MF"PT

CIVIL

ul

ixrnnnAm

ffi

$I

rnsrE
a)

Intrebiri

Ce este proba gi in ce constd importan{a ei in procesul civil?

) Cum pot fi clasificate Probelb?
3. in ce const[ subiectul 9i obiectul probei?
4. potrivit legii rom6ne, cui revine sarcina probei in litigiul civil?
judecatd?
5. in ce condilii este admisd proba de cdtre instanfa de
6. Care sunt aspectele mai importante in problema administrarii
probelor?
-Ce
mijloace de probe sunt admise in dreptul romAn?
7.
8. Ce este ,,inscrisul" gi in ce act normativ este reglementat?
9. Ce semnifica{ii acordd doctrina gi practica de specialitate nofiunii
1.

de probd

10. in sens juridic, ce inseamni ,,a proba"?

11. Care sunt mijloacele de probd reglementate de
Codul de procedurd civil6 ?
12.

in

codul civil qi de

dreptul romdn, care sunt cele mai importante mijloace de

prob6?
13. Care sunt elementele definitorii ale inscrisului autentic
inscrisului sub semn[tur[ Privat[?

b) Teste
f

inscrisul autentic este:

a) actul intocmit de Pdrfi;
b) actul intocmit qi autentificat, cu solemnttatea cerui5
c) actul intocmit de persoana juridicI.

9i

ale

MAzuA HARBADA

126

2.

Inscrisul autentic ca mijloc de probd este reglementat in:

a) Constitulie;
b) Codul civil;
c) toate actele normative.

3.

Majoritatea actelor juridice civile incheiate de persoanele fizice gi

juridice sebazeazd pe:

a) acte autentice;
b) testamente;
c) inscrisuri sub semndturd prif,ata.

4.

Cea mai rdspAndit[

probi in procesul civil este consideratd:

a) mbrfurisirea;
b) dovada cu martori;
c) expertizele.

5. Mdrfurisirea constituie:
a) recunoagterea de citre o persoand a unui act sau fapt pe care
o altS persoand igi intem etazd o pretenlie sau o apdrare;
b) declarafia persoanei intr-un litigiu in scopul apdrlrii unei

p6(i din proces;

c) susfinerea persoanelor in cadrul procesului, fbcutd

La che-

marea reclamantului gi pdr6tului.

6.

Mirturisirea

este:

a) judiciarS;
b) legald;
c) extrajudiciard.
7"

Prezumlia ca mijloc de probl presupune:

a) supozilia, o presupunere;
b) recunoagterea unui fapt ca autentic, pAnd la proba contrarie;
c) probd indirect[.

1Dl
JNI

DREPT

CIVIL

8. ExPertiza este:

litigioase, desfrguratd
a) activitatea de cercetare a unor fapte
de un sPecialist (exPert);
mijloc de dovad6;

b)
c) Probdjudiciari'

rcd

ffi

q)

L{
d\

(d
q.)

(.)

${

YA

#F{F1
t\
vv\v

lJ.

-F!

ti

l-{

-fJH
H

+J

$r

!02H F{

Fl
F

l-tt

HZFi
F.l <- v
Fl

,< d

\JCAFJ

4'^ a

OER
.'1 l^ \/
F

F*{ a.

F*{

N\J

d0d

L{

a).

o
O
k

Cd

<d tco
(.)
/-1

.a'

L{

{.1F{

${

I.l{E

frl
'/\

t<

q'{

:g
xdt b

fi

C)
.t-J

n '.-a

rr(

(.)

r-i

r-1()si

-{J-

c)

(.!
H

FFA .n
'rr
H'n
d\J

.t<

qfi

)H
aA
nL{

-l

Si

+J

$-

e
\

)d

9r

CJ

)|g

)ci

tr

.9

c)

bo

-99
d.)T

CE

.!F

N
Lr

li

c)
c)

c,

0)

1t

sEs
--5
ii 6
ox

l',,

E.=
6r-=g
q.a'Lt--!!

Y-V-,
",Q:E
F.--V

'L

-E

.Ntr9S
]i5:C
6'A H fl

x=
o

-iEv

q)

c.:

.E
r-

|{

l()
lFl

(a

lp,

lb0
l()
lF(

q)

)6i

()

oFl

f-l
FI

dd

r-l

IA

.f-

l.E
IE
lb,
IIa<F,t

-(
a)
rF

)
FI

C)

()

lq,

?t4

la)
llq)
|'-R

r-(
q)
N
. tr(

.-L*\
I-\

Irl
txl
| 6.

tol
XI
()t

FI

.u

r-N

l-(
e)

fr

fr
()

.t)
|{{
)cq

q)

{-)

AI
a<
. l.l

{r)

al

6)

fr

6.

(.',

-a
X

-l
X

a,)

6,)

-(l

c)

N
.t)

tr
()
t-l

q)

l'--I
-!

t{
l'--I

H
r

fv,
l---I

Fr'l

A,
FI

X
r+'1

,r,

)G

.Fl
:lrJ

v)
..ld
Lr

/++
F,

.iN
\hl
a

til

fu

X
()

a)

r(i

a
c)
L

c)

(a

L
o

c)

li

()

C)

q.)

q)

(l-{

rt>
q)

tr

)cli
C'
c)

q)

ti

<63

oi9rJ

6)

FCt

c)

Ogi

I8,c
:Lg

a)

E &E

gob

ovo)
.t
J
-t
Ldc{
=a(,
.2oqg
r--

ro3
tr
0)=

c)

Crlr

a
CJ
c)

tr

()
ti

(a)

<)

(J iiAh

t<

)d

6)

c)

tr

)cc

bo
0)

H
t-{

()

.F{

.l.J

x
o
I

-A
.L
-a
L
c)
a
c-(
.F(

FI

<H

r{
rt)

tr

-)
(a

.rt

O t-i
()cd
tf.l .,-r

)d
+J
-

FP

E6
gE

V,

L
f-l

)cE

k {-l
c.) )cB
a -F(
ar(
+.r'{

<l-{

e)

3r

{-)
ttt.

.ta
LE

F!

.- .tr/
r-l t
-a)
.Fa

h
|r{

?'F

FI
E

c)

U)

<l-{

l'-']

i-t

E
t4.
,tJ

0
H

il,

(f-

.J

C)

tr(J
^c)
ah lr

tr

Fq)

lr

rl.

()

b0
e)
c)

tu
hr

\,

'u*
I

.t,

+.1

bo

L
rl

(t)
.F(

L
C)
o
Fl

C)

li
L
r-l
a
.-

r.,l
F!

,-L
c,)

l-)
F(

F{

e,-

c)
)cs

q) ).r
o- cg
tr ,)
tr
oc)
-a-J
.tr{

q)
.-l

of

F{

bo

<cB

t-l

.!t

t{
(,

N,
Fl

q)

)cg

L'i

ki
.-a

o
f-l

o)

FF{

()v

.!(

l.l
c)

'5" u
-) i
rF?
-;\
u)

FI
E

6)

<l-{

a)

F{

q)

'i-l

.lr,
.!l
FI

b0
ril
l.r

c,)

()

q)

.H"
{-'l

q)

V)

rrl
Ft
(3

()

.k
q

t<

c)

V)

C)

-,

FI

a-

<fE{

q)
'{-)

q)
.F.)

a.
,-(

(A

r_(

!.(
.l-)
.t-)

li

'i:q
-a
u)Y

.l

AA
tE

{r'!

v)x

-C'
<l-{
}'
E

Et

(4.

(-,)

t{.

l*t-.l
F{
F{

*,
.Fl

V)
l-l

fl
r\
\J

<f.<

.t

r\

r-'l

r\
U

7.

i"1

f-

Fq

<'1

ez
F<.}

p&

a
U

r-'I

>T

F
rl

l-i- 41

YrZ

r'v.\
f
fq -r F(

H
^i

60|d-

U) d l-1

rA *.

