Proiect tematic: Bine e la grădiniță

*Lectura Textului: Maricica

De Luiza Vlădescu
Maricica este o fetiţă din grupa mică.
Dimineaţa ea se pregăteşte să plece la grădiniţă. Se scoală, se îmbracă... se uită în oglindă şi cântă:
- Mă aşteaptă grădiniţa,
Ce frumoasă e fetiţa!
Cănăfior alb la ciorap,
Fundă roşie pe cap!
Aşa cântă Maricica şi dă să iasă pe uşă afară, când deodată se aude strigată:
- Maricică, Maricică... nu pleca, eşti murdărică!
Maricica se întoarce:
- Cine mă strigă?
- Eu, pieptenele... Nu te-ai pieptănat!
- Nici nu te-ai spălat! îi strigă apa din lighean.
- Nici cu săpun nu te-ai dat... se răsuceşte săpunul supărat în farfurioara sa
- Nici pe dinţi nu te-ai spălat! spune periuţa de dinţi.
Şi pieptenele, şi apa, şi săpunul, şi peria de dinţi sar în sus şi strigă:
- Întoarce-te, întoarce-te, Maricică!... Nu vezi că eşti murdărică?
Rău se supără Maricica. Le scoate limba, se strâmbă şi spune:
- Nu vreau să vorbesc cu voi. Sunt supărată. Tu, apă, eşti rece şi odată, când m-am spălat pe faţă mi-ai
alunecat pe gât. Tu, săpunule te bagi unde nu-ţi fierbe oala! Când vreau să mă dau cu săpun numai pe
frunte şi pe obraji, tu mi te bagi şi în urechi şi în nas şi-n ochi...
Cu pieptenele sunt supărată, că mă trage de păr... Şi cu tine, perie de dinţi, nu vreau să vorbesc, că ai pastă
amară... şi mă ustură limba... Să mă lăsaţi în pace!
- Maricică, Maricică! îi strigară apa, săpunul, pieptenele şi periuţa de dinţi.
Maricica se uită în oglindă şi-şi întrebă fundiţa şi cănăfiorii de la şosete:
- Sunt murdărică?
- Nuu... îi răspund fundiţa şi cănăfiorii. Eşti gătită, draga noastră.
- Dar apa şi săpunul spun că nu sunt spălată, pieptenele spune că nu sunt pieptănată...
- Vai, Maricică, îi şoptesc fundiţa şi cănăfiorii, ce te iei după ei? Nu te vezi că eşti curată? Uite! Faţa n-
are nici o pată./ Nasul s-a cam murdărit, că-i răcit... / Părul este sub căciulă; / dinţii sunt pitiţi în
gură; / mâna, vezi, mănuşă are... / Nu-i nevoie de spălare!
- Aşa?
- Daaaa!
- Atunci pot pleca.
Şi Maricica pleacă la grădiniţă cântând:
Mă aşteaptă grădiniţa,
Ce frumoasă e fetiţa!
La grădiniţă, grupa mică a întins o horă mare. Maricica voioasă, s-a prins în horă... şi cântă cu ceilalţi
copii:
- Coroana e rotundă, / Rotundă e şi luna, / Frumoasă e şi fata... /Pe care o aleg...
Maricica cântă şi se învârteşte în horă... dar pe ea nu o alege nimeni să joace în mijlocul horei.
- Alege-mă şi pe mine! strigă Maricica unei fetiţe.

1
- Nu te aleg, că nu eşti pieptănată...
- Alege-mă tu! strigă ea unui băiat, ce se află în mijlocul horei.
- Nu... nu te aleg, Maricică, fiindcă eşti murdărică.
- Ei, şi? ridică Maricica din umeri. Nu mai pot! Iaca eu mă joc cu Ursulache...
Plecă din horă, îşi ia ursuleţul din dulap şi se aşază pe un scăunel. Îşi priveşte pe furiş mâinile şi-şi întrebă
în şoaptă fundiţa:
- Sunt eu murdărică?
- Nuuuu... ştiu, răspunse fundiţa. Eu văd că faţa n-are nici o pată, nasul s-a cam murdărit, da-i răcit.
- Taci, taci! strigă ursuleţul. Eşti o fundiţă mincinoasă... Azi nu s-a spălat deloc... Eu cu Maricica nu mă
joc.
Şi ursuleţul se răsuceşte şi sare din mâinile Maricicăi.
Fundiţa a tăcut. Au tăcut şi cănăfiorii.
Maricica-i singură şi-i vine să plângă...
Copiii se joacă şi cântă:
- Coroana e rotundă, / Rotundă e şi luna, / Frumoasă e şi fata... / Pe care o aleg...
Maricica ia o păpuşică, dar păpuşica îi strigă:
- Lasă-mă-n pace! Îmi murdăreşti rochiţa cu mâinile tale murdare!... Lasă-mă...
Începe să plângă Maricica... Şi plânge, şi plânge... şi lacrimile-i curg şiroaie pe obraz. Iar pe unde trec ele
rămân dâre curate. Se frecă Maricica la ochi cu mâna, dar mâna-i murdară de marmeladă, şi de ou, şi de
plastilină... şi-şi mânjeşte toată faţa...
Râd copiii şi strigă:
- Maricică, Maricică, noi nu vrem în grupa mică să avem o murdărică!
Pleacă Maricica acasă.
Pieptenele, săpunul şi periuţa de dinţi nici că se uită la ea. Aleargă Maricica la apă dar apa o stropeşte şi-o
ocărăşte:
- Nu, nu te apropia de mine. Eu sunt rece, nu sunt bună...
Ia săpunul, dar săpunul îi sare din mână şi îi strigă:
- Nu te pot ajuta. Am clăbuci şi-ţi intru în urechi, şi-n nas şi-n ochi.
Când să ia pieptenele, el îi strigă:
- Nu vreau să te ajut, ai spus că te trag de păr...
Periuţa de dinţi se tânguie şi ea
- Eu am pastă amară... nu pot să-ţi spăl dinţişorii. Şi-apoi, tu te-ai supărat pe noi.
- Nu, ... plânge Maricica. Nu mai sunt supărată. Vreau să fiu curată... Copiii din grupa mică m-au gonit,
că-s murdărică...
- Eşti murdărică? se mirară piptenele şi apa, periuţa de dinţi şi săpunul... Parcă spuneai că fața n-are nici o
pată... nasul s-a cam murdărit că-i răcit. Părul este sub căciulă, dinţii sunt pitiţi în gură, mâna, vezi,
mănuşă are... Nu-i nevoie de spălare.
Fundiţa i se clătină în păr:
- Nu, nu, nu-i nevoie!
Dar Maricica îşi scoase fundiţa, şi apa... fâş, fâş... spală fetiţa. Şi săpunul face spumă multă, multă, şi-o
spală pe ochişori, pe obrăjori, pe urechi, pe mâini, pe gât. Pieptenele o piaptănă, periuţa de dinţi o spală...
Tare frumoasă e acum Maricica! Se uită-n oglindă şi râde:
- Mai sunt oare murdărică?
Apa şi săpunul, pieptenele şi periuţa de dinţi îi cântă:

2
- Maricică, Maricică, nu mai eşti o murdărică...
Eşti o fată curăţică, cum sunt toţi din grupa mică!

 Întrebări în baza textului:

 ,,Cine era Maricica?”;
 ,,Cum se pregătea ea pentru plecarea la grădiniţă?”;
 ,, Care erau prietenii fetiţei?”;
 ,,De ce nu folosea apa, pieptenele, săpunul şi pasta de dinţi?”;
 ,,Cum au primit-o prietenii de la grădiniţă?”;
 ,,Au procedat corect?”;
 ,,Voi ce aţi face dacă în grupa noastră ar exista o Maricică?”;
 ,,Cum a îndreptat Maricica această situaţie?”.
Concluzie:Maricica noastră care între timp a reparat situaţia pieptenându-se şi aranjându-şi hainele, este şi ea
mulţumită acum.

 Poezia: Gradinita mea iubita

Gradinita mea iubita,
Bine te-am gasit!
Esti atata de frumoasa cat nici n-am gandit!
Rade soare-n fereastra, florile zambesc
Iar papusile frumoase din dulap privesc.
Ce sa-ti spun?!
Sunt fericit(a)
Ca pot invata
Intr-o gradinita mare cum e gradinita mea.
 Salutul: soarele de dimineață:
”Soarele de dimineață *Salutul:
S-a spălat frumos pe față Mergem în jos pe uliţă
Și-a ieșit în lumea mare, Ne grăbim la grădiniţă,
În prag stă educatoarea,
Să ne zică: Salutare!
Zîmbetu-i senin ca marea!
Hai, copii și om ieși,
Soarelui îi vom zîmbi,
Să ne fie viața plină,
De căldură și lumină."
 Fișă științe:(multe/puține)

3
4
Jocul maratonul copii:

Se vor aranja scaune, cercuri si o minge. Se vor stabili regulile jocului. De exemplu,
daca pe traseu exista un scaun, copiii trebuie sa treaca pe dedesubt, daca este un cerc
sărim prin el, trebuie sa treaca de trei ori prin acesta. Se formează două echipe. Una pe
alta se susțin prin aplauze!

Jocul: Iepurașul: Copiii formează un cerc ținându- se de mâini, iar în centru va fi un copil ales
printr- un procedeu oarecare sau numit conducătorul de joc de către educatoare. El va fi ,,
Iepurașul”. Conducătorul jocului va sta ghemit în mijlocul cercului. Copii se vor roti intonând
versurile:
,, Iepurașu- n iarbă,
Doarme și vizează,
Poate că s- a- mbolnăvit,
De aceea n- a sărit,
Iepuraș coconaș,
Joacă- te cu mine,
Ca să- ți fie bine.”
Iepurașul se va ridica și va țopăi către un alt coleg, care va fi noul ,, iepuraș”, în jocul
următor, și fac schimb de locuri.
* Joc didactic „Ce am eu la grădiniţă?”.
Copiii stau aranjaţi în cerc, educatorul este în mijloc. În mîini ţine o minge.
Copilul care prinde mingea trebuie să spună ce are el la grădiniţă (dulap, pat, scaun, prieteni...).
 ghicitoare:

“Mii și mii de jucării,

Cântece și poezii

Și prieteni cât se poate!

Unde le găsești pe toate? “ (grădinița)

Nu mai vreau să stau acasă,

Chiar de am un frăţior.
De prieteni buni de joacă
Totdeauna-mi este dor. (grădinița)
Jucării şi jocuri multe,
Mulţi copii frumoşi, cuminţi,
Când mă aflu printre ei
Nu mai plâng după părinţi. (grădinița)
5
Educația pentru limbaj și comunicarea prin metoda: Mnemotehnica și conversația

 „Șorichiț nu vrea la „glădiniță” Mnemotehnica și conversația:

De Anna, Casalis
1.Despre cine este vorba în această poveste?
(despre un șoricel care nu vrea să meargă la
Astăzi este prima zi de grădiniță pentru Șorichiț.
grădiniță);
Mama îl îmbracă cu uniforma cea verde, iar la gât îi
înnodă o fundiță ca un fluturaș albastru. Cu toate
astea, șoricelul nu era deloc mulțumit.
-Nu vleau să melg la glădiniță! strigă el, încercând să
se smulgă din lăbuța mamei. Și nici Teddy, ursulețul
meu, nu vlea! O să stăm acasă, cu tine, na! 2. De ce credeți că nu vrea șoricelul să meargă la
-Bine, bine, o să mergi în altă zi la grădiniță, îi spuse grădiniță?; (probabil e mic și îi este frică și dorea
ea zâmbind pe sub mustăți. Astăzi poți să rămâi cu să stea lingă mama sa.)
mine, să-mi ții de urât cât timp trebăluiesc prin casă.
Și zicând astea, mama se apucă numaidecât de călcat,
în vreme ce Șorichiț o privea, mulțumit că i se făcuse
pe plac.
Poate telmină lepede tlebulile astea plicticoase… își
zise șoricelul în sinea lui. Nu-i nici o distlacție să stai
așa și să te uiți.
De-abia aștept să se joace cu mine!O mulțime de
prieteni de-ai lui de joacă! Toți erau îmbrăcați în 3.Cu cine se juca minunat de bine șoricelul la
uniforme verzi, aidoma celei cu care îl îmbrăcase grădiniță?
mama și pe el de dimineață. (cu prieteni săi șoricei)
Glozav! Se pot muldăli cu culolile, fălă să-i celte
cineva! își zise Șorichiț în sinea lui, de-a dreptul
invidios. Și unde mai pui că se și distlează de minune!
Așa și era, căci aici, împreună cu prietenii săi, Șorichiț
avea parte de o sumedenie de jocuri, mult mai hazlii
decât cele de acasă.
(povestea este prescurtată)

6
 Proiectului tematic ,,Familia mea”

*Salutul de dimineață:
În căsuța noastră bună
Noi trăim toți împreună
Mama bună ne trezește,
Tata ne zîmbește.
Fratele cel mare merge la școală,
Sora mijlocie-cu păpușa-n poală,
Sora cea mica la mama aleargă.
Aceștia formează familia-ntreagă!
Mama pe toți ne strînge în brațe
Și ne spune: Bună dimineața!

*Metoda ciorchinelui: membri familiei vor fi lipiţi pe planşă în funcţie de răspunsul la ghicitori:
Ghicitori:
    ”Sora, fratele, mamica
     Tata, bunicul, bunica
     Ce alcatuiesc cu totii?
     Hai ghiceste daca poti!” 
                                    (Familia)
Cu mistria și lopata, Ne iubește, ne răsfață,
Cine tot lucrează…(tata) Zi de zi ne dă povață
Desigur, v-ați dat toți seama,
Nu e alta, decît…(mama);

O iubesc atît de mult Seara la culcare,

Și mereu eu o ajut… Îmi spune povești,
Azi îi dau o păpușică Cred că o ghicești…
Doar e…(sora mea mai mică) Umblă toată ziulica
Și e harnică….(bunica)

*Întrebări la tema data prin metoda problemetizarea:

-Cine sunt membrii familiei tale?

-Cum e numele mamei, tatei?
--Cum se numesc frații tăi? Sunt mai mari sau mai mici decît tine?
-Cine mai locuiește în casă cu voi?
7
-Cu ce se ocupă bunica acasă ?
-Cum este bunicul?
*Întrebări în baza metodei explozia stelară în baza imaginilor:
1.Ce face această 1.Cine a pregătit
familie?                                          bucatele?                                                             
2.Cine privește  2.Ce formă are masa?                                             
televizorul?                                        3.Unde sunt așezați membrii
3.Cind toată  familia privește televizorul? familiei?                                                                                
4.Unde sunt așezați cei mai mulți membri?  4.De ce pregătește mama bucate?                                   
5.De ce ei privesc televizorul? 5.Cînd mănîncă membrii familiei? 

*Tranziție: clopoțelului vesel:

Clopoțelul sună,sună
Și pe toți ne adună
Clopoțelul a sunat
Și pe toți ne-a adunat.
* Poezie:Bine e la noi acasă”
Autor: Elena Podoleanu Familia mea
Bine e la noi acasă, Suntem cinci oameni în casă
Că avem viaţa frumoasă. Că i-am numărat la masă:
Mama spală şi găteşte, Tata, mama și bunicul,
Tata la lucru porneşte. Bunica și eu, piticul.
Tata-i bun și serios
Noi copii cei mai mici
Muncitor și respectuos.
Facem ce putem pe-aici. Despre mama ce să-ți spun?
Ştergem praful, aspirăm Nu am voie să-i ascund
Lucrurile aşezăm. Fapte rele, ghidușii,
Ne iubim, ne respectăm Cand le fac cu alti copii.
Părinţii ni-i ajutăm. Bunica imi da povață
Cum sa ma port in viata.
Va spun de bunic apoi,
Ca este cel mai bun dintre noi.

.
*Jocul verbal „Am nevoie de…”
Am nevoie de prieteni pentru ca........(să mă joc, să comunic)
Am nevoie de frați și surioare pentru ca..............
Am nevoie de soare, pentru ca...........
Am nevoie de mama, pentru ca.........
Am nevoie de casă, pentru ca.......
Am nevoie de bunici, pentru ca..............
* Jocul de mișcare „Ce face?”: De exemplu: Ce face mama? Copilul va imita cum vorbește mama, cum
face ordine în casă, cum prepare bucatele.
Ce face tata?
Ce face bunica/bunicul?
Ce face surioara/frățiorul? Copilul va juca rolul de mamă, tată, bunică și va face o muncă în familie, de
exemplu va spăla vesela în locul mamei, astfel o va ajuta.

8
*Fișe artă, științe, alfabetizare:

9
 Harta proiectului tematic ,,Casa mea”

*Salutul:
« Dimineata a sosit,
La gradiniţă am venit,
In cerc să ne adunăm
Cu toti să ne salutăm:
A-nceput o nouă zi,
Bună dimineata, copii!”

*Metoda Explozia stelară:

- CE ?
Ce activitati desfasuram in dormitor/baie/bucatarie?
Ce trebuie sa existe obligatoriu in baie ?
Ce obiecte de mobilier se găsesc in hol de obicei ?
- un cuier /un dulap de haine.
- un dulap de pantofi .
- o masuta mica pe care sa sprijinim cumpărăturile geanta când intram.
O oglinda mare in care sa ne putem vedea cum arătam când ieşim pe uşa
CAND?
Cand mergem la baie/dormitor/bucatarie?
- UNDE ?
Unde gasim frigiderul? Matura? Periuta de dinti?
Unde serveste masa familia?
Unde aseazăm tacamurile?
- DE CE ?
De ce trebuie sa aranjam pijamalele pe scaun ?
De ce trebuie sa spalate farfuriile ?
De ce trebuie sa ne spalam pe maini, fata, corp, dinti ?
De ce ne ajutam parintii la curatenie?
-CUM?
Cum trebuie sa ne spalam pe maini ca sa murdarim in baie?
Cum trebuie sa mancam ca nu murdarim pe masa?
Cum ii ajutam pe parinti la curatenie?
10
Cum ne aranjam hainele atunci cand ne schimbam?

