferă noile descoperiri din toate
domeniile de specialitate. Bazele de date
se prezină în format electronic, fiind
stocate pe un suport electronic (CD-ROM)
sau accesibile prin intermediul
Internetului. Ele oferă reviste, ziare, chiar
şi cărţi din numeroase domenii de
specialitate.
REPANOVICI
Ce cuprind bazele de date?
 Sute de jurnale şi reviste prestigioase de

specialitate, inclusiv o arhivă cu numerele
respectivelor periodice din anii anteriori.
• Mii de articole complete, originale şi/sau
revizuite, rezumate, recenzii, grafice, imagini,
hărţi, figuri, descrierea revistelor, date
bibliografice, conexiuni către alte articole sau
baze de date corelate etc;
REPANOVICI
• Posibilitatea de căutare mult mai facilă a informaţiei,
prin diverse chei de căutare (după titlu, domeniu,
cuvinte, an de publicaţie, autor etc);
• Domenii de specialitate vaste, cu multiple subdomenii
şi ramuri;
• Posibilitatea de a descărca, stoca şi imprima informaţia
sau de a o vizualiza pe CD-uri;
• Interogări diverse pentru noutăţile publicate dintr-un
anumit domeniu (se poate chiar programa ca automat
să primiţi e-mailuri când apare un articol dintr-un
anumit domeniu pe care îl stabiliţi dvs.)
REPANOVICI
Cine şi cum utilizează
bazele de date ?
• Orice persoană aflată în instituţia respectivă (bibliotecă,
universitate, organizaţie), în faţa calculatoarelor
disponibile pentru accesare, se conectează la baza de
date printr-o parolă.
• Orice persoană din afara instituţiei nu se va putea
conecta la această bază de date, chiar dacă a accesat în
interiorul instituţiei baza de date, sau dacă cunoaşte
parola;
• Accesul la baza de date se poate face concomitent de
către mai mulţi utilizatori din instituţie, cât şi
concomitent cu alţi utilizatori care au achiziţionat aceste
baze de date, fără a întâmpina dificultăţi de accesare.
REPANOVICI
Nu în ultimul rând, bazele de date
asigură platforma necesară studiului
mai multor persoane deodată, în baza
aceluiaşi material bibliografic şi oferă
acestora instrumente unice de
procesare, arhivare, exploatare a
textelor dorite.
REPANOVICI
Evaluarea bazelor de date
Bazele de date sunt produse

sofisticate care ajută însă procesul
academic dar şi biblioteconomic
asigurând calitatea cercetărilor şi
rapiditate în ajungerea informaţiei
la utilizatorul final.
REPANOVICI
Evaluarea bazelor de date cuprinde
următoarele analize:
• analiza facilităţilor oferite de interfaţa grafică
• analiza conţinutului
• analiza potenţialului de utilizare
• analiza contului de administrare
• analiza tehnică a propriilor resurse
• analiza factorului local.
REPANOVICI
Analiza facilităţilor oferite de interfaţa grafică:
Interfaţă intuitivă şi prietenoasă cu utilizatorul
Posibilităţi simpliste de căutare
Căutare avansată cu interrelaţionarea surselor în
care se produce căutarea
Facilităţi oferite în crearea bibliografiilor
Utilizatorii pot forma cu ajutorul acestei baze de
date o comunitate de studiu/cercetare
Pagina de rezultate oferă destule informaţii pentru
 a decide care articole sunt interesante de
deschis
rafinarea/selecţia rezultatelor
 a oferi sugestii de căutare.
REPANOVICI
Modalităţi de vizualizare a articolelor disponibile
Posibilitatea utilizatorului de a merge în

interiorul subiectelor îndeajuns de mult la
investigarea bazei de date prin libera navigare
Modalitatea în care este făcută indexarea
Posibilitatea traducerii interfeţei şi în alte limbi .
REPANOVICI
Analiza conţinutului
Media indicelui de impact a


revistelor conţinute în baza de date
Acoperirea domeniilor

Publicaţiile conţinute în baza de

date sunt periodice şi non-periodice
Media numărului de cuvinte din

rezumatele articolelor
Dublarea conţinutului bazei de date

online prin livrarea acestuia pe Cd-
uri
Prof.dr.ing.Angela
REPANOVICI
CURS1 95
Producătorul a păstrat standarde cunoscute (ex.
Ulrich) privind jurnalele academice si jurnalele non-
academice (ex. magazine / trade publications)
Dublarea categoriilor de articole non-periodice prin
citarea unor surse asemănătoare
Acoperirea arhivei revistelor cuprinse
Numărul publicaţiilor cuprinse cu text integral
Numărul publicaţiilor conţinând text integral “activ”
Numărul publicaţiilor cu text integral supuse
vreunei forme de embargo
Perioadele
Prof.dr.ing.Angela
de embargo. CURS1 96
REPANOVICI
Analiza potenţialului de utilizare:
• aria de acoperire a bazelor de date;
• numărul de utilizatori acceptat concomitent;
• posibilitatea transmiterii multiple a
articolelor cu text integral, pe e-mail;
• asigurarea accesului pe bază de parolă pentru
utilizatorii pe care un abonat îi împuterniceşte
cu un astfel de acces;
• posibilităţile de promovare a bazei de date în
rândul potenţialilor utilizatori.
REPANOVICI
Analiza contului de administrare
 facilităţile de particularizare;
 modul de generare a statisticii de utilizare;
 statisticile de utilizare să ofere date privind
diferite categorii de utilizatori;
 gradul de securizare al contului de
administrare.
REPANOVICI
Analiza tehnică a propriilor resurse:
 infrastructura instituţiei trebuie să valorifice
cât mai mult baza de date şi facilităţile acesteia;
 posibilităţile de legare a bazei de date la alte
resurse electronice pe care instituţia le poate
accesa;
 configuraţia reţelei instituţiei şi posibilitatea
acesteia de a suporta implementarea bazei de
date;
 promovarea bazei de date prin mijloacele
tehnice proprii;
 suportul
Prof.dr.ing.Angela
REPANOVICI
tehnic oferit de producător.
CURS1 99
Analiza factorului local:
• reprezentantul producătorului/editorului în
România;
• materiale oferite în limba română;
• responsabilul de contract;
• îndatoririle responsabilului de contract;
• responsabilitatea training-ului utilizatorilor;
• timpul de răspuns la o întrebare din partea
beneficiarului.
REPANOVICI
Bazele de date:
 nu pot îndeplini în totalitate cerinţele
utilizatorilor;
 producătorii / editorii subliniază întotdeauna
aspectele care îi avantajează;
 numai analizele amănunţite reliefează unele
dezavantaje ale bazelor de date;
 beneficiarul trebuie să aibă libertatea de a
efectua propria analiză privind oportunitatea
abonării la o anumită bază de date care să
răspundă cerinţelor sale de informare.
REPANOVICI
Căutare avansată în Internet
Cele trei categorii ale resurselor generale

de căutare ale Internetului sunt:
Utilitarele de căutare: Acestea sunt nişte
baze de date ce indexează / clasează paginile
Web-ului sau titlurile de pagini. Cu ajutorul
utilitarelor de căutare puteţi să scrieţi întrebarea
în "search box"(cutia se căutare), apoi faceţi click
pe "search"(căutare) sau ceva asemănător aşa ca
"go get it".
REPANOVICI
Întrebările sunt compuse din cuvinte-cheie care
întotdeauna descriu tematica a ceea ce căutaţi.
Când căutaţi cu ajutorul cuvintelor-cheie, utilitarul
de căutare încearcă să potrivească cuvintele-cheie
cu cuvinte pe care le conţine în baza sa de date.
Rezultatele căutării de obicei sunt arătate pe o
pagină aparte care va apare pe ecran. Numărul
de situri Web găsite de utilitarul de căutare
variază de la câteva pagini până la zeci de mii.

REPANOVICI
Utilitarele de căutare îşi înnoiesc baza de date prin
intermediul păianjenilor electronici. Aceşti Web
păianjeni electronici caută permanent pagini ce ar
putea fi adăugate la baza de date de pagini Web
deja existente. Atunci când păiangenul identifică
un site care încă nu a fost indexat \ clasat, el îl
adaogă la baza sa de date care frecvent conţine
titlul paginii, adresa pentru Internet (URL), oricare
pagină adăugată, şi o porţiune a textului respectiv.