FJXTi
E\JIE

'.J <

r--l

.IFH

!'q

RtsO

E4F<

tqa
r-1

'tii('f
Swca
F<

H\J
l+l <c

r-"1

5r-rP
bJ F: i-i

-\

?.

HFc

Et4

>J

E4

FFJ
A5.
tr]
t*.

F{

hai

r-"1

ld

r-r

H
p.7>

__

F-r:.

-\JF

EI

rHP
HU
gD
l*d t-{

F-.d)

)<

tsri

r-1

Ed

=a
FiF
>,7
HA
E'Y
FiF
(fi4

l= *1
--F

H<
Fi F{

7Z
Lr

r--t

klH

&>
AT:
tsiu

h
\
\

()
d)

(J

()
O

rtb
I

CJ

rA"
4
q

CJ

tA"

(g

()

(-)

'<

bs

U
N

tr)d
cs!
aa)
CgA

<i

u
---

)-'(

Hf
F*-=
F

a<>
i+(JF

@d\)

<FJ

-i

V,.q, CONCEPTUL DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA.

, / tl'Notiunea prescriptiei

extinctive.

prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167

art.

l,

alineatul

l,

consacra efectul prescriptiei extinctive "dreptul

1958 in

la actiune avand un

obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost executat in temeiul stabilit de
lege',r. putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind mijlocul de stingere a
dreptului material la actiune neexercitat in termenul de stabilit de lege'
prescriptia extinctiva limiteza timpul in care o persoana fizica sau juridica poate
sa-si valorifice un drept

civil pe calea constrangerii prin intentarea unei actiuni civile.

principalul mijloc de aparare a drepturilor4ivile subiective este actiunea in justitie.

Din definitia pe care o retinem cu privire la prescriptia extinctiva,

rezrtlta

urmatoarele doua aspecte indispensabile:

prin prescriptia extinctiva se stinge dreptul material la actiune, adica

posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a obtine, de la organul de
jurisdictie competent, sprijinul statului pentru exercitarea dreptului sau, iar
nu si dreptul la actiune in sens procesual, adica posibilitatea de a sesiza
instanta de judecata, de a pomi si sustine procesul civil;

al doilea lucru ce rezulta din definitia prescriptiei extinctive este ca dreptul

material la actiune se stinge numai daca nu a fost exercitat in termenul

legal de prescriptie; inlauntrul teremenului stabilit de lege prescriptia

extinctiva nu opereaza, nu-si produce efectele.
Prescriptia extinctiva este

o institutie juridica complexa, care grupeaza norme

juridice din mai multe domenii ale reglementarilor legale, aplicabila

in

privinta

numeroaselor raporturi juridice, ce tin de diferite ramuri de drept. In esenta insa, ea este
regelmentata prin normele dreptului

civil si se aplica, in primul rand, in raporturile

drept civil.

' Art. l. alin. (1) din Decretul

16711958.

liq _

de

Uni autori au definit presciptia extintiva ca fiind acel mod de

inlaturare
raspunderi civile, constand in stingerea dreptului
material la actiune neexercitat

in

termenul stabilit de lese.r

--

y,

.,2. Conceptii privind prescriptia.

Relativ la prescriptia extintiva exista doua conceptii:

conceptia dualista care distinge intre prescriptia extintiva

si prescriptia

achizitiva. Se sustine ca prescriptia achizitiva se fundamente

aza pe
posesie, in timp ce prescriptia extinctive pe inactiunea
creditorului;

' prescriptia.achizitiva

este un mod-de dobandire a proprietatii, in vreme

ce

prescriptia extintiva efi{e un mod de stingere a obligatiiror;

presciptia
achizitiva confera o actiune in revendicare, in timp ce prescriptia
extintiva
da nastere unei excepti de natura a respinge actiunea
indreptata impotriva

celui pentru care a curs; prescriptia achizitiva are ca obiect

imobile
corporale si unele drepturi imobiliare, pe cand prescriptia
extintiva se
aplica, de regula, tuturor drepturilor si actiunilor; prescriptia
achizitiva
este reglementata in Codul civil, iar prescriptia extinctiva
in Decretul nr.
167/1958.2

conceptia unitara acrediteaza ca prescriptia este in acelasi

timp achizitiva
si extinctiva si ca aceste efecte sunt intr-o legatura intima.
Se sustine ca
prescriptia, asa cum este ea reglementata in Codul
civil, este o institutie

unica, bazata pe posesie; ca prescriptia conduce la dobandirea

de catre
posesor a bunului sau a dreptului posedat; ca posesorul
unui bun
castiga

proprietatea, deposedand simultan proprietarul

originar de efectivitatea
dreptului sau, datorita stingerii actiunii care il aparu.

Y:It::t:,

Prescriptia.exrintiva, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2004, pag.

30.
w. 1/2001, pZg. 65-75.

" P.ciacli, Prescriptia- o institutie unitara,

Fiat Justitia

< / 3 h- -

-/

".3.

Functiile prescriptiei extinctive

Functiile prescriptiei extinctive pot

fi desprinse si din fundamentarea

acestei

institutii juridice. Acestea suntr: cea preventiva; functia sanctionatoare; functia

de

consolidare a raporturilor juridice civile; si functia de inlaturare a dificultatilor privind

administrarea probelor.

Functia preventiva sau educativa si rnobilizatoare exprima ideea ca perspectiva

stingerii dreptului material la actiune ca urrnare a implinirii termenului de prescriptie

extinctiva prevazut de lege stimuleaza pe titularii de drepturi civile subiective (pe
creditori), sa fie activi, sa valorifice drepturile lor cat mai repede, cele mai tarziu pana la
implinirea termenului de prescriptie extinctiva, fiindca astfel pierde posibilitatea obtinerii
ajutorului statului in vederea realizarii dreplXrlui sau.2

Functia mobilizatoare

a prescriptiei extinctive contribuie la

eliminarea din

bilanturile unitatilor economice de toate felurile a creantelor devenite indoielnice prin

nereclamarea lor in decursul timpului legal.

Funtia sanctionatoare (sau extinctiva) nu opereaza imediat, ci numai in subsidiar,

atunci cand functia preventiva, nu si-a atins scopul3. Indeplinirea termenului

de

prescriptie il lipseste pe titularul dreptului subiectiv de dreptul material la actiune, ceea ce

reprezinta o sanctionare civila.

Functia de consolidare a raporturilor juridice civile consta in aceea ca, daca

titularul dreptului subiectiv

- nici dupa implinirea unui termen nu-si

creditorul

valorifica dreptul impotriva debitorului sau, acesta din urrna se gaseste intr-o
incertitudine asupra stabilitatii raportului juridic in care se afla cu creditorul sau. Daca
insa debitorul stie ca creditorul nu mai poate obtine, dupa implinirea unui anumit termen,

concursul instantei judecatoresti pentru a

situatie

- adica pasivitatea

creditorului

fi silit la executarea

obligatiei sale,

acesta

determina clasificarea raporturilor juridice dintre

ei, certitudinea si stabilitatea acestora atat de necesare pentru desfasurarea normala

vietii economico juridice.

I In doctrina,
in

aceasta problema, autorii exprima opinii diferite in privinta numarului functiilor prescriptiei
extinctive. uneori chiar si in privinta denumirii lor.
' Ionus"u, A., Drept civil. Partea generala, Editura Didacticd gi. Pedagogicd, Bucuregti, 1963, p. 137 .
' Nicolae, Marian "Prescriptia extinctiva", Editura Rosetti, Bucuresti, 2004, p.39.

