Puericultura Pediatrie

ÎNGRIJIRILE NOU NĂSCUTULUI

Pentru orice manipulare a nou născutului cadrele sanitare se vor spăla pe mâini cu apă caldă şi săpun.
Îngrijirile de la sala de naşteri – îngrijirile medicale ale nou născutului încep imediat după expulzia acestuia prin punerea pe o masă specială
acoperită cu un scutec steril.
1. Prima manevră – este aspiraţiile secreţiilor din nas, gură şi faringe cu ajutorul unei sonde Nelaton moale până se instalează prima respiraţie.
2. Legarea, secţionarea şi pansarea cordonului ombilical - se face imediat după încetarea pulsărilor cordonului. Aceasta se face între 2 pense
hemostatice localizate la 15 – 20 cm de abdomenul copilului, apoi se face secţionarea între aceste pense.
Legaturarea se face cu fir de in, cânepă, mătase steril. Acesta se face circular la 2 cm de peretele abdominal încrucisându-se de 2 ori apoi cu un
foarfece curb steril se taie cordonul la 1 cm deasupra legăturii.
Se aplică o picătură de tinctură de iod pe bontul tăiat, apoi capetele rămase libere se înnoadă pe bont pentru siguranţă. Apoi se face pansamentul
steril cu tifon în jurul bontului şi apoi aplicarea unei feşi sterile peste abdomenul copilului.
Pansamentul va fi strict supravegheat 24 de ore pentru a surprinde eventualele hemoragii.
3. Concomitent cu legarea şi pansarea cordonului ombilical se face aprecierea stării clinice a nou născutului la 1,2 şi 5 minute de
la naştere, aceasta se face cu ajutorul scorului Apgar. :
- frecvenţa cardiacă – absentă – 0
– sub 100 l/mm 1
– peste 100 l/mm 2
- respiraţie – absentă – 0
– rară, neregulată 1
– bună, ţipăt intens 2
- tonusul muscular – flasc – 0
– uşoară flexie a membrelor 1
– mişcări active 2
- reflexul de iritabilitate la aspirarea cu sonda
– absent - 0
– uşoară grimase 1
– tuse, strănut, ţipăt 2
- culoarea tegumentelor – albastru palid - 0
– roz cu extremităţi cianotice 1
– complet rozat 2
Evaluare :
- nota maximă obţinută de 10 puncte ceea ce denotă o stare perfectă de adaptare a nou născutului
- dacă scorul este 3 şi orele 3 arată că nou născutul este în stare foarte gravă. La acestea se fac manevre rapide de reanimare şi reevaluarea scorului
Apgar la 5-10 - 15-20 minute
În funcţie de scorul Apgar nou născuţii sunt :
- nou născuţi normali cu scor 8-10
- nou născuţi cu asfikie albastră sau albă cu scorul între 4-7.
- nou născuţi apneici care nu respiră cu scorul 3 şi sub 3. Aceasta necesită reanimare.
4. Profilaxia oftalmiei gonococice – se îndepărtează secreţiile de pe ochi cu o compresă sterilă apoi se instilează în sacul conjunctiv 1-2 picături
de nitrat de argint 1%.
5. Examinarea sumară a nou născutului pentru observarea eventualelor malformaţii congenitale vizibile care se consemnează.
6. Stabilirea sexului şi arătarea acestuia mamei.
7. Măsurarea taliei, perimetrelor şi cântărirea.
8. Stabilirea identităţii prin fixare cu acelaşi număr la copil şi la mamă.
9. Curăţarea sumară a tegumentelor dacă sunt impregnate cu sânge, lichid amniotic nu se îndepărtează vernix caseosa.
10. Înfăşurarea în scutece sterile încălzite şi transportul în salonul de noi năcuţi.
1
Îngrijirile în salonul de nou născuţi:
se urmăresc atent funcţiile vitale :
- respiraţia
- ritmul cardiac
- coloraţia tegumentelor
- micţiunile
- eliminarea meconiului
- plaga ombilicală
- temperatura
alimentaţia nou născutului :
- În primele 5-6 ore după naştere nou născutul nu se alimentează. Se încearcă permeabilitatea tubului digestiv cu ajutorul a 1-2 linguriţe de ser
gluconat astfel se urmăreşte refluxul de glutiţie.
- La 6 ore de la naştere se pune copilul la sân câte 5 minute la fiecare sân.
- Ritmul de alimentare va fi de 3 în 3 ore cu pauză de 6 ore noaptea (ultima masă la ora 24, prima la ora 6).
- După supt copilul trebuie ţinut vertical cu capul în sus timnp de 10-15 minute şi bătut uşor pe spate pentru a elimina aerul înghiţit odată cu
laptele, apoi va fi culcat în decubit lateral stâng pentru 15-20 minute pentru a evita regurgitările şi apoi este pus în decubit lateral drept pentru supt.
- Mama care alăptează se va aşeza pe un scaun cu rămăzătoare, ia copilul în braţe ţinându-l pe braţul şi antebraţul sau de partea sânului, iar cu
mâna cealaltă oferă sânul introducând în guriţa copilului numai mamelonul cu atenţie să nu acopere nărurile copilului.
În timpul alăptării mama va respecta regulile de asepsie.
Respectarea somnului şi a orelor de alimentaţie sunt necesare pentru a crea un program care să ofere atât mamei cât şi copilului odihna necesară.
Profilaxia infecţiilor nou născutului se face atât prin respectarea regulilor de igienă în manipularea nou născutului cât şi prin măsuri generale,
speciale şi anume :
depistarea infecţiilor gravidei şi tratarea lor
- aspirarea corectă a secreţiilor la nou născut
- depistarea purtătorilor de germeni atât în mediul personalului de îngrijire cât şi la mamă.
Asistenta de pediatrie are obligaţia să vegheze la respectarea acestor reguli.
În a 5-a a 7-a zi de la naştere se face :
- profilaxia infecţiei tuberculoase prin vaccinarea BCG prin inocularea intradermică 0,1 ml de vaccin în partea posteroexternă a braţului stâng în
1,3 medie. La injectare se formează un nodul mic de 5-6 mm de (coajă de portocală) această papulă trebuie să dispară în 30 de minute.
- La 1-3 săptămâni se formează la locul injectării un nodul mic cu baza îndurată
- În partea centrală a nodulului se formează un orificiu prin care se elimină conţinutul.
- Apoi se formează o crustă care se elimină în 2-3 săptămâni
- La locul injectării se formează o pată depigmentată şi uşor deprimată.
Vaccinarea se face la nou născut cu greutate de peste 2500 gr. În acelaşi timp se face şi profilaxia rahitismului prin administrare de vitamine
D = 200.000 ui.m.
Îngrijirile la domiciliu:
Mama trebuie să respecte regulile de igienă. Ea va fi ajutată de cadrele sanitare din teren, chiar din prima zi de sosire la domiciliu.
- îngrijirea pielii – prima baie se face la 1-2 zile de la căderea bontului ombilical deoarece ombilicul este o plagă şi nu o cicatrice. Până atunci
toaleta se face parţial cu apă şi săpun.
- Baia generală se face zilnic, de preferat seara înainte de supt.
- Temperatura camerei 22-24 grd. temperatura apei 37-38 grd
- Cadă specială, se spală mai întâi capul, apoi membrele inferioare , fesele şi regiunea perianală, apoi se întoarce copilul cu faţa în jos şi se spală
pe spate.
- Se usucă pielea prin tamponare
- Se îmbracă copilul cu cămăşuţa şi pieptăraşul
- Se înfaşă şi se face toaleta feţei (nas, urechi cu tampoane de vată)
- Îngrijirea plăgii ombilicale se face şi după căderea bontului ombilical urmărindu-se atent să nu se propage pe această cale o infecţie.
2
 Calendarul vaccinarilor obligatorii –

Contraindicatii si posibile efecte adeverse ale vaccinarilor

Voi incepe acest articol prin prezentarea termenilor ce vor fi folositi in cadrul sau astfel incat descifrarea sa sa fie cat mai usoara.
 VPOT-prescurtare de la vaccin polio oral trivalent sau asa cum este mai frecvent cunoscut, antipolio
 BCG- vaccin impotriva tuberculozei
 DTP- citit "ditepe" reprezinta in fapt o combinatie de trei vaccinuri, D-vaccin difteric(impotriva difteriei-vaccinul a facut ca aceasta bola mortala
sa fie rara azi la noi), T-vaccin tetanic( impotriva tetanosului), P-vaccin pertusis( impotriva tusei convulsive data de "Bordetella pertusis").
 DT- contine doar primele doua componente din vaccinul anterior si se foloseste dupa varsta de 3 ani cand componenta P este contraindicata.
 ROR- e si el o combinatie de 3 vaccinuri - R-rujeola, O-oreion, R-rubeola
 Hepatitic B- vaccinul impotriva hepatitei B

La nastere-in primele 24 de ore Hepatitic B(doza 1)

4-7 zile BCG

2 luni Hepatitic B(doza2)VPOTDTP

4 luni VPOTDTP

6 luni Hepatitic B(doza 3)VPOTDTP

12 luni DTPVPOT

13-15 luni ROR

30-35 luni DTP

Clasa I DTROR

Clasa a III-a VPOTdoza de rapel pentru Hepatitic B

Clasa a VIII-a DTrubeolic(doar pentru fete)

Clasa a XII-a Hepatitic B

Contraindicatii generale ale vaccinarii (se aplica pentru orice vaccin)

1. Reactia anafilactica la un vaccin contraindica administrarea altor doze ale aceluiasi vaccin (precizez ca reactia anafilactica este o reactie alergica
severa ce determina manifestari severe sau chiar deces).
2. Reactia anafilactica la componentele unui vaccin contraindica administrarea tuturor vaccinurilor ce au acel constituent
3. Bolile cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
False contraindicatii (ele permit administrarea vacinurilor)
1. Reactii locale usoare sau moderate-eritem (roseata), tumefactie (umflarea zonei) dupa vaccinuri injectabile
2. Boli acute ce au evolutie usoara, fara febra sau cu febra joasa
3. Daca persoana respectiva ia tratament antibiotic in acea perioada
4. Faza de convalescenta (refacere) dupa boala; Expunere recenta la o boala infectioasa
5. Alergia la penicilina sau alte alergii ce nu au legatura cu vaccinarea sau elementele vaccinului ; Prematuritatea
Reactii adverse postvaccinale (dupa administrarea unui vaccin)
 de obicei sunt usoare, fie locale de tip eritem (roseata), tumefiere, incapacitatea de a folosi acel membru pentru o scurta perioada de timp, aceste
reactii disparand de obicei in 48-72 de ore, fie reactii generale de tip febra usoara, diaree (VPOT mai ales), astenie- dispar si ele destul de repede
Reactii adverse postvaccinale indezirabile (prescurtat RAPI) - sunt foarte rare
 exista un sistem national de supraveghere al aparitiei acestora
 se definesc astfel: orice incident medical sever ce duce la spitalizare sau deces si pe care personalul sanitar si/sau comunitatea il considera legat
de vaccinare
Exemple:

3
o reactii locale- abcese, osteomielita (infectie a osului)
o reactii la nivelul sistemului nervos central - paralizia polio asociata cu vaccinarea (dupa VPOT), encefalite (infectii ale encefalului), encefalopatii
(afectiuni ale encefalului)