REPANOVICI
Deşi păiangenii lucrează constant, mai sunt încă
milioane de pagini în Web care trebuie să fie
revăzute, iată de ce vă va lua mult timp căutarea
unui site nou.
Persoanele care îşi creează propriile lor Web site-
uri, încep să-şi ofere informaţia despre propriile lor
pagini pentru a căuta în direct utilitarele de
căutare. Există un număr de utilitare de căutare
care le puteţi utiliza în Internet. Drept exemple de
utilitare de căutare pot servi: Excite, Alta Vista,
Hotbot, Infoseek, Lycos, WebCrawler şi
Open Text Index.
REPANOVICI
Drept exemple de directori de situri pot servi
următoarele:
Looksmart,
Yahoo,
The World Wide Web Virtual Library
The Argus Clearinhouse.
Căutarea cu ajutorul cuvintelor-cheie este de
asemeni o opţiune pentru directorii siturilor.

REPANOVICI
Utilitarele de căutare editate:
Aceste utilitare de căutare adaugă selectiv
materiale la baza de date şi revede siturile
bazate pe conţinut. Ele pot alege excluderea
siturilor ce conţin materiale inacceptabile, sau
pot accepta doar situri, pe care ele le
consideră potrivite. Utilitarele de căutare
utilizează o varietate de criterii pentru a
selecta siturile, incluzând calitatea materialului
şi cantitatea acestui material. Drept exemplu
de utilitar de căutare editat poate servi
Magellan.
REPANOVICI
Indicaţii privind căutarea
Căutarea în Web a informaţiei ce ţine de o

temă specifică câte o dată poate fi un proces
destul de problematic. Cauza acestui lucru
poate fi volumul complet al materialului care
este căutat în Internet. Este la fel de
important să reţinem că pentru o căutare
eficientă, este nevoie să alcătuim corect
întrebarea, lucru care necesită o oarecare
practică.
REPANOVICI
Dacă nu găsiţi informaţia necesară într-un utilitar,
va trebui să reformulaţi întrebarea sau să fiţi mai
explicit în ceea ce priveşte alcătuirea întrebării, şi
apoi căutaţi din nou.
Câteva alte reguli generale prezentate mai jos vă
pot ajuta la căutarea informaţiei dumneavoastră
în Internet.

REPANOVICI
Formulaţi întrebări cât mai scurte şi
utilizaţi cuvinte-cheie. Este necesar de a
reţine faptul că un calculator, nu o persoană,
va analiza aceea ce a-ţi supus examinării /
cercetării. Supunând cercetării întrebări
lungi ca “Aş vrea să ştiu care este cel mai
mare munte din lume” va zăpăci cercetările
utilitarului de căutare şi va duce la rezultate
neplăcute. O formulare de întrebare mult
mai efectivă poate fi “cel mai înalt munte
lume”.

REPANOVICI
Utilizaţi "+" sau "-" pentru a include
sau a exclude cuvinte din rezultatele
căutării.
• +: (plus) Utilizaţi acest semn pentru a
indica cuvintele ce trebuie să fie incluse
în rezultatele căutării. De exemplu, dacă
scrieţi +billiard +reguli, veţi obţine
regulile jocului. Marcaţi fiecare cuvânt
corespunzător. De exemplu, dacă tipăriţi
billiard +reguli, toate documentele găsite
vor conţine cuvântul "reguli" dar nu şi
cuvântul billiard.
REPANOVICI
2. -: (minus) Utilizaţi acest semn pentru a
indica cuvintele care doriţi să fie excluse
din rezultatele căutării. De exemplu, dacă
căutaţi +billiard –echipament,
documentele care includ cuvântul
echipament nu va apărea pe ecran.
Între "+", "-" şi cuvânt nu trebuie să fie
lăsat spaţiu. De exemplu…….+billiard,
nu……
+ billiard.

REPANOVICI
Utilizaţi operaţiile logice pentru a vă
formula întrebarea: Cele mai frecvent
întrebuinţate operaţii logice sunt enumerate
mai jos.
1. Sau (or): Dacă întrebarea dumneavoastră
conţine mai mult de un cuvânt, utilitarul de
căutare automat consideră că
dumneavoastră căutaţi orice cuvânt din
cuvintele tipărite. De exemplu, pentru a
găsi documente ce conţin cuvântul
“pisică” sau “motănaş”, scrieţi: pisică ori
(sau) motănaş.
REPANOVICI
2. Şi (and): Folosind “şi” înseamnă că
utilitarul de căutare va căuta documente
ce conţin fiecare cuvânt din întrebare. De
exemplu, pentru a găsi documente ce
conţin cuvintele "wizard", "oz" şi "film",
scrieţi: wizard and(şi) oz and film.

REPANOVICI
3. Nu (not): Se utilizează “nu” atunci
când doriţi să excludeţi un cuvânt
specific. Spre exemplu, întrebarea
“pictorii impresionişti not (nu)
Cezanne” cere utilitarului de căutare
să elimine orice sit care conţine
cuvintele Cezanne, însă să expună
prezenta legăturile ce conţin fraza
“pictorii impresionişti”.

REPANOVICI
4. * (asteriscul): Un asterisc îndeplineşte
funcţia de lărgire a rădăcinilor. Plasaţi un
asterisc ”*” la sfârşitul cuvântului pentru a
găsi toate cuvintele ce încep cu literele
tipărite. Spre exemplu, căutând
“România”, el creează legături cu paginile
web cu cuvintele “România”, ”Român”,
”Români”.

REPANOVICI
5. ( ): Parantezele vă permit să combinaţi
termenii pe care îi căutaţi. Cuvintele sunt
grupate împreună, dar nu aveţi
posibilitatea de a căuta o fraza.
Parantezele asigură utilizarea
operaţiunilor logice acolo unde doriţi
Dumneavoastră. De exemplu, dacă
doriţi să găsiţi informaţie despre oraşele
Fairbanks si Anchorage din Alaska, veţi
tipări: Alaska şi (Anchorage sau
Fairbanks)

REPANOVICI
6. Adj (adiacent) Utilizaţi operaţiunea logică
"adj" dacă doriţi sa găsiţi documente în care
termenii apar unul lângă altul, în orice
ordine.
7. Near (linga): Când utilizaţi "near", termenii
pe care îi specificaţi în întrebare trebuie să
se afle la distanţă nu mai departe de 25 de
cuvinte unul de la altul. ( în Lycos)

REPANOVICI
8. Far (departe): Acest operator este opus
operatorului "near". Când utilizaţi "far", vor
fi găsite documentele în care termenii se
afla la o distanţă mai mare de 25 de
cuvinte unul de altul. (cu Lycos) "Far" se
utilizează foarte des împreună cu alte
expresii. De exemplu, puteţi să căutaţi
Plăcinta FAR Mere Not "Plăcinta cu mere"
şi veţi găsi pagini ce conţin ambele cuvinte
dar nu plăcinta cu mere.

REPANOVICI
9. Before (înainte): Acest operator
funcţionează foarte asemănător cu "and".
Unica deosebire este ca termenii trebuie
să apară în ordinea pe care o specificaţi,
dar pot să se afle la orice distanţă în
acelaşi document.
10. " ": Acest operator vă poate ajuta să
găsiţi o anumită frază. Pentru a găsi
documente care conţin fraza, utilizaţi
ghilimelele la începutul şi sfârşitul frazei
pe care o tipăriţi în cutia de căutare.

REPANOVICI
În tabelul de mai jos puteţi să vedeţi în ce
utilitare de căutare puteţi să utilizaţi
operatoarele logice.
Alta Hotbot Infoseek Lycos Magellan Web- Yahoo
Vista Excite
(ii) (i) (iii) (iv) crawler
+ x x x x x x x x
- x x x x x x x x
And (si) x x x x x x x
and not x x x
Not (nu) x x x
Or (sau) x x x x x x x
Adj x
(adiacent)
Before x
(inainte)
Far x
(departe)
REPANOVICI
Alta Excite Hotbot Infoseek Lycos Magellan Web- Yahoo
Vista
(ii) (i) (iii) (iv) crawler
Far x
(departe)
Near x x
(aproape)
() x x x x x
* x x x
"" x x x x x x
Language x x x
(lilmba)
Range of
Dates
x x x

REPANOVICI
i: operatoarele logice trebuie să fie scrise
cu litere mari, în caz contrar nu vor
funcţiona.
ii: + şi – nu pot fi utilizate la căutarea
avansată.
iii: Căutările în HotBot pot fi foarte
sensitive dacă cel puţin una din literele
cuvântului-întrebare este majuscula.
Dacă toate literele din cuvântul-întrebare
sunt minuscule, HotBot va ignora
afişarea rezultatelor necesare.
REPANOVICI
Deci, căutarea pentru "windows" va afişa
paginile ce vor conţine "windows", "Windows",
şi "WINDOWS" pe când o căutare ca
"Windows" va afişa pagini ce conţin
"Windows" şi nu "WINDOWS". Pe lângă cele
menţionate, pentru ca operatoarele logice să
funcţioneze în HotBot, este necesar să
selectaţi "Boolean phrase" din meniul "all the
words".
iv. Operatoarele logice trebuie să fie înscrise
cu majuscule, de altfel nu vor funcţiona.