{t( -

Functia de inlaturare

dificultatilor privind administrarea probeleor

se

realizeazaprin aceeaca, in situatia in care actiunea in justitie s-arputea introduce oricand

cu sorti de izbanda, adica apararea drepturilor civile subiective nu ar

fi limitat

in timp,

instantele de judecata ar putea intampina., uneori, mari dificultati in stabilirea adevarului

obiectiv.
-----

"

l,n. Reglementarea prescriptiei extinctive din dreptul civil.

Actele normative in vigoare, in care se gasesc normele ce formeaza institutia

prescriptiei extinctive, sunt urmatoarele

Decretul

nr. 167 l,

1958, privitor

la

prescriptia extinctiva care este "legea

generala" sau "dreptul comun" irumaterie.

Codul civil

( in

special titlul

XX- "despre prescriptia din cartea a III-a " ) in

masura in care a suferit modificari sau abrogari.

Alte acte normative apartinand altor ramuri de drept inrudite, mai mult sau mai
putin cu dreptul civil. (Codul familiei, art.

2I,

art. 52., aft 55, ar1. 60; Codul

commercial art.947; Codul aerian din 1953 art. 103; Decretul nr.44311962
privind navigatia maritima).r

Maria Harbada, Drept civil, Note de curs.,Iasi 2005, p. 189.

43+-

or

se

7
.1.

-icand

EXTINCTIVE FATA DE
,Z.DELIMITAREA PRESCRIPTIEI
ALTE INSTITUII DE DREPT CIV[.

timp,

rului

achizitiva ( sau uzucapiune )

Prescriptia extinctiva si prescriptia

,0/
L, ,r/.4

Asemanari:
de drept civil;
ambele sunt concepte sau institutii

de
civile inactivi' ambele apar ca sanctiuni
oentru titularii drepturilor subiective

tutra

drePt

civil;

intr-un
titularilor drepturilor subiective prelungita
ambele presupun inactivitatea
anumit interval de timP;

'oc q

celedouaprescriptiisuntguvematedupaaceleasireguliinceprivestecauzelede
intrerupere si de susPendate;

lln

se face dupa aceleasi regului;

in ambele cazuti,calculul termenului

nal

Deosebiri :

iul
a

62
a

vedere al sediului materiei;

exista deosebiri din punctul de
(3 ani, 2
sunt mai scurte si mai multe
termenele de prescriptie extinctiva

ani,lan,

6luni),celedeprescriptieachizit\vasuntmailungisimaiputine(30ani,l0-20
ani);

(in

in stingerea dreptului la actiune

efectul prescriptiei extinctive consta
real
conduce la dobandirea unui drept
material), iar prescriptia achizitiva
sens

principal;

pelangaregulicomuneprivindcalculultermenelor,fiecareprescriptiearereguli
propriidesuspendaresiintrerupere'iar"repunereaintermen"esteproprienumai
prescriPtiei extinctive;

prescriptiaachizitivaarelabazaposesiunea,pecandprescriptiaextinctivanu
presupune nici o Posesiune;

cadomeniu,prescriptiaextinctivaareosferadeaplicaremultmailargadecat
uzucaPiunea;

/3s-

T,Z.DELIMITAREAPRESCRIPTIEIEXTINCTIVEFATADE
ALTE INSTITUII DE DREPT CIVIL.

.'.

,a/
L 1sl ,4

achizitiva ( sau uzucapiune )

Prescriptia extinctiva si prescriptia
'

Asemanari

de drept civil;
ambele sunt concepte sau institutii

de
civile inactivi' ambele apar ca sanctiuni
pentru titularii drepturilor subiective

drept civil;

prelungita intr-un
titularilor drepturilor subiective
ambele presupun inactivitatea
anumit interval de timP;

celedouaprescriptiisuntguvematedupaaceleasireguliinceprivestecauzelede
intreruPere si de

'\

susPendare;

se face dupa aceleasi regului;

in ambele cazuri,calculul termenului

Deosebiri :
a

vedere al sediului materiei;

exista deosebiri din punctul de

termeneledeprescriptieextinctivasuntmaiscurtesimaimulte(3ani,2ani,|an,

6luni),celedeprescriptieachizitivasuntmailungisimaiputine(30ani,10-20
anl);

(in

in stingerea dreptului la actiune

efectul prescriptiei extinctive consta
drept real
conduce la dobandirea unui
material), iar prescriptia achizitiva
sens

principal;

pelangaregulicomuneprivindcalculultermenelor,fiecareprescriptiearereguli

proprie numai
iar " repunerea in termen" este
proprii de suspendare si intrerupere'
prescriPtiei extinctive;

prescriptiaachizitivaarelabazaposesiunea,pecandprescriptiaextinctivanu
presupune nici o Posesiune;

mai latga decat

are o sfera de aplicare mult
extinctiva
prescriptia
ca domeniu,
uzucapiunea;

/38-

prescriptia achizitiva poate sa fie sursa unei actiuni sau unei exceptii in profitul

celui care a prescris, pe cand prescriptia extinctiva nu va da nastere decat la

excentie:

V'

n0

,r1{Prescriptia extinctiva si decaderea

Decaderea (ca sanctiune de drept

civil) este stingerea dreptului subiectiv civil

neexercitat in termenul stabilit de lege sau parti. Termenul de decadere mai este denumit

si termen prefix. Sanctiunea de decadere opereaza independent de culpa titularului

termenului.

Asemanari:

ambele presupun termene si inactiunea titularului dreptului subiectiv pe tot timpul

stabilit de

.
.
.

lege;

ambele sunt institutii de drept civil;

ambele au efect extinctiv si furnizeaza celui interesat o aparare de fond;

regulile de calcul sunt aceleasi.

Deosebiri :

prescriptia extinctiva stinge numai dreptul material la actiune, iar decaderea stinge
insusi dreptul subiectiv;

prescriptia este o institutie de ordine publica, decaderea este o institutie mixta in

functie de caracterul normelor care o reglementeaza;
termenele de prescriptie sunt legale si imperative, cele de decadere pot

fi

atat

legale cat si conventionale;

termenele de prescriptie sunt susceptibile de suspendare, intrerupere si repunere in

termen cele de decadere sunt ireversibile, neputand

fi

suspenadate,

ci

numai

intrerupte printr-o cerere de chemare in judecata.

Prescriptia extinctiva si termenul extinctiv

Termenul extinctiv este acel termen care amanq, pana la implinirea lui, stingerea

exercitiului dreptului subiectiv civil si executarii obligatiei corelative. El afecteaza deci

doar executarea actului nu si existenta sa.

Asemanari :
ambele presupun efectul extinctive;

A^
pe implinirea unui anumit inter'ral
bazate
civil
drept
de
concepte
ambeie sunt

timp;

.ambelesecalculeazadupaaceleasiregulilegale.

Deosebiri:

caizvor,termeneledeprescriptiesuntnumailegale,intimpcetermenulextinctiv

poateizvoradinlegisidinvointapartilororidinhotarareaunuiorgan

jurisdictional;

:\

caefect,prescriptiaextinctivastingedreptullaactiune(insensmaterial),pecand
termenulextinctivstingedreptulsubiectivsiobiigatiacivilacorelativa;
partilor actului juridic' pe cand
extinctiv poate fi modificat prin acordul
termenul

fi modihcat;
termenul de prescriptie nu poate
suspendarea, intreruperea si recuperarea

in termen sunt proPrii numai termenelor

de prescriPtiei;

de inlaturare a raspunoerll civile, Pe cand

prescriptia extinctiv este un mod
a actului juridic civil;
termenul extinctiv este o modalitate
toate
extinctiva se refera' in principiu la
ca domeniu de aplicare, daca prescriptia
raporturilejuridicecivile(deconstrangere)termenulextinctivprivestedoar
domeniul actelor juridice civile'
extinctive
V ^ Zl.Principiile si efectele prescriptiei

Efectulprescriptieiextinctiveestecarmuitdedouaprincipiiconsacratetn:

Art.lalin.3dinDecretu||6Tllg58..odatacustingereadreptuluilaactiune
stinge si dreptul la actiune privind
privind un drept subiectiv principal se
drepturilesubiectiveaccesorii...Inesentaacestprincipiuesteoapiicatiea
principiuluidedrept:accesoriunesequiturprincipale.Injurisprudentas-ahotarat

/40-

ca: "Dobanda fiind un accesoriu al creantei principale,

prescriptia dreptului la
actiune in realizarea acestuia, atrage si prescriptia
dreptului ia actiune pentru plata
dobanzilor, fiind de principiu ca accesoriul este
supus acelorasi consecinte ca si
principalul";

Art'

12 din acelasi act normativ:

"In cazul cand un debitor

este obligat la prestatii

succesive, dreptul la actiune cu privire la fiecare

dintre aceste prestatii se stinge

printr-o prescriptie deosebita". Acest principiu isi gaseste

aplicatia ori de cate ori
debitorul este tinut fata de creditor la prestatii succesive
indiferent de izvorul
obligatiei, precum, chirii, dobanzii. etc.