*Noțiuni noi:
In afara de acestea, fie ca locuiti in apartament sau la casa exista camere speciale de depozitare a
uneltelor de mesterit , a conservelor , a lucrurilor care nu mai sunt de folos sau unde se pastreaza flori
ori se intind rufe . Poate cineva sa imi spuna numele unei astfel de camere ? DEBARA
Camera unde tine mama conservele pentru iarna si poate oalele... CAMARA .
Unele apartamente au un loc special unde se intind rufele de obicei, se tin florile sau se depoziteaza
diverse obiecte – BALCONUL .
Casele de la tara nu au balcon , insa au in pamant un spatiu de pastrat la rece alimente si conserve –
PIVNITA/BECI si o alta camera de depozitare a lucrurilor vechi – PODUL CASEI

*Tranziția: Ce cântă prin rămurele.

”Sănătoşi de vrem să fim La măsuţe să ajungem
Haideţi cu toţii să sărim: Frumos să ne aşezăm
Ca mingea, ca iepuraşii Şi să-ncepem să lucrăm . »
Să zburăm ca fluturaşii,
Şi ca nişte păsărele

Fișe de lucru:

11
 Harta proiectului tematic ,, Sunt singur acasă”
*Salutul

,, La fereastra mea de paza

Dimineata sta o raza
Sarutindu-mi geana stinga
Vraja viselor mi-alunga
Si apoi cind m-a destepta
Imi saruta geana dreapta

12
Atunci spun cu incintare,
Buna dimineata soare.

*Jocul: ,,Continua gindul?”

Când se aprinde lumânarea se formează ……………..(o flacără )
Flacara este de culoare………..(albastră, maro, roşie, galbenă )
Flacăra emană ……………….(lumină, caldură)
Flacăra se stinge cind…………..(turnam apa peste ea)
Unde se întrebuinţează focul?..............( la bucătărie – pentru, încălzitul locuinţelor, etc)

*Jocul didactic:
„Alo! Serviciu 112?” Jocul presupune că educatorul sună la 112 ( astfel vor învăţa şi numărul universal
pentru urgenţe) şi să anunţ un pacient bolnav. Echipaţi, ei vor veni cu genţile de doctor, cu ambulanţa,
imitînd sirena, la masuţele unde sunt deja puse siluetele pacienţilor. Unii vor face radiografii – aşezînd
componentele scheletului la locul potrivit, alţii vor face operaţii, mici „intervenţii” – aşezand organele
interne decupate la locul potrivit. Se numesc organele, oasele, la ce folosesc fiecare, după ce fiecare
pacient este asamblat este declarat sănătos.

*Comunicare pe baza studiului de caz- Lectura porneste de la o imagine în care un băieţel se joacă cu
chibriturile în casă şi o a doua imagine în care se aprinde faţa de masă. De aici las imaginaţia lor să
formuleze un final poveştii, integrînd joc de rol. Eu ma voi transpune în baieţelul care sună la 901 şi cere
ajutor pompierilor să vină să stingă focul. Şi aici intră în joc imagini cu case colorate, apoi cu cifre de la 1
la 4, verificînd astfel atît culorile cît şi numeraţia. La casa indicată va fi pus un carton care imită o flacără.
După terminarea jocului voi cere copiilor să îşi imagineze şi un final mai puţin fericit care ar fi putut avea
loc. In încheiere se trag concluzii si copiii coloreaza cele doua imagini pe grupe.

*Jocul de rol: „Dispeceratul pompierilor” Copiii vor juca rolurile: pompierilor, dispecerului la telefon,
şefului de brigadă. Copiii vor înţelege că este important de reacţionat promt, de înscris corect adresa
apelului, de îmbrăcat şi pregătit repede veswtimentaţia şi echipamentul
*PARCURS APLICATIV – CEL MAI CURAJOS POMPIER:
Se fac tipuri de mers si alergare, coloana de gimnastica, exerciţii pentru diverse segmente de corp, după
care se demonstrează parcursul aplicativ. Alergare Tîrîre pe sub masuţă Escaladare- scaunele Săritură de
pe loc „Stingerea focului” ( se toarna apa intr-un pahar ) Alergare în viteză la capătul rîndului lateral.

*Conversație: Copiii, sunt invitati de Pic-Pic în fața unui flipchart ,iar educatoarea a invintat picătura Pic-
Pic să le explice copiilor circuitul apei în natura;
13
-Pic-Pic le explica ca și prin fierbere,apa se transformă în vapori-se evaporă.Vaporii se ridica în straturile
superioare ale atmosferei,se condenseaza,se aduna si formeaza norii.Cand picaturile se maresc si «
explodeaza »,se porneste ploaia.
Dupa aceste explicatii se explica și despre faptul ca iarna,apa ajunge pe pamant sub forma fulgilor de
nea (ex.se topeste niste zapada din frigider)
-copiii sunt intrebati ce cred ca s-ar întampla daca apa nu ar fi curata și s-ar evapora (ar polua aerul,iar
cand ar ajunge pe pamant ar polua solul si viata plantelor ar fi in pericol).
-Dar animalele nu mananca unele plante ?Dar noi nu consumam fructe si legume ?
-copiii constata ca prin apa poluata toti ne putem imbolnavi ;

*Poezia  : Focul-prieten sau Dușman

Scrisă de Vali Slavu
Noi știm că focul poate să ne fie Și scoate flăcări zmeul năzdrăvan,
Un bun prieten, căci ne încălzește Lăsând în urmă sa doar scrum și jale,
Și ne ajută la bucătărie Apare salavatorul curajos
Când coace bunătăți sau le prăjește. Și lupta este gata să înceapă,
Dar focul, uneori, e și dușman Iar pompierul, ca un Făt-Fumos,
Atunci când pârjolește totu-n cale. Învinge zmeul c-un furtun cu apă !

*Întrebări pe baza poeziei :

*In ce situații focul poate fi numit prieten ?
Când poate fi numit dușman ?

*Povestea apei  :
Apa există pe Pământ de milioane de ani. În apă au apărut şi s-au dezvoltat primele vietăţi. Trei sferturi
din suprafaţa Pământului este acoperită de apă. De aceea, Pământul se mai numeşte şi “Planeta
albastră”. Apa urmează un ciclu natural: nu se pierde, ci se transformă permanent. Am putea spune că
apa pe care o folosim este reciclată! În natură, întâlnim apă sub formă lichidă, solidă sau de vapori.
Savanţii şi-au dat seama că schimbările prin care trece apa - denumite ”circuitul apei în natură” - ajută
la purificarea acesteia.
Apa suferă când oamenii poluează aerul şi solul. În aceste condiţii, este dificil ca apa să rămână curată
şi limpede.
Când Soarele străluceşte, încălzeşte apa care se transformă în vapori. Aceştia se ridică în atmosferă.
Fenomenul se numeşte “evaporare”.
Când plouă, apa cade pe Pământ sub formă lichidă. Acest fenomen poartă denumirea de “precipitaţii”.
Câteodată, când este foarte frig afară, apa de ploaie devine solidă şi se transformă în gheaţă şi zăpadă.
Chiar dacă noi nu le vedem, molecule de apă se ridică în atmosferă, amestecându-se cu particulele de
praf. Astfel, se formează nori. Pe măsură ce norii se ridică,adună din ce în ce mai multă apă. Aceasta
ajunge din nou pe Pământ şi circuitul apei în natură se reia.
Apa există pretutindeni: în râuri, lacuri, mări, oceane, în atmosferă şi chiar în adâncul pământului.
Corpul omenesc conţine mai mult de 70% apă. Apa este, alături de oxigenul pe care îl respirăm, cel mai
important element pentru viaţa noastră.
Pentru a economisi apa, este mai bine să faceţi un duş, decât o baie în cada plină.

14
Voi toţi puteţi economisi apa, și să nu prezinte un pericol pentru voi, dacă ţineţi cont de câteva lucruri
simple:
- Nu vă jucați cu apa când sunteți singuri acasă, poate fi periculoasă.
- În timp ce vă spălaţi pe dinţi, sau vă săpuniţi, închideţi apa, iar când faceţi baie nu umpleţi cada.
- Când spălaţi maşina, este mai bine să folosiţi o găleată cu apă în locul furtunului. Nu uitaţi să închideţi
bine robinetul după ce umpleţi găleata. Printr-un robinet care picură se pot pierde într-un an sute de litri
de apă! Este bine ca, în activităţile din gospodărie, să folosiţi apă de ploaie. Gândiţi-vă câtă apă de la
robinet economisiţi!
Apa nu trebuie să fie poluată, să aruncați deșeuri. În fiecare an, mii de oameni se îmbolnăvesc pentru că
folosesc apă murdară. Toţi trebuie să veghem pentru ca apa să rămână curată şi limpede. Viaţa noastră
depinde de aceasta!
*Fișe  : crează povestiri apoi colorează fișele

Harta proiectului tematic ,,Prietenii mei”

*POEZIA:
Ești prietenilor pururi credincios
Nu-i pe lume on ca tine mai frumos,
Ai pe lume un prieten devotat
Nu-i pe lume om ca tine mai bogat,
Ca-ntre flori, între prieteni înflorești Prietenia
Ești puternic ca stejarul cît trăiești. de Grigore Vieru

15
Un prieten – ştiţi voi oare? – Ca ogorul fără apă,
E comoara cea mai mare! Ca o mână fără altă.
Omul fără de prieteni Un prieten, ia aminte,
E ca bradul fără cetini. Nu se cumpără, nici vinde!
*Poezie:
PRIETENIA
Prietenia este o floare rară,
Să fii prieten e un mare dar,
Așa descoperi pentru prima oară,
Că mîna ce-o întinzi nu e-n zadar.
Să-nseninezi o frunte obosită,
Ușor să mîngîi tîmplele ce ard
Să străngi la piept ființa ostenită
Să-i fii alături cu un suflet cald.
Și să-l ajuți să-nfrunte supărarea
Cu-o vorbă bună să-i alini durerea.
Dar și atunci cînd are bucurii
Prieten devotat mereu să-i fii!

*Conversație în baza proverbelor:

 „Prietenul cel mai bun la nevoie se cunoaşte!”
 Prietenia e cea mai de preț comoară.
 Marile prietenii încep cu prieteni adevărați!
 Un prieten adevărat te prinde de mînă și îți atinge inima.
 Un prieten adevărat e mai prețios ca un înger.
 Prietenii adevărați sunt sacul cu mălai și punga cu bani.
 Prietenia adevărată este atunci cînd ambele persoane au încredere deplină unul în celălalt
și pot comunica despre orice.
 Un prieten adevărat e greu de găsit, dificil de părăsit și imposibil de uitat.
 Această persoană este sufletul tău pereche, cel mai bun prieten.
 Cel mai bun prieten al tău este acela care-ți spune tot adevărul.
 Prietenia adevărată este o floare care crește pe cele mai înalte culmi.
 prietenie adevărată durează toată viața

Ciorchinele: Propuneți idei, cuvinte \ îmbinări de cuvinte la întrebarea propusă:

CE ESTE O PRIETENIE?
16
*Întrebări la temă:
Cine îți pot deveni prieteni?
Ce trăsături ar trebui să posede un prieten adevărat?
Cînd avem nevoie de un prieten?
Cît durerază o prietenie?
Cum trebuie să fie un prieten adevărat?
Cine are prieteni devotați, de ce îi considerați așa?

*Joc verbal:
Dacă aș fi o floare, m-aș împrieteni cu ploaia.
Dacă aș fi o ploaie, m-aș împrieteni cu ___________.

*Jocul didactic:Ghemul magic

Se prezintă copiilor un ghem de ață – un ghem magic. De-a lungul timpului în cadrul grupei s-au creat o
serie de legături, de prietenii. Fiecare copil are unul sau mai mulți prieteni. Voi da capătul ghemului unui
copil care va oferi ața altui coleg și va spune:
‟Ești prietenul meu pentru că………..‟.
Cel care va prinde ața va da mai departe altul coleg și își va motiva alegerea făcută.
La sfârșitul jocului se va adresa întrebarea:
Cum v-ați simțit?
Se va trage concluzia și se va remarca faptul că într-o grupă de copii toţi colegii sunt prieteni şi că este
important ca relaţiile lor să fie bune, prietenoase.

*Graficul T: Adevărat sau fals

Se citesc diverse enunțuri, iar copii trebuie să stabilească valoarea de adevăr a acestora. A(pentru
adevărat) și F (pentru fals).

 Prietenii nu se mint niciodată.

 Dacă un prieten îmi spune un secret eu îl voi spune și altor persoane.
 Vorbesc cu prietenul meu doar atunci când mă poate ajuta cu ceva.
 Prietenii trebuie să aibă încredere unul în altul.
 O prietenie adevărată durează toată viața.

Studiu de caz:
CȂT COSTĂ PRIETENIA?

17
 Ioana avea părinţi foarte, foarte bogaţi, care îi cumpărau absolut tot ce își dorea ea. Ba, uneori,
îi cumpărau chiar şi ce nu-și dorea. Dacă se uita puţin mai lung după o ciocolată, a doua zi, tatăl
ei îi cumpăra toate fabricile de ciocolată din țară. Ioana avea atâtea rochiţe încât era nevoită să se
schimbe din jumătate în jumătate de oră, ca să apuce să poarte cât mai multe. Avea atâtea păpuşi
încât nici nu știa unde să le mai ţină.
Într-o zi, însă fata se plictisi de toate acestea și indiferent ce îi cumpărau părinții nu era
mulțumită.
Văzu de pe geamul camerei sale o mulțime de copii ĩn parc care se jucau, râdeau, se distrau.
Își chemă tatăl și îi spuse:
- Tată, cumpără-mi copiii aceia! Vreau să fie tot timpul aici și să mă joc cu ei!
- Dar, draga mea, nu se poate! Copiii nu sunt de vânzare! Du-te și joacă-te cu ei! Poate o să vă
împrieteniți. Prietenia e un lucru foarte important!
- Cum adică, să ne împrietenim? spuse Ana. Se gândi un pic și deodată zise:
- Tată, în curând va fi ziua mea! Vreau să-mi cumperi drept cadou PRIETENIA!
- Draga mea, dar nu se poate! Trebuie să o descoperi singură!
Fetița nici nu a vrut să audă. A izbucit în plâns și i-a ordonat tatălui să meargă să caute
PRIETENIA și să i-o cumpere indiferent cât costă.
FIȘE:

Proiectului tematic ,, Codul bunelor maniere”

*Poezia:UN COPIL POLITICOS

Un copil politicos După ce m-am deşteptat

E cu lumea cuviincios Şi am coborât din pat,
El salută pe oricine Merg la mama şi la tata
C-aşa e frumos si bine. Şi spun “Bună dimineaţa!”
18
Când mă duc eu la plimbare Le dau mâna cu plăcere
Şi-ntâlnesc un om în cale Şi le spun “La revedere!”

Mă gândesc ce-am de făcut: Când e patul aşezat

“Bună ziua” îl salut. Şi sunt gata de culcat
Cu copiii când vorbesc Spun atunci părinţilor
Şi de ei mă despărţesc “Noapte bună, somn uşor!”

*Salutul:
Soarele, cât e de soare, *Salutul:
„La grădiniţă cu drag am venit
Obiceiuri bune are; De activitate ne-am pregătit
Când în zori şi-arată faţa Vom avea de demonstrat
Zice: „Buna dimineaţa”. Ce e un comportament civilizat
La activitate vom activa cu plăcere
Pomii încă-s somnoroşi,
Şi vom demonstra bune maniere
Dar răspund politicoşi, Formule de politeţe vom folosi
Plini de roua sclipitoare: Arta comportamentului vom descoperi.”
„Buna dimineaţa, Soare”.
*Tranziție:
„Mîinile sus, mîinile jos!
Stînga, dreapta dansăm frumos.
Batem din palme şi zîmbim,
Dăm din cap, ne răsucim.
La revedere, noi pornim!”

*Conversație: despre lucrurile pe care orice copil ar trebui să le cunoaştă despre bunele
maniere.
 Când cere ceva, să spună întotdeauna “Te rog”. Şi când primeşte ceva să spună
întotdeauna “Mulţumesc”.
 Să nu întrerupă conversaţia unor adulţi decât dacă este o urgenţă. Altfel trebuie să
aştepte până când adulţii termină de vorbit. Iar dacă este o urgenţă, să întrerupă
întotdeauna discuţia cu “Vă rog să mă iertaţi că vă întrerup…”
 Să ceară voie înainte de a face ceva. În acest fel, nu va fi nevoit să suporte consecinţele
unor fapte greşite.
 Să nu comenteze aspectul fizic al cuiva decât dacă este vorba de un compliment.

19
  Când cineva îl întreabă ce mai face să răspundă şi apoi, la rândul lui, să întrebe
persoana respectivă ce mai face.
 Să ciocăne la orice uşă închisă şi să aştepte răspunsul înainte de a intra.
 Când sunt în vizită la prieteni să le mulţumească părinţilor acestora, la plecare, pentru
buna primire şi pentru timpul petrecut acolo
 Să nu numiească pe nimeni cu cuvinte răutăcioase. Să nu facă glume pe seama nimănui
şi să nu tachineze pe nimeni, indiferent de motiv.
 Dacă se loveşte din greşeală de cineva să spună imediat “Scuzaţi-mă, vă rog!”
 Să ducă mână la gură când tuşeşte sau strănută şi să nu bage niciodată degetul în nas
când se află în public.
 Când un adult îl roagă să facă ceva, să răspundă zâmbind “Cu plăcere!” şi nu să refuze
morocănos. Iar când cineva îl ajută pe el să spună întotdeauna “Mulţumesc!”.
 La masă, să ţină un şervet în poală şi să se şteargă cu el la gură de câte ori este necesar.
Iar dacă are nevoie de ceva aflat în capătul celălalt al mesei să nu se întindă după
respectivul obiect, ci să roage pe cel care se află cel mai aproape să i-l înmâneze.