REPANOVICI
Alte Moduri de Performare a Căutărilor
Avansate
Unele utilitare de căutare vă oferă posibilitatea
de a implementa o căutare avansată prin
intermediul selectării opţiunilor din meniurile
existente sau prin clicul butoanelor radio.
Aceste opţiuni pot fi foarte uşor de folosit,
fiindcă permit căutarea avansată fără intrarea
în operatoarele logice, mai curând, utilitarele de
căutare cer specificarea parametrilor de
cercetare şi în mod automat va aplica o
mulţime din aceşti parametri.
REPANOVICI
Deci, puteţi implementa o căutare avansată
doar luând o serie de decizii bazate pe
informaţia pe care încercaţi să o găsiţi.
Lycos este un exemplu de utilitar de căutare
care vă oferă posibilitatea performării
cercetărilor avansate. Mai jos apare un
exemplu de sortimente/alternative de căutare
posibile găsite prin intermediul utilitarului de
căutare Lycos.

REPANOVICI
• Any of the words (oricare din cuvinte): Din
meniu selectaţi "Any of the words" şi oricare din
termenii de căutare ar trebui să apară pe
Paginile Web căutate de dumneavoastră. Spre
exemplu, dacă sunteţi în căutarea "Chico
Zeppo", lista rezultatelor cercetării poate include
documente menţionând doar unul dintre faimoşii
fraţi. Însă veţi observa că documentele
referitoare la ambi vor fi mai spre sfârşitul listei.

REPANOVICI
• Natural Language Query (Întrebarea
naturală): Această opţiune permite adresarea
întrebărilor ce necesită răspunsul exact aşa
cum aţi dori să-l primiţi în urma unei
conversaţii cu o altă persoană. Drept exemplu
de o astfel de întrebare va poate servi: Cine
este preşedintele României? Pentru ca Lycos
să vă ajute în căutarea paginilor ce ar putea
răspunde la întrebare, dumneavoastră veţi
tipări: Cine este preşedintele României? în
cutia menită cuvintelor-întrebare iar apoi veţi
selecta Natural Language Query din meniu.

REPANOVICI
•Exact Phrase (fraza exactă): Atunci când
selectaţi opţiunea "Exact Phrase" din meniu,
cuvintele pe care le specificaţi trebuie să
apară alăturat/învecinat şi însăşi ordinea de
cuvinte este specificată de dumneavoastră.
Spre exemplu, fraza "Măr Unt" va separa
reţetele Măr Unt de cele care pur şi simplu vor
conţine aşa ingrediente "Măr şi Unt". Fraza
Exactă este utilizată în cazul când sunteţi în
căutarea numelor proprii.
• Advanced Options (Opţiuni Avansate)

REPANOVICI
Look for (Caută) O serie de butoane radio va
permite selectarea tipurilor de documente sau
fişiere pe care doriţi să vi le afişeze computerul.
Există însă posibilitatea ca utilitarul să caute
orice conţinut, însă puteţi selecta imaginile
ţintă, sunetele, reţetele, Topul 5% din sumarele
Lycos, paginile Web personale sau informaţia
din Lycos City Guides.

REPANOVICI
Search the… (Căuta…) O altă cale de a
găsi informaţie referitoare la o anumită temă,
este de a căuta cuvintele-cheie în părţi
specifice ale paginii web sau doar în paginile
unui singur site. Dacă acele cuvinte cheie nu
există, Lycos va căuta documente ce vor
corespunde întrebărilor şi va căuta acele
documente în mai multe site-uri Web.
Butoanele radio autorizează următoarele
abordări alternative:

REPANOVICI
Title only: Concentraţi-vă numai asupra
paginilor care conţin frazele dumneavoastră de
căutare în denumirea paginii. Această abordare
funcţionează bine, deoarece majoritatea
webmaster-ilor se referă la tematica paginilor
din denumirile documentelor acestora.
URLs only: Această trăsătură se potriveşte
textului din URL-ul documentului. URL-ul
include numele serverului şi calea completă
spre document.

REPANOVICI
Selected Web site: Orientându-vă căutarea
spre un anumit site web este foarte util, în
cazul în care deja aveţi idee de tipul informaţiei
pe care vă aşteptaţi să o găsiţi la destinaţie.
Această opţiune vă permite să creaţi o
întrebare care va examina paginile numai în
acel domeniu al Internet-ului pe care îl
specificaţi. Puteţi indica fie denumirea
completă a site-ului (http://www.lycos.com/, fie
denumirea parţială (lycos).

REPANOVICI
Select a language: Puteţi limita lista
rezultatelor, specificând limba în care doriţi să
apară documentele.
Sort your results: Multe din căutările din Web
vă vor returna sute, chiar mii de rezultate. Pentru
a vă ajuta să găsiţi informaţia necesară, Lycos
vă permite să selectaţi rezultatele în aşa fel,
încât să primiţi informaţia cea mai relevantă în
partea de sus a foii. Aceasta poate fi făcut
utilizând opţiunea "relevancy controls".

REPANOVICI
Match all words: Această opţiune este setată
la High, ceea ce înseamnă că documentele
care conţin toţi termenii ceruţi de dvs. vor apare
la începutul listei cu rezultate.
Frequency of words: Această opţiune
compară frecvenţa unui cuvânt întâlnit într-un
anumit document, cu numărul mediu al
apariţiilor aceluiaşi cuvânt în fiecare document
găsit de Lycos.

REPANOVICI
Spre exemplu, dacă cuvântul "computer"
apare în mediu de 10 ori în toate documentele
din catalogul Lycos, atunci documentele în
care acelaşi cuvânt se întâlneşte mai puţin de
10 ori vor fi mai puţin relevante, pe când
documentele în care acest cuvânt se
întâlneşte mai mult de 10 ori vor fi mai
relevante. Prin sporirea importanţei acestei
opţiuni, paginile care se referă la termenii de
căutare pot fi plasate la începutul listei cu
rezultate.

REPANOVICI
Near beginning of text: Uneori persoanele
care crează site-uri web nu plasează textul
important în titlul sau denumirea
documentelor. Totuşi, este bine ca o pagină
web dedicată, spre exemplu, Premiilor
Oscar, să menţioneze numele statuii de aur
în primele aliniate ale textului. Sporind
importanţa acestei opţiuni, Lycos înţelege că
dvs. doriţi ca toate documentele care
corespund termenilor de căutare să apară
aproape de începutul listei cu rezultate.

REPANOVICI
Close Together: O mulţime de site-uri web
dedicate televiziunii pot conţine cuvintele
“Baywatch” şi "star" pe aceeaşi pagină. Dacă
sunteţi însă cointeresaţi în "the stars on
Baywatch," cele mai bune rezultate le veţi primi
dacă aceste două cuvinte se vor găsi unul lângă
altul. Ajustarea valorii pentru opţiunea dată indică
importanţa pe care o acordaţi apropierii termenilor
de căutare. Setând o valoare mai înaltă pentru
această opţiune, documentele corespunzătoare
vor apărea la începutul listei cu rezultate.

REPANOVICI
Această opţiune nu are efect atunci, când
selectaţi Exact Phrase din meniu sau când
căutaţi numai un singur cuvânt.
Appear in title: Lycos ştie când termenii

căutării apar în codul paginii web ca titlu.
Acesta este textul ce apare deasupra
meniului browser-ului dvs. Selectând o
valoare mai mare pentru opţiunea dată, Lycos
înţelege că sunteţi cointeresat în paginile web
în care textul introdus de dvs apare în titlu
sau denumire.
REPANOVICI
In Exact Order: Această opţiune caută
cuvintele care apar în ordinea în care le-aţi
introdus. Ea vă poate ajuta să găsiţi
informaţia exactă pe care o căutaţi
Lycos este o utilitară de căutare care permite
utilizarea meniurilor şi butoanelor radio pentru
a beneficia de opţiunile avansate de căutare.
Infoseek, Hotbot şi Yahoo includ opţiuni
avansate similare de căutare.

REPANOVICI
Secţiunile consultative “Help” a utilitarelor
de căutare: În general, utilitarele de căutare
dispun de secţiuni “Help” care vă oferă
informaţii referitoare la modul de construire a
unei întrebări. Informaţia din secţiunea “Help”
este, de multe ori, dedicată unei anumite
utilitare de căutare şi poate sau nu poate fi
aplicabilă altor utilitare de căutare. Informaţia
din tabelul de mai jos, cât şi informaţia despre
căutarea avansată cu Lycos a fost luată din
secţiunile help a utilitarelor de căutare.