Dreptul subiectiv si dreptul la actiune

Sintetizand definitiile formulate

ip

literatura de specialitate putem afirma ca

dreptul subiectiv civil implica recunoasterea prin normele
dreptului civil a posibilitatilor
titularului dreptului (persoana fizica sau persoana juridica)
de a avea o anumita conduita
si de a pretinde subiectului pasiv sa dea, sa faca sau
sa nu faca ceva, recurgand
la nevoie,

la sanctiunea stabilita de acele legi.

Dreptul subiectiv supravietuieste si dupa implinirea

termenului de prescriptie iar
titularul lui este indreptatit sa refuze restituirea prestatiei
facute voluntar de debitor, care
a facut o plata valabila, chiar daca dreptur
material la actiune s_a prescris.

Dreptul la actiune in sens material este definit ca fiind

posibilitatea titularului
unui drept subiectiv de a pretinde paratului prin intermediul
instanteijudecatoresti sau a
altui organ jurisdictional, sa isi execute obligatiile
ori
sa recunoasca dreptul contesrat.

Exercitandu-si dreptul material la actiune reclamantul

isi apara dreptul incalcat
impotriva paratului pe cale de constrangere. In
sens material, dreptul la actiune ftinteaza
numai in limitele termenelor stabilite de lege. La
expirarea acestor termene dispare
posibilitatea apararii pe care de actiune a drepturui
civil subiectiv.

In

procesual, dreptul Ia actiune este definit ca posibilitate

a reclamantului de
a se adresa organului de jurisdictie intr-un caz
concret (dreptul la intentarea actiunii ori
dreptul de a sesiza organul dejurisdictie).
sens

si facultatea de a utiliza toate formele si

Dreptul procesual la actiune reprezinta
in procesul civil' inclusiv de a pretinde rezolvarea
posibilitatile procesuale create de lege

priciniiprinpronuntareauneihotararisusceptibiledeafiexecutatasilit.
Insensprocesual,dreptullaactiunenudepindedeexpirareaanumitortermene,
oricat timp ar fi trecut de la data
poate fi intentata in orice moment,

deci actiunea

incalcarii dreptului civil subiectiv'

\-/,
v\t&. v

/-1

/1

la actiune in sens material

Stingerea prin prescriptia dreptului

nt'
Din interpretarile date dispozitiilor Decretului

16111958 a reiesit cu claritate ca

ce dreptul
dreptul material la actiune' in timp
prin prescriptia extinctiva se stinge numai
tealizat
afutuia' Numai ca el nu va mai putea fi
subiectiv supravietuieste dupa implinirea
de
(ci printr-o executare voluntara a obligatiilor
pe calea fortei de constrangere astatului
catre debitor)

(nu

procesual acesta este imprescriptibil

cat priveste dreptul la sanctiune in sens
are ca efect
In sustinerea ideii ca prescriptia extinctiva
se stinge, in principiu niciodata).

generalstingereadreptuluimateriallaactiunipotfiinvocatemaimulteargumenteun
prim argument fiind de ordin tehnologic'

Art.[|alin. 1 din Decretu I

ca:..Debitorul cafe a
nr.167 11958 prevede in acest Sens
s-a prescris nu mai poate cere

actiune al creditorului
executat obligatia dupa ce dreptul la

prescriptie era
data executarii nu stia ca termenul de
inapoierea prestatiei chiar daca la

implinit".

pe cei indreptatiti la valorificarea

Intentia legiuitorului a fost sa-i stimuleze
de
mai scurte si nu sa-i exonereze Pe debitori
drepturilor lor in cadrul unor termene
obligatiile pe care si le-au asumat'

{- 4q2-

=\_/ , 3.

DOMENIUL DE APLICRE A PRESCRIPTIEI

EXTINCTIVE

Prin domeniulprescriptiei extintive intelegem

totalitatea drepturilor subiective ale

caror drepturi

la

actiune sunt sub incidenta sau campul prescriptiei

extintive.
Determinarea acestui domeniu inseamna stabilirea
drepturilor civile subiective ale caror
drepturi la actiune sunt, potrivit legi, prescriptibile
extintiv si, totodata, deosebirea lor de
cele ale caror drepturi ra actiuni sunt imprescriptibire
extintiv.

Pentru determinarea domeniului prescriptiei extinctive

se au
criterii:

in

vedere doua

natura depturilor subiective civile. In functie de

acest criteriu se distinge intre
domeniul prescriptiei extinctive in categori* drepturilor
patrimoniale si domeniul
prescriptiei extinctive in categoria drepturilor
nepatrimoniare:

actul normativ care reglementeaza prescriptia extinctiva.

ln functie de acest
criteriu se distinge intre: domeniul prescriptiei extinctive
reglemntat

nr'

de Decretul

16711958: domeniur prescriptiei extinctive

reglementat

de codur civil

si

domeniulprescriptiei extinctive guvemat de arte

acte normative.
ll
1
t
v.,,3, /4,) Domeniul prescriptiei extintive in materia drepturilor
patrimoniare.

1'Prescriptia extintiva in domeniur drepturui de

creanta.
Drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv,
indiferent de izvorul lor.
Exceptii de la principiu :

o
o

actiunea in restituirea drepturilor la CEC;

potrivit att' 4, alin

din Legea nr 66/1996 privind reorganizarea

cEc in societate

bancara pe actiuni "Drepturile de creanta

asupra sumelor depuse, dobanzilor si

castigurilor sunt imprescriptibila,,.

y " )-

2.Prescriptia extintiva in domeniur drepturiror

reare.
Dreptul real este acel drept subiectiv civil cu
continut patrimonial in virtutea
caruia titularul poate exercita in mod direct
si nemijlocit prerogativele asupra unui bun

/43--

ar
obligati sa se abtina de la orice actiune care
fara concursul altei persoane tertii fiind
dreptului de catre titular'
putea impedica in vreun fel exercitiului
drepturile reale sunt limitate ca numar.
Spre deosebire de drepturile de creanta,

Dinacestmotiv,esteposibilasienumerareadrepturilorlaactiuneprescriptibileextinctiv.
valorificarea unui drept real'
este actiunea prin care se urmareste
Actiunea reala

Sunt actiuni reale:

care a pierdut posesia bunului sau

actiunea in revendicare prin care proprietarul

solicitainstanteirestituireaacestuibundelaposesorulneproprietar;
care reclamantul titular al dreptului de
actiunea negatorie este actiunea prin
un drept de uzufruct' un drept de
proprietate contesta paratului ca ar avea
de
drept real' dezmembramant al dreptului
superficie, adica paratul nu are un
exercitarea sa neligitima'
proprietate si in consecinta, sa incet'tze
prin care reclamantul cere instantei sa
actiunea conJbsorie este actiunea
ca el este titularul unui drept real'
stabileasca

prin care titularul ei solicita instantei sa

actiunea in granituire este actiunea
linia despartitoare intre cele doua fonduri
stabileasca prin semne exterioare
vecine.