*Conversație- „Copacul cuvintelor de politeţe” (în sală pe un panou este un copac cu cinci
ramuri pe fiecăre ram este scris: expresii de salut; de mulţumire; de rămas-bun; de scuze; de
rugăminte.)
Şi se pregătesc de joc.
*Ghicitoare: Degetele-mi sunt petale
“Cine e copilul care Le deschid ca pe o floare.
Spune-n orice-mprejurare Ploaia cade neîncetat
La venire,la plecare: Vârful degetelor bat
-Bună ziua!-foarte tare, Şi apoi le răsfirăm
Mulţumesc!Te rog frumos?” Şi la un pian cântăm.”
(-Un copil politicos!)

*Exercițiu: FORMULAŢI PROPOZIŢII ÎN CARE

SĂ FOLOSIŢI CUVINTELE ŞI expresiile
următoare:

“OBICEIURI” - deprindere, obișnuință,

învăț, comportare
*Pauză dinamică: “ÎN ZORI” -dimineaţa, foarte devreme
“Mâna lebădă o fac “ŞI-ARATĂ FAŢA” -răsare, apare, se
Care dă mereu din cap iveşte
Lebedele-n jur privesc, “POLITICOŞI” -respectuoşi
Mâinile eu le rotesc “ROUĂ” - picături de apă care acoperă
Mâinile nu stau deloc dimineața suprafața pământului, obiectele

20
de pe sol, vegetația etc., formate prin
condensarea vaporilor de apă din
atmosferă
“SCALDĂ” –udă, în întregime
“Respect ” –stimă, comportament bun
MANIERAT-Ordonat, Cuvincios...
*Fișe:

21
Proiectul tematic „Pe cărări d e fru n ze us cate, vin e toamn a – n zb or ,,
*Lectura:DE VORBĂ CU O FRUNZĂ
Într-o zi o frunză căzută, mă întrebă:
-Ce faci ?
Eu, speriat de gândul că o frunză îmi vorbise, nu voiam să-i răspund, dar văzând că e doar o
frunză i-am răspuns:
-Bine. Dar tu ?
-Eu nu prea bine, zise frunza.
-De ce ?
-Păi tocmai am căzut din copac.
-Și ce?
-Cum adică ce? O să mă usuc.
-A da, am spus eu grav.
Vântul bătea tare afară și nu mai era nimeni pe stradă să vadă melancolia copacilor. I-am zis
frunzei:
-Vrei să te iau cu mine acasă ?
-Da, răspunse frunza.
Eu o am luat-o acasă și i-am arătat casa dar după un timp ea începu să se simtă tot mai rău.
Frunza se tot usca. Eu i-am spus:
-Îmi pare rău pentru că vei dispărea.
-Și eu dar nu te voi uita pentru bunătatea ta, îmi zise frunza.
Începu să plouă. Frunza șoptise ultimele ei cuvinte:
-S-a terminat. Adio lume dragă. Adio...
Apoi își dădu suflarea. Eu am îngropat-o în parc și am rămas suspinând la micul mormânt al
prietenei mele...

*Exerciții matematice:
Ne jucăm, frunzele le numărăm’’

 Să formeze mulţimi după formă şi culoare;

 Să ordoneze elementele mulţimilor în şir crescător şi descrescător ;
 Să numere conştient în limitele 1-5;
 Să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr;
 Să folosească un limbaj matematic adecvat.
*Joc didactic matematic: ,,Ne jucăm, frunzele le numărăm’’
Frunzele s-au amestecat După mărime şi culoare
Vântul rău le-a împrăştiat În ordine crescătoare şi descrescătoare.
Eu vă rog să m-ajutaţi Iar apoi le număraţi
Frunzele să le sortaţi. Şi în pom le aşezaţi.
Şi frumos să le-aranjaţi.
22
 *Ghicitoare:

Stiti voi oare copilasi

Cine lasa pomi golasi

Si aduce ploi marunte

Si nespus de multe fructe!” (Zâna toamnă)

*Întrebări la temă :

-Ce stiti voi despre anotimpul toamna? (pasarile calatoare pleaca in stoluri in tarile calde,
iarba se vestejeste, este frig si ploua, cad frunzele din copaci, se culeg fructele si legumele, se
pregatesc conserve, ne imbracam mai gros, ne jucam mai putin timp afara etc.)
-Cum se numesc pasarile care pleaca in tarile calde?
(berzele, randunelele, cocorii, prepelitele, ratele salbatice, pelicanii, etc)
-Cum este vremea in acest anotimp?
-Cum este noaptea fata de zi?
(se raceste, semicșoreaza ziua si noaptea se mareste-se insereaza devreme )
-Ce fenomene ale naturii sunt specifice numai anotimpului toamna? ( ploaia mocaneasca,
bruma, ceata, vant rece, ingalbenirea frunzelor, soarele nu mai este atat de puternic, insectele,
animalele se pregatesc pentru iernat, etc)
-Care este activitatea oamenilor prin gradini/ parcuri?
( pregatesc conserve, culeg recolte, aduc turmele de la munte curata crengile uscate ale pomilor
si frunzele uscate, ,etc.)
-Ce sarbatori sunt specifice acestui anotimp?
(ziua recoltei, ziua vinului, etc)

Metoda interactivă„EXPLOZIEI SOLARE”

Ce?
Ce anotimp este sugerat in imagini?
Ce simboluri si culori specifice anotimpului toamna cunoasteti?
Ce stim despre anotimpul toamna?
Ce activitati specifice toamnei cunoasteti?
Ce poezie, cantecel va amintiti despre toamna?
Cine?
Cine pleaca in tarile calde in anotimpul toamna?
Cine strange de prin gradini recoltele?
Cine sarbatoreste ziua recoltei, dar Halloween (sarbatoarea vreajitoarelor)?
Cine se pregateste de hibernare?
Cine vesteste venirea anotimpului toamna?
Unde?
Unde isi adaposteste omul recolta, dar?
Unde ne jucam in anotimpul toamna?
Unde se duc pasarile migratoare, toamna?
Unde dispar insectele si gazele in anotimpul toamna?
Unde merg copiii in amotimpul toamna?

23
Când?
Când se intorc copiii din vacanta mare la gradinita?
Când cad frunzele din copaci?
Când se culeg fructele, legumele, cerealele?
Când sarbatorim „Ziua recoltei”, „Sarbatoarea Vrajitoarelor”?
Când se intorc turmele de oi in sat de la stana?
De ce?
De ce ploua marunt, bate vantul, cade bruma numai toamna?
De ce ziua este mai mica si noaptea este mai lunga in anotimpul toamna si iarna?
De ce trebuie sa ne imbracam adecvat in acest anotimp racoros?
De ce ingalbenesc si se ofilesc plantele, frunzele in anotimpul toamna?
De ce conservam legumele, fructele?

*Poezia Toamna
Frunzele se-ngălbenesc toamna
Nucile se decojesc toamna
Se strîng roadele din vii
Și acestea vor fi in curînd pustii .
Rîndunelele au plecat toamna
Și cocorii ne-au lăsat toamna
Furnicuțele au strîns de cu vară
Hrană pentru lunga iarnă

Toamnă bine ai venit

Cu-al tău strai arămit
Ai venit să ne aduci
Mere,pere,prune si nuci
Școala iar a inceput
Copiii au mai crescut
Ei au poftă de-nvățat
Căci toată vara s-au jucat.
*Fișe:

24
25
 Proiectul tematic „Legumele toamnei”

SALUTUL:
,Dimineaţa a sosit,
Toţi copiii au venit.
În semicerc să ne-adunăm,
Cu toţi să ne salutăm:
- Bună dimineaţa, dragi albinuţe,
Mă bucur că sunteţi aici.
A-nceput o nouă zi.
-Bunădimineaţa,copii!”

*Tranziţie:
,,Noi suntem iepuraşi *Tranziţii:
Noi suntem poznaşi Hora legumelor
Ne place să sărim Legume mari şi mici
Spre centre noi pornim.” Ne grupăm în linişte aici!

*Jocul didactic: Cum este?

Explicarea şi demonstrarea jocului
Fiecare copil alege un jeton, denumeşte corect leguma din imagine şi formulează o propoziţie în
care să surprindă o trăsătură a legumei date, răspunzând astfel la întrebarea Cum este?
De exemplu, se alege jetonul cu roşia. Aceasta este o roşie. La întrebarea Cum este? Se
răspunde Roşia este gustoasă . Roşia este mare. Roşia este rotundă. Roşia este zemoasă. Roşia
este bună.
Acesta este un castravete. Cum este? Castravetele este lung. Castravetele este gustos.
Castravetele este verde.

*Metoda interactivă Piramida: Se completează piramida prin aşezarea jetoanelor cu legumele

corespunzătoare unor caracteristici cum ar fi:
- legume pe care le scoatem din pământ: cartofi, morcovi, ceapă, usturoi;
- legume verzi: varză, salată, castraveţi;
- legume cu gust iute: ceapă, usturoi, ardei iute;
- legume pe care nu le consumăm crude: cartof şi vânătă
- legume zemoase: roşia;
- legume de la care consumăm florile: conopida.

26
*Exercițiu de pictare a legumelor:
-Iată cum vom picta: mai întâi luăm beţişorul de ureche şi îl băgăm în apă, apoi îl introducem în
culoarea specifică legumei şi vom pune pe legumă fără a depăşi conturul.
-Aţi înţeles copii? Mai explic odată?
*Pauza dinamică:
Plouă uşor. Să auzim!
Cu vârful degetelor banca lovim.
Plouă mai tare. Ploaia tot vine,
Lovim cu degetele bine.
Cad pietricele pe trotuare,
Să ciocănim şi noi mai tare.
Tună departe, tună acum,
Batem cu pumnii: Bum-bum! Bum-bum!
Vreme frumoasă s-a făcut,
Un curcubeu a apărut.
Noi braţele uşor rotim
Şi norii îi gonim.
Spor la lucru copii!

*Joc didactic: „Ghiciti prin pipăire legumele sunt ascunse in saculetul toamnei. Apoi, asezati jetonul cu
leguma ghicita, pe tabla magnetica, in oala de ciorba”. Copiii extrag din saculeț o leguma si, numai
pipaind-o, anunta ce urmeaza sa scoata din saculet. In functie de ce scot din saculet, ei posteaza la locul
potrivit, pe tabla.
*Ghicitori:
Cand o tai, e cu temei
De ce plangi de mila ei?
Doar da gust mancarii
Ce-i?
Ceapa

Nu-i ca varza-nfofolita,
Dar e sora ei gatita
C-o rochita impletita.
Conopide

Nas la omul de zapada

Iepurele vrea sa-l roada
Morcov

*Joc didactic: ,, Spune ceva despre...”

27
 Să denumească legumele să formuleze propoziţii şi fraze despre acestea, referindu-se la formă,
culoare, mărime, gust, mod de întrebuinţare
Să participe la activitate atât în calitate de vorbitor, cât şi de auditor.

*Fișe:

28
 Proiectul tematic ,, Fructe de toamnă”
*Salutul:
,, Dimineata a sosit
Toti copiii au venit
Un cerc mare sa formam
Cu toti sa ne salutam:
-Buna dimineata,copii!”
,,Toamna tu ne-aduci
Multe fructe dulci
Gutui,nuci si pere
Struguri,prune, pere”

*Întrebări la temă despre măr:

-Ce culoare are mărul?
- Când este mărul roşu?
Acum priviţi şi voi pe măsuţe şi spuneţi ce aţi descoperit.
- Să ridice toţi copiii mărul de aceeaşi culoare!
- Ce culoare au merele rămase pe masă?
Deci, unele mere sunt roşii, altele sunt galbene şi unele verzi.Educatoarea rostogoleşte
mărul şi mingea.
- Ce formă are mărul dacă se rostogoleşte?
- Mirosiţi mărul.Ce miros are?
Priviţi în partea de sus.
- Ce observaţi?
- La ce foloseşte codiţa?
- Dar în partea de jos ce observaţi?
Educatoarea redă grafic pe tablă forma, codiţa.
Luaţi bila de plastilină şi apăsaţi.
- Ce observaţi?
- Cu un cuţit se curăţă mărul de coajă.Observaţi cu ce este acoperit mărul?
- Ce se găseşte sub coajă?
29
- Ce culoare are?
- Dacă tăiem mărul pe jumătate ce observaţi?
Luaţi felia tăiată şi gustaţi!
- Ce gust are mărul?

Întrebări la temă despre strugure:

-Observarea strugurelui din farfurie!
-Din ce este format?
-Prezentarea copiilor un cotor de ciorchine (fara boabe); Acesta ce este?
Strugurele este format dintr-un ciorchine pe care sunt asezate mai multe boabe .
-Cu ce seamna ciorchinele?
Ciorchinele seamana cu o crenguta pe care sunt prinse alte crengute mai mici.La capatul
fiecaruia se afla o boaba de strugure.
-Unde creste el? (el creste pe tulpina vitei de vie)
-Priviti strugurele! Unde se afla mai multe boabe – in partea de langa codita sau in partea
de jos?
-Asezarea lor este neregulata; in partea de langa codita sunt mai multe, apoi din ce in ce
mai putine si se termina in partea de jos cu numai 1-2 boabe;
-Ce culoare au boabele de strugure din fata noastra?
-Cu ce seamana boaba unui strugure ? Ce forma au?
-Boabele au aceeasi marime?
-sintetizarea celor observate: culoarea boabei poate fi : verde si violet. Forma este rotunda si
ovala , iar marimea poate sa difere.
Se trece la observarea structurii boabei:
-Fiecare copil va primii pe servetel cate 2 boabe de strugure taiate in doua.
-Din ce este format bobul de strugure din soiul de masa? (coaja, miez, seminte)
-Dar bobul de strugure din soiul pentru vin? (coaja, miez, seminte) Se aseamana cu cel de
masa? (se aseamana)
-Care este diferenta intre aceste doua boabe? (marimea) Cei mari fac parte din soiul de
masa iar cei mici din soiul pentru vin.
-Gustati cele doua boabe! Sunt la fel? (nu)
-Spre deosebire de boabele mici, care sunt zemoase, cele mari sunt mai carnoase.
-Ce gust are miezul strugurelui? (dulce sau dulce-acrişor uneori)
-Cum sunt samburii? (mici, tari, cafenii)
Ce credeti, este sanatos sa inghitim semintele? Ce s-ar intampla daca am manca multe
boabe de strugure si am inghiti semintele?
-Regulile care trebuie sa le respectam atunci cand consumam struguri , cer sa nu inghitim
semnitele , deoarece sunt tari si ne pot imbolnavi.
-Ce simtiti cand apropiati boaba de nas?
Strugurele are un miros placut, parfumat.
-De ce cultiva omul struguri?
(sunt hranitori si bogati in vitamine)
-Ce fac oamenii din zeama de struguri? Din zeama lor rezulta prin presare mustul apoi
vinul si otetul.
-De ce le plac copiilor asa de mult struguri?
(sunt dulci, gustosi)
-Cum mai pastram strugurii pentru iarna ? (compot, gem)
30
Se face fixarea cunostintelor

*Joc didactic continuă fraza:

Mărul are culoarea ...
Mărul se rostogoleşte pentru că este ...
Când apăsăm este...
Mărul este acoperit cu o ...
Iar sub aceasta este...
La mijloc se găsesc ...
- Copii, cum se numeşte pomul din care culegem mere?
- Unde creşte mărul?
- La ce sunt folosite merele?
- Cum le pregătesc mamele voastre?
- Ce trebuie să facem cu merele înainte de a le mânca?
Admir livada: - Ce livadă frumoasă!
Da, merele se culeg din măr care creşte în grădini sau în livadă
Merele se folosesc în gospodărie.
Ele pot fi mâncate proaspete (crude) sau preparate (compot, gem, plăcintă). Înainte de a fi
folosite ele trebuie bine spălate.

*Joc didactic:“Cosul rupt”

Regulile jocului:
Se formează un grup de 8-10 copii. Fiecare copil îşi alege un jeton cu un fruct de toamna, pe
care îl prinde la gât cu şnur. Este ales un copil-cumpărător, ceilalţi copii-fructe stau în cerc.
Cumpărătorul, cu un coş în mână, ocoleşte cercul şi spune: “Am plecat la piaţă să cumpăr…un
măr, o pară etc”. copilul-fruct numit se aşează după cumpărător şi-l urmează. Cumpărătorul
cere alt fruct şi aşa mai departe, se repetă jocul de 3-4 ori. La comanda “Coşul s-a rupt”
fructele cumpărate trebuie să-şi ocupe rapid locul în cerc. Cel neatent va fi scos din joc o tură.

*Joc didactic: săculețul fermecat:

Un copil va alege dintr-un saculet un fruct, despre care va trebui sa spuna tot ce stie, in
propozitii, sa fie atent la acordul subiectului cu predicatul, sa foloseasca corect adjectivele. De
asemenea, inainte de a-l scoate din saculet va trebui sa ghiceasca despre ce fruct este vorba,
prin palparea acestuia.

*Poezia Toamna:
A venit pe dealuri toamna
Cu frunze si flori
O primim cu bucurie
Si-i cantam in cor
Fructe parfumate
Si legume coapte
31
In dar le primi
Si ii multumim.