REPANOVICI
Numele şi adresele celor mai populare utilitare de
căutare din web.
Related
 http://searchengineshowdown.com/
 http://infoseek.go.com/
Romania  http://magellan.excite.com/
 http://www.c4.com/
 http://www.rol.ro/  http://galaxy.einet.net/
 http://www.start.ro/  http://www.infohiway.com/
 http://www.h2.ro/  http://www.inference.com/
 http://www.mamma.com/
WWW  http://www.aaa.com.au/
 http://www.businesswebsource.com/
 http://www.yahoo.com/
 http://www.tribal.com/
 http://www.altavista.com/
 http://newtoo.manifest.com/
 http://www.goto.com/
 http://www.wwwomen.com/
 http://www.excite.com/
 http://www.askjeeves.com/
 http://www.savvysearch.com/
 http://www.alltheweb.com/
 http://netfind.aol.com/
 http://www.google.com/
 http://hotbot.lycos.com/
 The Argus Clearinghouse:
 http://www.lycos.com/
http://www.clearinghouse.net/
 http://www.webcrawler.com/
Prof.dr.ing.Angela CURS1 The World Wide Web Virtual Library:
142
REPANOVICI www.w3.org/vl/
Maşini de căutare a informaţiilor
în spaţiul Web
O maşină de căutare (search engine) poate fi

definită ca un produs software care caută după
un index şi oferă articolele găsite. Termenul
"Search Engine" este adeseori folosit pentru a
desemna şi alte componente cum sunt "Spider"
sau "Index", deşi acestea sunt componente
separate care lucrează împreună cu o maşină
de căutare.
REPANOVICI
O altă definiţie identifică o maşină de căutare
cu un server sau o colecţie de servere
dedicate indexării paginilor WEB din Internet,
stocării informaţiilor obţinute si furnizării de
liste de pagini care corespund unei anumite
interogări. Informaţiile de tip index sunt
generate în mod obişnuit de către componente
numite "Spider".

REPANOVICI
Exemple de maşini de căutare populare:
Altavista, Excite, Hotbot, Infoseek, Lycos,
Northern Light şi Webcrawler. O nota aparte o
face site-ul Yahoo care este un director, nu o
maşina de căutare. În acest sens, termenul
"Search Engine" este des folosit pentru a
descrie împreună şi directoare şi maşini de
căutare. În principiu, un director se bazează pe
o lista creată manual de adrese de pagini,
împărţite pe diverse domenii şi subdomenii.

REPANOVICI
O componentă "Spider" (păianjen) este un
program care scanează documente şi adaugă
informaţia culeasă într-un index. Indexul va
lega adresa documentului de cuvintele cheie
şi texul conţinut de document. Prin aceasta
pregăteşte de fapt informaţia pentru motorul
de căutare.

REPANOVICI
Procesul prin care un "Spider" navighează prin
spatul Web în căutarea paginilor pe care să le
indexeze poartă numele de "Spidering".
Succesul mai mare sau mai mic al acestei
operaţii determină performanţa (a se citi
acuratetea) unei maşini de căutare. Deoarece
spaţiul Web conţine o cantitate imensa de
informaţie şi, în plus, este foarte dinamic, un
program Spider nu poate niciodată să îşi încheie
activitatea.

REPANOVICI
Programele Spider vor face tot timpul un
compromis între numărul de pagini vizitate şi
acurateţea informaţiilor culese.
Denumirea care se mai foloseşte pentru a
desemna un "Spider" este aceea de "Robot".
Termenul "Robot" însă este mai general şi
acoperă, pe lângă "Spider"-i şi programele de tip
"Harvester", care extrag adrese de e-mail şi alte
date din paginile Web vizitate sau variate alte
sisteme de căutare inteligenţa în Web

REPANOVICI
Termenul "relevanta căutării" specifică cât de
apropiata este informaţia provenită din
documentul rezultat dintr-o căutare, vizavi de ceea
ce caută utilizatorul.
Cuvântul "Stemming" desemnează abilitatea unei
maşini de căutare de a include în interogare toate
prefixele cu înţeles de sine stătător ale cuvântului
căutat. Spre exemplu, dacă utilizatorul caută după
cuvântul "evenimentul" va primi în rezultat şi
căutarea după cuvântul "eveniment".

REPANOVICI
2. Lista cu cele mai utilizate maşini de căutare
 AltaVista - http://www.altavista.com/
AltaVista este una dintre cele mai vechi
maşini de căutare bazate pe inspectare
automată. Ea a fost lansată în decembrie
1995 de către firma Digital, apoi a trecut
în proprietatea firmei Compaq (care a
cumpărat Digital în 1998). La momenul
actual este controlat de compania CMGI.
Indexul de pagini Web al său este unul
dintre cele mai mari la momentul actual
şi, în plus, maşina implementează o serie
de comenzi de căutare foarte puternice.
AltaVista oferă de asemenea şi căutări pe
domenii specifice, spre exemplu: "news
search", "shopping search" sau
REPANOVICI "multimedia search".
Ask Jeeves - http://www.askjeeves.com/
Ask Jeeves este un serviciu de căutare
bazat pe intervenţia umană. Îşi propune
să direcţioneze utilizatorii către paginile
care corespund unor întrebări puse în
limbaj natural.

REPANOVICI
 Google - http://www.google.com/
La momentul actual Google este cea mai
utilizată maşină de căutare în Web. Ea oferă cea
mai vasta colecţie de pagini indexate. Faţă de
alte maşini, Google utilizează o metodă de
marcare a relevanţei rezultatelor faţă de
interogarea pusă de utilizator. Ideea constă în
aprecierea unei pagini funcţie de câţi oameni au
considerat necesar să adauge în propriile pagini
legături spre paginile respective. Acest lucru
este deosebit de util când se caută lucruri foarte
generale precum "cars" sau "travel".
Cel mai important punct forte al său este
relevanta răspunsurilor la căutări. Din aceste
motive, alte sisteme precum Yahoo sau
Netscape Search folosesc Google pentru
Prof.dr.ing.Angela
REPANOVICI
căutare. CURS1 152
 HotBot - http://www.hotbot.com/
HotBot a fost lansat în 1996 de către Wired
Digital apoi a fost cumpărat de către Lycos. El
foloseşte serviciile DirectHit şi Inktomi pentru a
face căutarile.
 Northern Light - http://www.northernlight.com/
Northern Light (lumina nordului) este o maşină
de căutare apăruta recent care s-a impus deja
datorită rapiditaţii, mulţimii de pagini indexate şi
metodelor de selecţie a paginilor relevante relativ
la interogări.

REPANOVICI
 Netscape Search - http://search.netscape.com/
Netscape Search este un serviciu tip director
bazat pe proiectul Open Directory şi pe bază de
date proprie numită "Smart Browsing". El
excelează în listarea paginilor de Web
"oficiale". Rezultate secundare se obţin prin
apelarea la serviciul Google. De asemenea, prin
portalul Netscape Netcenter se pot accesa şi
alte maşini de căutare.

REPANOVICI
 Yahoo - http://www.yahoo.com/
Yahoo a fost lansat în 1994 şi este, în acest moment,
cel mai vechi şi popular serviciu de căutare de tip
director. El are o bună reputaţie în a ajuta utilizatorii
în găsirea informaţiilor esenţiale.
Secretul său constă în faptul că o mare parte din
muncă este susţinută de specialişti umani. În felul
acesta aprecierile despre relevanta informaţiei este
mult mai apropiata de gândirea subiectivă umană. De
fapt, Yahoo este cel mai mare ghid Web creat manual,
munca implicând aproximativ 150 de editori. Yahoo
conţine în directorul său peste 1000000 de pagini
catalogate pe diverse categorii. Suplimentar, în cazul
în care nu sunt găsite rezultate proprii sau la sfârşitul
acestora, dacă există, Yahoo adaugă rezultate obţinute
prin apelarea la căutarea prin maşina Google.

REPANOVICI
3. Maşini de adunare a informaţiilor
(Metacrawlers)
Spre deosebire de maşinile de căutare
obişnuite, maşinile de tip Metacrawler nu caută
în Web pentru a indexa informaţia ci doar trimit
interogările utilizatorilor către mai multe maşini
de căutare simultan. Rezultatele sunt de obicei
mixate într-un singur rezultat final.