In privinta drepturilor reale se disting:

oactiunilepetitorii.caretindlaaparareadreptuluideproprietate;
impotriva
t actiunile posesoriiprin care posesorul isi apara posesia ca stare de fapt
oricaror tulburari'

Actiunilemixtesuntaceleactiuniprincarereclamantulurmarestevalorificarea
drept de creanta'
concomitenta a unui drept real si a unui
reale prescriptibile exclusiv sunt urmatoarele:

Actiunile

c
c

civil;

actiunea in revendicare imobiliara

in

cadrele prevazute de art' 498 Cod

actiunea in revendicare mobiliara

in

cazurlle reglementate de art. 840 Cod

situatia dezmembrarilor clasice (adica

a uzufructului' uzului'

civil;

abitatiei

si

neuz' in
557 Cod civil uzufructul se stinge' prin
servitutiei) este urmatoarea: conform art'
fiind aplicabila, potrivit art' 565 cod civil si
decurs de 30 de ani, aceeasi prevedere

dreptuluideuzsiceluideabitatie.Articolul63gCodcivildispunedistinctcaservitutea
de ani'
este stinsa prin neuz in curs de 30

/4E-

Posesiunea este stapanirea

de fapt a unui lucru care, din punctul de vedere

al

comportarii posesorului, apare ca manifestarea exterioara

a unui drept real. posesiunea
este aparata, in caz de aparare sau de posedare, prin mijloace juridice
specifice,

denumite
actiuni posesorii, care se prescriu in termen de un an stabilit
in art. 674 aliniatul I, Cod
procedura civila' Actiunile posesorii sunt supuse regimului
de drept comun al prescriptiei
extinsive, reglementat de Decretul nr. l67ll95g.

--)

t/ ,Bl, Domeniul prescriptiei extintive in

material

drepturilor

personal

nepatrimoniale.
Este vorba de acele drepturi care nu au un obiect exterior
subiectului insusi si care
poarta asupra anumitor aspecte sau-atribute inerente persoanei
insesi, cum sunt numele,
integritatea ftzica, onoarea, reputatia, intimitatea vigtii private,
imaginea subiectului.

Aici

domina regula imprescriptibilitatii, aceasta inseamna ca marea

categorie a drepturilor
nepatrimoniale nu este supusa prescriptiei extinctive .

Principiul

in

ca drepturile nepatrimoniale sunt

imprescriptibile extinctiv. Existenta principiului rezulta pe de
o parte din interpretarea per
a contrario a art. 1, alin. I din Decretul167 /1958: "Dreptul
la actiune, avand un obiect
patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat
in termenul stabilit de lege,,,
inseamna ca "Dreptul la actiune, avand un obiect nepatrimonial
nu se stinge prin
prescriptie

aceasta materie este

". Pe de alta parte, principiul

poate

fi

dedus si din imprejurarea ca legea

stabileste , expres exceptiile de la acest principiu.

o
c
o
o
c

Principalele actiuni, avand un obiect nepatrimonial, care sunt prescriptibile,

sunt:
actiunea in anulsbilitate (adicain nulitate relativa);
actiunea in nulitate relativa a casatoriei (ari.

2l codul familiei);

actiuneo in tagada paternitatii (art. 55 alin.

codul familiei);

actiuneq in stabilirea paternitatii (art. 60 alin. 1 codul familiei);

dreptul la actiune civila pentru repararea daunelor (materiale

si morale) cauzate
prin incalcarea unui drept nepatrimonial este prescriptibil extinctiv.

//

1r/

T
-l

PRTNCIPIILE DREPTULUI

,,.t*g:$e
'j

?,ri;:

-::i*

+:1t* ::'i!'i*':-.i1i::r

':
.

r.!..

.$j',

'',.t1a'

CIVL

tr.

Generalitati

1.1 Definitia

principiilor de drept

jurudic definim notiunea de principii de drept ca fiind ideile de

sistem de drept'
baza, tezele fundamentale, care stau la baza integului
promovate si
determinate de relatiile sociale si fiind expresia valorilor
In

aparate

sens

juridice
de drept, idei ale contilumlui tuturor normelor

care

idei de baza care se

ortenteazareglementarile juridice si aplicarea dreptului,
in curs de consolidare'
gasesc in intreaga legislatie a stafului, ca stat de drept

orice sistem de drept este

guvernat

fundamentale, comune tuturor ramurilor sale, dar

de
in

anumite principii

acelasi timp, fiecare

din
drept cuprinde reguli de baza pentru intreaga legislatie
uneia sau mai
domeniul respectiv, precum si reguli de baza ce se aplica

ramura

de

multor institutii ale ramurii de drept respective'

J.2 Clasificarea PrinciPiilor

In dreptul civil isi gasesc aplicarea trei categorii de principii, anume'
ale
principiile fundamentale ale dreptului roman; principiiie fundamentale
institutii de dre::
dreptului civil roman; principii ale uneia sau mai multor
civil.

Normele drepfului

civil

drepfului de proprietate,
formere,

reglementeaza continuful

si

exerciriu.

modur'e de dobandire
si stingere, dar

mijlocul specific de
-.:
ocrotire a acestuia (actiunea
in
revendicare).
II art' 480 din codul
Astfer tirru,
civil prevede; "proprietatea
este dreptur ce
de a se bucura si
are cinei:
dispune de un rucru
in mod excrusiv si
absorut, insa in
Iimitele determinate
de lege,,; art 4gl
,.Nimeni
dispune:
nu poate fi silit a
ceda proprietatea
sa, afara numai pentru
cauzade ut'itate
pubrica si primind
o drapta si prealabila
despagubire,,.

2.2 principiul egalitatii

in fatu legii

Principiul egalitatii
in fata legii este o
aplicatie a principiurui
in fata regii cons acratde
egaritatii
art. 4 alin.(2) si art.
16 din constitutie.
conventia europeana
Art. 14 din
a drepfuriror omurui
dispune ca exercitarea
drepfurilor si libertatilor
fufuror
pe

care ea le recunoaste
trebuie asigurata
deosebire bazatape
fara nici o
sex, rasa, culo"r"
opinie poritica sau
opinii, origine
arre

u;;;-_:;r::

nu,i*urn;;"".:H::';:,'.:T

principiurui egaritatii
tuturor

lry

ci

in fahregii. Decraratia

HT:[.x,,""ffii
universara a Dreptur'or

Omului proclama in art. 7 ca toti oamenii sunt egali in fata legii su drepful,
fara deosebire, la protectia egalaa legiir.

pentru persoana fizica, principiul este consacrat in dispozitiile art. 4

alin. (2) din Decretul nr. 3I11954: "Sexul, rasa, nationalitatea, religia, gradul

de cultura sau originea nu au nici o inraurire asupra capacitatii'" Pentru

juridice
persoana juridica principiul trebuie inteles in sensul ca persoanele
apartinatoare unei anumite categoriisunt supuse in mod egal dinpozitiilor din

legile civile consacrate reglementarii acelei categorii de persoane. Pe de alta

parte, acest principiu isi conjuga actiunea cu cerintele impuse de scopul

nu este acalasi la toate categoriile de

asemenea

2.3 Principiul imbinarii intereselor individuale cu

interesele

persoanei juridice, care

subiecte de drePt.

colective

principiul imbinarii intereselor individuale cu interesele colective

raspunde nevoii armonizarti intereselor particulare cu cele obstesti si este
juridice- La
consacrat atat pentru persoanele ftzice, cat si pentru persoanele
prima vedere un asemenea principiu se infatiseaza mult prea estompat si cu

un continut neinsemnat. In realite principiul imbinarii intereselor personale

protectie a legii' Toti

I ..Toti
oamenii sunt egali in fata legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la o egala
prezenta Declaratie si
viola
ar
care
oamenii au dreptul la o protectie eg-ala impotriva oricarei discriminari
impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare'"