POVESTEA MĂRULUI
după Vladimir Suteev

,,Era o zi târzie de toamnă. Copacii se goliseră demult de frunze și numai în vârful unui măr
sălbatic mai atârna un măr, un singur măr.
Tocmai în timpul acesta, iepurele, care alerga prin pădure a văzut mărul. Dar cum să-l ia de
acolo? Mărul este sus, iar el era jos, nu putea să sară până la el. Se auzea ceva:
- Craa-crraa!
Se uită iepurele și vede că într-un copac stătea o cioară și râdea ..
- Ei, Cioaro! Rupe-mi mărul acesta te rog! Cioara a zburat și a rupt mărul. Numai că nu a
reuşit să-l ţină în cioc, şi mărul a căzut.
- Îţi mulţumesc, Cioaro! – a strigat bucuros Iepurici şi a dat să ridice mărul de jos, dar acesta
parcă ar fi fost viu, a început deodată să sâsâie…și a luat-o la fugă.
- Ce-o fi asta?
Iepurici s-a speriat foarte tare dar apoi a înţeles: mărul căzuse chiar pe ariciul Ţepoşilă, care,
făcut ghem, dormea sub pom. Ţepoşilă, buimac de somn, a sărit în sus şi s-a pus pe fugă, cu
mărul înfipt în ţepii lui.
- Stai, stai ! – striga Iepurici cât îl ţineau puterile. Unde fugi cu mărul meu ?
Ariciul Ţepoşilă se opreşte şi zice:
- Acesta-i mărul meu. A căzut, iar eu l-am prins. Atunci, Iepurici s-a repezit la ariciul
Ţepoşilă:
-Să-mi dai mărul chiar acum! Eu l-am găsit!
S-a apropiat în zbor şi Cioara şi zice:
- Degeaba vă certaţi. Acesta este mărul meu fiindcă eu l-am rupt din pom. Şi s-a pornit o
ceartă între cei trei, că nu se mai puteau înţelege. Fiecare striga în felul lui.
- Este mărul meu – striga Iepurici – că eu l-am văzut primul!
32
- Ba e al meu – croncănea Cioara – că eu l-am rupt!
- Ba e al meu – striga ariciul Ţepoşilă – că eu l-am prins!
Ţipete, mare gălăgie în toată pădurea şi harţa începe. Cioara îl loveşte pe ariciul Ţepoşilă cu
ciocul în nas, ariciul Ţepoşilă îl înţeapă pe Iepurici cu ţepii în codiţă, iar Iepurici o loveşte pe
Cioară cu lăbuţa peste cioc. Dar iată că apare şi cumătrul Moş Martin – ursul care mormăie
supărat:
- Ei, dar ce s-a întâmplat aici ? Ce-i cu gălăgia asta?
Toţi se reped spre el, şi-i spun:
-Tu, Moş Martine, eşti cel mai mare şi mai inteligent din pădure. Te rugăm să ne faci judecată
dreaptă. Cui vei crede de cuviinţă că i se cuvine mărul acesta, al lui să fie. Şi i-au povestit
ursului toate cum s-au petrecut. A stat Moş Martin s-a gândit ce s-a gândit, s-a scărpinat după
urechea dreaptă şi a întrebat:
- Cine a descoperit mărul ?
- Eu! – a răspuns Iepurici.
- Dar cine l-a rupt din pom?
- Crra – crra - fireşte că eu! a răspuns Cioara.
- Buun! Şi cine l-a prins?
- Eu, eu Moş Martine – eu l-am prins a chiţăit ariciul Ţepoşilă.
- Iată ce este, a fost de părere Moş Martin, - voi toţi aveţi dreptate, şi de aceea fiecare din voi
are dreptul să primească mărul …
- Da, dar nu-i decât un singur măr! au sărit toţi cu gura Ţepoşilă, Iepurici şi Cioara.
- Împărţiţi mărul în părţi egale şi fiecare să ia câte o bucăţică. Toţi au izbucnit într-un glas:
- Cum de nu ne-a venit ideea asta mai înainte?!
Ariciul Ţepoşilă a luat mărul Buclucaş şi l-a împărţit în patru părţi egale. Prima bucăţică a
dat-o iepuraşului şi i-a zis:
-Asta ţie, Iepurici, pentru că tu ai văzut primul mărul.
A doua bucăţică a dat-o ciorii:
- Asta ţie, Cioaro, fiindcă tu ai rupt mărul din pom.
A treia bucăţică, ariciul şi-a pus-o deoparte pentru sine şi a zis:
- Asta pentru mine, întrucât eu am prins mărul acesta buclucaş.
Cea de-a patra bucăţică ariciul i-a pus-o ursului în labă şi ia zis:
-Iar asta ţie Moş Martine …
33
-Dar de ce mie? răspunse, mirat, ursul.
-Tocmai pentru că tu ne-ai împăcat şi ne-ai învăţat să gândim!
Şi fiecare şi-a mâncat bucăţica sa de măr, şi toţi au fost mulţumiţi că Moş Martin a
făcut judecată dreaptă şi nu a nedreptăţit pe nimeni, toți fiind prieteni în continuare.
Şi iaca aşa s-a sfârşit povestea mea!

Fișe artă, științe, alfabetizare:

34
35
 Proiectul tematic ,, Flori de toamnă”
*Metoda Graficul T: Protejarea naturii prin două modalități imagini, și scris

AȘA DA AȘA NU
 PRIVIM, ADMIRĂM  RUPEM PLANTELE,
FLORILE, PLANTELE, 
PIETRELE; 


 ÎMPACHETĂM DEȘEURILE  FLORILE, ARUNCĂM
ȘI LE ARUNCĂM ÎN PIETRE.
LOCURILE SPECIAL
AMENAJATE;  ARUNCĂM DEȘEURILE PE
UNDE MERGEM, DĂM PE
JOS MURDĂRIA.
 SUNTEM ATENȚI ȘI NU
CĂLCĂM CU PICIOARELE
PLANTELE, IARBA;  CĂLCĂM PLANTELE,
IARBA, NU NE UITĂM PE
 UDĂM FLORILE CA SĂ UNDE MERGEM;
CREASCĂ FRUMOS.
 LĂSĂM FLORILE SĂ SE
USUCE.
 AFÂNĂM SOLUL.

 PLANTĂM FLORI, COPACI.

36
 MIROSIM FLORILE

AȘA DA AȘA NU

37
*Observarea florii și însușirea noțiunilor:
partile componente ale plantei :
floarea-forma rotunda, seamana cu o minge sau cu soarele; culoare; miros parfumat; are multe
petale ce nu pot fi numarate.
Tulpina- are culoare verde- maroniu ,,este lunga si subtire , seamana cu un bat iar cand o rupem
se aude un pocnet pentru ca estelemnoasa. Vom preciza ca in varful tulpinii se afla floarea .
Frunzele-asezate pe tulpina de-o parte si de alta, au culoare
verde si sunt numite “bucataria plantei”.
Radacina-sta in pamant ,nu o vedem . Ajuta planta sa isi ia din pamant apa si hrana- vitaminele
numite saruri.Fixeaza planta inpamant sa nu o ia vantul

*Metoda Problematizării:
o Întrebăm copiii ce se întamplă cu frunzele dacă planta se îmbolnaveste.
o Întrebăm copiii daca stiu unde crește crizantema și de ce are nevoie aceasta pentru a
creste mare și sănătoasă . Dupa ce vor raspunde întrebarilor cu ajutorul meu, voi
realiza sinteza partiala prin prezentarea unor imagini cu copii care îngrijesc florile.

*Tranziție, cantec :
Toamna ,toamna harnica
Cu detoate darnica
38
Ai venit iar pe la noi
Sa ne-aduci
vanturi si ploi.

*poezia, Crizantema
Crizantemă dragă floare Copilași nu-mi este frică
Nu ți-e frică de ninsoare? Că zăpada nu mă strică,
Nu ție frică că din cer Mă ascund frumos sub ea
o să cadă mare ger? Și apoi ningă cât o vrea.

*Joc verbal: Mi-ar plăcerea:

Fiecare copil va spune ce floare i-ar plăcea să fie și de ce. De exemplu: Mi-ar plăcea să fiu o
crizantemă pentru că are multe petale mari.

*Exerciții matematice cu flori:

 punem în vazaăun număr de flori de aceeași culoare dupa care alt copil să așeze cifra
corespunzatoare mulțimii formate.
 Copiii vor fi puși să așeze in vaza tot atatea flori de aceeali culoare cu cifra de lângă
vaza.
 Solicitând copiilor sa închida ochii educatoarea va adauga sau va lua din vază 1-2
flori și ii va invita pe copii sa descopere ce s-a întamplat și sa puna cifra
corespunzatoare noi mulțimi.
*Ghicitoare:
“O tulpină, înaltă, verde
Pe ea multe frunzuliţe,
Iar în capăt, sus, am mici petale colorate,
Strânse-ntr-un buchet, sunt toate.
Ia ghiciţi cine sunt eu?” (crizantema)

*Pauză dinamică:
„La pian noi cântăm
Apoi ploaia imităm,
Spargem tare nucile,
Aruncăm și corjile.”

*Exercițiu joc: “Descoperă sunetul F,f “

Se dau câteva exemple de cuvinte care încep, se termină sau conțin sunetul f, identifică
poziția acestuia în cuvânt , despart în silabe, compun propoziții după cerințe.
Floare farmec furnică pantof parfum farfurie.

Exercițiu joc: “ Detectivul de litere “

39
 Grupează cuvintele scrise cu litere mari așezându-le pe panou ( de exemplu floare, fiecare
floare să aibă o literă, și să formeze cuvinte la tablă):

Fișe:

40
41
 Proiect tematic ,, Păsări sedentare”
*Salutul: *Salutul:
“ Dimineţa a sosit Bună dimineaţa, cer frumos
Toţi copiii au venit Bună dimineaţa, soare luminos
În cerc să ne adunăm Bună dimineaţa micuţule vânt,
Cu toţi să ne salutăm. Ce alergi lin pe pămînt.
Bună dimineaţa, pici! Bună dimineaţa păsări mari și mici
Mă bucur că sunt aici Bună dimineaţa copii sănătoși
A-nceput o nouă zi Bună dimineaţa, colegi prietenoși;
Bună dimineaţa, copii!” Bună dimineaţa, doamnă educatoare
ce vom face astăzi oare?

*Captarea atenției copiilor printr-o poezie:

Două vrăbiuţe, plâng că n-au hăinuţe;
Iarna a venit, rău le –a zgribulit.
Şi-s supărate tare că n-au de mâncare.
Şi-s necăjite rău că n-au nici cuib,zău!
Vântul a suflat şi le-a stricat
Micul cuibuşor dintr-un pomişor.
Hai cu mine ,-Andrei, numai dacă vrei ,
Cuib să-i facem noi colo in grădină
Zilnic să venim şi să le hrănim.
(se prezintă o imagine cu cele 2 vrăbiuţe)
Bietele vrăbiuţe sunt tare necăjite
pentru că lor iarna le este foarte greu.

*Tranziție:
Colo-n sus pe o crenguţă,
Vrăbiuţa se dă huţa,
Și tot dă din aripioare,
Vrea și ea să crească mare.
Și eu ca vrăbiuța voi sări și la centru voi sosi!

42
*Lectura Legendei:Legenda vrabiei
Se zice că la început, penele vrabiei fuseseră zugrăvite de Dumnezeu, cu o culoare neagră-
roşcată. Ei nu i-a plăcut acest veşmînt dar n-a îndrăznit să cîrtească în faţa Celui-
Atotputernic.
Se întoarse în lumea pasărilor, aşa cum era. Dar cinteza, n-avea de lucru, începu s-o
necăjească:
- Nu mai face pe supărata, că n-ai de ce. Prea-Măritul ţi-a dat o haină după inimă !
Atît i-a trebuit vrabiei ! Numaidecît i-a sărit ţandăra şi zbîrlită de furie, s-a năpustit asupra
cintezei cu gălăgie mare. Ba a şi lovit-o de cîteva ori cu ciocul în cap, de i-a ridicat fulgii
ţugui.
Dumnezeu, care vede şi ştie tot, a chemat pe împricinate la judecată.
Cinteza povesti întîmplarea, de-a fir a păr. Vrabia se zbîrlea şi o întrerupea la fiecare cuvînt.
Stăpînul-Lumii asculta cu răbdare. Cînd a încetat sfada, el a întrebat:
- E adevărat, vrăbiuţo, că nu eşti mulţumită de veşmîntul ce ţi-am dat ?
Vrabia răspunse cam cu jumătate de glas:
- D... Doamne ! Aşteptam şi eu unul mai frumos ! Dumnezeu, văzînd-o că e şi obraznică pe
lîngă toate, o prinse de coadă şi o aruncă într-o ladă cu cenuşă. Vrabia ieşi de acolo, zbură pe
un pom şi începu să-şi cureţe penele. Dar cenuşa se lipise bine de ele şi de aceea şi azi au
culoarea cenuşie.
De atunci a rămas cinteza cu moţ şi vrabia cu pene cenuşii, împestriţate cu negru şi roşu.

*Legenda ciocanitoarei
Se zice ca ciocanitoarea dintru inceput nu a fost pasare ca acum, ci a fost o femeie glumeata,
adica una de acelea careia ii placea sa-si bage nasul in tot locul, chiar si acolo unde nu-i
fierbea oala si pe fiecare sa-l vorbeasca de rau si sa-i atarne cate o codita.
Intr-o zi, prinzand Dumnezeu toate gamganiile de pe fata pamantului si legandu-le intr-un
sac, chema pre femeiea cea mai guraliva si dandu-i saculii zise:
Ia sacul acesta si du-l de-l arunca asa cum il vezi un mare! Dar cauta ...nu cumva sa te puie
pacatele ca dupa ce vei iesi de-aice la largul tau sa-l dezlegi ca sa vezi ce este int-insul, ca apoi
vai si amar de capul tau!...Atunci ai sa patesti una nemaipatita! M-ai inteles!...
- Fereasaca ceriul!- raspunseea, luind sacul in spate, unde as face eu una ca asta, sa nu
ascult porunca ta , Doamne! Si cum rosti ea cuvintele acestea, iesi din pomet afara, caci
Dumnezeu cand ii dete sacul se afla intr-un pomet foarte mare si frumos, impanat cu tot feliul
de pomei si flori mirositoare.
Dar ti-ai aflat omul ncare sa-ti tie cuvantul? Femeia cum iesi din pomet afara, nu apuca a
face cateva sute de pasi cand, cuprizand-o un dor nespus ca vada ce duce in spate, nu se putu
retine de-a se opri in loc si-a dezlega sacul. Insa nu apuca sa dezlege sacul, ca iesira dintr-
insul si incepura a se raspandi in toate partile si-a se ascunde unele prin crapaturile
pamantului si pe sub scoarta copacilor, iara altele prin iarba, mai pe scurt, care pe unde
apucara.
Femeia, de spaima si de frica, ca sa n-o pedepseasca Dumnezeu, pentru ca nu s-a tinut de
cuvant, ci i-a calcat porunca, incepu a alerga ca o scoasa din minti in toate partile dupa
ganganii, vrnd sa le prinda si sa le bage iarasi in sac.
Dar cine era in stare sa le prinda atat amar de ganganii, cate varase Dumnezeu in sacul
43
acela? Si cine, ma rog, putea sa stie incotro au apucat, si s-au ascuns acestea?
Prinsa ea ce prinsa, caci ganganiile, nu erau asa de proaste ca sa steie locului.
Dumnezeu , vazand ca femeia careia ii daduse sacul ca ganganii, ca sa-l duca si sa-l arunce
in mare, nu l-a ascultat, s-a maniat pe dansa si spre pedeapsa a pedepsit-o prefacand-o intr-o
CIOCANITOARE, zicandu-i ca pana nu va prinde toate ganganiile, cate le-a slobozit din sac,
pana atunci sa nu mai traga nadejde ca se va putea preface iarasi , cum a fost dintru inceput.
De atunci, de cand Dumnezeu a prefacut-o in pasare, ciocanitoarea nu-si poate da randu,
alergand prin paduri, padurele si prinzand ganganiile, cugetand ca daca le va prinde pe toate,
se va face iarasi femeie, cum a fost de la inceput..
Iara ciocul ei cel lung si ascutit, cu care prinde ganganiile, e nasul ei de odinioara, caci ca
femeie avea un nas lung, care si-l baga in tot locul, si nemic nu ramanea , necautat, nevazut si
nevorbit de dansa.

*Convorbire:
Cum să ajutăm păsările iarna?

Odată cu lăsarea gerului, unele păsări (rândunica, cănăraşul, privighetoarea) oaspeţi de vară
la noi, îşi încep migraţia spre sud, în căutarea hranei. Altele, cum sunt oaspeţii de iarnă
(mătăsarul şi cinteza de iarnă), ajung la noi din nord, ca să ierneze aici. Dar sunt şi multe
păsări sedentare (piţigoiul, mierla, mugurarul, botgrosul) care nu migrează şi işi petrec iarna
aici.
Păsările care iernează la noi, în trecut, iarna se hrăneau cu seminţele plantelor sălbtice care se
dezvoltau pe terenurile agricole după strângerea roadelor şi cu fuctele arbuştilor ce creşteau pe
răzoarele parcelelor. Astăzi agricultura intensivă şi monoculturile, pesticidele şi poluarea au
afectat mult mediul înconjurător iar păsările îşi găsesc hrana tot mai grau, retrăgându-se în
oaşe, parcuri şi grădini.
Acum, supravieţuirea lor depinde în mare măsură de noi, gradinile noastre sau balcoanele
noastre pot deveni locuri în care păsările să găsească hrană.
Hrănitorile de diverse forme, construite din lemn, coji din nucă de cosos sau bostani uscaţi aduc
prin formă veselie locurilor în care la amplasăm şi prin semintele cu care le alimentăm o mână
de ajutor păsărilor care trăiesc iarna la noi.
Seminţele de floarea soarelui, cânepă, mei şi mohor constituie meniul preferat de micile
vieţuitoare, iar untura sau slănina aduc un plus de grăsime în dieta lor, toate ajutându-le să
înfrunte gerul de afară.

*Conversația „Ce știm despre păsări”

Copiilor conversa despre păsări, evidențiind semnele distinctive strălucitoare ale aspectului și
comportamentului lor; vor analiza imagini cu îngrijirea păsărilor.
Pentru consolidarea și clarificarea ideilor copiilor despre păsările iernând. Vorbim despre relația dintre
aspectul păsărilor și alimentația, mișcarea și stilul lor de viață. Să hrănești o dragoste pentru păsări,
dorința de a avea grijă de ele, de a le ajuta.

44
*Pauza dinamică prin gimnastica degetelor:
-Am mers la curte la plimbare
Unul, doi, trei, patru, cinci,
-Am făcut o plimbare în curte.
(Îndoiți degetele pe rând)
-Zăpada Babu sculptată.
(Imită modelarea bulbelor.)
-Păsările au fost hrănite pesmet,
(Zdrobiți pâinea cu toate degetele.)
-Apoi am pornit de pe deal.
(Mutați degetul arătător al mâinii drepte peste palma mâinii stângi.)
-Și ei zăceau și ei în zăpadă.
(Pune palmele pe masă cu o parte sau alta.)
-Toată lumea în zăpadă a venit acasă
(Strânge mâinile.)
-Au mâncat supă și s-au dus la culcare.
(Faceți mișcări cu o lingură imaginară, puneți-vă mâinile sub
obraz.)