PUERICULTURA

Puericultura este cresterea si dezvoltarea normala a copilului sanatos

Puericultura=>-alimentatie specifica
- igiena (cum il ingrijim)
- buna dezv.psihica
-Stabilirea criteriilor de dezv.fizica si psihica( o mama agitata rezulta un copil agitat)
-Igiena mediului copilulul(temperatura camerei)
-Profilaxia imbolnavirilor si mentinerea sanatatii (vaccinari)
PEDIATRIA = descrierea,diagnosticul si tratamentul bolii copilului de la nastere pina la 16—18 ani
PEDIATRIA=>- grupeaza bolile pe aparate si sisteme
- exista boli caracteristice copilariei :malformatii congenitale,afectiuni legate de momentul nasterii,rahitismul carential si vitamino-
rezistent,convulsii febrile,boli infecto-contagioase.
- Sunt boli care se intilnesc si la virsta adulta insa la copil au manifestari si evolutii diferite :bronsita,pneumonie,insuficienta cardiaca,hepatita
cronica.
PERIOADELE COPILARIEI –TINE SEAMA DE PARTICULARITATILE DE DEZV. ,RITMUL IN CARE SE DESFASOARA ACESTEA
SI DE PATOLOGIA SPECIFICA FIECAREI PERIOADE :
1-28 ZILE=NOU NASCUT
1-12 LUNI=SUGAR
1-3 ANI= ANTEPRESCOLAR(COPIL MIC DE CRESA)
3-6-7 ANI= PRESCOLAR
6-7-16 ANI=SCOLAR
16-18 ANI= ADOLESCENT
MORBIDITATEA INFANTILA
=totalitatea imbolnavirilor la copil in decursul unei anumite perioade ea difera dupa gradele de virsta :
 nou nascut-afectiuni legate de traumatisme obstreticale sau incompatibilitate feto-maternala de Rh
 sugar :boli acute ale ap.respirator in sezonul rece si ale ap.digestiv in sezonul cald
 anteprescolar :cele de la sugar si boli infecto-contagioase de etiologie virala
 prescolar-creste incidenta bolilor infecto- contagioase caracteristice colectivitatilor,apar noi probleme legate de intoxicatii,accidente,este’’virsta
imprudentelor’’,cazurile de bronhopneumonie devin mai rare,creste incidenta pneumoniilor ca urmare a imbunatatirii mecanismelor de apararare
antiinfectioasa, bolile infectioase fiind mai bine delimitate
 scolar :patologia este mai complexa incluzind afectiunile intilnite la adulti,persista incidenta bolilor infecto-contagioase,ca rezultat al
colectivitatii,aparare R.A.A. sunt mai frecvente accidentele de circulatie ,se contureaza mai bine bolile psihice,patologia renala,hepatica si
sangvina este mai bine reprezentata
MORTALITATEA INFANTILA
= numarul de decese 0-1 an x 1000/nr.total locuitori nascuti vii in aceeasi perioada
Cauzele mortalitatii infantile sunt in principal boli acute grave ale ap.respirator,digestiv,malformatii congenitale, icompatibilitate cu viata.
PUERICULTURA ANTENATALA
Puericultura antenatala este dezvoltarea intrauterina normala a produsului de conceptie pina la nastere
fecundarea ovulului de catre spermatozoid ->produsul de conceptie (ou ,zigot)=>embrion(factorii teratogeni determina malformatii congenitale
la nou nascut)=>fat =>nou nascut.
Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la3-9luni pot apare suferinte (nastere prematura,moartea fatului.)
FACTORI TERATOGENI :tulburari utero-placentare si hormonale materne
infectiivirale (robeola,gripa,hepatitaB, poliomielita,rujeola, herpes,HIV,
4
 TOURCH,)
Infectii bacteriene (sifilis,TBC)
Factori endocrini(diabet zaharat)
Factori imuni(imunizarea Rb si ABO,boli autoimune)
Factori mecanici, Factori iatrogeni(tetracicline,iod,testosteron,progesteron)
Factori chimici(radiatii UV,X)
Durata totala a sarcinii 280zile
Eliminarea produsului de conceptie-inainte de 6 luni= avort
-28-37 saptamini= nastere prematura
-37-40 saptamini= nastere la termen
-dupa 280 zile = post matur(copii cu greutati mari)
Factorii care influienteaza evolutia fatului in viata uterina sunt :
-virsta mamei
-starea de boala a mamei (boli acute sau cronice decompensate)
-eforturi fizice(trepidatiile repetate,ridicarea greutatilor )
- alimentatia (subalimentatia,supraalimentatia duc la dezechilibre in principii nutritive-dezechilibru alimentar poate fi calitativ sau cantitativ)
- iradiere
- medicamente(tetracicline)
- conditiile de igiena ale sarcinii
- factori de mediu
- ereditatatea
- incompatibilitatea feto-maternala de Rh
PUERICULTURA NEONATALA
Este ceresterea si dezvoltarea noului nascut in prima luna de viata
au loc diferite transformari adaptative :
-trecerea de la temp intrauterina constanta la temperaturi ambientale cu variatiuni
-instalarea respiratiei pulmonare
-modificarea circulatiei cu inchiderea treptata a comunicarilor de cord , caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei pulmonare
-Instituirea alimentatiei orale ca urmare a intrarii in functie a ap. digestiv
-aparitia mictiunilor(in prima ora de la nastere)
-incetarea functiei cordonului ombilical
CARACTERE ANTROPOMETRICE:
Greutatea nou nascutului la termen normoponderal =3000-3500 gr.
subponderal =3000-2500gr
macroson sau copil gigant=peste4000gr.
Diametrul craniului =cca.34 cm;Diametrul toracelui =cca.31 cm ;Lungimea= 48-52 cm
Raport lungime-craniu-talie:1/4(la adult 1/8)
CARACTERE MORFOLOGICE
-tegumente rosiatice in primele 2-3 zile pana apare icter fiziologic neo-natal
-vernix caseoasa :=substanta grasa alb-galbuie ce acopera tegumentele la nastere
-milium sebaceu := elemente punctiforme alb-galbuie situate pe tegumentele aripilor nazale si fetei
-lanugo := pilozitate fina usor detasabila situata pe umeri si frunte,dispare dupa prima saptamina de viata
-pata mongoliana := zona de hiperpigmentare la fese si sarcolombare
-prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical
-tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata
-la craniu= craniotabes fiziologic(oasele craniului sunt moi si elastice la presiune)
=prezenta fontanelelor sunt expresia mineralizarii incomplete a tesutului osos
Fontanela anterioara=4x4 cm.(persista pina la 18 luni) ;
Fontanela posterioara= 0.5-1 cm. (persista pina la 1-2 luni)
5
 -la baieti testiculii sunt coboriti in scrot ;-la fete labiile mari acopera labiile mici.

CARACTERE FIZIOLOGICE

Imediat dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara cu o frecventa de cca 40/min. Tipatul este viguros.
Ritmul cardiac este foarte rapid =120-140 batai/min..in prima ora dupa nastere copilul urineaza.In primele 24 ore are primul scaun numit
meconiu care este o masa verzuie-negricioasa,lucioasa semiconsistenta.
Musculatura memebrelor este hipertona.
Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei 20-22 ore din 24
Activitatea cordonului ombilical inceteaza la citeva minute dupa nastere ,cind si pulsatiile lui se opresc .Toate functiile indeplinite de acesta in
viata intra-uterina vor fi preluate de aparatele si organele nou-nascutlului care intra in activitate.

,, CRIZELE FIZIOLOGICE’’ ale n.n.

1.)Involutia cordonului ombilical-consta in uscarea treptata a bontului ombilical ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la
nastere.Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool de 70*
2) Icterul fiziologic al n.n. – apare la 2-3 zile dupa nastere prin virarea culorii tegumentelor spre icter (culoarea galbena) .Urina si scaunele nu
sunt modificate,nu apar tulburari digestive insotitoare ,starea generala se mentine buna.Durata 5-14 zile –max 21 zile.Este un icter ce apare prin
imaturitate hepatica functionala tranzitorie; este un B1 crescuta.Nu necesita tratament.
3 ) Scaderea fiziologica in greutate – datorita aportului redus de lichide si calorii si a eliminarii de meconiu in primele ore si zile dupa nastere .
Se pierde pina la mex.10% din greutatea de la nastere. Din ziua a-4-5-a reincepe sa creasca ,ajungind la greutatea initiala in ziua a-8-10a de la
nastere.
4 ) Criza genitala – aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero sanghinolente,iar la baieti tumefierea testiculelor.La ambele sexe tumefierea
glandelor mamare.
5 ) Descuamatia fiziologica a n.n. –este o descuamatie fina ,furfuracee ce are loc in prima saptamina de la nastere
6 ) Febra tranzitorie a n.n. – datorita aportului scazut de lichide din primele zile de viata ,este o ascensiune termica de 1-3 zile moderata
nedepasind 38* Ca tratament : administrare de ceai cu lingurita.Este rar intilnita azi.

EXAMENUL CLINIC al n.n.

Se va nota in foaia de observatie :
- Scorul APGAR in primele minute dupa nastere.
- Starea generala ulterioara a n.n.
- Aspectul cordonului ombilical
- Tegumentele : culoare,leziuni,modificari (cianoza,echimoze,edeme,pete)
- Craniu : suturile si fontanelele , leziuni posibile (bosa sero-sangvina ,cefalhematomul)
- Restul sistemului osos cu eventualele malformatii (polidactilie,sindactilie, picior strimb congenital)
- Toracele ,respiratiile ,ascultatia pulmonului
- Examinarea cordului
- Examinarea abdomenului , limitele ficatului ale splinei
- Eliminarea meconiului
- Examinarea organelor genitale externe
- Examinarea sistemului nervos : tipat,reactivitate,unele reflexe arhaice prezente in mod normal numai in primele luni de viata.
- Examinarea cavitatii bucale : malformatii ,ulceratii ale mucoasei bucale.
- Examinarea ochilor si urechilor : malformatii ,cataracta congenitala.

PARTICULARITATILE FUNCTIONALE ale n.n.

6
 = Ap.respirator : n.n. are ritm respirator neregulat ,tahipnee (60 resp/min),respiratii superficiale,face tulburari de ventilatie si insuficiente
respiratorii.
= Ap. cardiovascular : AV=130-150 batai/minut TA=70-80 mmHg
= Ap. digestiv : meconiu
= Ap. urinar :prima mictiune in primele 24 ore dupa nastere.
= Sistemul hemoralgic : poliglobulie , leucocitoza.
= Termoreglarea : se face cu dificultate.
EXAMENUL NEUROLOGIC al n.n.
Cuprinde : = Aprecierea starii de alerta –arata integritatea anumitor segmente ale SNC .Este influientata de virsta gestatiei si de factorii
externi..N.n. cu Vg p peste 37 sapt. Prezinta alternanta somn-veche,in perioada de veghe tipa viguros
= Examinarea motilitatii : la n.n. la termen tonusul muscular al grupelor flexoare este crescut la toate grupele.

EXAMINAREA REFLEXELOR PRIMARE TRANZITORII

Sunt raspunsuri complet stereotipe inascute,se produc intotdeauna in acelasi fel .Ele informeaza despre functia generala a SN
A ) Reflexe de profil si miscare :
1) Reflexul MORO : se aseaza n.n. in decubit dorsal pe masa de examinat.Se executa o miscare brusca a scutecului pe care sta asezat n.n..Apare
reflexul in 2 timpi :abductia bratelor si extensia antebratelor si degetelor, apoi abductia bratelor si flexia antebratelor(reflex de imbratisare )
urmat la sfirsit de un tipat viguros. Este prezent la n.n. la termen persista pina la 3 luni.
2) Reflexul de apucare palmara : se plaseaza un obiect in palma .n. ,acesta reflecteaza degetele si cuprinde cu putere obiectul oferit.Poate ramine
suspendat citeve minute.Absenta lui la nastere indica o leziune nervoasa periferica sau centrala .Persistenta peste 4 luni indica hemiplazie
infantila.
3) Reflexul de apucare plantara : excitarea plantei duce la flexia tuturor degetelor .Dispare la aparitia mersului.
4) Reflexia tonic al cefei : modificarea pozitiei capului fata de trunchi duce la deplasari sau variatii ale tonusului membrelor n.n..Reflexul este
maxim la 4 luni si dispare la 5-6 luni
5) Reflexul de pasire : n.n. se sustine de axila .Va schita miscari alternante de mers cind plantarele ating planul masei de examinat.Aceste miscari
sunt reflexe.
6) Reflexul de sprijin : n.n. se sustine de axila - prezent in pimele 2 luni ; absenta indica leziuni senzitivo-motorii.
7) Reflexul LANDAU : asezat in decubit ventral pe mina examinatorului ,corpul trunchiul si picioarele sunt in extensie.
B ) Reflexe auditive
1) Reflex de clipire : n.n. clipeste la zgomot
2) Reflex de orientare :intoarce capul la zgomot
C ) Reflexe optice : reflex tonic-optic : iluminarea brusca a ochilor determina n.n. sa arunce capul catre inapoi
D ) Reflexe alimentare
1 ) Reflexe de suctiune : Este prezent pina la virsta de 1 an .Peste un an indica o disfunctie corticala , absent la marii prematuri
2 ) Reflexe de fixare pentru supt : se atinge obrazul n.n. acesta va intoarce capul in directia stimuluilui si va deschide gura.Este prezent de
la nastere si pina la 7 luni.

EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE.

Cuprinde : evaluarea starii n.n. la nastere ; aprecierea gradului de maturitate in functie de durata gestatiei ; identificarea n.n. cu risc.
EVALUAREA STARII N.N. LA NASTERE cuprinde : Scorul APGAR ; Greutatea n.n. la nastere ; Grad de maturitate (in functie de durata
gestatiei) ; Elemente anamnezice si clinice ce il incadreaza in categoria ,, nou-nascut cu risc’’
SCORUL APGAR
Prima evaluare medicala a n.n. are loc la 60 secunde dupa expulzie chiar in sala de nasteri si cuprinde urmatorii parametri :
PARAMETRI: =>respiratia spontana ; frecventa cardiaca
 culoarea tegumentelor
 excitabilitatea reflexa
 tonusul muscular
In functie de simptomatologia pe care o prezinta n.n. primeste o nota (scor)
7
 SISTEMUL SCORULUI APGAR
=> Ritm cardiac - absent = 0; sub 100 batai/minut = 1 ; peste 100 batai/ minut =2
=> Efort respirator absent = 0 ; slab ( neregulat ) =1 ; respira spontan ,tip rigurus , tipa =2
=> Tonus muscular lipotonie =0; usoara flexie a extremitatilor =1;miscari active ale bratelor =2
=> Excitabilitatea reflexa lipsa de raspuns =0; grimasa =1; tuse , tipat =2
=> Culoarea tegumentelor cianotice/palide = 0 ; corp rozat,extrremitati cianotice = 1; roz generalizat =2
Scorul APGAR a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila in sala de nasteri , se aplica si in zilele noastre

In functie de scorul APGAR distingem 4 grupe :

1) Scor APGAR 8-10 =>resp spontana , peste 100 bat/min ; tegumente roz
2) Scor APGAR 5-7 =>resp se reia doar dupa manevre tactile; sub 100 bat/min; tegum. cianotice
3) Scor APGAR 3-4 =>resp.spontana;sub 100 bat./min.
4) Scor APGAR 0-2 =>nu are respiratie si batai cardiace cianotic,hipoton,nu reactioneaza reflex e
un n.n. cu risc de morbiditate si chiar mortalitate
Peste 50% din prematuri cu virsta gestationala cuprinsa intre 25-26 saptamini cu scor 0-3 raspund bine la resuscitare.Prelungirea unui scor
APGAR de 5-10-15 minute dupa nastere indica risc de mortalitate crescuta ,iar daca acesti copii supravietuiesc au risc de paralizie cerebrala N.n.
cu risc este acel n.n. care este in pericol de morbiditate si chiar de mortalitate mai ridicat decit ceilalti n.n. de aceeasi virsta
IMPORTANT : Anamneza corecta + Masuri de supraveghere diferentiata a nasterii inclusiv internarea mamei inainte de expulzie in serviciu
cu posibilitati superioare de asistenta medicala
Exista o serie de conditii care pot pune in stare de alerta personalul medical de neonatologie si obstretica asupra unor posibile evenimente
patologice ce pot apare in evolutia acestei categorii de n.n.

CAUZELE DE APARITIE A NOU-NASCUTULUI CU RISC

Cauze materne :
- virsta mamei (16-40ani)
- Factori personali (nivel socio-economic,fumat, alcool, droguri,subalimentatie, traumatisme fizice,activitatea profesionala a mamei , stres,
activitate prelungita si grea)
- Boli ale mamei (diabet, boli renale,cardiace ,pulmonare ,HTA ,anemie),infectii urinare, izoimunizare, trombocitopenie ,infertilitate ,singerari in
al-3-lea trimestru de sarcina, alte nasteri premature ,ruptura de memnbrana ,epilepsie,medicatie cronica (anticonvolsivante),anamneza
obstreticala patologica,hipertermie
Cauze fetale : gestatii multiple,sindrom de insuficienta placentara (prea mare sau mica),macrosomi , pozitii fetale anormale, boli congenitale de
cord, aritmii supraventriculare cu debit intrauterin , acidoza, polihidramnios ( anencefalie , tulburari neuromusculare, atrezie de esofag ,hernie
diafragmatica, chilotorax , omfalocel, anemie ,infectie intrauterina, hipoplazie pulmonara, postmaturitate
Chilotorax = spargerea unui vas limfatic in cavitatea toracica
Anencefalie = lipsa de dezvoltare a creierului

CONDITII LEGATE DE NASTERE SI EXPULZIE

Sunt : prematuritate ; febra, hipertensiune materna ; travaliu precipitat ; prolabare de cordon ; prezentatie anormala ; tetanie uterina( muschi
contractati puternic) ; lichid amniotic contaminat cu meconiu ; anomalii de placenta (prea mica-mare) ; analgezie obstreticala ; operatie cezariana

CONDITII IMEDIATE PERINATALE

Sunt : prematuritate , postmaturitate ,scor APGAR mic la un minut si la 5 minute dupa nastere ; paloare ; soc neonetal ; infectia lichidului
amniotic
IN functie de virsta gestationala si greutatea de la nastere n.n. se clasifica in :
 Prematur = n.n. sub 2500gr. si VG (virsta gestationala)sub 37 sapt.
 Dismatur = n.n. la termen greutate sub 2500 gr. ,dar la termen
 Postmatur = n.n. la 40 de saptamini
 Macrosom = greutate peste 4000gr.