./

i.;

legii si au, fara discriminare, drepful la ocrotire iegala din partea legii.
In
aceasta privinta legea trebuie sa interzica orice discriminare
si

sa garanteze

futuror persoanelor o ocrotire egala si eficace contra oricarei discriminari,

in
special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice
opinie,
origine nationala sau sociala, avere, nastere sau intemeiata pe orice alta

imprejurare". In acelasi sens, Conventia cu prvire la drepturile copilului2

prevede ca "statele parti se angajeaza sa respecte drepturile
care sunt
enuntate in prezenta conventie si sa le garanteze tufuror copiilor
care tin de

jurisdictia lor, fara nici

distinctie indiferent de rasa, culoare, sex, limba,

religie, opinie politica sau alta opinie a copilului sau a parintilor sau
a
o.

teprezentantilor sai legali, de originea lor nationala, etnica sau sociala.

de
situatia lor materiala, incapacitatea lor, de nasterea lor sau alta sifuatie.

2.SPrincipiul bunei-credinte
Principiul bunei-credinte este o alta idee calauzitoare care strabate (ar
trebui sa strabata) intreaga legislatie civila. Fara exercitarea cu buna-credinta
a drepturilor civile subiective si fara increderea reciproca, nu s-ar purea
derula in mod normal si firec raporfurile juridice civile. Buna-credinta
are ca
fundament moral onestitatea, care consta in conformitatea vietii individuale
cu normele morale.

Potrivit articolului 57 din Constitutia Romaniei, "Cetatenii romani,

cetatenii straini si apafrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile
'Aprobata prin Decretul Presedintelui Romaniei ra.47/!99}(Monitorul oficiat nr.
l0g din 27 septembrie
1990) si ratificata prin Legea nr. l8/1990 (Monitorul

oficial nr.

109 din 2g septembrie 1990).

constirutionale cu buna credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile

celorlalti,'. Cu toate ca texful citat din Constitutie priveste exercitarea

drepturilor si libertatilor constitutionale, el poate

fi

generalizat

si trebuie

extins, in mod corespunzator, la drepturile civile subiective in ansamblu,

buna-credinta neputand fi luata in seama'
Legea civila ocroteste, in toate situatiile, buna-credinta, reaua-credinta
de
hind sanctionata in mod corespunzator in orice domeniu al acestei ramuri

drept.

Buna-credinta se gaseste, in mod explicit, in mai toate institutiile

A ^+f^1 o^ o-^rimor* rle exemplu:
ea exprimande evemnlrr' (convingerea poses;orului
dreptului civil. Astfel,
unui
unui bun ca areasupra acestuia un drept de proprietate dobandit in baza

fA
Y

titlu translativ de proprietate, a carui eventuala nevalabilitate o

ignora;

cerinta legala potrivit careia partile contractante ffebuie sa execute obligatiile

contractului
asumate in cadrul unui raport juridic civil, astfel incat efectele
Sa

persoanei
corespunda, in cel mai inalt grad, vointei lor reale; convingerea

este
care construieste, planteaza Sau executa alte lucrari pe un teren ca

proprietara a acelui teren.

Se poate afirma ca intregul edificiu

al exercitarii drepturilor civile

postulat al
subiective si al executarii obligatiilor corelative sebazeaza pe un
bunei-credinte, cafe are ca punct de plecare supozitia ca persoanele sunt -in
ca ei sa
cadrul unui raport juridic civil -animate de intentia sincera si loiala
se comporte cu onestitate, adicacu buna-credinta'

pornind de la unul din rolurile principale ale principiilor dreptului

a servi ca idei calauzitoare la crearea dreptuiui, consideram ca in

civil -de
viitoarea noastra legislatie civila acest criteriu al comportamentului
participantilor ia raportul juridic va trebui formuiat in mod expres, cu atat
mai mult cu cat el are un fundament etic'

/J7

Formularile ideii bune-credinte in unele reglementari (e

exemplu in
art. 1899 alin- (2) din codul civil in privinta uzucapiunii3, in
arr. 4g6 cu
privire la buna-credinta a posesorului ca proprietar care
se presupune
totdeauna, etc.), ne permite sa concruzionam ca, chiar pana
ra consacrarea
legislativa generala, buna-credinta poate fi considerata de
aplicatie generala.
Aceasta in pofida fapfului ca in preambulul Codului civil nu
avem un rexr
care sa statueze principiul bunei-credinte, el strabate cvasi
toate institutiile

dreptului civil. Elementele constifutive ale bunei-credinte sunt

intentia
dreapta, diligenta, liceitatea si abtinerea de la vatamareaalfuia,
care sunt
valori juridice corespunzatoare valorilor morale ale onestitatii.
Notiunea
juridica a bunei-credinte face parte in permaentele dreptului,
ridicat la rans
de principiu.

3.Contributia jurisprudentei

la

promovarea

sr

dezvoltarea principiilor dreptului civil

Principiile dreptului civil sunt reflectate si consacrate in legislatia
civila ca rezsltat al activitatii legislative indelungate si al analizelor

stiintifice facute reglementarilor legale existente. Dar, la promovarea,

cnstalizarea si dezvoltarea principiilor dreptului civil a
contribuit si
contribuie permanent, intr-o masura importanta, practica juridica,
inspirand

' "Buna-credinta

se presupune totdeauna si sarcina probei cade asupra

celui ce aleaga rea-credinta,,

continutul

juridic al
sociai-economic si

normelor dreptului

civil

si

contribuindlaimbogatireaideiiorcalauzitoare,maialesinprivinta
problemelorsisi|uatiilorjuridicecarenu.sigasescorezolvareadecvataintr-

onorrnaexpresaadreptuluicivilobiectivsiinvigoarelaunmomentdat.
principiiior dreptului civil' un
evolutia
rflrzareasi
Intr-adevar, in cristal

rolimportantajucatpracticajudiciaracareafostanalizata,inconditiile
socialiste"'

"conceptiei
de speciaritate potrivit
riteratura
in
totalitar,
staturui
atalizele
literaturii juridice de atunci,
reprosuri
face
se
a
Nu se doreste

..socia1iste,'aletemelorpropuse.Sepoateinsapuneintrebareadacaintradevar,innuputinecaz]itf^,eravorbldeprincipiiaiedreptuluicivilsaudoar
de drept civil'
de principii ale unor institutii
Intr-adevar,ambelelucrarilacaresefacetrimiteresuntconsacrate
ana|tzeiprincipiilordreptuluicivil,instantelejudecatorestiputand..fipuse
principii cu caracter
mai intai unere reguri sau
formuia
a
de
situatia
in
adesea

generalsaudeaplicatiegenerala,,sidemulteori,unasemeneaprincipiu
general,formulatcuocaziainterpretariisiaplicariinormelorlegalelaun

cazparticulardecatreonumitainstantaestereluatapoisidecatrealte
mai mult sau

o aplicare
similare, dobandind astfel
cazunconcrete
irt
instante

maiputingenerala;inrealitateestevorbamaimultdenisteprincipiialeunor

institutiidedreptciviliarnualedreptuluicivil,caprincipiigenerale.