REPANOVICI
În continuare vor fi prezentate cele mai populare maşini Metacrawler
 Mamma - http://www.mamma.com/
Un portal tip Metacrawler foarte îndrăgit de
utilizatori.
 MetaCrawler - http://www.metacrawler.com/
MetaCrawler este unul dintre cele mai vechi
servicii de acest gen. El a apărut în 1995 la
University of Washington, USA. MetaCrawler
a fost ulterior cumpărat de compania
InfoSpace.
 Search.com - http://www.search.com/
Search.com este o maşină de tip Metacrawler
operată de CNET din 1999, provenind din mai
vechea SearchSavy. Ea oferă şi căutare
generala în spaţiul Web şi multe alte căutări
Prof.dr.ing.Angela
REPANOVICI
specializate pe domenii.
CURS1 157
4. Maşini de căutare destinate copiilor
Maşinile de căutare prezentate în aceasta secţiune
utilizează toate editori umani care filtrează paginile
indexate astfel încât sunt luate în considerare doar
cele cu conţinut considerat admisibil pentru copii.
 AOL NetFind Kids Only - http://webcenter.search.aol.com/kids/
Este o maşină de tip director fără conţinut nerecomandat minorilor.
 Ask Jeeves For Kids - http://www.ajkids.com/
La fel ca şi "fratele" său mai mare, Ask Jeeves For Kids îşi propune să
ofere pagini de Web care răspund cât mai exact la o anumită întrebare
scrisă în limbaj natural. De asemenea, dacă Ask Jeeves nu poate
răspunde la o întrebare, ea va aduna răspunsul de la variate alte maşini
de căutare, în maniera unui "Metacrawler". La Ask Jeeves For Kids,
nici un site care este cuprins în lista SurfWatch nu va fi afisat.

REPANOVICI
 Yahooligans - http://www.yahooligans.com/
Yahoo pentru copii, în special pentru cei cu varstă
cuprinsă între 7 si 12 ani. Toate paginile sunt
selectate manual astfel încât să nu conţina materiale
nerecomandabile minorilor. Yahooligans este de
altfel şi cel mai vechi director Web pentru copii, fiind
lansat în martie 1996.
 KidsClick! - http://sunsite.berkeley.edu/KidsClick!/
Creat de către bibliotecari, KidsClick cuprinde o listă
de aproximativ 5000 de pagini împărţite în diverse
categorii.

REPANOVICI
5. Tipuri de căutări
• Căutarea logică (Boolean search) - permite
includerea sau excluderea din rezultat a
documentelor care conţin, în titlul lor sau în
descriere, anumite cuvinte legate prin operatori
logici precum AND, OR sau NOT.
• Căutarea conceptuală (Concept search) - permite
căutarea documentelor legate relaţional de
cuvântul căutat, fără a fi neapărat necesar sa îl
includă.
• Căutarea completă după text (Full-text index) -
permite căutarea într-un index care conţine toate
cuvintele
Prof.dr.ing.Angela din fiecare document
CURS1 catalogat. 160
REPANOVICI
• Căutarea Fuzzy (Fuzzy search) - caută toate
potrivirile posibile, chiar pentru cuvinte scrise
parţial sau total greşit.
• Căutarea după cuvinte cheie (Keyword search) -
permite căutarea după un set de cuvinte cheie
definite de creatorii paginilor indexate.
• Căutarea propoziţionala (Phrase search) -
căutarea documentelor care conţin o anumita
propoziţie sau fraza, aşa cum este ea precizata de
utilizator.
• Căutarea în proximitate (Proximity search) -
căutarea se va face după mai multe cuvinte aflate
unul lângă altul în ordinea
Prof.dr.ing.Angela CURS1specificata de utilizator.
161
REPANOVICI
6. Înregistrarea unei pagini la maşinile de
căutare
Termenul "search engine submission" se refera la
acţiunea care trebuie făcută pentru a asigura
introducerea unei pagini Web în indexul diverselor
maşini de căutare. Alt termen folosit în acelaşi scop
este "search engine registration". Apariţia pe lista
unei maşini nu presupune şi primirea unui punctaj
bun referitor la relevanta paginii faţa de anumite
cuvinte cheie. Includerea paginii în rezultatul unei
căutări după acele cuvinte depinde de numărul total
de pagini indexate după acele cuvinte şi de
punctajul de relevanta obţinut din partea
programului
Prof.dr.ing.Angela
REPANOVICI
de indexare.
CURS1 162
Mai multe informaţii despre acest procedeu se pot
obţine de la adresele:
•Altavista: http://www.altavista.com/addurl
•Yahoo: http://docs.yahoo.com/info/suggest/
•Lycos:
http://searchservices.lycos.com/searchservices/

REPANOVICI
7. Reguli pentru a îmbunătăţii căutarea
• Folosirea unor interogări cât mai specifice
Cu cât interogarea care se pune este mai la obiect,
cu atât rezultatul unei căutări are o rata mai mare de
relevanta. Spre exemplu, dacă se caută informaţii
despre cum se rezolvă instalarea unei placi S3 Trio
64V în sistemul de operare Windows 95 nu se va
începe căutarea prin cuvinte separate precum
<&ltS3>> sau <&ltWindows>> etc. Cel mai bine este
sa se pornească cu o propoziţie cât mai apropiată de
situaţia reală, spre exemplu: <&ltProblem with S3
Trio 64V graphic card instalation in Windows 95>>.
Dacă nu se găseşte nici un răspuns la aceasta
întrebare se poate încerca ceva în genul <&ltS3 Trio
64V Windows 98>> etc. CURS1
Prof.dr.ing.Angela 164
REPANOVICI
• Forţarea unui cuvânt în rezultat, prin marcarea
lui cu semnul '+'.
Majoritatea maşinilor de căutare vor include în
rezultat toate paginile care sunt legate de cel
puţin un cuvânt din interogare. Dacă se doreşte
selectarea doar a paginilor care includ sigur
anumite cuvinte din interogare, aceste cuvinte
trebuie marcate prin semnul '+'. Ex. Dacă se
doreşte doar paginile despre erorile din Windows
98 nu se va caută <&ltWindows 98 bugs>> ci
<<+Windows +98 +bugs>>.

REPANOVICI
• Excluderea unui cuvânt din rezultat, prin
marcarea lui cu semnul '-'.
În unele situaţii se doreşte excluderea din rezultat
a paginilor care conţin un anumit cuvânt. Spre
exemplu dacă dorim să obţinem informaţii despre
statul istoric Dacia se poate încercă o interogare în
genul <&ltDacia - maşina -automobil>>.

REPANOVICI
• Utilizarea ghilimelelor pentru căutarea
poziţională.
De multe ori interesează obţinerea doar a acelor
pagini în care anumite cuvinte apar împreună şi
în ordinea specificată în interogare. În cazul
acesta se vor include cuvintele dorinţe în
ghilimele. Spre exemplu, dacă interogarea este
<&ltMircea Popescu revoluţie>> se va furniza ca
şi rezultat şi o pagina care conţine propoziţia
"Mircea Ionescu şi Grigore Popescu au scris în
1991 un articol despre revoluţie". Acest lucru nu
se întâmplă dacă interogarea este <<"Mircea
Popescu" revoluţie>>.
REPANOVICI
8. Concluzii
Maşinile de căutare prezentate au şi puncte

slabe şi puncte tari. Un lucru este clar: nu
exista nici o maşină perfectă şi, în acest
context, mărimea impresionantă a indexului
nu implică faptul ca maşina respectivă este
CEA MAI BUNA pentru o căutare particulara.
Făcând repetat experienţe cu diverse maşini
se poate totuşi forma o opinie despre cea
mai bună maşină la căutarea datelor dintr-
un anumit domeniu specific.
REPANOVICI
Chiar dacă uneori se pierde foarte mult
timp la căutarea unei informaţii
datorită rezultatelor de multe ori cu
relevanţă scăzută oferite de maşinile de
căutare, este aproape imposibil să se
imagineze utilizarea spaţiului Web fără
aceste maşini.

REPANOVICI
9. Resurse suplimetare
A Helpful Guide To Web Search Engines
Search Engine Watch: Tips About Internet Searc
h Engines & Search Engine Submission
Search Engines - What they Are, How They Wor

k, and Practical Suggestions for Getting the Most
Out of Them

REPANOVICI
Avantajele Clasificării Zecimale Universale:
cuprinde totalitatea cunoştinţelor umane;
permite extinderea diviziunilor sale, fără modificarea
structurii de bază, având la bază sistemul zecimal al
divizionării;
asigură posibilitatea clasificării subiectelor variate,
având diferite grade de complexitate sau aspecte, prin
utilizarea indicilor auxiliari şi a combinării indicilor;
asigură regăsirea informaţiilor cuprinse în
documentele clasificate;
este reactualizat permanent.
REPANOVICI
Dezavantajele Clasificării Zecimale Universale:
•rigiditatea structurii;
•dificultate în clasificarea noţiunilor noi rezultate în

urma cercetării şi dezvoltării ştiinţei şi tehnicii.