*Joc distractiv:
Jocul „Păsărelele și pisica”.
Copiii pasării caută hrană, găsesc, mușcă, pisica pândește în spatele unui copac. La semnalul
„Pisica” copiii fug, iar pisica încearcă să-i prindă.

* Poezii despre păsări

Vrabia Nu a înghețat pe zăpadă.

O grămadă de pene cenușii.
Bucuroși vrăbii noștri *Pițigoi
În grădină, ocupat, învârtit, Această pasăre cu putere de voință,
Asta scăldat într-o baltă O zi, de o sută de ori este pe câmp.
Și copiilor de sub fereastră Pasărea nu are timp să fie leneșă
Muște pentru pesmet. Pune mâncare la pui.

Botgros
Perioada stacojie
Pictează un piept de coadă,
Spre ger și furtună
45
Fișe:

46
 Proiect tematic ,, Misterul meseriilor”
*Salutul:
”Dimineata a sosit
Toti copiii au venit
In semicerc ne adunam
Cu toti sa ne salutam.”

*Joc de socializare:
“Roata vremii se-nvarteste
Fiecare se gandeste
Si va spune cu glas tare
Ce va fi cand va fi mare!”
(“Eu, cand voi fi mare voi fi...”.Copiii spun propozitia si continua cu raspunsul
pentru completare. Activitatea de grup: Pe “scaunul povestitorului”, pe rand copiii
descriu in cateva propozitii meseria pe care au ales-o, argumetand optiunea.)

*Ghicitori:
47
Cine îţi spune să zâmbeşti,
Din ochi să nu mai clipeşti, Ciorbe, supe, sărmăluţe
Pe buton apasă o dată Sosuri calde, chifteluţe
Şi poza-i gata îndată? Pregăteşte iscusit
(Fotograf) Că e meşter la gătit.
(bucătarul)
Multe prăjituri gustoase,
Cu pricepere le face, Cine le face pe toate cu măsură?
Când mergem la cofetărie, (Croitorul)
Avem o mare bucurie
(Cofetar)
Când nu este semafor Dimineaţa îţi zâmbeşte
Strada poţi s-o treci uşor Când la grădiniţă vii
El maşinile le-opreşte Pentru şcoală pregăteşte
Doar să treci...şi le porneşte... Grupa-ntreagă de copii...
(agentul de circulaţie) (educatoarea)

Cine zboară fără să zboare? Înaintea cui

(aviatorii şi pasagerii aparatelor de Trebuie să-şi scoată fiecare pălăria?
zbor) (Frizerul)

Stă cu spatele la rege Tunde cu îndemânare

Dar regele nu se supără. Şi îţi face şi cărare
(Birjarul) O frizură să-ţi stea bine
Nu-l întrece orişicine.
(frizerul)
Cu arome îmbietoare
Pâinea rumenă apare
Din cuptorul dogorit Ţevi,conducte instalează
Cine o scoate mulţumit? În perete le fixează
(brutarul) Iar în urmă el ne lasă
Apa şi căldura-n casă.
(instalatorul)
48
 Şi ne învaţă doar la şcoală.
(învăţătoarea)
Ea ne e a doua mamă

*Metoda interactivă Ciorchinele

Realizarea chirochenului pornind de la cuvintele grădinar și doctor bucătar.
Alegeți produsele sau uneltele specifice doctorului, grădinarului, bucătar !

*Metoda interactivă: Piramida

Completați primul rând al piramidei cu meseriile oamenilor care asigura
acestora tot felul de servicii-pompier, frizer, poștaș, polițist; al doilea rand cu
meseriile oamenilor care asigura hrana oamenilor-brutar, pescar, bucatar; pe al
treilea rand asezați jetoane cu meseriile oamenilor care asigura educatia oamenilor-
educatoare, profesor și pe ultimul rând jetoane cu meseriile oamenilor care se
ocupa de sanatatea oamenilor- doctor.

*Joc verbal:
« Raspunde repede si bine »
Solicit copiilor sa aleaga câte un jeton si să formuleze o propozitie. Dupa un
joc de proba, un copil formuleaza o propozitie pentru echipa cealalta. Echipa
solicitata isi alege un copil care reprezinta grafic propozitia la tabla si precizeaza
numarul de cuvinte din propozitie.

*JOC- ,,Ghicește meseria!”

Pe spatele unor copii educatorul atașează etichete cu denumirea unei meserii.Ei
trebuie sǎ-și ghiceascǎ meseria dupǎ descrierea colegilor.

*Poezii:
„Buna ziua, dragi copii
Voi credeti in jucarii?
Eu va spun ca stiu prea bine,
Toate meseriile pe lume.
Astazi voi ve-ti fi brutari
49
Si ve-ti coace painici mari.

*Matematică zidarii:
Deoarece zidarii trebuie să știe câte cărămizi trebuie clădite, cum se construiesc
case, ce formă are cărămizele și casa, trebuie să învăţăm de la ei figuriile
geometrice. Se va lucra atît la panoul mare cît şi individual, cu figuri geometrice.
Se formeaza pentru început pe măsuţe cît şi la panou şirul 0 -3 cu mulţimile
corespunzatoare, după care se mai formează încă o mulţime prin
corespondenţa cu adăugarea a înca un element de căsuțe, figuri geometrice, zidari ș
cărămizi jetoanee. Se numeră indicand cu arătătorul, se precizează cîte elemente
are multimea, se arată cifra corespunzatoare, dupa care se pune cifra sub
mulţime. Se numără în ordine pînă la 4, se mai formează 2- 3 mulţimi cu 4
elemente şi cifra corespunzatoare mulţimii, se numără.

*Ciorchinele

BRUTARUL

MEDICUL 50

POLITISTUL
Poezia: Ce miros au meseriile?

de Gianni Rodari

Oricare meserie
Are un miros, copii,
A pâine şi plăcinte
Miroase-n brutării.

În orice tâmplărie
În sat sau în oraş,
A scânduri noi miroase,
A vrafuri de talaş.

Şoferul are-n haină

Mirosul de benzină.
Un muncitor, mirosul
De uleiuri de maşină.

51
Miroase cofetarul
A nuci şi scorţişoară,
Iar un halat de medic
A doctorie-amară.

Va mirosi a peşte,
Pescarul cel vânjos
Şi numai trândăvia
Nu are un miros.

Fișe:

52
53
54
55
 Proiectul tematic ,, Securitatea vieții”

*Salutul !
Copiii împreună cu educatoare formează un
semicerc:
Mulți băieți,multe fetițe,
Au venit la grădiniță
Dă-mi mânuța să-ți văd fața
Bună dimineața!
Educatoarea îi salută:
Dimineața a sosit,
Voiniceii au venit,
Oaspeți dragi avem aici
Vreți să-i salutați,măi pici?
Copiii :Bună dimineața!

*Joc: Animalele la zoo

Formularea de propoziţii corecte din punct de vedere gramatical, folosirea
corectă a singularului / pluralului, formularea corectă a diminutivului,
despărţirea corectă a cuvintelor în silabe, reprezentarea grafică a unor
propoziţii şi cuvinte. De exemplu: Duminică am fost la zoopark împreună cu
părinții.
Numărând animalele periculoase de la tablă și raportarea numărului la
cantitate și cantitatea la număr, în limitele 1-7.
REGULI DE JOC:
Copilul răspunde cerinței doar la numirea lui de către educatoare prin
formule de joc;
Fiecare copil va utiliza materialele puse la dispoziție, conform sarcinilor
primite;
Se încurajează și se aplaudă răspunsurile corecte.

56
*Joc verbal: „Animalul preferat de la grădina zoologică ...de ce?”
Sugestii de desfăşurare: Se va cere copiilor să se gândească care este animalul lor
preferat de la grădina zoologică si să argumenteze alegerea făcută. Copiii vor
răspunde numai după ce vor prinde mingea aruncată de către educatoare prin
formula “Mingea se rostogoleşte şi la tine (numele copilului) se opreşte!.” Toţi
copiii sunt aleşi pe rând şi răspund la întrebare. Se intuiește o scurtă conversație
despre pericolul nerespectării regulilor de comportament la Zoo.

* Ghici cine a plecat?”.- joc liniştitor

Copiii se vor aşeza pe scăunele într-un semicerc, iar unul din ei va sta în fața lor,
dar cu spatele spre aceştia. Educatoare va alege un copil care va ieşi în linişte din
sala de grupă iar la comanda “Ghici cine a plecat?” copilul aflat pe scăunelul din
faţă va deschide ochii, se va întoarce către copii şi va ghici cine lipseşte.
Dacă nu ghiceşte prea repede, copilul poate fi ajutat prin întrebări de tipul: "E
băiat?”, “ E fetiţă?”, “Unde a stat?”,etc.
Dacă jucătorul din centru ghiceşte numele copilului care lipseşte, atunci schimbă
locurile, şi jocul continuă, până când trec toţi copiii pe scăunelul din faţă.
Maimuţica îi răsplătește cu câte o bomboană, moment în care fiecare copil spune,
pe rând, ce i-a plăcut în ziua respectivă. (copii pot avea măști cu animalele la zoo
pe cap din hârtie făcute)

*Metoda Graficul T:,,Așa Da,Așa Nu”.

Dacă imaginea va fi corectă veți spune: Așa da,iar dacă va fi greșită așa nu.
Fetița traversează strada la culoarea verde.- Așa da.
Cînd călătorim copii sunt așezați în
scaunul auto-Așa da.
Trecem strada printre mașini.-Așa nu.
Trecem strada la trecerea de pietoni cu cei maturi.-Așa da.
Medicamentele nu le atingem dacă le vedem prin casă- Așa da
Dacă vedem un lac înotăm, sau ne apropiem să-l vedem-Așa nu
Când geamul e deschis nu ne apropiem de el-Așa da
Anunțăm pe cei mai mari despre un pericol mare- Așa da

57
*Joc-exercițiu: ,, Atenție la semafor,,.
Amenajați în grupă trecerea de pietoni.
Propuneți copiilor să se aranjeze de-a lungul acestei străzi.Educatorul va fi
semaforul schimbă culorile.
Reguli:Roșu-așteptăm,galben-ne pregatim,verde –mergem.
Jocul se va desfășura pe fundalul cuvintelor educatorului: Învățăm să circulăm,
Strada cum să traversăm, Doar pe zebră noi călcăm Pe semne ascultăm:
De e roșu ne oprim
De e galben ne pregătim
De e verde noi pornim
Să călătorim.
Se va exersa de 2-3 ori.

*Tranziția:
Roțile de autobuz se învîtesc,se învîrtesc,se învîrtesc
Cînd călătoresc.
Ușile se tot deschid și se închid,
Cînd călătoresc.
Farurle se aprind și apoi se sting,
Când călatoresc.
Și ferestrele se mișcă sus și în jos,
Cînd călătoresc.
Ștergătoarele se primblă fîș-fîș,
Cînd călătoresc.
Copilașii se alintă bla-bla
Cînd călătoresc.
Fetele în autobuz fac șî-șî-șî
Cînd călătoresc

*Conversație în baza problematizării:

 Pe unde circulă pietonii?
 Pe unde se traversează și pe la ce culoare a semaforului?
 Dacă sunt mașini care circulă avem voie să fugim pe stradă?
58
  Când traversăm trebuie sa ținem de mână părintele (bunicul, bunica), sau
trecem așa cum dorim?
*Sfaturi pentru copii:
Dragi copii, pentru a vă feri de pericolul de a fi accidentați este necesar să țineți
seama de câteva reguli de circulație:
Traversați strada şi drumul public numai prin dreptul indicatorului “Trecere pentru
pietoni”, sau pe marcajul pietonal.
Acolo unde sunt instalate semafoare, veți aștepta cu răbdare apariția luminii de
culoare verde şi veți traversa numai pe această culoare. Dacă se întâmplă să apară
lumina de culoare roșie înainte de a ajunge pe cealaltă parte a drumului, nu trebuie
să intrați în panică ori să alergați cu disperare înainte sau înapoi, ci, cu multă
atenție la mașini, vă puteți continua deplasarea în pas vioi;
Nu fugiţi, dar nici nu prelungiţi timpul de traversare
şi nu vă opriţi fără motiv pe partea carosabilă!
NU traversaţi strada prin faţa sau prin spatele autovehiculelor oprite în staţie sau pe
marginea drumurilor!
Circulaţi numai pe trotuare. Pe drumurile publice situate în afara localităţilor ori
care nu au totoare sau poteci laterale, veţi circula numai pe partea stângă a
drumului şi cât mai aproape de marginea acestuia.
NU aveţi voie să circulaţi cu patinele pe partea carosabilă, ci numai în locuri
special amenajate (parcuri) sau pe trotuare!
NU staţionaţi pe bordura trotuarelor deoarece vă puteţi dezechilibra şi ajunge în
faţa maşinilor.
NU vă jucaţi pe partea carosabilă a drumurilor publice
ori în imediata lor apropiere!
Locurile pentru joacă sunt:
– parcul;
– curtea şcolii;
– terenurile de sport;
– spaţiile special amenajate şi îngrădite din apropierea blocurilor de
locuinţe, prevăzute cu aparate de joacă.
STRADA NU ESTE LOC DE JOACĂ !

*Întrebări în baza temei cu incendiile:

59
-Cu ce putem stinge focul ?
-Ce sunt combustibilii?
-Ce este energia?
-Cum merg maşinile cu foc?
-Ce se întâmplă dacă ne jucăm cu focul?
-Cum ne tratăm arsurile?
-De câte feluri sunt arsurile?
-Cine stăpâneşte focul?
-De ce este considerat focul prietenul sau duşmanul nostru?
-Ce sunt explozibilii?

*Sfaturi:
Focul e un mare bine,
Dacă în păstrare se ţine;
Când se vede – n libertate
Face pagube însemnate

*Fișe:

60
 Proiect tematic „Fulg de nea, fulg de nea vino la fereastra mea,,

*Salutul:
” Dragii mei fulgușori,
În cercuri să ne așezăm
Cu toții să ne salutăm.”
Copiii formează două cercuri concentrice (fete - băieți), aceștia se vor roti față în
față și astfel se vor saluta.
”Roata iernii se rotește, se rotește
Și la STOP ea se oprește !”

Scrisoare de la zâna Iarna:

Dragi copii din grupa mare,
Eu sunt Zâna Iarna
Și am o mare supărare,
La concurs eu am plecat
Dar bagheta magică s-a stricat.
La concurs sunt multe Zâne,
Numai eu voi fi absentă
Că nu mai am a mea baghetă!
Desigur mai am o șansă,
Dacă voi ve-ți rezolva...
Tot ce nu a putut bagheta mea!
Zâne din întreaga lume.
- Vreți să o ajutăm pe Zâna Iarna?
61
- Daaaaa.....!
Mă bazez pe voi copii,
Să rezolvați corect tot ce e în cutii
La concurs de vom câștiga,
Tare mă voi bucura !

*Exercițiu prin metoda cubului:

Cele 6 cerințe propuse sunt:
1. Descrie elementele reprezentate și formează grupe după mărime.
2. Compară numărul de elemente al celor două mulțimi, adaugă vecinul acestora.
3. Analizează înălțimea brazilor, alcătuiește un șir crescător cu aceștia.
4. Caută și potrivește (asociază) forme asemănătoare din imaginea dată cu piesele
geometrice.
5. Împarte (aplică) copiii (5) pe cele două săniuțe, în mod diferit.
6. Formează o mulțime cu tot atâtea elemente și explică (argumentează) cum ai
procedat?

*Joc didactic:
vom desfășura jocul ”Corectează greșeala”.
1. Forme geometrice: ”Imagini corecte.”
2. Formare de mulțimi: ”Fiecare obiect la mulțimea lui.”
3. Poziții spațiale: ”Care este locul meu ?”
4. Numerația 1 - 5: ”Așează și potrivește ! ”

*Exercițiu-aplicație: ”Tablou pentru Zâna Iarna” (Omul de zăpadă)

Copii vor lipi după indicațiile educatoarei, Omul de zăpadă din: 2 bulgări (mic +
mare)
1 pălărie (dreptunghi + pătrat roșu) ,
2 ochi,
1 pătrunjel scurt - (nas)
1 gură roșie
1 mătură groasă (braț)
1 fular lat
3 nasturi mari.

62
*Poezie: (aici se poate de folosit ca moment de surpiză un omuleț de zăpadă)
Eu sunt omul de omăt,
Singur nu mai vreau să fiu.
N-am cu cine să mă joc
Și pe alți copii, nu-i știu.
Mă bucur că v-am aflat
Poate că-mi veți da și mie
Un fular și-o pălărie;
Fiindcă, astea sunt cam vechi,
Suflă vântul prin urechi...
Și, de-aceea am răcit.
Vorbesc gros și răgușit

*Ghicitoare:
”Flori de gheață la fereastră Stă în curte, lângă pom.
Copii-s la sobă-n casă! Îi zici om, dar nu e om;
Derdelușul s-a albit, Şi când soarele-ncălzeşte,
În sobă focul trosnește, Nu-l mai vezi, că se topeşte.
Spune, ce anotimp este?” (Omul de zăpadă)
(iarna)

*Poezia, Iarna:
Veselia-i mare
Pentru noi cei mici,
C-alergăm la joacă,
Ca niște voinici.
Iarnă mult frumoasă,
La noi să mai vii,
Căci tu-ntotdeauna
Ne-aduci bucurii.
Iarna cea frumoasă
A sosit acum,
Bulgări de zăpadă
63
 Își fac loc pe drum.

*Explozia stelară:
În cadrul etapei familiarizării cu textul poeziei, puteți folosi – metoda Explozia
stelară. Copiii se vor împărții pe cinci grupe și vor formula
întrebări cu: Ce?, Cine?, Când?, Unde? De ce? pe baza conținutului poeziei și a
anotimpului iarna.