4.Rolul si importanta principiilor drepturui civil

Principiile dreptului civil au alut si au un rol important
sub mai multe
aspecte:

In preivinta crearii normelor dreptului civil, in sensul ca

legiuitorul
adopta norune de drept civil numai cu respectarea
ideilor calauzitoare

in materie. Aceasta inseamna ca o lege civila noua nu va putea

incalca, prin normele sale, principiile generale acceptate
ale acestei
ramuri de drept;

F In privinta interpretarii

normelor*e1ir,"nte ale dreptului civil. Daca in

privinta sensului legii civile se ivesc unele indoieli

sau apar pareri
diferite, organele cheamate sa aplice normele respective
ale dreptului

civil trebuie sa le interpr

eteze

in asa fel incat

acestea sa corespunda

cel mai bine ideilor calauzitoare in materie, lamurindu-se

astfel corect
continutul normelor juridice;

In privinta aplicarii sau suplinirii normelor dreptului civil,

principiile
au, de asemenea, un rol si o importanta deosebita.
cu ocaziaaplicarii
normelor dreptului civil, principiile guverneaza intreaga
activitate a
celor ce admini streazajustitia, iar in lipsa unor reglementari juridice,
ele trebuie sa stea, alafuri de normele aplicabile
prin analogie, labaza

solutionarii cauzeror respective. Instanta judecatoreasca

nici in
asemenea situatii nu va putea rcfuza judecarea
cauzei, fara
sa

savarseasca fapta de "denegare de drept',, ci va

trebui sa se orienteze
in activitatea sa dupa principiile drepfului civil.

Principiile drepfului

civil nu pot fi neglijate fara consecinte

daunatoare in privinta dezvoltarii acestei ramuri de drept. Ideile calauzitoare

asigura acel cadru general inauntrul caruia poate

fi

dezvoltat in mod liber si

legal drepful, chiar in conditiile exstentei unor reglementari codificate.

Lipsa de unitate in privinta felurilor principiilor dreptului civil s-a

pastrat si poate s-a mai agravat dupa ce au putut
conceptule, adevarat nesemnificative

fi

costatate unele schimbari

in esenta si, mai ales, cu consecinte

minime asupra politicii si practicii legislative, cand mai multi autori au

renuntat la unele dintre "principiile" considerate pana atunci ale dreptului

civil, si au apreciat ca principiile cah strabat continutul normelor de drept

civil in ansamblu sunt: principiul proprietatii socialiste si al apararii ei;

principiul planificarii socialiste a economiei nationale; principiul
autosugestiunii; principiul deplinei egalitati in drepturi; principiul imbinarii

armonioase

intereselor personale

cu

interesele obstesti; principiul

garantarii efective a drepfurilor.

In aceasta perioada se poate constata mai multe deosebiri de formulari

si de ordine de prezentari ale principiilor decat o schimbare de esenta.

Diferiti autori retin aproximativ aceleasi principii (dintre care unele nici nu
puteau

fi

considerate,

cu adevarat, ale drepfului civil), facand doar mici

nuantari in privinta denumirilor.

In manualul sau din 1987, Gh. Beleiu renunta la unele formulari

pana

atunci si nu

se mai refera

de

la "principiul proprietatii socialiste ai al

ei", ci la "principiul proprietatii si al apararii sale", ceea ce

constituie o schimbare esentiala in optica doctrinara, adevarat fara vreun
apararri

temei legal si vreo baza economica si mai ales fara consecinte sesizabile in
practica judiciara.

,/f.l

De asemenea se re
economiei nationare

rt ,u ..,n'ntu
ut u"otugestiei,

in drepturi este inlocuit

subiectilor de drepi

Ia principiul planificarii
sociarisre

.,t principiul egalitatii

in fata legii ar tuturor

civ'.

In doctrina noastra
ramuri de drept sunt

se

t'nout'e si opinia
dupa care

specifice acestei
numu, 'principiul
apararii proprietatii
'principiur egaritatii
socialiste,, si
depiine in drepturi
a tufuror cetaten'or,,.
acestui urtim principiu
Aparrenenta

ra dreptur civir este

indoiernica, insa
autorurui ca principiile
afirmatia
legalitatii, ar centrarismurui
democratic sau
planificarii socialiste
a,
nu sunt proprii dreptului
civil,
este fundamentata.
principi'e
de drept pot fi funfrr"n""
o" Iege, dar pot actiuna si
direcda dezvoltani
in
legisratiei, a drepfurui
in
general.
In mod
principi'e
drepturui

civ'por

practica judecatoreasca

consritui punte

concrer,

0",";":t,-:int'e legea
,T"o civila

si
si, astfer, pot deven,
,nrnttu*ra
create si asigurare
in aplicarea lor de
drepr, care sa ;.;
l:t*tente

ff];:, :*

*"nomi ce o*.

:,:,

principara de
judecatoresri

;;H:1

care, desi

'"'

"J;^

T. ::::T':::*ffi

ffil:[:jH,

,:

pot fi concepute
si ca modarirarea

;'".in'
ezvoltarii
':^ dreptul

cu ajutorul practicii

o"r"^;:
:l:u'"'ut
privi
regtemenrarire
regare in vigoar",
-- uvvPUr ue
::-l,.oout"
a le perfectiona
efectelorlorpractice. ffifi,
se

iar principiul deplinei

egalitati

dincoro

de

prin prisma

Principiile dreptului
civii au capahto insemni
generala putand juca
un rol important
in
un instrurnent care
sa contribuie Ia procesul
complex al pnvatizani
econimiei tarii, la
generalizarea
unor
relatii bazate
"r rwrd.Lrr
uazate pe Iegiie
piata.
economiei

rransform#:Tr###:
de

Bibilografie
I. Tratate, manuale, cursuri, articole' studii
Editura ,,Alkarom'',
1. Andrei, Petre, Apetrei, Irina, Drept,civil' Persoanele Jizice'
Ia9i. 1998.

2.

civil, Editura"All Educational"' Bucuteqtl'

cantacuzino, M. 8., Elementele drepttLlui
I 998

R.S.R.o.''
3. Cirpenaru S., Colectiv, Trtttat cle drept civil, Editura ,,Academiei
Bucureqti, i989

4.Coco;$tetan,Dreptroman'Ed'Universuljuridic'Bucuregti'2005
5.CojocaruA..,Dreptcivil.Parteagenerald,Editura,,LuminaLeX,,,Bucureqti,2000
Jurisprudenld, Editura "C' H'
6. corneliu Turuianu, obligayiile civile, Ed.I, coleclia
Beck",2007

T.Cosma,Doru,Teoriageneraldaactuluijuricliccivil'E'ditura"$tiin1ificd"'Bucuregti'

2001

'\

8. cosmovici, Paul-Mir cear lntroducere in Drept clvll'

1993
9. Gabriel Boroi, Probleme in Dreptul civil,Btcuregti'

Editura

"A11"'

Bucureqti' 1993

l0.GeorgiudelVechio,Lec|iidefitosofiejurid.icd,,Ed.EuropaNova,l994
de Editura qi presl "$ansa"
ll. Gh. Beleiu, Drept civil - lntroclucere in drept cit'il' casa
SRL' Bucureqti, 1993
12. Dobrinescu I., Introducere in logica

Bucuregti
iuridicd.Editura "Lumina Lex"'

13.BrnestLupan,IoanSabdu_Pop,Teoriededreptcivilromdn,Vol.I',Partea
H' Beck' Bucureqti' 2006
Boicoianu, L|ex, Tratat de Drept civil
14. Hamagiu, C. Bilinescu, Rossetti,
Editura,,A11", Bucureqti, i997 vol'Ii
generald, Ed' C'

Ron;';,.'.

Ia$i, 1993
Hum[, Introducere in studiul dreptului,Editura ,,Funda!ia',,
privat,Editura,,Actami,', Bucuregti 199:
16. I. P. Filipescu, Drept interna|ional
.fr., Tratat de clrept civil, partea generald, drept, Editu:; '..j':--.
17.lona$cu

15. Ioan

R-S'R.O'", Bucureqti' 1 967

18.IonaqcuTr.,Elementevoinleijuridice,inTratatdedreptcit.il-:.
vol.I, Bucureqti, 1967

19.IrimescuTeodora,Enciclopediejuridicd,CasaEditona1aden::.-_.-.