8
 PREMATURITATEA
Numarul de n.n. vii cu greutatea mai mica sau egala cu 2500gr. si VG sub 37 saptamini
=> Calsificare :
Gradul I = GN 2500-2000gr.;
Gradul II = GN 2000-1500gr.;
Gradul III = GN 1500-1000 gr. ;
Gradul IV = GN sub 1000 gr.

=> Etiologie : Aceleasi cauze discutate la n.n. cu risc

=> Caractere antropometrice ale prematurului : Gr mai mica sau egala 2500gr. ; lungime > 47 cm ; perimetru cranian cu cca. 4 cm. mai mic
decit cel toracic ; capul reprez 1/3 din lungimea totala a corpului
Caractere morfologice : pielea este rosiatica ,subtire si lasa sa se vada prin transparenta venele superficiale ; lanungo(par ) abundent
 tesut adipos subcutanat neformat
 fontanelele larg deschise si suturile craniene ---------------
 unghiile nu ajung la marginea libera a fala ngelur
 pavilioanele urechilor au aspect de structura membranoasa
 frecvent hemoragii ombilicale

MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE ALE PREMATURULUI

1 ) Respiratorii : resp. neregulata, tendinta de colabare alveolara datorita deficitului de surfactant ; ventilatie slaba(hipoventilatie pulmonara
datorita capacitatii vitale scazute) , lipsa reflexului de tuse ducind la aspiratii de alimente si secretii si astfel duce la bronhopneomonie de
aspiratie, crize de apnee si cianoza datorita imaturitatii centrului respirator
2 ) Cardiovascular : Tendinta la insuficienta cardiaca ,circulatorie (colaps) ; fragilitate capilara crescuta cu risc de hemoragii
3 ) Digestie : capacitate gastrica redusa impunind mese in cantitati mici si dese;reflex de supt si deglutitie redus sau absent ;deficit de lipaza
gastrica
4 ) Hepatic : deficit constant prelungit de gluconil-transferaza hepatica ,ceea ce face ca icterul fiziologic la prematuri sa fie mai intens si mai
prelungit ; deficit in excretia sarurilor biliare
5) Renal : capacitate de concentrare a rinichilor scazut
6) Hematologic : anemie instalata la citeva saptamini de la nastere ; deficit de factori de coagulare sintetizati in ficat cu ajutorul vitaminei K
7) De termoreglare : mare instabilitate termica ; centru termic imatur ; termogeneza este slaba datorita regimului sarac in calorii in primele luni
de viata si slabei activitati musculare ; protectia contra frigului este redusa datorita tesutului adipos subcutanat slab dezvoltat care in mod normal
functioneaza ca un manson ; suprafata cutanata de iradiere este relativ mai mare , nu are panicul adipos
8) Metabolic : hipoproteinemie ,hipoglicemie ; hipocalcemie poate determina tetania neonatala
9) Imunitate : are bariera tegumentara si mucoase subtiri si permeabile ; prezenta plagii ombilicale ; imaturitatea sistemului limfatic ;
activitatea fagocitara slaba a leucocitelor; lipsa febrei in majoritatea infectiilor ; tendinta de diseminare a focarelor infectioase ; deficit al
factorilor imunitatii mediate umoral (anticorpi , complement seric , properdina)
10)Sistemul Nervos : reactivitate foarte scazuta ; tipat slab urmat uneori de criza de apnee si cianooza ; hipotonie musculara marcata ; reflexe
slabe abia schitate sau absente .

DISMATURUL

9
 Dismaturul este nou-nascutul la termen ,dar are greutatea la nastere egala sau mai mica de 2500 gr.
Dismaturii reprezinta 1/3 dintre n.n. cu GN mica.
Factorii materni si sindromul insuficientei placentare reprezinta cauzele determinante ale dismaturitatii.
Dintre factorii fetali : boli genetice ; anomalii cromozomale ; malformatii (SN, Schelet) ; infectii intrauterine in primele luni( rubeola ,boala
incluziilor citomegalice).
Dismaturul se deosebeste de prematrur prin :
- durata normala a sarciniila dismatur
- lungimea peste 47 cm. la nastere (la dismatur)
- nu are caracterele morfologice pregnante ale prematurului.

POSTMATURUL

Postmaturul este n.n. care a depasit 287 zile de varsta gestationala.

Are aspect caracteristric : - pielea de pe palme incretita (miini de spalatoreasa.)
- Vernix caseoasa redus (grasimea redusa-piele aproape uscata)
-Lanungo (par) absent
- Prezenta descuamatiei fiziologice.
Daca se dapaseste virsta sarcinii peste 300 de zile atunci pronosticul devine sever .Se recomanda ca dupa scurgerea celor 42 de saptamini de
gestatie sa se efectueze operatie de cezariana.

MACROSOMUL

Macrosomul este n.n. cu greutatea la nastere peste 4000 gr

.Greutatea mare la nastere constituie factor de risc atit pentru mama cit si pentru fat.
Cauzele macrosomiei sunt :
-Primitive= transpozitia de vase mari (inversarea vaselor-iesirilor din inima)
- Secundare = anomalia metabolica a glucozei( diabt insulino-dependent la mama,diabet gestational.)
= mame obeze
= volum mare al placentei in caz de anasarca (lichid amniotic foarte mult)
Risc fetal si complicatii
 Risc crescut de traumatism obstretical (hemoragioe intracraniana ,hematom cranian, fractura de clavicula )care duc la cresterea riscului de
mortalitate perinatala si neonetala.
 Asfixie severa
 Hipoglicemie postnatala (nu rezista la regim hipocaloric tranzitoriu ce urmeaza pensarii cordonului ombilical)
 Pancreas fortat

RESUSCITAREA NOU-NASCUT-ului IN SALA DE NASTERE

Resuscitarea este initiata in sala de nastere de catre o echipa de personal medico- sanitar antrenat special in acest scop
Se porneste de la ideea ca potential orice n.n. poate avea nevoie de resuscitare la nastere. De aceea pentru orice nastere trebuie sa fie pregatite
atit echipamentul cit si personalul medical capabil sa intervina eficient. Orice nastere este o expectativa armata.
Se parcurg 3 etape in maxim 30 secunde (totdeauna succesiv in aceasta ordine ):
1)Permeabilizarea cailor aeriene superioare
2)Initiere respiratiei
3) Mentinerea circulatiei
1)Permeabilizarea cailor aeriene superioare presupune pozitionarea n.n. imediat dupa expulzie .N.n. este plasat sub o sursa de caldura
radianta,si se va sterge de lichidul amniotic cu un scutec cald-steril, pentru prevenirea piarderii de caldura.Dupa folosire scutecul se va schimba
cu unul uscat si cald.Aceasta reprezinta o manevra tactila care poate declansa prima respiratie .N.n. se va pozitiona in decubit dorsal si cu capul
in usoara extensie.
.Dezobstructia gurii ,nasului si chiar a traheei prin := Aspiratie CRS
10
 = Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu)
2)Initierea respiratiei se face prin :
=stimularea tactila cu gesturi blinde.:-lovire usoara a talpilor cu palma sau degetul frecarea blinda a spatelui n.n. de catre examinator.
=ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste echipament pregatit dinaintea nasterii: balon cu
masca,sau balon cu sonda endotrahe Sursa de oxigen este obligatorie.Ventilatia n.n. se va face cu o frecventa de 40 resp/minut.
= Mentinerea circulatiei –masaj cardiac extern
= Medicamente ( adrenalina pentru stimularea batailor cardiace)
Aplicarea intirziata sau inadecvata a acestor masuri de reanimare le va scadea eficienta.Hipoxia prelungita fiind la originea leziunilor
cerebrale.
Indicatiile ventilatiei cu presiune pozitiva (presiune necesara pentru a invinge bariera existenta)
Orice apnee care nu raspunde la stimularea tactila,la frecvente cardiace sub 100 /minut
Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cind : -Nu respira spontan
-Nu are frecventa cardiaca peste 100/min.daca se mentine frecventa cardiaca de
80/min.se trece si la C (mentinerea circulatiei)
Masajul cardiac extern se aplica totdeauna unui n.n. care este deja ventilat (de cca. 15-30 sec.) si nu raspunde adecvat la aceasta
manevra. Ritmul =120 compresii/minut
Daca n.n. nu raspunde adecvat la masaj se administreaza medicamente.
Scopul adimintrarii de medicamente : Stimulare cardiaca ; Amelioarea perfuziilor tisulare ; Reabilitarea
Cai de administare : vene periferice ; vena ombilicala ;instilare endo-trahela
Indicatiile medicatiei pentru resuscitatre neonatala
-Daca frecventa cardiaca scade sub 80/minut si se ventileaza cu oxigen 100% si cu masaj cardiac efectuat timp de 1 minut
-Daca zgomotele cardiace nu sunt perceptibile
Medicamente utilizate :-adrenaline(epinefrina)
-bicarbonat de sodiu
- volum expanderic- in caz de semne de hipovolemie(paloare,puls slab,si frecventa cardiaca inadecvata)raspuns
nesatisfacator la manevre de resuscitare
-singe integral (O1,Rh-izogrp si izoRh)
albumina umana
ser fiziologic
solutie Ringer lactat
Efect clinic anticipat=> cresterea frecventei cardiace la minim100/minut,la 30 sec. dupa intreruperea administrarii.

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA(auxologie)
Elementul esential ce deosebeste copilul de adult este procesul de crestere si dezvoltare .Copilul nu este un individ in miniatiura.
Spre deosebire de adult copilul reprezinta un grup biologic complex si in rapida transformare :nou-nascut=> sugar=>prescolar=>
scolar=>pubertar=>adolescent.Fiecare etapa prezinta particularitati morfo-functionale imunologice.
La sfirsitul adolescentei cresterea este incheiata .Individul este considerat adult.
Studiul cresterii si dezvoltarii se numeste auxologie
Starea de deplina sanatate a copilului rezulta din suma : organism sanatos+ minte cercetatoare + personalitate stabila.
Cresterea cunoaste 3 sigmoide ( accelerari de ritm)
1) intrauterin
2) postnatal astfel : -la inceput o scurta perioada de crestere si dezvoltare accelerata,urmeaza un ritm mai lent dar continuu(10-12 ani),de-a lungul
intregii copilarii
3)faza finala de accelerare –la pubertate,urrmeaza apoi o incetinire progresiva,pina la oprirea cresterii.
Fiecare organ si sistem isi urmeaza propria rata a cresterii .
Exista 4 tipuri de crestere a organelor si sistemelor:
-cele care urmeaza tipul cresterii statuale(muschi,cord,ficat,rinichi.)
-creierul are propria curba de crestere si dezvoltare(creste rapid in primii 2 ani de viata cind atinge
aproape dimensiunile adulte nu insa si maturitatea)
11
 -sistemul limfatic atinge apogeul in perioada prepubertara,scade apoi progresiv
-Aparatul reproducator atinge apogeul cresterii la debutul pubertatii(pubertatea =4ani in 2 faze)

Cresterea este:= Calitativa –diferentiere celulara (specializare celulara pentru o anumita functie)
= Cantitativa- prin hiperplazia(multiplicarea celulara)
-prin hipertrofia celulara este legata de sinteze proteice,cresteri de volum celular
LEGILE CRESTERII :
1)Legea alternantei-segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp,ci alternativ(membrele superioare nu cresc in acelasi timp cu cele
inferioare)
2)Legea proportiilor – pentru fiecare perioada a copilariei exista un anumit ritm de crestere (accelerat pina la 3 ani,lent intre 5-7 ani)
3)Legea antagonismului morfologic si ponderal –in perioada de crestere cumulativa diferentierea celulara este redusa ,la fel si invers.
4)Legea cresterii inegale- Fiecare segment al corpului are propriul sau ritm de crestere
Factorii care influienteaza cresterea si dezvoltarea sunt :
A)Factorii genetici= fiecare din cele100000 de gene influienteaza o anumita parte a embrionului si fatului,dar nu toaate genele sunt active de
la nastere.Patologia acestor gene determina o serie de afectini (aneu-ploidii,deletii,translocatii,inversiuni)
Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite virste,cat si ritmul menstruatiei si momentul instalarii ei. Copii
cu talie mare provin din parinti care au si ei talie mare.Factorii genetici au rol in determinarea inteligentei.
B) Factorii de mediu
a)prenatal=pot modifica planul genetic al viitorului organism.
Ei actioneaza din momentul fertilizarii:
=>nutritia-deficiente vitaminice si carentele alimentare influienteaza negativ cresterea si
dezvoltarea
=>factorii mecanici-anomalii de implantare a placentei,oligohidramnios,bride
amniotice
=>factori chimici – alcool,nicotina,citostatice,antitiroidiene
=>factori endocrini- diabet zaharat matern,sindromul adrenogenital
=>factori actinici- razeX,radium
=>factori infectiosi- toxoplasmoza(primele3 luni)
=>factori imunologici- incompatibilitate de grup sangvin si Rh
b) postnatal sunt in parte acceasi care actioneaza si intrauterin :
=>factori rasiali si ecologici-sezonul influienteaza cresterea si dezvoltareea(primavara creste
statura ; toamna creste cresterea ponderala)
=>nutritia –subnutritia cronica are cele mai nocive consecinte
=>factorii socio-economici,culturali,politici actioneaza prin nutritie ,igiena,asistenta medicala
conditii de locuit,educatie.
=>factori fizici-exercitiul fizic are rol favorabil asupra cresterii si dezvoltarii,prin tonifierea
musculaturii, inrtarirea articulatiilor,ameliorarea oxigenarii,facilitatea termogenezei.
=> factori hormonali :- hormonul somatrotop STH-actiune anabolizanta
-hormoni tiroidieni –intervin in osteogeneza
-glucocorticoizii-au actiune inhibitoare asupra cresterii
-insulina -hormon anabolizant
-glucagonul -hormon catabolizant
-parathormonul-intervine in mineralizarea scheletului
-hormonii sexuali –au actiune anabolizanta ,stimuleaza
cresterea in greutate

EVALUAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII

12
Se face prin evaluarea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi de aceeasi virsta,sex si din aceeasi zona geografica.
Masuratorile au stabilit curbe dinamice derivate matematic si numite,,derivatii standard ‘’.Curbele au aspect Gaussian(,,de clopot’’)
Media va grupa cel mai mare numar de copii ,iar extremele reprezinta limitele normalului.
Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt : maturitatea scheletica si dentara,talia,greutatea,perimetrul cefalic,starea de
nutritie,fontanela.
VIRSTA OSOSASA este cel mai fidel indicator al cresterii .Evaluarea ei foloseste radiografii ale marimii :se determina numarul si dimensiunile
centrilor hipofizari la virste cronologice date.
IMPORTANT ! OSIFICAREA BOLTII CRANIENE !
La nastere ramin neosificate fontanele :
Fontanela mare(FA) : =este intre osul frontal si oasele parietale
= este prezenta la toti n.n.
= la nastere are dimensiunea de 3-4 cm.
=in conditii normale se inchide pina la virsta de 18 luni ; are forma de romb
Fontanela mica (FP) = se afla intre oasele parietale si occipital
=este prezenta la nastere la 1/3 din n.n.
= are forma triunghiulara
= dimensiunea de 7-8 mm
=se inchide inaintea virstei de 4 luni

DENTITIA
Calcificarea dentitiei primare incepe din a-7-ea luna de sarcina.Primii dinti erup de regula la 6-8 luni de viata (incisivii mediani inferiori)Apoi in
medie cite un dinte pe luna
*la un an =>cca. 8 dinti(incisivii)
* la 12-18 luni=> apare primul premolar
* la 18-24 luni => caninii
* la 2 ani si 6 luni pina la 3 ani =>apare al doilea premolar si se completeaza cei 20 de dinti ai dentitiei primare(de lapte)
Dentitia definitiva incepe cu molarul ,,de 6 ani’’--------a intregii dentitii.Cel de-al 2-lea molar apare la aprox.12 ani.Intre aceste 2 etape se
schimba progresiv dintii ,,de lapte’’
Molarul al 3-lea ,,de minte’’ apare dupa pubertate,la orice virsta (uneori niciodata)
ERUPTIA DENTARA este fenomen normal.Este precedata de hipersalivatie,prurit local,indispozitie.Rar eruptii dificile cu
agitatie,inapetenta,ascensiuni febrile,scaune diareice.

LUNGIMEA :
se masoara cu pediometrul pina la virsta de 6-8 luni ,apoi in pozitie verticala.Lungimea la nastere :50 cm(47-55 cm)apoi se adauga :=4 cm in
prima luna =cite 3 cm in lunile II- III
= 2 cm in luna a IV-a astfel ca la un an copilul masoara 70-75 cm.
= In al 2-lea an creste cca. 12 cm(1 cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2x lungimea de la 2 ani
Formula pentru estimarea lungimii de diferite virste : Formula Geldrich(pentru copii peste 2 ani) : L= 80+ 5x V(virsta in ani)
Cresterea staturala scade rapid in intensitate dupa virsta de 13 ani la fete si 15 ani la baiete si inceteaza la 17-19 la fete ,iar la baieti poate
continua foarte lent ,chiar dupa 20 de ani
Capul reprezinta := ¼ din lungimea n.n. ,
= 1/3 la copil de 2 ani,
= 1/8 la copil de 8 ani

GREUTATEA
-reflecta cresterea tuturor dimensiunilor
-este un indicator valoros al cresterii
-la nastere este de 2.5-3.5 kg.(de la 7 ani se pune 1 kg.pe an)
13
Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere –5,-10%din GN
Cresterea in greutate : 750gr/luna in primele 4 luni
500gr/luna in urmatoarele 4 luni
250 gr /luna in ultimele 4 luni din primul an
in al 2-lea an spor mediu lunar de 200-250gr..
Dupa virsta de 2 ani sporul ponderal este de cca. 2-2.5 kg./an
Debutul exploziei cresterii ponderale pubertare coincide cu cel al cresterii in lungime
Formula de evaluare a cresterii in greutate : formula HEMAN (ptr. copilul peste 1an): G=9+2xV(virsta in ani)
Perimetrul cranian (PC) reflecta in primii 2-3ani,crestera encefalului.PC la nastere 34-37cm, se adauga 10-12 cm in primul an si 10 cm in
urmatorii 17 ani
Perimetrul totacic (PT) :Este cu 1-4 cm mai mic decit PC la nastere (31-34cm)
Egaleaza PC la 1 an (47 cm)
Apoi creste mai rapid decit PC
Perimetrul abdominal (PA) : este de 38 cm la nastere 44 cm la un an 46 cm la 2 ani
Suprafata corporala (SC) este importanta in posologia medicamentelor

ALTE DATE SOMATO (ANTROPO) METRICE= plica cutanata

= circumferinta gambei si a bratului
=grosimea tricepsului brahial
= diametrul pelvin
= diametrul biacromial ( intre cele 2 apofize)

PUBERTATEA
Pubertatea este perioada dezvoltarii caracterelor sexuale secundare si a maturizarii biologice a organelor sexuale .Sfirsitul ei marcheaza
debutul in adolescenta( aici cresterea in lungime inceteaza)
-Incepe la 11 ani la fete si la 12-13 ani la baieti
-debutul este influientat de factori genetici (modelul parintilor) ,de factori climatici(latitudine),de nutritie.
Debutul pubertatii este marcat de aparitia menarhei la fete si a pilozitatii pubiene la baieti .
Apoi apar succesiv :la fete se dezvolta sinii ,pilozitatea pubiana,apoi axilara,apar menstrele,se modifica forma coapselor si trunchiul
La baiete se dezvolta pilozitatea pubiana,axilara,faciala,se dezvolta testicolele,se pigmenteaza scrotul,se schimba vocea,se
dezvolta musculatura.
Fenomenele complexe neuro-endocrine din timpul pubertatii sunt determinate de axul hipotalamo-hipofizo-gonadial care va determina aceea ,,
sexualizare psihica ‘’ proces care va determina intreg comportament sexual al individului.
Cresetrea si dezvoltarea in adolescenta : implica o serie de modificari,fizice,sexuale,la care se adauga adaptari congenitale ,emotionale, socio-
culturale(cresterea treptata a independentei,noi motivatii si comportamente,apar simtul datoriei si al responsabilitatii)

DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE
Cuprinde : comportamentul motor + comportamentul cognitiv + comportamentul verbal + comportamentul social afectiv

PRINCIPALE ACHIZITII LA SUGAR :

=>La 1 luna : usoara hipertonie(contractie) a muschilor flexori- reflexul de apucare prezent ;
reactioneaza global la stimuli-urmareste cu privirea jucaria in miscare
=>La 2 luni : reactioneaza la sunete ,zimbeste persoanelor familiare,gingureste ,urmareste cu privirea.
=>La 3 luni : isi tine capul ridicat; isi recunoaste mama,se joaca cu miinile,emite sunete voioase
=>La 4 luni : Sta sprijinit perioade scurte,intoarce capul spre persoana care vorbeste,ride in hohote daca e stimulat.
=>La 6 luni : se intoarce de pe spate pe abdomen,trece jucaria dintr-o mina in alta;sta mult timp tinut in sezut usor sprijinit
=>La 7 luni :sta in sezut nesprijinit,se uita dupa jucaria care ia scapat

14
=>La 8 luni :isi recunoaste numele,exprima bucurie,plinge cind este certat
=>La 9 luni :sustinut de axile face miscari de mers,se ridica singur in picioare,apuca obiectele cu 2 degete.
=>La 10 luni : umbla in 4 labe ;intelege interdictia
=>La 11 luni : merge tinindu-se de mobila ,intelege ordinele simple (este perioada comunicarii preverbale) ; primul cuvint
=>La 12 luni : merge tinut de o mina,arata parti de corp , are vocabularul format din 2 cuvinte cu sens
Dupa virsta de 1 an
=>La 15 luni : merge bine,se aseaza si se ridica singur de pe podea ;are vocabular activ format din 4-6 cuvinte,solicita atentia
=>LA 18 luni : incepe sa alerge ;urca si coboara trepte sustinut ;aduce la cerere un obiect familiar ;spune8-10 cuvinte ;cere olita la timp
=>La 21 luni : merge inapoi,formeaza propozittii din 2 cuvinte cu sens
=>LA 24 luni : urca si coboara singur pe scari,formeaza propozitii din 2-3 cuvinte,executa treburi casnice mici.
=>La 27 luni : pune intrebari,stie sa-si pronunte numele,isi vorbeste singur cind se joaca.
=>La 30 luni : prinde si arunca mingea ;cunoaste sensul pluralului .
=>La 36 luni : foloseste alterantiv picioarele la urcat ,pedaleaza,pune intebari,se apropie de alti copii
=>La 4 ani : numara corect 4-5obiecte,executa miscari cu dificultate crescinda(sarit,catarat);se adapteaza la programul zilnic fixat
=>Catre 6 ani : functiile motorii sunt stapinite fara dificultate ;apare gindirea logica
=>In perioada scolara odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in afara acesteia,la scoala sau la joaca apar
situatii conflctuale intre parinti si copii.
= >La pubertate si adolescenta : insidios apar modificari comportamentale ce vor defini comportamentul tinarului,efect,actiuni,
independenta,creste spiritul de initiativa,se dezvolta capacitatea de sinteza si abstractizare,apare interesul pentru sexul opus .Este perioada de
efort educational maxim,cu imprimarea unei discipline in munca,gindire si comportament

NUTRITIA SI ALIMENTATIA PEDIATRICA

Nutritia =totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dezasimilare a alimentelor din organism prin care se asigura nevoile de crestere si
dezvoltare corespunzatoare virstei,o activitate fizica si intelectuala adecvata,promovind o buna stare de sanatate
Necesitatile energetice ( calorice) : Valoarea energetica a limentelor se exprima in kilojouli(Kj)sau kilocalorii(Kcal)
O kilocalorie reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a creste temeratura unui litru de apa de la 14.5* la 15.5*
1kcal = 4.184 kj
Surse de energie principale pentru organism sunt : Glucide si Lipide
1g proteine furniz. aprox.4 kcal
1g lipide furniz. aprox. 9kcal
1g glucide furniz.aprox. 4kcal
Necesitatile energetice la copil trebuie sa acopere cheltuielile zilnice necesare pentru :
metabol de intretinere + procesul de termoreglare + activitatile zilnice + pentru nevoile de crestere
METABOLISMUL DE INTRETINERE = este metabolismul bazal + nevoi functionale necesit energetice globale.
N.n. = 80kcal/kg/zi
1-3 luni=120kcal/kg/zi
3-6 luni = 110kcal/kg/zi
6-12 luni= 100kcal/kg/zi
copil mic=90kcal/kg/zi
prescolar= 80kcal/kg/zi
scolar = 50-60kcal/kg/zi

APORTUL ENERGETIC GLOBAL: 1-3 ani=1300kcal/zi

4-6 ani= 1700kcal/zi
7-9 ani= 2200kcal/zi
15
 10-12ani=baieti-2700kcal ;la fete =2300kcal
13-15ani =baieti-3100kcal ; fete = 2600kcal
16-19 ani=baieti 3600 kcal ; fete= 2800 kcal
Accelerarea cresterii in perioada prepubertara necesita un aport caloric de 40kcal /kg/zi cresterea ponderala se opreste
Ratia alimantara la sugar determina stimularea sistemului enzimatic al lipidogenezei,ceea ce va duce la hipertrofia si hiperplazia celulelor
adipoase in perioada la sugar.Aceasta va determina obezitate precoce cu prognostic nefavorabil
Ratia alimentara lipocalorica deprima SN simpatic,copilul va ecomomisi energia pentru nevoile de intretinere si termogeneza,aceasta va fi
urmata de diminuarea pina la oprire a cresterii ponderale si staturale cu aparitia malnutritiei
NECESARUL DE APA :Cantitatea de apa din organism este invers proportionla cu virsta :
-la embrion apa reprezinta 90% din greutatea corporala
-la copil 70-75%
-la adult 60-65%
TOURNOVER-ul apei la sugar este mai rapid decit la adult ca urmare si necesarul de apa /unitate de greutate este mult mai mare ca la adult(de
cca.3 ori mai mare)
Nevoile de lichide depind de virsta si continutul caloric al alimentelor.
La sugar continutul se real. prin :
-pierderi insensibile care se raporteaza la suprafata corporala mare a sugarului
-incapacitatea de concentrare a urinei cu pirderi urinare care depasesc40-50%din vol.de lichide ingerat
-temperaturii ambientale crescute/fototerapie
-conditii patologice(pierderi digestive,lipsa de aport)
ROLUL APEI IN ORGANISM :-Intra in compozitia celulelor si tesuturilor
-reprezinta mediul intern in care se desfasoara reactiile biologice
-intervine in reactiile de cataliza,hidroliza,tamponare
-realizeaza solutii
-reprezinta calea de transport a numeroase substante
-intervine in termoreglare
-face legatura intre mediul intern si cel inconjurator
NECESARUL DE PROTEINE :Sursa de proteine in primele 6 luni de viata este exclusiv lactata
Alimentatia naturala ofera sugarului un aport proteic ideal d.p.d.v.cantitativ si calitativ
Laptele de vaca are un aport proteic crescut ,dar utilizare digestive scazuta.
In alimentatia divesificata se recomanda ca50% din proteinele din alimentatie sa fie de origine animala(lapte,carne,oua,peste,brinza)
Nevoile de proteine : la sugar alimentatie exclusiv la sin (in primele 6 luni) :1.8-2.3g/kg/zi
La sugar alimentatia artificiala :3-3.5 g/kg/zi
Peste 6 luni : 1.5-2g/kg/zi
Rolul proteinelor in organism : -constituienti ai tuturor celulelor
- Asigura reinoirea tuturor celulelor si tesuturilor
-intra in compozitia hormonilor si enzimelor
-asigura forta fizica si intelectuala
-intra in compozitia anticorpilor,asigurind apararea organismului impotriva
infectiilor
-mentine presiunea coloid-osmotica si echilibrul acido-bazic
-rol de transportor pentru ionii de Cu,Ca,Fe,Zn,I,sau pigmenti (biliribina)
-pot deveni sursa energetica (neeconomica insa)
Deficitul aportului proteic:-incetinirea cresterii;scade sinteza de enzime hormoni,Ig;apar edeme hipoproteice si malnutritia proteica
Excesul de aport proteic :=>tulburari digestive(diaree de putrefactie)
=>suprasolicitarea functiei renale(catabolismul proteic crescut va determina
formarea de urina in cantitati crescute ce trebuie eliminata renal,
suprasolicitind astfel rinichiul )
=>amoniul rezulta din catabolismul proteic si este netoxic. In cantitate mare
16
 daca amoniemia este crescuta timp indelungat va detarmina un coeficient
de inteligenta scazut la acel copil
=>se formeaza celule mari care se vor incarca ulterior cu grasimi.