REPANOVICI
Mijloacele de clasificare sunt:
•tabelele de Clasificare Zecimală Universală;
•indexul alfabetic al Clasificării Zecimale

Universale;
•publicaţiile „Extensions and Corrections to the
UDC”;
•catalogul sistematic al bibliotecii;

•dicţionare, enciclopedii, tratate de specialitate etc.

REPANOVICI
CLASIFICAREA ZECIMALĂ DEWEY (1876)
(1876
Bibliologul american, Melville Louis Kossuth
(1851-1931), cunoscut sub numele de Melvil
Dewey, a fost numit în anul 1872 asistent bibliotecar
la Amherst College (Massachusetts). În anul 1876, a
conceput, pe baza modelului de clasificare al lui
William Torrey Harris, un tabel de clasificare destinat
fondului de publicaţii al bibliotecii. Lucrarea a apărut,
fără numele autorului, sub titlul „A Classification and
Subject Index for Cataloguing and Arranging the
Books and Pamphlets of a Library” (O clasificare şi
un index de subiecte pentru catalogarea şi
aranjarea cărţilor şi broşurilor unei biblioteci).
REPANOVICI
PRINCIPIILE CLASIFICĂRII ZECIMALE DEWEY:
 universalitate – cuprinde totalitatea cunoştinţelor
umane cunoscute în toată lumea;
 divizionare zecimală – împărţirea în zece clase a
domeniilor cunoaşterii;
 ierarhizare – fiecare din cele zece clase se
împarte în alte zece clase prin diviziuni
progresive, de la general la particular, rezultând
o serie de indici ierarhizaţi.

REPANOVICI
Structura Clasificării Zecimale Dewey:
·Diviziunile principale ale Clasificării Zecimale Dewey
sunt:

REPANOVICI
Diviziunea principală 600 Ştiinţe tehnice şi aplicate
cuprinde următoarele subdiviziuni:

REPANOVICI
„Indexul alfabetic de subiecte” a fost realizat cu
scopul aplicabilităţii practice a Clasificării
Zecimale Dewey.

REPANOVICI
Particularităţile Clasificării Zecimale
Dewey
•indicii :
de clasificare se realizează prin juxtapunere:
indicelui principal i se adaugă, prin juxtapunere,
indicele auxiliar;
•indicii principali combinaţi sunt creaţi prin
combinarea prin juxtapunere, cu unele omisiuni
stabilite de logica clasificării;
•forma de prezentare a indicilor: primele trei cifre
sunt delimitate prin punct, iar celelalte grupuri de
cifre prin spaţii mici;
•se utilizează numai prin consultarea tabelelor şi a
indexului de subiecte, atât în etapa de clasificare cât
şi în cea de regăsire a documentelor.
REPANOVICI
AVANTAJELE CLASIFICĂRII ZECIMALE DEWEY
are aplicabilitate practică;

instrument de regăsire a informaţiilor;
permite ordonarea documentelor în
funcţie de conţinutul lor.

REPANOVICI
DEZAVANTAJELE CLASIFICĂRII ZECIMALE DEWEY
1. structură rigidă de ierarhizare a noţiunilor;
2. nu permite reprezentarea relaţiilor dintre subiecte
şi a domeniilor interdisciplinare;
3. forma liniară de realizare a indicilor, grupaţi câte
trei şi delimitaţi printr-un singur punct şi spaţii mici
creează dificultăţi de citire.
Clasificarea Zecimală Dewey se utilizează în 98%
din bibliotecile publice şi 89% din bibliotecile
universitare din SUA. Clasificarea lui Melvil Dewey
constituie baza majorităţii schemelor de clasificare
existente pe plan mondial.
REPANOVICI
CLASIFICAREA CUTTER (1879)
Clasificarea Cutter a fost realizată în anul

1879 de către bibliologul american C.A. Cutter
(1837-1903). Pe baza acestei scheme
de clasificare a fost organizat fondul de
documente al bibliotecii Ateneului din Boston.

REPANOVICI
C.A. CUTTER a considerat că o clasificare
zecimală are o serie de deficienţe, cum ar fi:
•baza cifrică de codificare are un caracter
limitat;
•neconcordanţa dintre clasificarea de

bibliotecă şi clasificarea ştiinţelor;
•distribuirea claselor nu are o succesiune

logică;

REPANOVICI
În schema sa de clasificare, C.A. Cutter şi-a
propus următoarele îmbunătăţiri:
 utilizarea indicilor ierarhici alfabetici, alcătuiţi
din litere mari în combinaţie cu literele mici ale
alfabetului latin;
 clasificarea de bibliotecă are la bază
clasificarea ştiinţelor pe principiul dezvoltării
evolutive a naturii;
 distribuirea claselor urmează o succesiune
logică.

REPANOVICI
Schema de clasificare Cutter cuprinde următoarele
diviziuni de bază (indici principali):
A Lucrări cu caracter general
B Filosofie
C Creştinism şi iudaism
D Istoria bisericii
E Biografii
F Istorie
G Geografie şi călătorii
H Ştiinţe sociale
I Demotică. Sociologie
J Conducere de stat
K Legislaţie ş.a.m.d.

REPANOVICI
L Ştiinţe şi arte împreună
M Istoria ştiinţelor naturii
N Botanică
O Zoologie
Q Medicină
R Arte aplicate. Tehnică
S Arta construcţiilor (tehnică şi construcţii)
T Manufactură şi meserii
U Artă militară
V Distracţii, sport, jocuri, festivităţi
W Artă
X Filologie
Y Literatură engleză şi americană
Z Arta cărţii

REPANOVICI
Clasificarea Cutter cuprinde tabele ale
indicilor auxiliari de formă şi ale indicilor
auxiliari geografici .
Clasificarea Cutter prezintă următoarele
particularităţi:

REPANOVICI
 asigură aşezarea documentelor în rafturi, în ordine
sistematică. În cadrul fiecărei diviziuni ale clasificării,
documentele sunt aranjate în ordinea alfabetică a
autorilor sau a titlurilor. C.A. Cutter a creat „Tabele
de autor” şi lista alfabetică a silabelor. Lista
alfabetică a silabelor reprezintă o ordonare
alfabetică a silabelor cărora li s-a atribuit un număr
de ordine. „Tabelele de autori” se compun din prima
literă a numelui şi numărul de ordine al primei silabe
din lista alfabetică a silabelor care încep cu litera
respectivă.

REPANOVICI
 este utilizată în biblioteci de diferite mărimi, cu
fonduri de documente cuprinse între 100  zeci
de milioane de volume. Acest fapt se realizează
prin aceea că au fost create variante pentru
aceleaşi clase de bază, prin fracţionarea
diviziunilor clasei respective.

REPANOVICI
Clasificarea Cutter nu are o răspândire mare,
la data elaborării şi publicării variantelor mai
detaliate (aproximativ pe la 1890) majoritatea
bibliotecilor americane utilizau Clasificarea
Zecimală Dewey. Este utilizată numai în
câteva biblioteci publice mari şi universitare
din SUA.

REPANOVICI
CLASIFICAREA ŞI INDEXAREA DOCUMENTELOR
Descrierea documentelor după conţinut se realizează

prin intermediul limbajului documentar. Limbajul este
un sistem şi o activitate de comunicare a
informaţiilor. Limbajul documentar este un
limbaj normalizat utilizat pentru a caracteriza datele
sau conţinutul documentelor şi care permite
înmagazinarea sau regăsirea acestora.
Limbajul documentar este un ansamblu de
semne alfabetice, numerice sau alfa numerice utilizat
în scopul transformării conţinutului documentului în
date şi informaţii.
REPANOVICI
Limbajul documentar este format din:
lista de simboluri sau semne;
reguli de formare a combinaţiilor admise
între simboluri;
reguli de transformare admisibilă ale
expresiilor în concluzii logice;
reguli de interpretare a sensului expresiilor
alcătuite conform regulilor de formare.

REPANOVICI
Caracteristicile limbajului documentar sunt :
univocitate – admite o singură
interpretare;
expresivitate – exprimă noţiuni cu toate
nuanţele distincte;
compactitate – exprimare concisă.

REPANOVICI
Din punct de vedere al etapei de utilizare,
limbajul documentelor este de două feluri:
 limbaj de indexare - utilizat pentru analiza şi

exprimarea conţinutului semantic al
documentelor;
 limbaj de interogare – utilizat pentru
reformularea cererilor de informare ale
utilizatorilor.

REPANOVICI
În funcţie de organizarea internă, limbajele
documentare de indexare pot fi:
• limbaje cu structura ierarhizată;
• limbaje cu structura combinatorie.
Limbajele cu structură ierarhizată sunt denumite
clasificări şi se bazează pe scheme sistematice de
clasificare a ştiinţelor care grupează noţiuni, de la
general la particular.
Limbajele cu structură combinatorie sunt utilizate
în procesul de indexare rezultat în urma unei analize de
conţinut a documentului.