*Joc concurs –”Ștafeta bulgărilor de zăpadă”

Copiii așezați în rând, unul după altul pe două rânduri. Primul copil din fiecare
rând va avea în mână o lingură, iar în ea este ”un bulgăre” (o minge din poliester).
Copiii vor avea de parcurs o distanță de aproximativ 20-25 de metri, (până la lacul
înghețat) fără să cadă bulgărele (mingea) din lingură, și să se întoarcă alergând, să
predea lingura celui de al doilea coleg din rând, care are lingura pregătită.
Dacă bulgărele ”alunecă” din lingură, copiii trebuie să reia jocul de la început.
Copiii care au realizat ștafeta bulgărelui, se așează ultimii în rândul fiecărei echipe,
iar echipa câștigătoare este aceea care termină prima de transportat bulgării.

*Joc distractiv
Subiectul activității: „Cursa oamenilor de zăpadă”
Să parcurgă corect traseul, întorcându-se la echipa sa prin săritură
Desfășurarea activității: Copiii sunt împărțiți în două grupe. Fiecare grupă are în
față câteva obstacole (fulgi) pe care le vor ocoli în alergare, după care se întorc la
echipa sa prin săritură. Este câștigătoare echipa care termină prima de parcurs
traseul.

*Conversație cu observare:
În partea dreaptă observaţi pe umeraşe obiecte de îmbrăcăminte.
- Găsiţi obiectele de îmbrăcăminte cu care se îmbracă băiatul/ fata.
-Îmbrăcaţi băiatul şi fetiţa (păpuşi) cu aceste lucruri.
- În ce anotimp suntem?
Îmbrăcaţi păpuşile cu haine corespunzătoare acestui anotimp.
64
Copiii vor imbrăca păpuşile cu haine corespunzătoare anotimpului
iarna.
Educatoarea va întreba:
- Cu ce ne îmbrăcăm iarna?
-Ce punem pe cap şi la gât?
-Ca să nu e îngheţe mâinile ce
folosim?
Copiii vor răspunde, apoi fiecare îi va alege hainele de iarnă şi se vor îmbrăca cu
ele

Tranziție:
” Bucuroși că bine am lucrat,
Acum frumos ne ridicăm
Și în rând ne așezăm,
Unul după altul rândul îl formăm
Și o mică pauză luăm.”

Pauză dinamică:
Mișcă degețelele
Bate bine palmele
Învârtim morișca
Zboară fulgul de nea
Și la spate mâinile
Să se facă liniște.

*Poezia
„Vine iarna lasă vie
O astept cu bucurie
Chiar daca va viscoli
Imbrăcat bine voi fi
Cu căciulă și fular,
Cu mănuși si cu pieptar”
*Fișe:

65
66
 proiectului tematic ,, Lumea fermecată a jucăriilor”

*Salutul
Veselie şi mişcare
Bucurie-nviorare,
Ne-nvârtim, ne scuturăm,
Ne-aplecăm, ne ridicăm
Şi prieteni căutăm.
“Bine aţi venit!” Vă urăm.

Ghicitori:
Nu-i băiat ca să nu-l ştie,
Făurit e din hârtie.
Vânt puternic vrea şi sfoară
Şi-atunci zbârnăie şi zboară.( zmeul)

Chip de om, dar minte n-are

Nici nu cere de mâncare,
Ştie jocuri, mii şi mii,
Şi-i iubită de copii.
( Păpuşa )

Zece-o bat să intre-n plasă,

Unu-o prinde şi n-o lasă.
(Mingea)
67
Exercițiu: Aranjarea jucăriilor în ordine crescătoare și descrescătoare. Raportarea cantității
la număr. Clasificarea jucăriilor mari, mici, fetițe, băieți.

*Jocul “Mingea colorată”-fiecare copil va veni în faţă şi va alege o minge

colorată care deţine o faţă ce exprimă una dintre stări: veselie, tristeţe, nervi sau
supărare (Metoda “Frisco”).
Copilul îşi va spune numele şi starea în care se află în acel moment în funcţie de
mingea aleasă

Joc didactic „Jucăria preferată”.

Copiii pe rînd vor povesti despre jucăria preferată

*Poveștiile
„ Am pornit spre tine-n zbor,
Ţară a Poveştilor,
Unde sunt primiţi cu flori,
Cântec de privighetori
Doar copiii cei cuminţi
Care-ascultă de părinţi.”

Joc de rol:
Educatoarea propune copiilor să se joace împreună „De-a Alba ca zăpada și cei şapte
pitici”. Se alege o fetiţă care va fi Alba ca zăpada. Aceasta va îmbrăca rochiţa găsită în cufăr şi va
alege şapte copiii care vor interpreta roluri de pitici. Alba ca zăpada va aşeza masa pentru pitici şi
va împărţi farfurii şi ceşcuţe. Se vor urmări deprinderi de comportare civilizată şi de relaţionare
corectă. Piticii primesc un coş cu mere(siluete). Ei au sarcina de a găsi mărul otrăvit astfel:
--In coş sunt mere şi cotoare de mere. Pe acestea sunt scrise cuvinte formate din trei litere. Ei
trebuie sa formeze perechi între acestea astfel încât cuvintele să difere doar prin prima litera a
cuvântului.
Mărul care nu va avea pereche este mărul otrăvit.

68
Cum au fugit odata jucariile de la un copil de Nina Stănculescu În noaptea
aceea o rază de lună se furisa pe fereastră în camera lui Petrişor şi lumina o
gramadă de jucării înghesuite: o cutie de creioane colorate, un ursuleţ de pâslă,
o carte de poveşti, o minge albastră.Şi de îndată ce le atinse raza lunii, jucăriile
porniră să se mişte. Cutia de creioane colorate se deschise fără veste şi
creioanele căzură unele peste altele în spinarea ursuleţului. Ursuleţul sări ca
ars: - Aoleo, ce-i asta? Mă omoară! Şi se înghesui mai tare în cartea de poveşti,
care-I ocărî cu glasul pe jumatate adormit: - la vezi! Mi-ai îndoit toate filele! Şi
aşa sunt destul de ruptă şi mâzgălită! Şi se propti de mingea albastră, care o luă
la goana rostogolin-du-se pe podea, catre capătul celălalt al camerei.Ursuleţul
răspunse mânios cărţii de poveşti: - Ce cauţi aici? Ar trebui să fii pe raft! Apoi,
fără să mai aştepte, se răsti către cutia de creioane colorate: lar tu ai putea să-ţi
ţii creioanele mai bine! N-ai capac? - Am avut! se plânse cutia de creioane
colorate. Dar Petrişor mi I-a rupt! - Şi pe mine, ia uitaţi în ce stare m-a adus! se
jelui cartea de poveşti, răsfirându-şi dinaintea celorlalţi foile ferfeniţă. Aveţi
dreptate! mormăi atunci ursuleţul, scuturânduşi blana roasă. Mie parcă nu mi-a
rupt o labă? Şi ofta şi el de mai mare jalea. Vedeţi numai cum ne- a azvârlit
acum aici, unele peste altele! Mingea albastră, de supărare, se legăna când într-
o parte, când într-alta, pe podea: -Cu mine dă în toate geamurile! Într-o zi am să
mă sparg de tot! -Ce mai! Mormăi ursuleţul ridicându-se drept în picioare. Eu
nu stau aici! Plec! -Unde pleci? Se speriară celelalte jucării. -Mă duc la
magazinul de unde am venit! Vorbi el apăsat. Ce nou şi îngrijit eram acolo!
Poate am să găsesc alt copil, care are să mă ia cu el şi are să se poarte frumos cu
mine! Poate îmi va drege şi laba ruptă! - Stai că vin şi eu! strigă atunci cutia de
creioane colorate. Îmi strâng doar creioanele împrăştiate şi o iau din loc! - Nici
eu nu mai stau aici! Viu cu voi! vorbi hotărâtă cartea de poveşti, tremurându-şi
paginile de atâta supărare. lar mingea albastră se învârti în loc să-şi facă vânt
spre fereastră. - Si eu, si eu! - Să ne grăbim! le spuse atunci ursuleţul. Până nu
se stinge raza de lună! Şi ajutându-se una pe alta, jucăriile se suiră pe fereastră
şi se făcură nevăzute. lar raza lunii pieri din odaie şi din pervaz şi porni cu ele.
Călătoriră mult pe străzile adormite pe sub lămpile aprinse, pe unde nu trecea
nici ţipenie de om. Se zări doar într-o curte un caţel lăţos, care de mirare uită să
le mai latre! Într-un târziu, când în zare mijiră zorii şi raza lunii păli, ajunseră
o-bosite în pragul maga-zinului cel mare din centrul oraşului. Şi cum dispăru
raza, asfinţind, adormiră şi ele cu toatele, unele lângă altele. Şi aşa se face că di-
69
mineaţa, când veniră vânzătorii să deschidă magazinul, le găsiră acolo.
Vânzătorul de la raionul de jucării le luă în mână, minunanduse: - Ce-o fi cu
jucăriile astea rupte, aici? Si ce să fac cu ele? Doar aici vindem jucării noi, de
abia ieşite din fabrică. Le-o fi azvârlit vreun copil! îşi dădu cu părerea
vânzătorul cel tânăr de la articolele de sport. - la-le înăuntru! spuse şi vânză-
torul de la articolele de drogherie. Poate va veni cineva să le ceară! Trecură
câteva zile. Într-o dimineaţă intră în magazin tocmai Petrişor, de mînă cu mama
lui. El o lăsă pe mama să umble după ce avea ea nevoie în alte părţi şi alergă pe
dată spre raionul de jucării, cum face totdeauna, să vadă jucăriile noi. Acolo
însă dădu cu ochii, pe tejghea, drept în faţă, de cutia lui de creioane colorate, de
minge, ursuleţ şi cartea de poveşti. Numaidecât se repezi la ele, explicând
vânzătorului: - Sunt jucăriile mele! Vânzătorul, care tocmai îi întinsese unui
băieţel subţirel şi negricios un iepure de cauciuc, se întoarse către el: - la stai
puţin! Cum vine asta? Dacă sunt ale tale,ce cautau în faţa magazinului cu
noaptea în cap? Baieţelul cu iepurele se uita într-o parte la Petrişor şi spuse
repede: - Poate au fugit de la el! lar o fetiţă mititică, cu ochi neastâmpăraţi,
adăugă şi ea, pe un glas plângăreţ: - Nu vedeţi ce rupte sunt, săracele? - Asta e!
Se poartă urât cu ele! Se vede cât de colo! vorbi un alt băieţel, rotofei, cu breton,
care de abia îşi desprinsese ochii de la maşinuţele şi avioanele cu cheie. Petrişor
îşi lăsă capul în jos şi se înroşi peste urechi. - Ce spui? îI întrebă vânzătorul.
Cum să ţi le dau înapoi? Uită-te şi tu cum arată! Petrişor tăcea mereu, cu ochii
în pământ. Nici ceilalţti copii nu mai spuseră nimic, privindu-I cu supărare.
Vânzătorul îşi plimbă ochii de la el la jucării şi iarăşi la Petrişor, mângâindu-şi
bărbia, pe gânduri: - Eu zic c-ar trebui să le dăruiesc unui alt copil, care să ştie
cum să se poarte cu ele! - Nu, nu! se împotrivi atunci Petrişor, cu lacrimi
şiroindu-i pe obraji. Nu le daţi altui copil! De acum înainte am să am grijă de
ele! Numai să vedeţi! - Ei, copii, ce spuneţi? Ce facem cu jucăriile lui Petrişor?
întrebă vânzătorul. Baieţelul subţirel şi negricios spuse încet, trăgând uşor de-o
ureche iepurele de cauciuc: Dacă are să se poarte frumos cu ele de acum
înainte... - Şi nu le mai rupe... adăugă, mai încet încă, fetiţa de lângă el.
Vânzătorul din spatele tejghelei hotărî: - Dacă spuneţi voi... şi dacă lui Petriţor îi
pare rău de felul în care s-a purtat până acum cu jucăriile lui... să i le dăm
înapoi. Dar numai pentru o vreme! Să vedem cum se va purta! Dacă se ţine de
vorbă şi are grijă de ele, i le lăsăm, iar de nu, i le luăm pentru totdeauna şi le
dăm altui copil, care să le merite! - Aşa, aşa... incuviinţară copiii. lar Petrişor îşi
70
strânse jucăriile la piept şi plecă cu ele fără să se mai uite înapoi. Din ziua aceea
am auzit că se poartă tare frumos cu orice jucărie. Şi nici uneia nu i-a mai
trecut prin minte să plece de la Petrişor!

Fișe:

71
72
 Proiectul tematic ,, În lumea cărților”

*Exercițiu matematic:

 Sortăm cărţile groase – subţiri, mari – mici, teancuri cu multe cărţi, puţine,
rafturi cu multe cărţi, puţine cărţi.

 Sortăm cărţile groase – subţiri, mari – mici, teancuri cu multe cărţi, puţine,
rafturi cu multe cărţi, puţine cărţi
*Conversație în baza Motto-ului: “ Cartea mă învaţă cum sa trec prin viaţă!

*Joc pentru limbaj:

Se va purta o conversaţie despre regulile de folosire a cărţilor , despre păstrarea lor. Un
copil va alege o carte din rafturile bibliotecii grupei şi va spune tot ce ştie despre ea.
Copilul numit de educatoare va alege o carte din raft şi va spune tot ce ştie despre ea. Se
va acorda sprijinul în alcătuirea propoziţiilor cu titlul cărţii şi personajele principale , la
despărţirea cuvintelor în silabe , stabilirea numărului de silabe care formează cuvântul
respectiv.
Ex: - Ce carte ai ales? (Povestea ,,Capra cu trei iezi’’)
- Cum este carrea? (Frumoasă , îngrijită , cu imagini colorate , cu text scris, .....)
- Desparte în silabe cuvântul ....... (capră , ied , lup)
- Acum să formăm propoziţii cu aceste cuvinte!

*Poezia:CARTEA
de Virgil Carianopol
Cartea e ca mama noastra
Ea ne-nvata ce e bine,
Tot ce trebuie sa facem
Si sa stie orisicine.
Ea da sfaturi, tuturor,
Inteleapta, ajutor.
Pentru toti ce vor sa-i ceara
Da lumina, tuturor…
Are-ntelepciunea veche.
E faclie-n univers.

73
Ea va lumineaza drumul
Pentru ca aveti de mers !
*Poezie:
O carte
de Constantin Dragomir
O carte aleasă e ca o casă,
Cu multe neamuri, păsări pe ramuri.
O carte este ca o poveste,
Cine o știe, o povestește.
O carte rară e o comoară,
Cine-o găsește se-mbogățește.
Cine-o ascultă, acela crește,
Cine-o citește, cine-o păzește

Se-nnemurește cu Omenia, cu Veșnicia.

*Ghicitoare
„Are foi si nu e pom,
Iti vorbeste, si nu-i om.
Da exemple, sfaturi multe,
Celor ce vor s-o asculte”.
Ghici cine-i ?
(cartea)

*Informație:
Hartia este alcatuita din Celuloza, lemn,ulei rasinos,maculatura pasta
mecanica,substante chimice.
Cartea se foloseste inGradinite, scoli,firme
economice,spitale,tipografii,muzee,comert,turism,restaurant,mass media,
Birouri.
Citate despre carti
Nu poţi deschide o carte şi să nu înveţi ceva. Confucius
Cărţile nu înseamnă hârtia din care sunt ele făcute, ci comoarade înţelepciune
dintre coperţi. Eugen Anta
Cărţile ne sunt prieteni statornici. Ne sunt sfetnici şi nu ne contrazic
(Mihail Sadoveanu)
74
„Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.
Încet gândită, gingaş cumpănită,
Eşti ca o floare – anume înflorită,
Mâinilor mele care te-au deschis.”
(Tudor Arghezi)

Fișe:

75
 Proiectul tematic ,, POVEŞTI LA GURA SOBEI”
Salutul :
Educatoarea îi va saluta cu o baghetă magică pe copii:
Buna dimineaţa, dragi copii,
În cerc să ne adunăm
Într-o aventură vom porni
Personaje dragi interpretăm,
Cu toţii să ne prezentăm!
Bagheta fermecată nu va lipsi,
În timpul salutului ne va însoţi.”

*Conversație despre basme în baza imaginilor:

„ Au fost odată ca niciodată
În lumea de poveste,
Și buni și răi, cum ne-a fost dat-
Aflați și spuneți cine este?”

*Metoda interactivă piramida completând câte un nivel cu imaginile jetoanelor.

1.Așezați la baza piramidei toate imaginile a căror denumire sunt cuvinte cu trei silabe
2.Așezați pe următorul rând imaginile a căror denumire sunt cuvinte formate din două silabe.
3.Așezați pe cel de-al treilea rând imaginile a căror denumire sunt cuvinte formate dintr-o
silabă.
*Metoda interactivă piramida completând câte un nivel cu imaginile jetoanelor.
1.Un personaj din povestea,, Albă ca zăpada şi cei şapte pitici”
2.Două personaje din povestea ,,Ursul păcălit de vulpe”
3. Trei personaje din povestea Capra cu trei iezi
4. Patru personaje din povestea Scufiţa roşie

*Joc didactic: să recunoască povestea. Cui îi aparţine replica?Din ce poveste face parte?
„Pe mama capră o ascult
Uşa eu nu o deschid;
Ghiciţi, oare, cine sunt?” (iedul cel mic)

„În căsuţa lor micuţă,

Repede face curat,
Farfurii, ceşcuţe, oale
Stau acum frumos pe raft.”(Albă ca Zăpada)

76
„Eu de muncă nu mă sperii,
Curăţ , perii şi gătesc,
Doar mămuca mea şi sora,
Tot mereu mă necăjesc.” (Fata moşului)
„Vai conduru-i tare mic:
Dar de strâns,de fel n-o strânge,
Şi-năuntru nu e sânge
Că n-a curs măcar un pic!..
Ea-i mireasa – adevărată,
Mult dorită şi visată!...”(Cenuşăreasa)

Murdarul asta de căţel,

Ori să-mi rup ia cea nouă,
Cocoţându-mă în păr?” ( Fata babei)

„Bărboşi, mici, dar şi cărunţi

Cei şapte se întorceau din munţi!” (Piticii)
„Pe fata vitregă nu o iubea,
Şi mereu îşi întreba oglinda despre frumuseţea sa!”
( mama vitregă a Albei ca Zăpada)

„Sunt lacom şi mâncăcios,

În poveşti sunt furios.
Vânătorul şi cu capra
De mine-au scăpat….şi gata!...” (Lupul)

“ Mor, mor, mor, ce rău mă doare-acum

Mor, mor, mor, pe vulpe mă răzbun!
Mor, mor, mor, nimic n-am pescuit
Mor, mor, mor, de vulpe-s păcălit.”