NECESARUL DE LIPIDE

Surse de lipide pentru organism : alimente de origine animala si vegetala.

Lipidele alimentare sunt reprezentate de trigliceride,fosfolipide,colesterol, derivati metabolizati ai grasimilor (exogena)
(AG saturati , AG nesaturati,Glicerol,corpi cetonici)
AG poli-nesaturati de tipul acid linoleic,acid arahidonic sunt esentiali, adica nu pot fi sintetizati de catre organism,sursa lor fiind exogena.
Trigliceridele pot fi : =cu lant scurt (au putere calorica scazuta 5-3 kcal/g )
= cu lant mediu ( au putere calorica medie 8,3 kcal/g)
= cu lant lung ( au putere calorica mare 9 kcal/g)
Tirgliceridele cu lant mediu si scurt se absorb usor digestiv,de aceea intra in compozitia unor preparate dietetice pentru sugari.

Rolul lipidelor in organism :

 *principala sursa pentru organism
 *participa la formarea unor celule si tesuturi (membrana celulara,tesut nervos)
 *intra in structura unor hormoni ,postaglandine,leucatriene,anticorp
 *rol in mentinerea integritatii tegumentelor si fanerelor
 *Transporta taurina care este absolut necesara integritatii fotoreceptorilor
 *Favorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile
 *Rol antitoxic
Minimum de lipide in ratia alimentara : 1,5-g/kg/zi. Lipidele acopera 35% din ratia calorica
Nu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar deoarece este necesar pentru devoltarea SN.
Carenta de lipide in alimentatie determina : =oprirea cresterii
= leziuni trofice ale pielii ,fanerelor si mucoaselor,leziuni
oculare
= creste adezivitatea plachentara cu riscul de tromb
Excesul de lipide in alimentatie determina : obezitate,steatoza hepatica,diaree
Excesul de AG nesaturati determina : carenta de vitamina E si hemoliza
Excesul de AG esentiali determina formarea de calculi biliari

NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure 25-55 % din aportul caloric total .
Glucidele sunt reprezentate de : Monozaharide ( glucoza,fructoza,zaharoza)
Dizaharide -polimeri ai glucozei ( maltoza,lactoza,zaharoza)
Polizaharide (amidon,glicogen, fibre alimentare)
Lactoza este principalul glucid din lapte
Fibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza, lignina,peclina.Ele intra in alimentatia sugarului de la 4-5 luni
Aportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca : arteroscleroza,dislipidemie,litiaza biliara,obezitate,cardiopatie ischiemica,
apendicita,diverticulita,cc de colon
Rolul glucidelor in organism := sursa principala de energie
= sursa de caldura pentru organism
= sustinerea activitatii musculare
=rol plastic : intra in structura glicoproteinelor,glicolipidelor,participa la procesul de mielinizare si dezvoltare a
creierului
17
 Excesul de glucide determina obezitate,diabet zaharat,carii dentare

FACTORI DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI MATERN :

 *Factori celulari(marcofage,pmn,limfocite),Ig,lactoferina,lizozim,lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4,factor antistafilococic (inhiba cresterea
stafilococcului auriu) ;
 *subst.cu rol antiviral ;
 *factori bifidus(favorizeaza colonizarea in intestiunul gros al sugarului,alimentatia la sin cu lactobacilul bifidus)

ALIMENTATIA COPILULUI SI SUGARULUI

In primele 4 luni alimentatia este exclusiv lactata
Dupa modul de alimentare a sugarului se descriu 4 tipuri de alimentatie :
*Alimentatie naturala : inseamna alimentatia numai cu lapte exclusiv matern in primele 4 luni de viata.
Alimentatia artificiala : alimentatia in primele 4 luni de viata cu laptele altei specii ,de obicei lapte adoptat avind ca sursa laptele de vaca.
*Alimentatia mixta : alimentatie in primele 4 luni de viata cu laptele de mama + un preparat de lapte adaptata ,atunci cind secretia lactata a
mamei este insuficienta.
*Alimentatia diversificata : trecerea treptata de la o alimentatie exclusiv lactata la o alimentatie variata.Sugarul primeste si alimentatie nelactata
,de consistenta semisolida ,ca o etapa de trecere spre o alimentatie complexa

ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de mama :
1)Furnizeaza o ratie de alimentatie echilibrata ce cuprinde toate principiile nutritive necesare
dezvoltarii somatice si cerebrale
2) Asigura protectie antiinfectioasa si antialergica ;Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale
ale copilului
3) Creeaza o legatura afectiva fundamentala intre mama si copil
4) Are aplicatii economice foarte importante
5) Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice

COMPOZITIA LAPTELUI DE MAMA

Laptele de mama se prezinta in 3 variante :

1) Colostrul := este un lichid galbui ,secretat din ultimul semestrul de sarcina si citeva zile dupa nastere
= este produs in cant. de 10-100 ml/zi , secretia creste in fiecare zi progresiv si se
modifica treptat spre laptele de tranzitie si laptele matur
=Caracteristici : are densitate crescuta ; este bogat in proteine ; are continut scazut in lactoza ;grasimi ; vitamine hidrosolubile si
liposolubile; are Ig in cantitate mai mare decit laptele matur ;Ig asigura apararea antiinfectioasa. Este laptele cel mai bine suportat in perioada
neonatala de catre rinichi
2) Laptele de tranzitie dureaza de la 1 saptamina pana la 4 sapt.
=Creste concentratia de lactoza,fosfor,vitamine din complexul Ig
= Scade concentratia de proteine si saruri minerale
3) Laptele matur se formeaza intre a 10si a 30-a zi dupa nastere.Compozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul
aceluiasi supt si intre ce doi sini
Laptele de mama= este mai mai apos la inceputul suptului(potoleste senzatia de sete) si mai bogat in
grasimi la sfirsitul suptului(da senzatie de satietate sugarului)
= contine 87-95% apa ; 5-13% substituient uscat(proteine,glucide,lipide,saruri minerale)
= este un lapte de tip albuminois
Proteinele din laptele de mama:
=nu sunt influientate de variatiile aportului alimentar al mamei reprezinta9-13g/litru ptr.laptele matur

18
 =Sunt alcatuite din : cazeina 40% si proteine lactoserului 60%.Acest raport (40/60) sa demonstrat a fi
variabil in functie de momentul lactatiei
Cazeina este o fosfoproteina ,usor de digerat (este dispersata in micelii mici),
contine taurina ( f.important in dezv. creierului si metabolismul colesterolului)
Proteinele lactoserului :=alfalact-albumina serica intervine in digestia lactozei
=Lactoferina este o oligoproteina ce are rol bacteriostatic; In abs Fe =>protectia
sugarului in alimentatia la sin
Ig din laptele matern : Ig A secretor, IgM, IgM, IgE. IgA secretor este diferit de IgA seric ,se gaseste in cant. f. mari in colostru Ig are rol in
apararea antiinfectioasa a n.n. atit la nivelul mucoasei digestive cit si respiratorii.Nu impiedica colonizarea tubului digestiv cu flora saprofitta In
caz de deficit de Ig A secretor in laptele matern este favorizat aparitria infectiei respiratorii si a diareei cronice
Enzimele din laptele matern:= Rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa
=Sunt: lizozimul(rol bactericid);alfa amilaza;lactoperoxidaza(rol bactericid
asupra E.Coli si Salmonela)
Glucidele (hidrati de carbon)din laptele matern:
 in cant de 70g/l-60g/l lactoza
 si 10g/l oligozaharide
Lactoza este un dizaharid(glucoza+ galactoza)Reprezinta principalul constituient osmotic al laptei
Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectiooasa.Reprezinta factor de crestere pentru Lactobacilul bifidus
Lipidele din laptele matern : in cant de 38-40g/l ; sunt alcatuite din TG(98%), colesterol,fosfolipide ,AGL
Laptele matern contine :AG polinesaturati cu lanturi lungi in cantitate mare.Dintre AG din laptele matern cel mai important este acidul
linoleic.Acesta este in cantitate de 5 ori mai mare decit laptele de vaca.El intervine in maturarea SN a copilului.
Sarurile minerale din laptele matern :2g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);
Na este in cantitate mica in laptele matern.Ca urmare scade riscul de HTA
Ca si P sunt in cantitate de 3 ori mai mica decit in laptele de vaca , dar sunt in raport optim absorbtiei Ca.(Ca/P este 2/1 in
I.m. si 1,2/1 in Iv)
Fe este in cant. Mai redusa in i.m. fata de i.v.dar cu absortie foarte buna
Vitaminele din laptele matern : variaza in raport cu aportul lor in alimentatia mamei.
Vitamina A : 1000ui/L-este cantitate suficienta pt. a proteja n.n. de infectiile cutanate
Vitamina D := D3-22UI/l cantitate insuficienta pt. a proteja sugarul de aparitia rahitismului.
= Sulfat de vitamina D1 care este hidrosolubila ; este in cant de 850 UI/l cantitate
suficienta pt. al proteja
Vitamina K– in cantitate mica in colostrul.de aceea se administreaza vit.K fiecarui nn. in doza de
0,5-1mg.pentru a preveni aparitia bolii hemoragie la nn
Vitamina B1 ;B3 ;B6- in cantitate mica in I.m.
Vitamina B2;B12-in cant.suficienta in I.m.
Vitamina C acopera nevoile sugarului.
Alte substante ale Im : hormoni,PGE2 si F2 ;substante exogene excretate

NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE

Este cel mai mare in perioadele de crestere ale organismului ,efort fizic,stari febrile.
Sodiul :=principal cation extracelular
= nevoi pentru sugar :1-2 mEq/kg./zi
= surse : lapte de vaca, lapte matern, legume,fructe,carne ,peste
= rol : in mentinerea echilibrului Acido-bazic,a presiunii coloid osmotice

Potasiu : =principal cation intracelular

= nevoi : 2,5 mmol/100cal
= surse : carne,lapte,cartofi,fructe

19
 = rol : mentin echilibrul acido-bazic, a presiunii coloid osmotice; = intervin in contractia
musculara
Clor = este un anion extracelular
= necesar : 0,3-0,5 g/zi
Calciu = principal constituient al osului
= rol : reglarea excitabilitatii neuro-musculare ;participa la procesele de coagulare;activeaza tripsina si lipaza pancreatica; transmite
fluxul nervos; mentine echilibrul acido-bazic; realizeaza contractia miocardului
= Surse : lapte si derivate din lapte, oua, peste,carne,zarzavaturi,fructe
= nevoi : 400-600 mg/zi ptr. sugar
= deficit de calciu =>rahitism ,tetanie, osteoporoza,mineralizarea deficitara a dintilor
Fosfor = este constituient principal al oaselor si muschilor
= surse : lapte,carne,peste,viscere,galbenus de ou.
= absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de vitamina D
Raportul Ca/ P in organism este de 1,7 la nastere si creste la 2 la adult, raport ce nu se regaseste in majoritatea surselor alimentare
Fier = intra in structura Hb ; mioglobulinei; a unor enzime celulare citocrom C , ATP
= necesar : 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9 mg / zi la sugar cu GN normala; Peste 4 luni 0,5-1mg/kg/zi ; La pubertate 12-24 mg/zi
= Surse : carne, ficat, galbenus de ou, lapte, legume, fructe
= carente de Fe => anemie hipocroma microcitara ; = Excesul de Fe in tesuturi => hemoderoza
!! Rezervele de Fe ale organismului se constituie in ultimele luni de sarcina.Ele acopera nevoile sugarului in primele 3-4 luni de viata, de
aceea prematurii au/nu au rezerve reduse de Fe la nastere
Cupru = rol in sinteza Hb ;= stimuleaza creșterea = Surse : ficat, carne,peste,nuci,legume
Flour = intra in structura dentara si ososasa
= deficitul de flour=> carii dentare
= Surse : alimente vegetale, apa de baut
Magneziul = este un cation intracelular
= Surse : din abundenta in legumele verzi
= Rol: in metabolismul Ca; scade excitabilitatea neuro-musculara; favorizeaza patrunderea vitaminei B6 in celula nervoasa
are actiune trofica vasculara
= necesar: la sugar 60mg/zi; la adolescent 300-400mg/zi
= deficit de magneziu=> convulsii,diaree,osteoporoza
Zinc = este constituient al unor metalo-enzime si al unor depozite ,se gaseste in cantitati mari in colostrul hepatic
=Are efect asupra acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii intoxicati.
Iod = rol: in sinteza hormonilor tiroidieni ( moni,dio, tri si tertra-iodotirozia); in metabolismul energetic.
= Surse : sarea de bucatarie imbogatita cu iod
= Absenta in alimentatie => gusa endemica
= este un mijloc terapeutic in cazul radiatiilor

NECESARUL DE VITAMINE
Vitamina A = rol : la nivelul celulei retiniene ; in eficacitatea mucoaselor si tesuturilor ; in procesul de crestere a oaselor si dintilor
=Surse : lapte ; untura de peste ; ficat ; galbenus de ou ; morcov ;spanac ; ardei ; varza
Vitamina D = rol : in metabolismul fosfo-calcic , ca co-factor antirahitic
= Surse : exogene – ou ,lapte,unt,ficat,ulei de peste
Endogene – sinteza in piele sub actiunea UV
= Nevoi : 400-800 UI/zi
Vitamina E = rol: antioxidant in metabolism si functia de reproducere ale glandelor endocrine,muschi,SN ; procese de crestere
=Surse: plante verzi,orez,griu,drojdie de bere
Vitamina K ( K1-7) = rol : in procese de coagulare a singelui ; in biosinteza colesterolului
= Surse : spanac; urzici; ficat de porc
Vitamina C ( acid ascorbic)= rol : in formarea colagenului, substantei intercelulare ; favorizeaza absorbtia Fe
20
 = Surse : citrice, fructe, legume verzi. Se distruge in prepararea termica a alimentelor
= Deficit=>scorbut = Excesul=> oxalurie
Vitamina B1 = rol : in asigurarea functiei SN , in procese de oxido-reducere
= Surse : cereale,ficat, peste, carne, oua
Vitamina B2 = rol : in procese de oxido-reducere ; in functionarea SNC; a aparatului vizual; a epidermei
= Surse: lapte,oua,spanac, mazare, fasole, crustacee
Vitamina B6 = rol : in procese de oxido-reducere
= Surse : cereale,legume,carne,peste
= Deficit=>convulsii,anemie hiporcoma
Vitamina B12 = rol: in hematopoieza
= Surse : ficat, creier, splina, crustacee ; = Deficit=> anemie pernicioasa