REPANOVICI
Limbajele cu structură combinatorie pot fi:
1. limbaje de tip vocabular – exprimă conţinutul
documentelor cu ajutorul vedetelor de
subiect;
2. limbaje de tip descriptor – exprimă conţinutul
documentelor cu ajutorul termenilor
prestabiliţi (descriptori) cuprinşi într-un
vocabular controlat numit tezaur.

REPANOVICI
INDEXAREA COORDONATĂ A DOCUMENTELOR
Indexarea este o reprezentare prin elementele

unui limbaj documentar sau natural a datelor ce
rezultă din analiza de conţinut a unui document
sau a unei părţi din acesta, efectuată cu scopul
de a uşura regăsirea informaţiilor.
Indexarea coordonată este indexarea în care
conţinutul documentului este reprezentat printr-o
combinaţie de descriptori, în vederea regăsirii
documentului indexat prin postcoordonare.

REPANOVICI
Indexarea coordonată este o operaţie complexă de
redare a conţinutului unui document şi în acelaşi
timp presupune o intuire a cerinţelor de informare
atât de necesare bunei desfăşurări a unei activităţi.
Adâncimea indexării reprezintă gradul de detaliere a
conţinutului unui document prin indexare, exprimat
prin numărul mediu de termeni de indexare atribuiţi
acestuia.
Indexarea coordonată utilizează limbaje cu structură
combinatorie. Conţinutul semantic al documentelor
este formulat prin termeni de indexare care pot fi
cuvinte din titlul şi/sau conţinutul documentului.
REPANOVICI
Limbajul documentar conţine termeni de
indexare. Termenul echivalent este un
termen de indexare utilizat pentru a
reprezenta aceeaşi noţiune. Termenul de
indexare utilizat într-o formă gramaticală fixă
devine un termen normalizat. Termenul
preferat este un termen ales dintr-o clasă de
termeni echivalenţi.

REPANOVICI
Descriptorul este un termen normalizat
reţinut într-un tezaur şi ales dintr-o clasă de
termeni echivalenţi pentru a reprezenta fără
ambiguitate o noţiune conţinută într-un
document. Descriptorul calificator poate fi
utilizat numai prin asociere cu unul sau mai
mulţi descriptori al căror sens îl precizează
sau îl modifică. Descriptorul candidat este
cuvântul sau grupul de cuvinte propus
pentru a fi inclus într-un tezaur.

REPANOVICI
Cuvânt-cheie este cuvântul (sintagma) ales din
titlul sau din textul unui document pentru a
caracteriza conţinutul acestuia şi utilizat atât la
indexare, cât şi la regăsire.
Uniterm este cel mai mic element semnificativ al
unui limbaj documentar care poate să fie utilizat
pentru a reprezenta o noţiune specifică într-un
sistem de indexare coordonată. Acest termen nu
este sinonim al termenilor cuvânt-cheie sau
descriptor. Vocabularul controlat este o listă de
termeni normalizaţi, ordonaţi alfabetic, din care au
fost eliminate sinonimia, omonimia şi polisemia.
REPANOVICI
Tezaurul este un vocabular controlat şi flexibil de
termeni legaţi între ei prin relaţii semantice şi
generice şi care se aplică într-un anumit
domeniu al cunoaşterii. Tezaurul este un
instrument de indexare utilizat atât în etapa de
analiză a conţinutului documentului şi alcătuire a
modelului de regăsire cât şi în etapa de regăsire
a informaţiilor şi formularea caracteristicii de
regăsire.

REPANOVICI
Tezaurul:
Tezaurul
este un instrument de control al terminologiei utilizate
la transpunerea limbajului natural în limbajul unui
sistem de informare;
este un ansamblu structural al limbajului natural,
utilizat pentru descrierea conţinutului analitic al
documentelor;
cuprinde cuvinte sau termeni cu ajutorul cărora se
exprimă univoc noţiuni şi se pun în evidenţă relaţiile
dintre aceste cuvinte sau termeni;
indică acele relaţii dintre termeni care sunt necesare
indexării documentelor şi regăsirii informaţiilor cuprinse
în aceste
Prof.dr.ing.Angela
documente, CURS1
conform necesităţilor 203 de
informare
REPANOVICI ale utilizatorilor.
Funcţiile tezaurului:
limbaj convenţional obligatoriu în etapa de

analiză a conţinutului documentelor şi formulare
a modelului de regăsire;
limbaj convenţional obligatoriu în etapa de
elaborare a cererii de informare şi formulare a
caracteristicii de regăsire;
decodificator în etapa de regăsire a
documentelor relevante.

REPANOVICI
Descriptorii sunt termeni care reprezintă:
• noţiuni sau combinaţii de noţiuni;
• entităţi individuale (nume proprii care pot
fi: nume de persoane şi organizaţii,
nume geografice şi geopolitice, mărci de
fabrică etc.).

REPANOVICI
Relaţiile dintre descriptori pot fi:
•§ relaţii de echivalenţă;
•§ relaţii ierarhice;
•§ relaţii asociative;

REPANOVICI
Pentru a asigura o regăsire
exhaustivă a documentelor, unii
specialişti consideră că în faza de
indexare este util să se descrie
conţinutul documentului prin cât mai
mulţi termeni care aparţin subiectului
documentului indexat.

REPANOVICI
REGĂSIREA INFORMAŢIILOR
Regăsirea informaţiilor cuprinde o serie de

operaţii logice, metode şi mijloace având ca obiect
extragerea dintr-un ansamblu de informaţii a celor
referitoare la un anumit subiect.
Fiecare document trebuie să fie prevăzut cu un
model de regăsire care caracterizează succint şi
univoc conţinutul semantic al documentului.
Modelul de regăsire a unui document este
exprimarea în termenii limbajului formalizat de
informare a conţinutului semantic esenţial al
documentului.
REPANOVICI
Cererea de informare este documentul
prin care un beneficiar solicită o informare şi
documentare referitoare la un anumit subiect.
Caracteristica de regăsire este redarea în
termenii limbajului formalizat a conţinutului
semantic al cererii de informare.
Criteriul concordanţei semantice
determină formal gradul de coincidenţă
necesară şi suficientă a modelului de regăsire
a documentului cu caracteristica de regăsire a
cererii de informare.
REPANOVICI
Regăsirea informaţiilor. Aplicarea Clasificării
Zecimale Universale
Pentru regăsirea informaţiilor cuprinse în cataloagele
sistematice se analizează cererea de informare şi se
stabilesc conceptele, noţiunile sau termenii solicitaţi.
Aceştia sunt apoi identificaţi în indexul alfabetic al CZU şi
verificaţi în tabelele principale.
Se notează indicii principali şi dacă este cazul şi subiectul
cererii de informare necesită lămuriri suplimentare, indicelui
principal i se ataşează semne auxiliare comune, indici
auxiliari comuni şi/sau indici auxiliari speciali.
Indicele CZU astfel formulat este căutat în catalogul
sistematic de cărţi, colecţii speciale şi articole din periodice.
REPANOVICI
Regăsirea informaţiilor. Aplicarea
indexării coordonate
Cererea de informare referitoare la un anumit subiect

este analizată şi redată, conform principiului indexării
coordonate, postcoordonarea, sub forma
caracteristicii de regăsire.
Postcoordonarea reprezintă redarea subiectului dintr-o
cerere de informare prin recombinarea descriptorilor
utilizaţi la indexare.