“Recunosc, l-am păcălit,

Dar la peşte a poftit
Eu n-o să ma lecuiesc
Îmi place să păcălesc.”

“Eu sunt vesela fetiţă

Ce am roşie scufiţă
La bunica am plecat
Cu coşuleţul încărcat.”
77
“Cred că mă cunoaşteţi bine
Eu sunt mare şi vestit
Şi pe iezi şi pe Scufiţă
Pe ei toţi i-am înghiţit.”

“Pe mama capră eu o ascult

Uşa eu nu o deschid
Ghiciţi oare cine sunt?”

„ Ştiţi că am avut o coadă

Era mare si stufoasă
Veneau toti ca să o vadă
De...că lumea-i curioasă
Şi o mai aveam şi acum
Dacă nu mă lăcomeam
Să pornesc noaptea la drum”

*Exercițiu
Voi prezenta copiilor o planșă pe care sunt reprezentate imaginile a patru activități diferite.
Aceștia vor identifica imaginea și vor formula propoziții adecvate imaginii.

*Graficul T
Se solicită copiilor să ia imaginea reprezentativă poveștii și să aleagă din mai multe personaje
puse la dispoziție pe cele care corespund poveștii. Apoi se cere identificarea personajelor
pozitive şi negative, şi însuşirile acestora.

*Metoda cubului
Primesc câte un cub, pe fiecare față a cubului se regăsesc litere cunoscute de ei. Ei vor trebui
să identifice litera și să spună un cuvânt care să înceapă cu sunetul respectiv.
Ex. Litera B – cuvinte – blană, bancă, buturugă.

*Joc distractiv:
Participarea copiilor la Carnavalul poveștilor care se ține la Palatul Poveștilor, unde vor
interpreta diferite personaje, costumați ca din poveste, pe fundal muzical!

*Exercițiu didactic prin metoda Graficul T

Cu ajutorul baghetei şi a cuvintelor magice:”Bagheta la drum porneşte şi la….se opreşte!”,
copiii vor fi solicitaţisă stabilească corectitudinea sau incorectitudinea unor enunţuri
referitoare la anumite situaţii, întâmplări din poveştile cunoscute. Fiecare copil primeşte o
78
faţă veselă şi una tristă. Dacă enunţul este adevărat ridică -faţa veselă, dacă este fals- faţa
tristă.
 Capra din poveste avea 3 iezi ( adevărat)
 Iedul cel mare era cuminte şi ascultător(fals)
 Scufiţa roşie s-a întâlnit în padure cu turtiţa( fals)
 Vânătorul a salvat-o pe Albă ca zăpada şi pe Scufiţa roşie(adevărat)
 Lupul este un personaj bun(fals)
 Cenuşăreasa şi-a pierdut la bal un pantof( adevărat)
 Cei trei purceluşi au fost mâncaţi de lupul cel rău(fals)
 Albă ca zăpada era harnică şi bună( adevărat) etc

*Sfat pentru copii:

Iubiţi poveştile, copii,
Pentru că ne-aduc bucurii
Din ele multe învăţăm
Putem să ne-ndreptăm,
Frumos să ne purtăm.

*POEZII PENTRU INTREPRETARE A CARNAVALUL

PERSONAJELOR DIN POVESTI
TOTI CARNAVAL,
1. CRAI Carnaval,carnaval,vesel carnaval
Bine-ati venit dragi invitati Să vedem acum ce măşti au sosit la
La carnaval sa va distrati bal?
Copiii grupei noastre
S-au pregatit si-au invatat 3. ALBA CA ZAPADA
Costume frumoase au imbracat Eu sunt Albă ca Zăpada
Declar deschisa serbarea noastra Şi-n pădure am intrat
Deci carnavalul poate sa porneasca. Drumul pe potecuţă am aflat.
În căsuţa din pădure
2. PRINŢESA CARNAVALULUI Totdeauna ţin curat
Dintr-o lume îndepărtată vin Farfurii,ceşcuţe,oale,
Luminată de un vis senin Le aşez frumos în raft.
Ce se întâmplă aici? Fac supică,mâncărică,
Este un carnaval? Spăl oale de şapte ori,
Sunteţi frumoşi cu toţii Deşi masa este mică
La al iernii carnaval Încap şapte frăţiori.
Aş vrea să fiu a voastră
Prinţesă a balului 4. PITIC
Şi să pornim cu toţii Noi suntem sapte pitici
Distracţia carnavalului. Mesteri harnici si voinici
79
Ziua toti lucram cu spor Că-i bolnavă,sărăcuţa
Scoatem aur lucitor. Să-i duc cozonac cu mac;
Cozonacii mult îi plac!
5. PRINŢUL
La-nceput un prinţ fără speranţă 8. BUNICA
Am fost căci draga mea Hai sa uităm,Scufiţa mea,
În racla de cristal zăcea Greseala ce-ai făcut
Si totuşi, chipul ei avea atâta viaţă Căci de-acum te vei purta
Încât mi-a revenit un licăr de speranţă Cum mama ar fi vrut
Îndată fără a mă putea opri Şi voi copii să învăţaţi
De la pitici pe Albă ca Zăpada Părinţii să îi ascultaţi.
Am cerut ca să mi-o dea Nu staţi de vorbă cu străini
Cu tot cu racla în care se afla. De nu-i cunoaşteţi ca vecini
Şi dacă se va întâmpla
Să vă oprească cineva
Să-i ocoliţi şi să fugiţi
6. CENUŞĂREASA În casă,iute la părinţi
”Cenusareasa ma numesc
Sunt orfană și de mică, 9. URSUL
De când nu mai am mămică, Eu sunt ursul din poveste
Tare mult mai pătimesc: Ştiţi că am avut o coadă
În cenușă eu trăiesc! Era mare și stufoasă
Tata s-ansurat pe dată Veneau toți ca să o vadă
C-o femeie îngâmfată, De...că lumea-i curioasă
Una cu nasul pe sus. Şi-acum nu ştiu ce să fac
Mult necaz mi-a mai adus! După vulpe m-am luat.
Și cu dânsa au venit Am ramas cu-n ciot de coadă
Și s-au pus pe poruncit Şi sunt foarte supărat
Două fete cucuiete, Cine vrea ca să mă vadă
Parc-ar fi niște cumetre! Nu-s acasă,am plecat.
Dar norocul a venit
Eu pe prinț l-am întâlnit, 10. VULPEA
De cenușă am scăpat, -Vai ...ce rău e să fii vulpe
Sunt prințesă la palat!” Căci toţi mă vorbesc de rău
Spun că-s hoaţă,că-s vicleană
7. SCUFIŢA ROŞIE Ori că mint şi-mi pare rău!
Sunt o fată frumuşică N-ascultaţi la ce se spune:
Dar micuţa,mititică. Că l-am păcălit pe urs
Mama-n roşu tot mă poartă Ce...putea el să adune
Port scufiţă ziua toată. Peştele din car, de sus ?
Şi-am plecat la bunicuţa
80
11. LUPUL De vânătorul iscusit.
Cred că mă cunoaşteţi bine Nimeni nu mă mai iubeşte
Eu sunt lupul cel vestit Că sunt lacom şi hain
Şi pe iezi şi pe Scufiţă Ce vreţi?Mie nu-mi prieşte
Uneori i-am pedepsit. Dacă n-am stomacul plin.
Mi-a venit de hac cumătra
Şi amar m-a pedepsit
Pedepsit am fost acuma
12. VÂNĂTORUL
Mă cunoaşteţi, dragi copii,
Eu sunt micul vânător
Ce colind păduri de cetini
Şi beau apă din izvor
Am o puşcă minunată
Şi cu ea sa credeţi zău
Pot vâna padurea toată
Dar n-o fac, îmi pare rău
Uite, Albă-ca-Zăpada,
Cu piticii cei voioşi
Si Scufita cu bunica
Sunt prietenii mei credincioşi
Voioși spre casă am plecat
Dar va întreb acum cinstit
13. CRAIUL Așa-i că nu v-am plictisit?
Acum ca tolba s-a golit
Poveștile s-au terminat
*Povestirea poveștii Scufița roșie în baza următorul plan:
1.Plecarea Scufiţei Roşii spre casa bunicii
2.Întâlnirea Scufiţei Roşii cu lupul
3.Dialogul dintre cei doi
4.Plecarea lupului spre casa bunicii şi înghiţirea acesteia;
5.Dialogul dintre Scufiţa Roşie şi lup în casa bunicii, înghiţirea acesteia de către lup;
6.Salvarea bunicuţei şi a fetiţei de către vânător.
Explicarea cuvintelor noi se face pe parcursul povestirii.
*Conversație în baza Moralei poveștii :
- să ascultăm de părinţi, atunci când ne spun să facem anumite lucruri;
- să ne respectăm cuvântul atunci când promitem să facem un anunit lucru.
*Metoda Exploziei stelare:
Cine?
Ce? De ce?
Unde? Cum?
81
Fiecare copil care va raspunde corect va aseza imagimea potrivită la panou.
“ -Cum se numeşte povestea?”De ce?
-„Cine îi dă un coşuleţ cu mâncare Scufiţei Roşii?”
“-Unde a trimis-o mama pe Scufiţa Roşie?”
„-Ce sfat îi dă mama?”
“-Cine îi iese în cale Scufiţei Roşii?”
-„Ce face lupul după ce îi spune Scufiţei Roşii să culeagă flori?”
-„Cine îl găseşte pe lup dormind în căsuţa bunicii?”
-„De ce taie vînătorul burta lupului”?
„- Ce putem învăţa din această poveste, pentru a nu păţi şi noi ca şi Scufiţa Roşie?

*Ghicitoare:
„Au fost odat” ca niciodat”
În lumea de poveste
Şi buni şi răi, cum ne-a fost dat
Ghiciţi şi spuneţi, cine este?
(eroii din povesti)

Fișe:

82
83
 Proiectul tematic ,, TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ”
*Salutul:
,,Dimineaţa a sosit
Toţi copiii au venit,
În cerc să ne adunăm
Cu toţii să ne salutăm
A-nceput o nouă zi,
Bună –dimineaţa copii!”

*Metoda Explozia stelară

CE:
Ce obiceiuri de iarnă sunt prezentate în imagine ?
Ce colinde sunt prezentate în imagini ?
Ce este un colind ?
Ce au copiii în mână ?

84
Ce simbolizezază Steaua ?
Ce simbolizează Sorcova ?
Ce fac gospodarii din imagine ?
Ce urări fac copii în colindul lor ?
CINE:
Cine merge cu colindul ?
Cine împarte copiilor colaci şi mere ?
Cine face urări gospodarilor ?
Cine colindă gospodarilor?
CÂND:?
Când merg copiii cu colindul?
Când merg copiii cu Steaua ?
Cand sărbătorim Naşterea Mântuitorului?
Cand sarbatorim Crăciunul ?
(anotimpul)
Când mergem cu Sorcova?
UNDE
Unde sunt copiii din imagine ?
Unde merg ei ?
Unde pun ei colacii şi merele date de gospodari ?
DE CE
De ce le place copiilor anotimpul iarna ?
De ce merg cu Steaua ?
De ce merg cu Sorcova ?
De ce gospodarii îi primesc cu bucurie pe colindători ?

*Cubul
Fiecare faţă a cubului va avea câte o sarcină,astfel:
1) Descrie obiceiul de a merge cu Steaua ( povestiţi pe baza imaginii) !!
2) Asociază fiecarui colind obiectul de colindat potrivit!
3) Analizează comportamentul copiilor care merg cu colindul !
4) Aplică pentru obiceiurile de iarnă algoritmul ,,Cvintetul,,!
,,Obiceiuri
Frumoase,bogate
Umblând,cântând, dansând,
Bucurie,speranţă,dragoste
Varietate .,,
6) Argumentează :” Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurie !,,

*Diagrama Wenn

85
Compară obiceiul de a merge cu Steaua cu cel de a merge cu Sorcova( adică să spuneţi
asemănările şi deosebirile dintre cele două obiceiuri )

* Formarea reprezentărilor matematice printr-un Surpriza a scrisorii trimise de Mos

Craciun.
Dragi copii din grădiniță,
Îmi exprim azi o dorință:
Spiridușii s-au încurcat
Când mai aveau de numărat
Pătrate, triunghiuri, cercuri și dreptunghiuri.
Voi, dacă vreți să m-ajutati,
Figuri geometrice să denumiți, grupați și numărați.
Cine știe foarte bine
Va primi drept mulțumire
Pomul de Crăciun să-l asamblăm cu:
Beculețe,globulețe și beteală
Noi să-l ornăm,
Iar în seara de Moș Ajun
Multe daruri eu o sa vă pun!
- sa numere,sa denumeasca,sa grupeze si sa clasifice figurile geometrice.
- Ce figura geometrică vedeti pe tablă? -Luati din trusa voastra aceeasi figura geometrica
denumind-o
- Educatoarea va extrage o forma geometrica din cutie ,iar copii trebuie sa i-a de pe masuta o
forma mai mica sau mai mare decât ceea luata de doamna educatoare.
- Alegeti din trusa o figura geometrica mai mica decat figura extrasa de educatoare.
- Extragerea de pe masuta o piesa de aceeasi culoare , dar forma diferita.
- Alcătuiți multimea patratelor rosii.
-Se va extrage o forma geometrica din cutie ,iar copiii trebuie sa o descrie: forma , culoare,
marime si grosime.

Tranziţie:
De pe loc ne ridicăm
Trăistuţele le luăm
În semicerc ne aşezăm
O colindă să cântăm.

*Jocul didactic „Săculeţul fermecat”.

Moş Crăciun ne-a trimis un săculeţ.Preşcolarii vor descoperi ce se află în acest săculeţ.
Se prezintă copiilor jocul :
Sarcina didactică:
86
a) -să denumească şi să descrie obiceiurile şi tradiţiile reprezentate pe jetoane;
b) - să precizeze obiceiul sau tradiţia prezentată în versuri;
c) –să selecteze obiectele specifice fiecărui obicei,interpretând rolul de colindător.
Elemente de joc: pălăria iernii, aplauze, mânuirea materialului.
Regulile jocului: răspunde copilul pe capul căruia educatoarea va așeza pălăria iernii.
Intuirea materialului: copiii observă materialele puse la dispoziție.
Explicarea jocului: copilul căruia educatoarea îi va aşeza pe cap pălăria iernii extrage un
jeton
din săculeţ, denumeşte şi descrie obiceiul reprezentat pe jeton.
Se va executa jocul demonstrativ, jocul de probă şi jocul propriu-zis.

* Joc de mişcare:,,Colindătorii la trăistuţe”

Prezentarea jocului şi a regulilor acestuia : în ritmul muzicii, copiii vor dansa, iar când
muzica se va opri ei vor ocupa un scaunel.Copilul rămas fără scăunel va ieşi din joc şi va
dansa în mijlocul cercului până la terminarea jocului.

*Exerciții matematice:
 „Lipește pe primul om de zăpadă tot atâția nasturi cât indică cifra de pe pălărie”
 „Lipește pe primul brad tot atâtea globuri cât indică cifra de pe stea”
 „Lipește pe omul de zăpadă care are cifra 3 pe pălărie cu un nasture mai puțin
decât are primul om de zăpadă.”
 „Lipește pe bradul care are cifra 3 pe stea cu un glob mai puțin decât are primul
brad.”
 „Lipește pe omul de zăpadă care are cifra 5 pe pălărie cu un nasture mai mult
decât are primul om de zăpadă.”
 „Lipește pe bradul care are cifra 5 pe stea cu un glob mai mult decât are primul
brad.”
 „Lipește pe omul de zăpadă care are cifra 2 pe pălărie tot atâția nasturi câți are
omul de zăpadă cu cifra 3 pe pălărie.”
 „Lipește pe bradul care are cifra 2 pe stea tot atâtea globuri câte are bradul cu
cifra 3 pe stea.”
 „Formează scara numerică în ordine crescătoare a oamenilor de zăpadă”
 Formează scara numerică în ordine descrescătoare a brazilor”

Fișe:

87
 Proiectului tematic ,,Păsări domestice”
Salutul:
„Dimineața a sosit
La grădiniță am venit.
În semicerc ne adunăm
Pe covor ne așezăm,
Cu toții să ne salutăm:
-Bună dimineața, dragi puișori,
Mă bucur că ați venit la noi.
A-nceput o nouă zi,
Bună dimineața, copii!”

88
*Metoda interactivă Explozia stelară:
Explozia stelarǎ ,, Punguţa cu doi bani”

Ce?
Ce a găsit cocoşul?
Ce l-a sfătuit baba pe moşneag?
Ce era în punguţă?

CÂND?
DE CE?
De ce a batut-o baba pe gaina? Cand l-a alungat mosul
pe cocos? PUNGUŢA
CU DOI Cand s-a intors gaina la
baba?
De ce a aruncat vizitiul cocoşul BANI
în fânâna?
De ce cocoşul era purtat peste tot de moşneag?

CINE? UNDE?
Cine a bătut cocoşul?
Cine a luat punguţa cocoşului?
Cine era in trasura? Unde a fost aruncat cocoşul?
Unde a turnat cocoşul
galbenii?

*Poezie
PUISORUL CAFENIU
A iesit din nou la soare Sta gaina la-ndoiala numai cel de la sfarsit
Cel din urma puisor ca din sapte puisori a iesit cam ponosit
Se ridica in picioare bulgarasi ca de beteala si se-ntreaba speriata
Si-o porneste binisor sase-s galbeni galbiori nu cumva-i de ciocolata?
TIP, TIP, TIP, TIP, TIP ... tip, tip, tip..... TIP, TIP, TIP.....
*Artă:
Copiii vor avea imprimat pe coli albe cocosul din povestea pe care am invatat-o astazi si pe
care au trebuit sa-l picteze utilizant tehnica dactilo-picturii in culorile naturale. Pentru

89
inceput se impart acuarele, coli, apa, demonstrez eu modul de lucru, numind culorile
folosite, se fac exercitii pentru incalzirea muschilor mainii, si in final copiii trec la
realizarea lucrarii. Modelul realizat de mine va fi afisat la loc vizibil.