Tehnica alimentatiei naturale

Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-ca a viitoarei mame.
In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn este sanatos,atunci acesta va fi pus la san in
primele 6 ore dupa nastere. Cu cat copilul este mai precoce pus la san cu atat va creste in timp durata alaptarii.
In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-la secretia lactata), cu pauza de 6 ore in cursul noptii.
NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5 min.(contact mama-copil).
In a 2-a zi nn va suge 10 min. In zilele urmatoare durata suptului se va mari la 20-30 min.La inceput sugarul suge des,dupa meto-da“la
cerere”.Se favorizeaza secretia lactata.Apoi sugarul isi regleaza mesele singur : Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi.
Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi.
In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.
Intre - 1-2 luni – 120-150 ml/masa;
- 2-3 luni – 150-170 ml/masa;
Peste 4 luni – 160-180 ml/masa.
Dar cantitatea de lapte ingerata nu este aceeasi la toate mesele.Ptr aprecierea secretiei lactate a mamei se face media cant. de lapte
primite/24 ore.
Pt. alaptare: - sugarul infasat in scutece curate; mama – spala miinile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt.
In primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu picioarele sprijinite pe un scaunel.- pozitia sugarului: cu capul, gatul si
spatele sprijinit pe antebratul mamei a.i.palma mamei sa cuprinda fesele sugarului.
Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi conta-minate cu germeni.Se atinge obrazul copilului cu sanul - apare
reflexul de orientare pt. supt - mama va introduce mamelonul in gura copilului. Sanul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pt.
a nu se obstrua narinele sugarului.
Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa eructeze.Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi
drept pt. a favori-za evacuarea stomacului si reaparitia senzatiei de foame.
La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimula secretia lactata.
Durata alimentatiei naturale : este obligatorie in primele 3 luni de viata si este optima daca dureaza pana la 6-9 luni.
Ablactarea se poate face brusc sau treptat.
21
 Ablactarea treptata – este ideala;- se va inlocui un supt cu cate o masa de diversificare timp de saptamani sau luni;- este bine suportata si de
catre copil si de catre mama.
Ablactarea brusca este mai greu suportata, se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al copilului;
- necesita adm. de preparate medica-mentoase:antagonisti de prolactina (Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).
CONTRAINDICATIILE alim. naturale:
C.I. materne permanente: TBC pulmonar activ, septicemie,eclampsie, neoplazii,boli psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat, tireotoxicoza,
sarcina peste 20 sapt., trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulan-te; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv.
C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor, ragade mamelonare sangerande,inf.acute tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraci-
clina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin).
C.I. permanente din partea copilului: galactozemie, intoleranta secundara la AG nesaturati.
C.I. tranzitorii din partea copilului: sd. icteric cu BI crescuta.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA

COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA: apa 87,5% ; substanta uscata 12,5%.Este un lapte cazeinos –precipita in flocoane mari.Necesita un
timp mai mare pt. digestie.
PROTEINELE din l.v.: 34 g/l; l.v. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m. Excesul de prot. este transformat la niv. ficatului determinand
hipertrofie hepatica. se solicita rinichiul pt. excretia incarcaturii osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala.
- cazeina reprez. 80% din prot. l.v.
- Proteinele lactoserului: imp.este βlactoglobulina – ea este puternic antigenica. Este incriminata in alergia la prot. l.v.
- Lactoferina este in cant. Redusa in l.v.→aparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v.
- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului.
- Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in E.coli.
GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. →l.v. se va zahara 5% inainte de a fi administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de AG nesaturati(26%).
SARURILE MINERALE sunt in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a l.v.Raport Ca/P inadecvat ceea ce det.
absorbtie intestinala redusa de Ca.
L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut.
Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor pana la 6 luni.
Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi alimentat cu o formula de lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic
pt. sugari).
Formule de lapte :
Se administreaza in urmatoarele situatii:Hipogalactia materna;Mame cu activ. socio-profesionala care nu-si pot permite o alaptare
prelungita; --
Sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia com-plexa a producatorului),form. de lapte nu vor fi niciodata identice ca
rezulta-te cu cele ale l.m.
Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari. Laptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule),se prepara
instant (fara preparare termica),nu necesita nici un fel de adaos.
Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica decat a l.v.,protejand functia renala redusa a sugarului mic.
 Glicidele sunt reprez. de lactoza.
 Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu).
 Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului.
Tipuri de formule dietetice :
* FORMULE DE START(de inceput): pt. sugari 0-4 luni pot fi – adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1 sau partial adaptate:difera de prep.
adaptate prin compozitia in glucide→se adauga polizaharide la lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.

22
*FORMULE DE CONTINUARE:pt. sugari cu varsta peste 4 luni; se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana l
la varsta de 1 an: Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
*FORMULE SPECIALE(adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite afectiuni):
- formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
- formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.
-formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25, Morinaga
NL33.; preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia

Tehnica alimentatiei artificiale :

PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale: noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatate;Fiecare aliment
nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive.
Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de alim. naturala, in ceea ce priveste
pastrarea,prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf (biberoane,tetine).
Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca exista riscul aspirarii laptelui in caile respiratorii si
exista posibilitatea aparitiei otitei.
Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie plina cu lapte.
La sugarul alimentat cu lapte de vaca:la sugarul mic NU se da lapte de vaca integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:
- in prima luna dilutia este de ½ (o parte lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu 5% zahar);
- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o parte M.O. + 5% zahar);
- in luna a 3-a dilutia este de ¾ (3 parti lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).
- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral( cand nu se poate adm. un preparat de lapte adaptat).

ALIMENTATIA MIXTA

Este acceptata in urmatoarele situatii: nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata. apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt.
Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala se elimina 3 posibilitati:Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese administr la intervale mari de
timp).
Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san
Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de odihna pt. mama,reducerea starii de incordare a mamei,
negolirea sanilor dupa fiecare supt).
In caz de hipogalactie reala se trece la alim. mixta.
Alimentatia mixta poate fi:
Metoda complementara: copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf.Este o metoda fiziologica.
Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf. Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata scade si mai mult ( laptele
stagneaza mult in sani).
Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine secretia lactata.

ALIMENTATIA DIVERSIFICATA

Diversificarea pt. sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la 6 luni.

Pt. sugarul alimentat artificial, diversificarea se incepe la 3,5-4 luni.
Reguli pt.diversificarea alimentatiei: diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate;Se introduce alimentul nou pro-gresiv,prin
tatonarea tolerantei digestive;Alimentul nou se adm. cu lingurita;Nu se adm. simultan 2 alimente noi;Daca la introducerea unui aliment nou apar

23
 semne de intoleranta digestiva (diaree, varsaturi), atunci se suprima acel aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca
reintroducerea lui cu prudenta ;Nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza. Exista riscul anorexiei psihogene la sugar.
Alimente pt. diversificare:
Fructe (citrice, mere, morcov) bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidric;
- Se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8 saptamani.Doza se creste treptat- de la cateva picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.
- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise.
- dupa 6 luni: suc de pere pergamute.
- dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere, banane, piersici).
- dupa 6 luni: compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata).
- dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar, fie 1-2 lingurite de branza de vaci.
Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe.
 NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni, fragi. Sunt alergizante.
 masa de fructe se adm. imediat ce este preparata.
 nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele.
Legumele: se introduc in alimentatie de la 4 luni; morcovi, cartofi, patrunjel, telina, pastarnac, spanac,dovlecei, rosii, ardei grasi, ceapa.
- se adm.ca: - supa de zarzavat strecurata, apoi se adauga fainos si ulei vegetal, piure de legume + unt si lapte (dupa varsta de 5 luni).
Fainoasele: - au valoare energetica mare.
!!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa intestinala a sugarului (putand produce un sdr.celiachiform).De
aceea se va introduce in alim. sugarului dupa varsta de 8 luni!!!
Carnea: - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine.
- carnea de pui sau vita – se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau piureul de legume, de 3-4 ori pe saptamana (sub forma de carne fiarta si fin
tocata sau mixata).
- dupa 6 luni – ficat de pasare;
- dupa 8-9 luni – perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie.
- dupa 10 luni – peste alb: salau, pastrav,stiuca.
- dupa 1 an – chiftelute de carne preparate in ulei.
- dupa 3 ani – carne de porc sau oaie.
- dupa 6 luni – galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3 ori/saptamana).
- dupa 1 an – albusul de ou (este alrgizant).
- dupa 5 luni – branza de vaci ( in piureul de legume sau OP+BV).
- dupa 8-9 luni – mamaliguta cu branza de vaci.
- dupa 5 luni – iaurt preparat in casa si zaharat 5%.
- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.
-
PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA

INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA:

Incidente datorate mamei:
1. Engorjarea sanilor : apare in primele zile dupa nastere cand se produce “furia laptelui”.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate apuca mamelonul in gura; se form. un cerc vicios.
Se recomanda – golirea manuala a sanilor; - comprese calde pe san; - adm. de ocitocina.
2. Mastita: este produsa de stafilococul auriu. Se recomanda trat. cu antibiotice.
3. Mamelonul ombilicat sau scurt: - poate determina abandonarea alaptarii; - se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in timpul sarcinii.
4. Hipogalactia – se verifica daca e reala prin “proba suptului”. Se va accepta ca fiind reala numai daca se coreleaza cu o curba ponderala
nesatisfacatoare.
Incidente din partea sugarului:
1. Malformatii ale cavitatii bucale a copilului: vor determina supt imposibil. Se va adm. lapte de mama cu biberonul sau cu lingurita.

24
2. Prematurii care nu au reflex de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin gavaj sau cu biberonul cu lapte de mama ( este cel mai bun lapte
pt.prematuri, fiind f. bogat in proteine).
3. Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( aprox. 10 ml) in timpul eructatiilor. Apare la sugarii lacomi, care inghit aer in
timpul suptului.
4. Varsaturile – apar tot la sugarii lacomi cu reflux gastro-esofagian; apar intr-o ora dupa alaptare; sunt diferite de varsaturile de origine organica;
tratament: - pozitia sugarului pe plan inclinat la 30°; antispastice.
5. Colicile abdominale: - sunt dureri abdominale aparute brusc si insotite de agitatia sugarului, cu tipat strident, congestia fetei, emisie de gaze. apar
in primele 4 luni de viata.
6. Diareea postprandiala (diareea de san): sunt scaune moi,de culoare galben-verzuie, emise in jet,cu zgomot,in timpul mesei sau imediat
dupa supt +/- eritem fesier.Apare numai la sugarii alimentati natural.Curba ponderala este ascendenta.
Incidente in alimentatia artificiala si mixta:
1. Anorexia: este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele praf.
2. Subalimentatia: apare datorita diluarii necorespunzatoare a laptelui de vaca sau a prepararii inadecvate a laptelui praf.
3. Supraalimentatia: se prepara l.p. in concentratii mai mari decat cele corespunzatoare.
4. Colicile abdominale: se datoreaza prezentei βlactoglobulinei in laptele de vaca.
5. Constipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele de vaca.
6. Scaune de fermentatie: datorita excesului de fainoase.
7. Diareea acuta infectioasa: apare prin suprainfectia laptelui.
8. Alergia la proteinele laptelui de vaca.
9.
ALIMENTATIA COPILULUI

Alimentatia copilului 1-3 ani

Nevoile energetice in aceasta perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile necesare activitatii fizice.
Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.
Ratia de proteine: 2g/kg/zi. Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou la 2-3 zile; 50 g carne de pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine
vegetale.
Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei vegetal,smantana,frisca, margarina.
Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase, gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume, produse zaharoase.
Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei, mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.
Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.
Copilul va prima 3 mese principale si 2 gustari/zi.
Alimentatia copilului prescolar
Se vor asigura zilnic prin alimentatie: 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30% lipide, 55-60% glucide); lichide 80 ml/kg/zi;
- proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de orig. animala si 1/3 prot. de orig. vegetala.Surse de proteine: lapte si produse lactate, carne (de
pasare,vita,porc, peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile) fierte sau ochiuri.
Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt, smantana, margarina,frisca,uleiuri vegetale.
Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse: piine,produse de panificatie,paste fainoase,prajituri,fructe, legume.
Zilnic va primi 3 mese principale si 2 gustari.
Alimentatia copilului scolar
- 50-60 kcal/kg/zi din care 15% proteine, 30% lipide, 55% glucide. lichide 60 ml/kg/zi
- 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.
Din alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca carnea,ouale,lactatele si cruditatile.
Alimentatia adolescentului
Ratia calorica a adolescentului difera in functie de sex si activitatea fizica depusa In medie baieti 2800-3000 kcal/zi; fete 2100-2400
kcal/zi.
Necesar de lichide: 50-60ml/kg/zi pt.fete; 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.
Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica zilnica; unt,uleiuri vegetale.

25
 Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica. sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30% prot. vegetale.
- surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua (1 ou/zi).
Glucide: piine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate (in proportie mica).
Se va respecta un program fix de servire a meselor, cu atmosfera calma, fara discutii in timpul meselor.
Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari zilnice.
Sunt interzise la aceasta varsta: consumul de alcool, tutun, cafea, condimente.

PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE ACTIVA A COPILULUI

Programul de supraveghere activa face parte din activitatea preventiva a serviciilor de asistenta primara pentru copilul de toate virstele.
Vizita activa este considerata ca cea mai privilegiata conditie pentru stabilirea unei relatii optime intre medic si pacient. “Sistemul de ingrijiri
secundare si tertiare poate functiona eficient numai daca supravegherea copilului sanatos functioneaza bine”.
Scopul programului de supraveghere este:
 Asigurarea dezvoltarii normale a copilului.
 Prevenirea bolilor, mentinerea sanatatii copilului sau ameliorarea acesteia.
 Depistarea precoce a unor boli urmata de interventia terapeutica aplicata in timp util (inclusiv sfatul genetic cind acesta este necesar).
 Depistarea factorilor de risc pentru copil in mediul familial si in contextul general.
 Educatia pentru sanatate a copilului si parintilor, ceea ce asigura actul de promovare a sanatatii.
 Asigurarea legaturii intre medic si familie, cu posibilitatea de interventie a medicului pentru rezolvarea unor probleme atunci cind este cazul (
ex. ameliorarea relatiei intre parinti si copil ).
Principiile supravegherii active sunt:
 Supravegherea se face in parteneriat cu parintii, fiind foarte importanta participarea acestora la recunoasterea unor probleme de dezvoltare si de
sanatate. Pentru o participare eficienta a parintilor este necesara instruirea lor pe tot parcursul dezvoltarii copilului.
 Cadrele medicale trebuie sa recunoasca potentialul de ingrijire al parintilor, sa-i identifice pe cei mai vulnerabili, mai anxiosi si sa le ofere sprijinul.
 Supravegherea nu trebuie sa creeze anxietate pentru parinti sau copil, iar in situatia in care exista suspiciunea unei probleme de sanatate se
procedeaza cu tact si concluziile se comunica numai dupa confirmare.In discutiile cu parintii trebuie evitata aparitia sentimentului ca ei sunt
judecati, ca se cauta slabiciunile, greselile. Inainte de a se oferi solutii, este foarte important sa se cunoasca ceea ce a incercat familia , ceea ce s-
a gindit aceasta sa faca sau poate sa faca din propriile resurse.
 Trebuie sa se evite a se sustina ca o problema este normala cind nu este, sau ca este o anormalitate cind de fapt este vorba de o variatie normala.
 Un nivel inalt al supravegherii depinde de valoarea profesionala a echipei de lucru si de buna comunicare intre toti cei implicati. Trebuie avuta in
vedere participarea la pregatirea continua a celor care participa la supraveghere, capitolele cele mai importante care trebuie revazute si aprofundate
fiind: dezvoltarea, alimentatia, stimularea si ingrijirea, prevenirea accidentelor, folosirea serviciilor de sanatate.
 Cei care asigura supravegherea trebuie sa-si dezvolte o gindire clinica buna si sa recunoasca acele conditii in care trebuie apelat la specialistul
din diferite domenii.Pentru unele cazuri membrii echipei trebuie sa colaboreze si cu educatori, asistenti sociali, in functie de problemele pe care le
ridica copilul sau familia.
Uneori pot apare greseli in activitatea de supraveghere, greselile fiind cel mai frecvent cauzate de urmatoarele:
 Lipsa unui istoric riguros, a examenului obiectiv complet sau lipsa abilitatilor necesare pentru efectuarea examenului fizic sau pentru utilizarea
unor teste.
 Lipsa unor echipamente adecvate (ex.pentru masuratori), sau instruirea insuficienta a celor care le utilizeaza.
 Evaluarea dezvoltarii copilului in conditii de boala, oboseala sau anxietate accentuata ceea ce poate conduce la o concluzie gresita, concluzie care
trebuie verificata prin repetarea examinarii.
 Necunoasterea sau neluarea in considerare a variatiilor normale ale dezvoltarii.
 Neglijarea parerii parintilor.
 Neintelegerea corecta a unor lucruri atunci cand medicul si familia vorbesc limbi diferite.

26
 Supravegherea activa se asigura prin vizite periodice, varsta la care acestea trebuie efectuate fiind stabilita in programul national de
supraveghere. Cand la un copil exista anumite probleme care constituie factori de risc pentru el (ex. prematuritate,malformatii, conditii economice
sau psiho-sociale deosebite), numarul de vizite va fi mai mare.
Vizita se poate face acasa sau in cabinetul de consultatie considerindu-se ca fiind obligatorie efectuarea unui numar de vizite la domiciliu
( in special la varsta de sugar) deoarece: se pot cunoaste mai bine conditiile de viata, pot fi observate si conditiile din mediul exterior, adevarata
lume cu care copilul vine in contact si in plus, copilul are un comportament mai apropiat de cel real cind este examinat la domiciliu. Se sustine
ca “ un serviciu din asistenta primara care nu are vizite la domiciliu poate fi considerat un serviciu deficitar” (comm.ped).
Fiecare vizita are in principal urmatoarele componente:
I Anamneza.
II Examenul obiectiv.
III Sfaturile si ghidul anticipativ.
IV Inregistrarea datelor.
ANAMNEZA este considerata ca cea mai importanta parte a consultatiei. Are rolul de a obtine datele necesare, dar si de a dezvolta relatia
cu parintii si copilul. Anamneza se obtine de la parinti in primul rind , dar si de la copil dupa o anumita varsta; pe masura ce creste copilul va
deveni un interlocutor tot mai important. Uneori este necesar sa se ia in considerare si alte surse de informare ca de exemplu educatorii, asistentii
sociali sau alti medici.Pentru un istoric complet este nevoie de timp, dar si de o atmosfera relaxata. In desfasurarea anamnezei este foarte important
modul in care se pun intrebarile pentru a obtine raspunsuri adecvate, precum si modul de adresabilitate, deoarece este momentul in care se
transmite respect pentru parinti si pacient.Exista o anamneza initiala, detaliata, care se face la preluarea copilului de catre medicul de familie si
anamneza efectuata la vizitele ulterioare.
Prin anamneza initiala trebuie obtinute datele necesare referitoare la:
A. Perioada prenatala, nastere, perioada neonatala.
B. Evolutia copilului de la nastere pina in momentul la care este preluat.
C.Antecedentele eredocolaterale.
D. Aspectele sociale, economice si de mediu.
Anamneza la vizitele ulterioare va fi adaptata virstei copilului urmarind sa stabileasca in principal evolutia acestuia de la ultima vizita
precum si schimbarile aparute in statusul socio-economic sau psihologic al familiei.
Pentru a cunoaste evolutia copilului se vor preciza:
 Dezvoltarea somatica si neuro-psihica.
 Alimentatia, tranzitul, somnul.
 Boli ale copilului de la ultima vizita precum si eventuale probleme de comportament, disciplina in general.
 Adaptarea la procesul de invatamant, randamentul scolar, relatiile cu educatorii, colegii.
Pentru evaluarea situatiei socio-economice si psihologice se va preciza:
 Unde este ingrijit copilul ( acasa, in colectivitate).
 Cine ingrijeste copilul (parinti, bunici, o persoana straina).
 Modificarile mai importnate care eventual au survenit in familie: divort, separare.
 Schimbari ale serviciului, somajul.
 Relatia copilului cu parintii, fratii; existenta sau nu a sentimentuului de multumire pentru rolul de parinte.
Incepand cu varsta de prescolar se va discuta intotdeauna si cu copilul,intrebarile puse fiind adecvate nivelului sau de dezvoltare.
EXAMENUL OBIECTIV – va fi efectuat numai de medic.Inainte de a efectua examinarea proriu zisa se va observa copilul pentru a sesiza
comportamentul,reactiile si limbajul copilului, interactiunea parinti-copil (afectiune sau respingere, toleranta excesiva, raspunsul la disciplina),
abilitatile copilului (la primirea unui obiect, la dezbracare, urcarea pe canapeaua de consultatii).
Examenul obiectiv se face pe cat posibil in camera cu temperatura optima,copilul fiind asezat (cel putin la inceputul examinarii) unde doreste-
pe canapea, pe scaun, in bratele parintelui. Dezbracarea completa este obligatorie, dar chilotul se va inlatura numai la sfarsit.Medicul trebuie sa
ramana pe tot parcursul examinarii rabdator indiferent de comportamentul pacientului, sa fie prietenos dar si ferm la nevoie si este bine sa explice
copilului gesturile pe care le face pentru a inlatura teama.In timpul examenului obiectiv se poate demonstra parintilor modul in care se
ienteractioneaza cu copilul (in special cu sugarul), in care se face apropierea de el, contactul vizual, exprimarea afectiunii.

27
 La fiecare vizita se fac masuratorile pentru greutate, talie, perimetre, precum si examinarea completa pe aparate si sisteme.Se va acorda o
atentie deosebita depistarii unor afectiuni, unele fiind in atentia medicului de la nastere pina la adolescenta (ex. deficientele senzoriale), altele
numai in anumite perioade de dezvoltare (ex. displazia coxo-femurala).Pentru depistare se vor lua in considerare in special urmatoarele probleme:
 deficientele senzoriale (auz, vaz),
 displazia coxo-femurala, scolioza, piciorul plat, dar si alte probleme ortopedice,
 tulburarile de dezvoltare somatica,
 tulburarile de dezvoltare neuro-psihica,
 criptorhidia si alte probleme genitale,
 afectiunile cardiace, HTA,
 problemele dentare.
Pentru depistarea unor deficiente este necesara insusirea unor abilitati deosebite de examinare precum si de folosire a unor teste.Trebuie
totodata asigurate echipamentele necesare pentru masuratori (cantar, pediometru, taliometru, banda metrica), pentru diagnosticul deficientelor
senzoriale( optotip, jucarii sonore,etc), pentru evaluarea dezvoltarii neuro-psihice (jucarii simbol, cuburi, carti colorate,etc).
Pe baza anamnezei si examenului obiectiv se vor stabili anumite concluzii care vor fi intotdeauna comunicate parintilor (si copilului dupa o
anumita virsta).Nu se va uita felicitarea familiei pentru orce progres, evitindu-se in general dezaprobarea sau culpabilizarea.Daca exista anumite
probleme care trebuie discutate si cu alte persoane (ex.educatori),se va cere permisiunea parintilor si se va respecta confidentialitatea.
Din analiza istoricului si a examenului obiectiv se stabilesc totodata eventualii factori de risc care pot tine de copil sau de parinti, de conditiile
psiho-sociale, economice sau de mediu.Exista factori de risc specifici pentru anumite etape de dezvoltare sau comuni tuturor varstelor.Dintre
factorii de risc mai importanti amintim:
 problemele de sanatate ale parintilor,
 sarcina patologica si patologia obstetricala,
 prematuritatea si greutatea mica la nastere, boli induse prenatal,
 lipsa alimentatiei naturale, carente nutritionale sau supraalimentatia,comportament alimentar inadecvat,
 status nutritional deficitar,
 nivelul redus de scolarizare al parintilor,
 fumatul, consumul de alcool, de droguri, in familie,
 conditii economice precare, somajul,
 conditii necorespunzatoare de ingrijire,
 probleme familiale deosebite (separare, divort, decese),
 carentele afective sau supraprotectia, neglijarea, abuzarea.

GHIDUL ANTICIPATIV .Tinind cont de cele constatate prin istoric si examen obiectiv se vor da sfaturile necesare pentru problemele care exista
si totodata se vor oferi solutii pentru preocuparile parintilor.In plus, la fiecare vizita parintii vor fi informati asupra principalelor probleme din
etapa urmatoare de dezvoltare, ceea ce constituie ghidul anticipativ, considerat ca o parte importanta a activitatii de supraveghere a copilului In
principal ghidul se refera la:
 Parametrii normali de dezvoltare in etapa urmatoare si factorii principali care influenteaza dezvoltarea.
 Nutritie: alimente, necesarul caloric, comportament alimentar, suplimentarea cu vitamina D, Fe, fluor.
 Conduita necesara pentru fixarea unui comportament adecvat si a disciplinei de viata, precizindu-se si tulburarile de comportament care pot sa
apara in functie de virsta (ex. tulburari de somn, de alimentatie) precum si modul de prevenire a acestora.
 Ingrijirea copilului: igiena individuala, regim de viata, stimulare, etc.
 Prevenirea accidentelor.
 Problemele legate de sexualitate, modul in care trebuie abordate acestea de la virsta de copil mic pina la adolescenta.
 Problemele legate de relatia parinti-copil pentru ca aceasta relatie sa se mentina buna in conditiile modificarilor de personalitate a copilului in
diferitele etape de dezvoltare; modificarile trebuie cunoscute si intelese de catre parinti pentru ca ei sa reactioneze adecvat in fiecare etapa.
 Atitudinea de urgenta in unele boli lasand scrisa lista unor medicamente necesare pentru copil in unele situatii de boala pana la consultarea
medicului (ex.antipiretice, antitusive).Se va nota si modul de administrare.
 Calendarul imunizarilor pentru etapa urmatoare.

28
 Cu ocazia discutarii ghidului anticipativ se pot recomanda parintilor si unele carti utile pentru instruire.

INREGISTRAREA DATELOR.La terminarea fiecarei vizite medicul are obligatia de a inregistra concluziile esentiale in fisa sau carnetul de
sanatate al copilului.Desi se mai utilizeaza fisa care se pastreaza in unitatea sanitara, optim ar fi sa se introduca pentru inregistrarea datelor carnetul
de sanatate. Carnetul este completat la prima vizita, este pastrat de catre parinti, fiind in felul acesta si un instrument de legatura intre diversi
medici care se ocupa concomitent sau succesiv de copil, precum si un mijloc de informare a parintilor pentru unele probleme cum ar fi: parametrii
de dezvoltare, vaccinarile.Pe linga constatarile esentiale obtinute la fiecare vizita, in carnet mai sunt consemnate: imunizarile, evenimentele
patologice, examinarile radiologice, manifestarile iatrogene, reactiile alergice.

Vizita la nou nascut este obligatorie si se face imediat dupa externarea copilului din maternitate.La aceasta vizita se
intocmeste fisa (carnetul de sanatate) si se face anamneza detaliata.. Desi nou nascutul vine la domiciliu cu rezultatele unui
examen obiectiv facut in maternitate, medicul de familie trebuie sa efectueze o examinare completa pentru evaluarea starii
copilului si depistarea unor eventuale anomalii.

PERIOADA DE DEZVOLTARE 1 LUNA - 1 AN (DE SUGAR)

Perioada de sugar este caracterizata in primul rand printr-o dezvoltare somatica si neuro-psihica foarte intensa, printr-o continua maturare a
tuturor sistemelor. De la o fiinta complet neajutorata ca nou nascut, la varsta de un an copilul este mobil, capabil de a se afirma.Sugarul necesita
ingrijiri speciale, o supraveghere atenta prin vizite mai frecvente si, deoarece capacitatea de aparare antiinfectioasa este redusa, trebuie acordata
o atentie deosebita prevenirii infectiilor prin masurile cunoscute: imunizari, alimetatie naturala,conditii de viata adecvate, evitarea internarilor
inutile, etc. Problemele de patologie mai frecvente in perioada de sugar sunt: infectiile acute de etiologie virala sau microbiana, cu localizare in
primul rand respiratorie, bolile digestive de etiologie diversa, anemia prin deficit de fier, tulburarile de dezvoltare ponderala.
Factorii de risc mai importanti pentru aceasta perioada:
 Lipsa alimentatiei naturale.
 Sarcina patologica, patologia obstetricala.
 Prematuritatea, greutatea mica la nastere, bolile induse prenatal.
 Prezenta unor probleme de sanatate la genitori, retardul mintal si tulburarile de personalitate ale acestora.
 Nivelul educational redus al parintilor, consum de alcool, de drog in familie.
 Ingrijirea deficitara a copilului, neglijarea.
 Conditii economice precare, locuinta necorespunzatoare
 Mama adolescenta.
Pentru depistarea precoce se iau in considerare urmatoarele probleme:
 Tulburarile de dezvoltare ponderala.
 Deficitele nutritionale (anemia, rahitismul).
 Tulburarile de dezvoltare neuro-psihica.
 Deficientele senzoriale (vaz,auz).
 Displazia coxo-femurala.