REPANOVICI
Utilizarea tezaurului la regăsirea documentelor
implică prelucrarea şi reformularea cererii de
informare în termeni de indexare.
După reformularea cererii de informare în
termeni de indexare se consultă tezaurul pentru a
se verifica:
•dacă termenii utilizaţi la indexarea cererii de
informare sunt cuprinşi în tezaur;
•care sunt termenii înrudiţi logic cu termenii de
indexare ai cererii de informare, generici şi
specifici, care ar putea completa informaţiile la
cererea de informare CURS1
Prof.dr.ing.Angela 212
REPANOVICI
REGĂSIREA INFORMAŢIILOR
Înregistrarea cererii de informare
(schema)
SISTEME DE REGĂSIRE TRADIŢIONALĂ
A INFORMAŢIILOR
CLASIFICAREA ZECIMALĂ
INDEXARE COORDONATĂ
UNIVERSALĂ (CZU)
Formularea caracteristicii de regăsire Formularea caracteristicii de regăsire

Metoda utilizată: CZU Metoda utilizată: Indexare coordonată
Instrumente de lucru: Tabele CZU; Postcoordonare
Instrumente de lucru: Tezaure;
Index alfabetic CZU Vocabulare controlate; Liste de termeni
Mijloace tehnice: Catalogul sistematic Mijloace tehnice: Catalogul de fişe-
termen; Catalogul de fişe-document
Operaţii secundare: Operaţii secundare

Extragerea pe un formular a Extragerea fişelor-termen
indicilor CZU stabiliţi corespunzătoare descriptorilor
Căutare prin intrări, în cataloagele stabiliţi
sistematice, la indicii CZU stabiliţi Compararea fişelor-termen
Identificarea fişelor de descriere Copierea adreselor fişelor-document
bibliografică cu indicele CZU Reintroducerea fişelor-termen în
stabilit catalog
Extragerea pe liste a cotelor la care Extragerea fişelor-document
sunt depozitate documentele conform adreselor notate
Întocmirea listei de cote
Reintroducerea fişelor-document în
catalogul de fişe-document
Împrumutul documentelor
Predarea listelor cu cote în depozit
Identificarea şi selectarea documentelor
Împrumutul documentelor din depozit
Elaborarea listelor bibliografice

Consultarea documentelor
Elaborarea răspunsului sub formă de listă
bibliografică
Restituirea documentelor în depozit

CERCETARE BIBLIOGRAFICĂ
REPANOVICI
Activitatea de informare şi documentare are ca
scop final regăsirea şi selecţia optimă a
informaţiilor ştiinţifice dintr-un fond documentar,
solicitate de un utilizator interesat în cunoaşterea
realizărilor anterioare, actuale şi de perspectivă
dintr-un anumit domeniu al ştiinţei, tehnicii sau
culturii.
O selecţie ştiinţifică impune o analiză
riguroasă a concordanţei dintre modelul de
regăsire şi caracteristica de regăsire a informaţiilor
cuprinse în documentele prelucrate.
Cercetarea documentară trebuie să ofere
utilizatorului
REPANOVICI un răspuns complet, exact şi rapid.
Eficienţa informaţiilor cuprinse în documentele prelucrate
aparţinând fondului documentar al unei biblioteci este
determinată de următorii factori:
•numărul de titluri de documente intrate în bibliotecă raportat
la numărul global de titluri editate pe plan mondial;
•numărul de titluri de documente, pe tematică, intrate în
bibliotecă, raportat la numărul global de titluri, pe tematică,
editate pe plan mondial;
•volumul de documente secundare de informare elaborate de
departamentul de informare şi documentare (buletine de
informare, bibliografii, cercetări documentare etc.);
•prelucrarea informaţiei: calitatea , profunzimea şi gradul de
prelucrare;
timpul de comunicare a informaţiei sau operativitatea la
regăsirea unei
Prof.dr.ing.Angela
REPANOVICI
informaţii. CURS1 215
Acest interval de timp cuprins între momentul
primirii cererii de informare şi timpul de
confirmare a primirii răspunsului, include:
timpul de formulare a caracteristicii de
regăsire, timpul de căutare a informaţiilor şi de
comparare a caracteristicii de regăsire cu
modelul de regăsire, timpul de selecţie a
informaţiilor şi timpul de întocmire a
răspunsului cuprinzând semnalarea
informaţiilor regăsite.

REPANOVICI
Regăsirea informaţiilor este o formă a comunicării
umane în timp şi face parte din fluxul de informare
ştiinţifică.
Cercetarea bibliografică este procedeul de regăsire
a informaţiilor din documentele clasificate sau
indexate.
Eficienţa activităţii de informare şi
documentare se exprimă prin eficienţa informaţiilor
puse la dispoziţia utilizatorilor în etapa de regăsire
a informaţiilor.
Indicii de eficienţă a unui sistem de regăsire a
informaţiilor
Prof.dr.ing.Angela
reprezintă oCURS1
evaluare cantitativă
217
şi
calitativă
REPANOVICI a activităţii de informare şi documentare.
Aceşti indici sunt:
Coeficientul de regăsire reprezintă caracteristica
unui sistem de regăsire a informaţiilor exprimată
prin raportul dintre numărul informaţiilor relevante
regăsite şi numărul total al informaţiilor relevante
înmagazinate într-o bază de date.
Coeficientul de precizie reprezintă caracteristica

unui sistem de regăsire a informaţiilor exprimată
prin raportul dintre numărul informaţiilor relevante
regăsite şi numărul total al informaţiilor regăsite.

REPANOVICI
Coeficientul de pierdere reprezintă caracteristica unui
sistem de regăsire a informaţiilor exprimată prin
raportul dintre numărul informaţiilor relevante
neregăsite şi numărul total al informaţiilor relevante
înmagazinate într-o bază de date.
Coeficientul de zgomot reprezintă caracteristica unui
sistem de regăsire a informaţiilor exprimată prin
raportul dintre numărul informaţiilor nerelevante
regăsite şi numărul total al informaţiilor regăsite.
Coeficientul de rezoluţie reprezintă caracteristica
unui sistem de regăsire a informaţiilor exprimată prin
raportul dintre numărul informaţiilor regăsite ca
răspuns la o cerere de informare şi numărul total al
informaţiilor
Prof.dr.ing.Angela
înmagazinateCURS1
într-o bază de date . 219
REPANOVICI
Documentele relevante sunt
documente cu conţinut semantic
esenţial, corespunzătoare cererii de
informare.

REPANOVICI
Îmbunătăţirea indicilor de eficienţă a unui sistem
de regăsire a informaţiilor se poate realiza prin
următoarele mijloace:
unificarea sinonimelor;
stabilirea corectă a descriptorilor atât în
etapa de indexare coordonată cât şi în
postcoordonare;
stabilirea corectă a indicilor de clasificare
prin încadrarea conţinutului documentului în
clasele CZU şi subdiviziunile acestora şi
formularea în acelaşi mod a caracteristicii de
regăsire.
REPANOVICI
Potrivit afirmaţiei lui René Dubuc,
„Clasificarea Zecimală Universală
insuficient utilizată este greşit
înţeleasă, greşit înţeleasă este
insuficient utilizată”.

REPANOVICI

Curs Resurse Informationale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Resurse Informationale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Resurse Informationale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROF. DR. ING.

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

• Element de cunoaştere care poate fi

• Mesaj folosit pentru a reprezenta un fapt

 resurse informaţionale tipărite sau

 timpul redus de căutare a informaţiei

 programe cu strategii de căutare care pot

 cataloagele tradiţionale de bibliotecă

catalogul alfabetic pe nume de autori şi titluri:

• Clasificarea documentelor constă în

 Clasificarea Zecimală Universală (CZU);

Prima ediţie prescurtată în limba română a

Clasificarea Zecimală Universală este organizată

SEMNE AUXILIARE COMUNE

clasificarea conţinutului tuturor tipurilor de

alcătuirea catalogului sistematic;

aranjarea publicaţiilor la raft.

consultarea catalogului sistematic în etapa de

 universalitate – cuprinde totalitatea

are aplicabilitate practică;

1. structură rigidă de ierarhizare a noţiunilor;

liste de referinţe bibliografice/lucrări referitoare

Bibliografie analitică: cuprinde descrieri

liste ordonate de chei de acces utilizate în

Index alfabetic: ordonează alfabetic vedetele de

– Împrumutul interbibliotecar este serviciul prin care

FORMULARUL A Numărul cererii

Împrumut Fotocopie Transmisie electronică

Cărţi: Autor, titlu – Publicaţii seriale: Titlu, titlul şi autorul articolului

Servicii oferite prin consultarea

 Un punct de acces pentru căutare:

de la documente tradiţionale până la documente

Zentralblatt MATH reprezintă cel

Baza de date SpringerLink conţine titluri on-

acces full-text la revistele abonate pentru

Baza de date HINARI oferă, în codiţii

Focused 14,000 titles

 Sute de jurnale şi reviste prestigioase de

Bazele de date sunt produse

Posibilitatea utilizatorului de a merge în

Modalitatea în care este făcută indexarea

Posibilitatea traducerii interfeţei şi în alte limbi .

Media indicelui de impact a

Cele trei categorii ale resurselor generale

Prof.dr.ing.Angela CURS1 103

Prof.dr.ing.Angela CURS1 104

Prof.dr.ing.Angela CURS1 106

Căutarea în Web a informaţiei ce ţine de o

Prof.dr.ing.Angela CURS1 109

Prof.dr.ing.Angela CURS1 110

Prof.dr.ing.Angela CURS1 112

Prof.dr.ing.Angela CURS1 114

Prof.dr.ing.Angela CURS1 115

Prof.dr.ing.Angela CURS1 116

Prof.dr.ing.Angela CURS1 117

Prof.dr.ing.Angela CURS1 118

Prof.dr.ing.Angela CURS1 119

Prof.dr.ing.Angela CURS1 120

Prof.dr.ing.Angela CURS1 122