20.IstrateMircescu,Cursdedreptcivil'Ed'AllBeck'Bucure':--

2l.MariaHarbddi,Dreptcivil,EdituraUniversitalii,.A1.I'C-,
22.MariaHarbidi,Dreptulfamitieisistareacivilil,Ecil-.:'...-i

II

"

23.

Maria Harbidi, Elernente de drept pentru tnvdtrdmantul economic universitar- Ed,.

Funda{ia Academiei Gh. Zane,Iagi, 1996

24- Mdgureanu Florea, Drept procesual

civil,Ed.

fV-a, Editura,,All Beck", Bucuregti.

200 I

25. Mateuf Gh.,

Mihiili

A., Logica juridicd,Edttura,,Lumina Lex", BucureEti, 1998

26. Mocu{ Emil, Analele Universitdtzz, Bucuregti, Drept, 192g

27. Muregan Mircea, Drept civil

Partea generald, Editura,,Cordial Lex", Cluj-Napoca,

1994
28. Nicolae

M., Actul juridic civil in dreptul vivil romiin. Curs selectiv pentru licen{d,

Editura,, Miss Mihaela", Bucureqti, 1996

29-Olia Maria Corsiuc Drept civil pentru invdtdmantul universitar economic Ed. a II-a
actualizatd, gi completatd, Ed. Lumina Lex, Bucureqti 2007

30.

Sofia Popescu, D. Huscu ,,Probleme actuale ale metodologiei jurid.ice"

$tiinlifi cd qi Enciclop

Ed.

edic6,, I97 9

31. Stoica Veronica, Nicolae

ft5"ug, Petrici Truaca, Drept civil. Institu{ii de drept

civil. Curs selectiv pentru licenld., Ed.

II-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2004

32. $tefan Riuschi, Drept civil, Editura ,,Chemar

ea,'

, Iaqt, 7992

33. $tefan Riuschi, Drept civil. Partea generald, Bucuregti, 1993

34. Poenaru F;-.' Introducere

in dreptil civil

romdn. Teoria generald. persoanele,

Bucuregti, 1996
35. Pop

L., Drept civil.

Teoria generald

a obligaliilor,

Tratat, Ed. a II-a, Editura

Fundaliei ,,Chemarea", Iagi, 1998

36. Pop

A., Beleiu Gh., Drept civil. Teoria generald a dreptului civil,

Tipografia

Universitalii, Bucuregti, 1 980

37. Ungureanu Ovidiu, Manual de drept civil. Partea generald, Editura
,,A11 Beck,'.
Bucuregti, 1999
38. Urs Iosif R., Angheni Smaranda, Drept civil. Partea generald. Persoanele. yol. I..
Ed. Oscarprint, Bucureqti, 1997
39. Urs Iosif R., Drepturile reale, Ed. Universitard, Bucureqti, 2006

II. Legislafie (bibligrafie normativi)

*** Codul civil

xxx Codul comercial

*** codul familiei

Codul de Proceduri

civill

**x Constitutia RomAniei 2003 modificatd 5i completati prill Lesea de rer izt-itre a
Partea I' nr' 75E din lq octoinbue
ConstitLrtiei nr. 42917003, publicata in M.OF. al Romaniei,
2003,

*** Decret ul46611979 din 2g decembrie privind regimul produselor qi substantelor toxice
*** H. G. nr. 340l1ggz din 20 iunie, publicata in M. Of. nr. 13811992, privind regimul de
s

precum 9i a altor mdrfuri periculoase pentru

import al deqeurilor gi rezidurilor de orice naturd
sdndtatea populaliei 9i pentru mediul inconjurdtor'

***

Legea nr. 18/1991 privind Fondul funciar

w.24411992, privind
10311992 din 22 septembrie, publicatd in M. Of.
producerea obiectelor de cult
dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru
**x Legea nr. g/1gg6 din 14 martie, privind drepturile de autor 9i drepturile conexe

***

Legea

nr.

***Legeanr.4gl199|drnZlmai,publicatdinM.Of.nr.r04l25mar7992,Legea
audiovizualului

*** o.

G.

nr. r',lllggz dtn27

august, publicatd

in M' Of' nr'

215128 august 1992 privind

unelemSsuripentruprotecliapatrimoniuluiculturalnafional.

III. PracticI judiciari

1. Buletinul jurisPrudenfei 1997

2. Culegere de decizii din anul 1977
3. Culegere de decizii din anul 1987
4.CurteaSupremldeJustilie-secliacivild,deciziarc.I32l70.0|.1994,inRevista
romdnd de drePt w5'I995,P'77
5.CurteaSupremfdeJustilie-secliacivil6,dectzianr.|32120.01.i994,inRevista
rom6nd de drePt nr'5'1995,P' 77

6. CAS, sec., civ., dec' nt' 87611977, neplublicatd

7. Curtea de Apel Craiova, S' civ'' dec'' civ'' nr' 824711999
8. Curtea de Apel Suceava, S' civ., dec., civ., rrr.116/1995 (nepublicat6).
M' J' 2001
9. Cutea de Apel Tg. Mureg, S. civ., dec. civ., ru. 728211992 in Jurisprud'
civ., nr. 583 in Revista romand de drept
10. curfii de Apel Tg-Mureq, S. civ., dec.
w.111999,P.14
11.

adoptatl de Adunarea
Declara{ia universali a Drepturilor omului, care a fost
10 decembrie 1948'
Generald a Natiunilor Unite prin rezolulia2lT din

12. Lupagcu Dan,

Marcu Simona, Tabflrcr Mihaera, Grigorag Nina, popescu Doina,

Spineanu Octavia, Crlciun Matei Nicolae, Susanu Rodica,
Culegere cle practicd
judiciard, Ed. All Beck, Bucuregti, 199g

13' Mihufd G' Ioan, Repertoriu de practicd jucliciard in materie

civild a Trib. Supr. si a
altor instanle judecdtoresti pe anii I969-1975, Ed,.
$tiinfifica gi enciclopedicd.
Bucuregti, 1976
14. Revista

romAni de drept nr.2ll9g3

15. Revista

romflni de drept nr.4/19g7

16. Revista

romini

de drept nr. 5/199g

17.-fnbunalul Judetean Galati) Dec" clv. nr. 376/1955, ln L,P. w, Z/1.9J6
18. Tribunalul Suprem, Dec. civ. nr. 67411958, in
19. T. M.
20.

L.p. nr.2lI95B

8., Culegere de decizii in materie civild (199011991;,92;,93;'

Tribunalul Suprem, S. civ. dec. civ. nr. 685/1989,

nr.311990 p.

66.

94).

in Revista romAnd de drept

21. Tribunalul Suprem, S.civ., dec. civ. nr.233811985, in Revista romAnd de drept 9/1986.

p.62-63;

22.Tibtnalul Suprem, S. civ. dec. civ. nr.44811952 in Jurnalul Nalional rv.Jl1953;

23. Tribunalul Suprem, S. civ" dec. civ. ru.42911969.
24. Tribunalul Suprem, S. civ. dec. civ. rv.76611953 in Jurnalul National nr.5/1953

p.706

25. Tribunalul Suprem, S. civ. dec. civ. nr. 152411975 publicatd in C. D. r975,p.230
26. Tribunalul Suprem, S.civ., dec. nr.201311956 in
27. Tribunalul Suprem, S.civ., dec.

civ. rv.

c.D

137111969

1956 vor. I, p. -34.

in Revista romand de drept nr.

s/1970 p. 165
28- Tribunalul Suprem, S. civ., dec.civ. nr. 15

r2lr98r in cD lggr p.29r

29- Tribunalul Judelean Hunedoara, S. civ., dec. nr. 86611979 in Revista romand de drept
211980 p.59