PERIOADA DE DEZVOLTARE 1-3 ANI (DE COPIL MIC)

Perioada de dezvoltare 1-3 ani se caracterizeaza in principal prin urmatoarele:

 Ritmul de crestere diminua mult fata de perioada de sugar.
 Dezvoltarea motorie este foarte importanta, locomotia fiind castigul major, urmat de coordonarea ochi-mana.
 Se dezvolta o tendinta marcata spre autonomie ceea ca face ca familia sa se afle in fata unor probleme mai deosebite privind ingrijirea si educatia.

29
 Se fac achizitii importante in procesul de socializare.
Probleme de patologie mai frecvent intalnite in aceasta perioada sunt: infectiile acute virale cu localizare respiratorie in primul rand
dar si digestiva, otita acuta, deficitele nutritionale in special anemia prin deficit de fier, bolile alergice, accidentele.
Factorii de risc:
 Accidentele, intoxicatiile.
 Greselile alimentare.
 Carenta afective sau supraprotectia.
 Conditiile necorespunzatoare de ingrijire, conditiile economice precare.
Pentru depistarea precoce se iau in considrerare urmatoarele probleme:
 Tulburarile de dezvoltare staturo-ponderala.
 Deficitele nutritionale in special anemia prin deficit de fier.
 Tulburarile de dezvoltare neuro-psihica.
 Deficientele senzoriale, tulburarile de vorbire.

Pentru aceasta perioada de dezvoltare este foarte importanta vizita de la varsta de un an atat pentru bilantul starii de
sanatate cat si pentru ghidul anticipativ care trebuie sa tina cont de problemele specifice ale perioadei care urmeaza; vizita
urmatoare este bine sa se faca la varsta de 2 ani cand pe langa evaluarea completa a copilului se va avea in vedere in mod
deosebit depistarea unor probleme care au ramas nesesizate.

PERIOADA DE DEZVOLTARE 3-6 ANI ( DE PRESCOLAR)

Perioada de prescolar este o perioada in care se produc schimbari importante care fac copilul apt pentru procesul de scolarizare. In acest
interval de timp cei mai multi copii sunt dusi la gradinita fiind pusi in situatia de a se adapta la colectivitate si de a depasi separarea de familie.
Caracteristicile importante ale perioadei sunt:
 Dezvoltarea importanta a motricitatii ceea ce permite copilului sa participe la activitati tot mai complicate.
 Este o perioada de invatare intensa, in care creste capacitatea intelectuala si se produce o dezvoltare importanta a limbajului.
 Emotiile devin mai stabile, se dezvolta capacitatea copilului de a stabili legaturi cu copiii si cu alti adulti decat parintii.
 Se dezvolta mult imaginea corporala.
Problemele de patologie intalnite mai frecvent in aceasta perioada sunt: infectiile acute virale cu localizare in special respiratorie a
caror incidenta este in crestere ca urmare a intrarii majoritatii copiilor in colectivitate, bolile alergice, parazitozele,accidentele, intoxicatiile.
Factorii de risc mai importanti:
 Accidentele.
 Neglijarea, abuzarea.
 Carentele nutritionale.
 Problemele de adaptare la colectivitate.
Pentru depistarea precoce se iau in considerare urmatoarele probleme:
 Retardul cresterii staturo-ponderale.
 Deficitul nutritional.
 Tulburarile de dezvoltare neuro-psihica.
 Deficientele senzoriale.
 Tulburarile de statica, de postura, piciorul plat.

In perioada de prescolar, dupa vizita de la 3 ani, urmatoarea se face la 5 sau 6 ani, moment important de bilant in vederea
intrarii in scoala.

PERIOADA DE DEZVOLTARE 7-11 ANI ( DE SCOLAR MIC)

30
 Perioada de dezvoltare 7-11 ani, denumita si de scolar mic sau de mijloc a copilariei, aduce schimbari importante in viata copilului prin
intrarea in scoala, adaptarea la procesul de scolarizare fiind sarcina majora.
Cele mai importante elemente care caracterizeaza copilul in aceasta perioada sunt:
 Dezvoltarea somatica este inca mai lenta, dar constanta; spre sfarsitul perioadei, la copiii la care se instaleaza pubertatea ( este vorba in special de
fete), ritmul de crestere se modifica.
 Competenta pentru activitati fizice creste, copilul devine apt sa controleze moduri variate de locomotie.
 Copilul devine capabil sa foloseasca gandirea pentru a rezolva probleme mai complexe, isi sustine pareri diferite de ale altora, intelege si poate sa
adere la reguli si standarde impuse de altii.
 Prin procesul de educatie se poate dezvolta un simt al harniciei, al realizarii.
 Problemele de patologie mai frecvent intalnite sunt: infectiile acute virale de cele mai multe ori limitate la nivelul aparatului respirator superior,
cariile, malocluzia, parazitozele intestinale;in aceasta perioada creste numarul cazurilor cu manifestari de natura emotionala (ex.durerile
abdominale, cefaleea), precum si problemele legate de adaptarea scolara.
Factorii de risc mai importanti:
 Accidentele.
 Greselile de alimentatie.
 Neglijarea, abuzarea.
 Conditiile economice precare, problemele familiale ca decesul, divortul, relatiile inadecvate parinti-copil.
 Fumatul, drogul.
Depistarea urmareste urmatoarele probleme:
 Tulburarile de crestere staturo-ponderala.
 Deficitele de nutritie.
 Retardul dezvoltarii neuro-psihice, tulburarile de comportament, problemele legate de adaptarea scolara.
 Deficientele senzoriale.
 Anomalile dentare.
 HTA
 Tulburarile de statica, piciorul plat.

Vizitele cu examinarile de bilant in perioada de scolar mic se fac la intrarea in scoala si la sfarsitul perioadei de scolar
mic.

PERIOADA DE DEZVOLTARE 11 - 18 ANI ( DE ADOLESCENTA).

Adolescenta este perioada de tranzitie intre copilarie si perioada de adult. Axeasta perioada este impartita de catre unii autori in 3 stadii:
stadiu de adolescenta timpurie intre 10-13 ani, stadiu de mijloc intre 14-16 ani si cel de adolescenta tarzie dupa 17 ani; alti autori impart adoelscenta
in numai 2 etape: prima intre 10-14 ani (de preadolescenta) si etapa de dupa 14 ani.
Intre stadiile de evolutie a adolescentei nu se poate face o delimitare neta, fiecare copil parcurgand anumite transformari in raport cu
maturarea pubertara si cu alti factori care imprima un ritm individual de dezvoltare si parcurgere a etapelor.
Perioada de adolescenta se caracterizeaza in esenta prin:
 Dezvoltare si maturare pubertara.
 Crestere somatica rapida si maturizare osoasa.
 Dezvoltare psihica importanta pe plan cognitiv, emotional, social, cu stabilirea identitatii si independentei.
Perioada de adolescenta este una dintre perioadele cu cea mai buna stare de sanatate. Mortalitatea este foarte mica, inbolnavirile
curente sunt in general usoare, mai frecvent de etiologie virala. Problema esentiala in ingrijirea adolescentului este acomodarea medicului cu
schimbarile pe care le aduce dezvoltarea psiho-sociala si emotionala, schimbari care pot influenta comportamentul, cu repercursiuni pentru
sanatate. In adolescenta exista anumite aspecte specifice, a caror incidenta este in crestere si care trebuie cunoscute de catre medic si familie,
cele mai importante fiind: manifestarile psihofiziologice, depresia, problemele de adaptare scolara, violenta fizica, infectiile cu transmitere
sexuala, tulburarile de comportament alimentar.
Factorii de risc mai importanti in aceasta perioada sunt:
31
 Accidentele.
 Greselile alimentare.
 Lipsa activitatii fizice.
 Fumatul, consumul de alcool, de drog.
 Relatiile inadecvate cu familia.
 Sex neprotejat.
In activitatea de depistare se vor urmari:
 Tulburarile de dezvoltare staturo-ponderala, deficitele de nutritie.
 Deficitele senzoriale.
 Tulburarile de comportament, problemele de adaptare scolara.
 Depresia, bulimia si anorexia nervoasa.
 Scolioza idiopatica, piciorul plat.
 HTA.

Mai mult decat in alte perioade de dezvoltare ale copilului, in perioada de adolescenta, cand copilul devine un
interlocutor principal, este necesara stabilirea unei relatii deosebite medic-copil, relatie care sa permita medicului depistarea
unor eventuale probleme, precum si interventia eficienta pentru inlaturarea lor. Felul in care cadrul medical face prima
apropiere de copil poate influenta succesul acestei relatii. Este bine ca medicul sa fie simplu si onest, fara o conduita autoritara
si excesiv de “profesionala”, sa respecte cu strictete confidentialitatea ca o conditie extrem de importanta in relatia cu
adolescentul. In situatia in care exista unele probleme pe care medicul le considera importante si pentru parinti sau educatori,
el trebuie sa ceara permisiunea copilului pentru a le comunica acestora.
Exista situatii mai speciale in care medicul trebuie sa fie foarte atent la modul in care conduce propria relatie cu
adolescentul pe de o parte si cu parintii pe de alta parte. O apropiere excesiva de copil (mai frecventa la medicii tineri) va creea
suspiciuni si o conduita mai rezervata a parintilor; o apropiere mai mare de parinti (de obicei a medicilor mai in varsta), este
repede sesizata de catre adolescent care vede in medic o alta figura autoritara care nu poate sa-i inteleaga problemele.
De cele mai multe ori in aceasta perioada, examinarea de bilant se face in absenta parintilor desi pentru un istoric
complet, pentru cunoasterea unor aspecte, ar fi necesara participarea lor la cel putin o parte din examinare.
Ar fi utila si folosirea unui chestionar pe care copilul sa-l completeze inainte de examinare in scopul identificarii
problemelor mai importante .

EXAMINARI PREVENTIVE PERIODICE PE GRUPE DE VARSTA

De la nastere la 10 ani

*Cauze de deces : cauze specifice perioadei perinatale, anomalii congenitale, sindromul mortii subite infantile (SIDS), accidente nespecifice,
accidente de cauza auto.

32
 *Intreventii in populatia generala *Interventii la populatia cu risc inalt
Screening-uri, Greutate si inaltime, Tensiune arteriala,  Prematuri sau greutate mica la nastere
Examen camp vizual, Screening hemoglobinopatii, Nivelul  Copii de la mame cu risc pentru HIV
fenilalaninei, T4 si/sau TSH  Imigranti
Counseling pentru : preventia accidentelor, pozitia copiilor in Contacti TBC
masina, traficul pe biciclita, detectarea fumului, preventia  Calatori in tari in curs de dezvoltare
incendiilor, preventia arsurilor cu abur si apa fierbinte,  Rezidenti cu facilitati pe termen lung
accidente la fereastra si piscina, siguranta pastrarii  Probleme cronice medicale
medicamentelor, substantelor toxice folosite in casa, utilizarea
 Expuneri individuale/comunitare la diversi factori
substantelor toxice si otravuri.
 Fluorizarea apei neadecvate
Dieta si exercitiile: alimentatia la san, formule de alimentatie
bogate in fier, limitarea utilizarii alimentelor cu exces in  Antecedente familiare de cancere de piele, nevi
grasimilor si colesterol, mentinerea unei balante calorice,
utiilizarea fructelor si alimentelor vegetale, activitatea fizica Interventii : Hematocrit, Testare HIV, PPD, vaccin Hep.A,
regulata Nivel fier, Supliment de flor, Protectie de raze solare.
Utilizarea substantelor : efectul fumatului pasiv, mesajul anti-
tabagic.
Imunizari : DTP, OPV, MMR, HIb, Hep.B, Varicela
Chemoprofilaxia : profilaxia oculara

DE LA 11 – 18 ANI

*Cauze de deces : accidente datorate vehiculelor, alte accidente, omucideri, sinucideri, neoplazii malignizante, boli de inima

*Intreventii in populatia generala *Interventii la populatia cu risc inalt

Screening-uri, Greutate si inaltime, Tensiune arteriala, Testul Comportament sexual cu risc inalt
Papanicolau, Testul pentru Clamidydia, Serologie sau  Injectii sau alte semne de utilizare a drogurilor
vaccinare pentru rubeola, Evaluarea problemelor legate de  Contacti TBC
consumul de alcool  Nascuti in America/Alaska
Counseling pentru : preventia accidentelor, traficul pe  Calatori in tari in curs de dezvoltare
biciclita/motocicleta, detectarea fumului, preventia  Rezidenti cu facilitati pe termen lung
incendiilor
 Probleme cronice medicale
Utilizarea substantelor: efectul fumatului pasiv, mesajul anti-
 Asezaminte pentru adolescenti sau tineri adulti
tabagic, descurajarea consumului de alcool si alte droguri,
 Suspiciunea de varicela, oreion,
descurajarea consumului de alcool la volan, inot, plimbare cu
salupa etc.  Transfuzii de sange
Comportamentul sexual (preventia bolilor cu transmitere  Presoane internate, lucratori in sanatate, personal de laborator
sexuala): abstinenta, comportamente sexuale fara risc,  Expuneri individuale/comunitare la diversi factori
utilizarea prezervativelor si spermicidelor; sarcina nedorita:  Fluorizarea apei neadecvate
contraceptia. Chemoprofilaxia: multivitamine cu acid folic – Antecedente familiare de cancere de piele, nevi
la femeile ce intentioneaza sa ramana insarcinate
Dieta si exercitiile: limitarea utilizarii alimentelor cu exces in Interventii : VDRL, Testare HIV, PPD, vaccin Hep.A, vaccin
grasimilor si colesterol, mentinerea unei balante calorice, pneumococic, antigripal, a 2-lea mmr, screening HIV, acid
utiilizarea fructelor si alimentelor vegetale, alimentatie bogata folic, Supliment de fluor,
in calciu, activitatea fizica regulata
Sanatatea dentara: vizite regulate la dentist, ingrijirea zilnica a
danturii, utilizarea de pasta cu fluor
Imunizari : Dt, Hep.B, MMR, Varicela, Rubella

33