*Matematică:
Formarea șirurilor de pasari domestice dupa criteriul marimii prin ordonearea a trei
marimi : mare, mijlociu si mic si in ordinea inversa a marimii. De asemenea apoi sa se
stranga multimile dupa criteriul doar al marimii: toate pasarile mari, apoi cele mici si la
final cele mijlocii.

Educația fizică:
CURSA PUISORILOR” copiii vor alerga usor pe linia trasata pe podea cu mingile in
maini..

Tranziții:
Bat din palme, clap,clap,clap
Din picioare trap,trap,trap
Ca puișori ne-nvârtim, ne răsucim
Și la centre noi sosim!

*Ciorchinele în baza ghicitorilor

Te-asurzeste
Cand graieste,
Spune –ntruna ga, ga, ga,
Parca numai s-ar certa.
Gasca

Are o creasta roscata,

Canta ″cucurigu ″ - ndata
Se plimba printre gaini,
Il auzi si din vecini.
Cocosul
Are pinten la picior
Si e ceas desteptator.
Cocosul

Cine pe orice vreme,

Cu voce semeata,
Vrednic va da veste
Ca e dimineta ?
Cocosul

Vaporas cu gat si coada,

Fuge iute prin ograda.
Rata

Cand o cauti e pe lac

90
Toata ziua mac, mac, mac,
Si te scoala dimineata
Cu mac-mac-ul. Cine-i?
Rata

Ghemulet, ghemut,
Puf de aur, puf de soare,
Ghici copile, cine-i oare ?
Puisorul

Colo-n mingea lunguiata

Zdravan bate-n fortareata
Zidul alb sa il darame…
Gata ! Fuge dupa rame.
Puisorul de gaina

Din casuta cand nu-ncape

Da cu ciocul ca sa crape,
Zidul cel din coaja fina,
Ca sa iasa la lumina.
Puiul

Cu margele ca de jar,
Se infoaie arcuit.
Cantul lui ?Un carait.
Dar se crede plin de har.
Curcanul

Si roseste si pufneste
Prin ograda se mandreste
C-are coada evantai,
Si margele cum tu n-ai.
Curcanul

Am si mot am si margele,
Vai, cum ma mandresc cu ele!
In pene ma umflu tot
Si sunt rosu, rosu foc !
Curcanul

Are mama o ulcea,

Cu cescute langa ea.
Cestile sunt toate vii,
Dragalase aurii.
Closca cu puii

Am o pasare rotata
Sta cu coada-nvolburata
Si te-alearga-n curtea toata.
(Curcanul)

91
Cine este pintenat?
Si ne canta de pe gard?
Cucurigu!
(Cocosul)

Margelat, infoiat,
In ograda respectat.
(Curcanul)

*Joc distractiv : „Puisori,veniti la mama!”

Se va prezenta regulile jocului:Copiii primesc ecusoane cu pui si un copil primeste ecuson cu
gaina.
Ei sunt asezati in linie,iar in fata lor,la o distanta corespunzatoare stamamaclosca,care
pazeste cuiburile(pernutele).
La comanda data de educatoare(o bataie din palme),puisorii merg la pascut dand din
aripioare si piuind. Cand mama-closca striga”Puisori,veniti la mama!”,fiecare copil se
aseaza intr-un cuib(pernuta).
Se pune un cuib mai putin pentru a ramane un pui fara cuib. Cel care ramane fara cuib
trece in fata si executa o porunca hazlie solicitata
de un copil(ex.sa imite rata,gasca,cocosul,etc.).

*Exercițiu:
Copiii trebuie s ă recunoască denumind păsările de curte, să reproducă onomatopee specifice
păsărilor de curte, să stabilească corectitudinea sau incorectitudinea unor enunţuri,
referitoare la păsările de curte, să asocieze pasărea de curte cu mediul de viaţă, să
recunoască parțile componente ale păsărilor de curte, să precizeze hrana păsărilor de curte şi
să denumească foloasele pe care le avem de la păsările de curte.
 Preşcolarii vor avea de extras un jeton din cosuleţ şi va trebui să recunoască şi să
reproducă onomatopee specifice păsărilor de curte.
 ,,Am spus bine, n-am spus bine?” Stabilirea corectitudinii sau incorectitudinii unor
enunţuri, referitoare la păsările de curte. Educatoarea enunţă patru propoziţii despre
păsările de curte, copiii stabilesc corectitudinea sau incorectitudinea enunţului formulat:
 ,,Cocoşul face ouă”
 ,,Găina are fulgi”
 ,,Curcanul mănâncă oase”
*Metoda interactivă Piramida:
Copiii vor realiza piramida despre păsări de curte. Ordinea aşezării imaginilor pentru realizarea
piramidei va fi ghicită de copii răspunzând la următoarele întrebări:
 ,,Unde trăieşte pasărea de curte?”
 ,,Din ce este alcătuită pasărea de curte?”

92
 ,,Ce foloase avem de la păsările de curte?”
 ,,Care este hrana păsărilor de curte?”

*Jocul distractiv,,Ştafeta ouălelor” :

Se împart copiii în două grupe egale, aliniate în coloană. La capătul traseului pe care vor alerga
se află o masă cu ouă. La semnal de la fiecare grupă va pleca un copil. Va parcurge distanţa în
alergare, păşind peste obstacole. Ia un ou, parcurg aceiaşi distanţă înapoi la echipa sa. Cei care
nu au trecut peste obstacol şi l-au dărâmat rămân cu oul în mână până se întoarce copilul de la
echipa adversă. Câştigă grupa care a adunat cele mai multe ouă si care a respectat regulile. Se
demonstrează şi se execută jocul de probă. Se desfăşoară jocul de două-trei ori. Elementele de
joc sunt deplasarea, întoarcerea, aplauzele şi folosirea fluierului. Se fac câteva exerciţii de
respiraţie şi relaxare.
* Jocul ,,Unde este ascuns cocoşelul?”
Copiii sunt aşezaţi pe covor cu picioarele încrucişate. Un copil va ,,miji” pentru ca un altul să
ascundă cocoşelul de jucărie. Cocoşelul va fi găsit cu ajutorul colegilor; va câştiga cel care
găseşte jucăria mai repede. Cel care şopteşte colegului va fi descalificat şi totodată eliminat din
joc.
*Jocul:,,Plimbă oul”:
Fiecare copil va plimba oul într-o lingură ţinută de coadă, parcurgând o distanţă dată. Câştigători
vor fi copiii care vor ajunge la capătul distanţei cu oul în lingură.
* Jocul „Ghici cine a vorbit”
Copilul va extrage câte o imagine de pe masă și va trebui să imite graiul păsării respective. Iar
apoi va recunoaște păsările respective. Fiecare răspuns corect trebuie lăudat.
*Jocul verbal „Prietenii-cu onomatopee” Pronunțarea sunetului R
Jocul se realizează în baza ilustraților sau jucărilor se roagă copilul să repete după educator:
Prietenii în ograda casei mele, am prieteni fel defel: o găină și-o pisică, un cocoș și un cățel.
Încurajați copilul să răspundă la întrebări:
Cum face găina cloșă când îi eii puișori? (câr-câr!)
Cum face cocoșul? (Cu-cu-rigu, cu-cu-rigu, tare bun a fost covrigul)
Cum face un pisoi alintat? (Miorlau, miorlau, frrr!)
Cum mârâie un cățel înfuriat? (Mârrrrr! Mârrr!)

*Întrebări în baza temei:

-Cum se numesc păsările care locuiesc în curtea omului? (Păsările care locuiesc în curtea omului
se numesc păsări domestice)
- Unde locuiesc păsările domestice?” („păsările domestice locuiesc în coteț.”)
- „Ce mănâncă păsările de curte?” („păsările de curte mânâncă porumb, grâu, iarbă”)
- Ce consumăm de la păsările de curte?” („de la păsări de curte consumăm ouăle și carnea”)

* Memorizarea poeziei:
Doi boboci
93
de Elena Farago
Doi boboci, micuți de rață,
Au plecat de dimineață,
Pe o margine de lac,
Și vorbindu-și: mac, mac, mac!
Într-o tufă de răchită,
Stă o pisică pitită –
Unde-ați plecat, voinici?
Ei răspund: pe-aici, pe-aici!

*Fișe:

94
95
96
 Proiectul tematic ,,Animale domestice”
*Salutul:
“Dimineata ne-am trezit,
Cu totii ne-am intalnit,
Incepem o noua zi
Buna dimineata copii!’’

*Ghicitori

*Cine sta doar in ograda

Si oase-i place sa roada ,
Latra toata ziulica
Si se cearta cu pisica ? ( Catelul )

*Butoias cu patru bete

Ce mai carne de ospete !
De nas poarta un inel
Si drept coada un carcel ( Porcul )

*Ea este buna la toate ,

Ne da carne, ne da lapte,
Iar vitei mititei
Se numesc copiii ei . (Vaca )

*Coama-si flutura in vant

Cand alearga ca un gand …
Catre casa galopeaza
Si din cand in cand necheaza. (Calul )

*Metoda Diagrama Venn “Ce stii despre animale ?”

Se pregateste o coala mare de hartie , pe care sunt desenate 2 cercuri ce se intersecteaza si
materialul didactic corespunzator , format din jetoane cu imagini / simboluri ,fise cu cuvinte
ce denumesc caracteristicile a doua animale. Se aleg doua animale (cainele si vaca ).
Se comunica sarcina de lucru .Intre caine si vaca exista asemanari si deosebiri . In cercul
rosu desenati, scrietisau afisati imagini/cuvinte/simboluri ce reprezinta aspecte specifice
cainelui ( cusca , os, gheare,mic,usor,carnivore,ham-ham,cainisor,pazeste casa ) ,iar in cercul
verde – aspecte specifice vacii (fin,iarba , lapte ,carne , coarne,copite,mare grea,vital, muu-
muu, erbivor,grajd ). In spatial galben ,care intersecteaza cele 2 cercuri ,scrieti sau plasati
imagini cu asemanarile dintre aceste animale ( au patru picioare/membre , nasc pui vii , sunt
97
acoperite cu par , traiesc pe langa casa omului …) Educatoarea adreseaza intrebari :Care
sunt caracteristicile cainelui ?Care sunt caracteristicile vacii? Exista asemanari intre aceste
animale ? Care sunt acestea? Etc.

*Metoda Piramida:
- La baza piramidei asezati pasarile care fac oua (gaina ,rata,gasca,curca)
-Pe treapta a doua asezati animalele care ne ofera lapte (vaca,oaie,capra)
-Pe treapta a treia asezati animalele mult iubite de copii (catelul si pisica )
-In varful piramidei asezati , o rozatoare care toata ziua sare (iepurasul ).

* jocului:”Carnavalul animalelor”
Sarcina copiilor va fi să-si aleaga cate o masca de pisicuta sau catelus, potrivindu-se cu
ecusonul agatat in gat la intalnirea de dimineata. In urmatoarea etapa se va porni
cantecul ,,Graiul animalelor” pe melodia caruia vom dansa si ne vom distra.

* Jocul de atenție „Caută rața” constă în ascunderea unui pluș „rață”.

Un copil, care își acoperă ochii cât rața este ascunsă undeva în clasă, vine și caută rățușca.
Ceilalți copii îi oferă indicii, spunând „cald” când copilul e aproape de locul unde este
ascunsă rața, sau „rece” când copilul e departe de locul respectiv.
*Jocul distractiv „Rațele și vânătorii” constă în aruncarea cu mingea de către copiii
vânători (2, la număr) în copiii rață. Se fac pase, de la un vânător la altul.
Dacă copilul rață este atins de minge, acesta devine vânător.
Jocul se încheie atunci când toți copiii devin vânători.
*Joc: fiecare pui are mamalui
Se va face prin jocul senzorial în care copiii (cu ochii închişi) aleg o jucărie mama sau pui o
denumesc şi caută perechea cu care seamană. Se poartă o discuţie despre cum au grijă
mămicile de tot felul de puii lor.

Fișe:

98
99
100
101
102
 Proiectul tematic ,, Animale subacvatice”
*Salutul:
Dimineaţa a sosit
Hai cu toţi la pescuit!
Undiţele, le luăm.
Şi la drum plecăm.
Ah, ce bine, e răcoare!
Să culegem şi o floare.
Floarea când o mirosim,
Parfumul ei îl simţim.
Uite şi o vrăbiuţă!
Zboară iute, pe crenguţă
Hai s-o prindem repejor
Of, dar a plecat în zbor.
Hai mai bine ne grăbim,
Apa să o curăţăm!

*Ghicitoare:
,,Vrei să-ţi spun o ghicitoare?
Trăieşte-n lacuri şi-n mare
Şi îi place mult să-noate
Printre scoici şi printre alge.
E săracul mut şi-ndată
Când e prins şi scos din apă
Nu mai poate înota
Nu mai poate respira!
Şi acum că te-ai gândit,
Spune-mi dacă ai ghicit!”
(Peştele)
* Pălăriile gânditoare: :,,Peştişorul de aur”-după A.S.Cehov
1.Pălăria albă(Informează)
•Care sunt personajele povestirii?
•Ce viaţă duceau cei doi bătrâni?
•Ce i-a cerut peştişorul pescarului?
•Care au fost dorinţele babei?
2.Pălăria roşie(Spune ce simţi)
•De ce crezi că pescarul i-a dat drumul peştişorului?
•Ce crezi că ar fi făcut baba dacă era în locul pescarului?
•Ce ai fi făcut tu în locul pescarului?
103
 3.Pălăria neagră(Aspecte negative)
•Cu ce crezi că a greşit soţia pescarului?
•De ce crezi că a ascultat-o pescarul?
•De ce crezi că a îndeplinit peştişorul dorinţa pescarului?
4.Pălăria galbenă(Aspecte pozitive)
•Cum s-a comportat pescarul cu peştişorul?
•Cum s-a purtat peştişorul cu cei doi bătrâni?
•Ce dorinţe ai fi avut tu dacă erai în locul soţiei pescarului?
5.Pălăria verde(Idei noi)
•Ce s-ar fi întâmplat dacă peştişorul era un peştişor obişnuit?
•Cum s-ar fi terminat povestea dacă pescarul nu mai mergea supărat la peştişor?
•Pescarul ar fi ajuns împărat.Cum crezi că s-ar fi terminat povestea?
6.Pălăria albastră(Clarifică!)
•Cum era soţia pescarului?Cu cine se aseamănă?
•Ce fel de om era pescarul?Ai urma exemplul lui?
•Ce învăţăm din această poveste?

*Joc de mișcare ,,Peștișorii din acvariu”.

Copiii formează un rând. Educatoarea le va explica faptul că sala de clasă este un acvariu, iar ei
sunt peștiorii. Copiii vor trebui să stea în liniște, asemeni unor peștișori, și să înoate educatoarea
precizând viteza (încet, un pic mai repede, și mai repede, și cât de repede se poate). Copiii sunt
atentionați că în timp ce înoată nu au voie să râdă, să vorbească.

*Exerciții matematice:
.,,Cu tăticul meu iubit
Am plecat la pescuit.
Tata 7 peşti a prins,
Căci au tras la fir întins,
Iar eu unul, mititel
Şi gândesc acum niţel:
Dacă bine-am să socot,
Peştii prinşi de noi sunt......(8)’’

,,Două raţe crăcănate

Lângă ele alte şapte.
Câte raţe sunt de toate?’’(9)

,,Opt broscuţe stau la sfat

Că vor să intre în lac:
Două nu vor, că-s fricoase
Şi-au intrat în apă ......(6)

*Educație pentru limbaj și comunicare:

• Alcătuirea unei propoziţiii cu cuvântul ,,crap’’
• Stabilirea locului cuvântului în propoziţie.
104
• Despărţirea cuvântului în silabe
• Identificare sunetelor cunoscute(,,c’’, ,,r’’, ,,a’’) şi a celui nou(,,p’’)
• Pronunţarea sunetului nou
• Exemplificare unor cuvinte care conţin sunetul ,,p’’în poziţii diferite
12.Anunţarea temei lecţiei:Sunetul şi litera,,p’’
• Prezentarea literei de tipar.Analiza acesteia
(o linie verticală şi un oval în partea de sus)
*Formarea cuvintelor la alfabetere: ,,plută’’, ,,papură’’, ,,pelican’’
*Citirea coloanelor de cuvinte în şoaptă şi cu voce tare

*Formarea reprezentărilor elementare matematice:

Rezolvarea unei probleme simple:
Pe un lac erau 4 raţe albe. Mai vin 5 raţe negre.
Câte raţe sunt, în total, pe lac?
*Metoda problematizări:
Ce trebuie să facă oamenii pentru a păstra apele curate ?

*Tranziție:
Căluţul de mare-i încântat Hai copii să-l ajutăm ,
Că ne-a anunţat , Bărci şi beţe să-mbinăm ,
De prietenul delfin prins în plasă Peşti să decupăm
Şi de caracatiţa curioasă . Şi borcanul să-l decorăm !
*Jocul distractiv „ Pământ şi apă ”
- mobilierul va fi rearanjat pentru crearea spatiului ;
- ne vom imagina că parchetul este nisipul mării ;
- copiii se aliniază pe parchet în faţa mării (decorul de la ADE ) ;
- la comanda ,,apă’’copiii sar toţi în apă ;
- la comanda ,,pământ ’’copiii sar toţi pe parchet ;
- cine nu e atent şi nu sare sau sare prea târziu, iese din joc ;
- jocul continuă până când va rămâne un singur copil -câştigătorul.

*Joc cu mimică:
Eu cunosc o Mare albastră, uite aşa! (copiii aproximează distanţe mari prin desprinderea
mare a braţelor)
Cu mii de peştisori în ea, uite aşa!
Apa mării bulbucea, uite aşa! (se ondulează braţele imitând valurile)
Şi curată ea era, uite aşa
Şi peştisorii înotau, uite aşa! (se lipesc palmele în dreptul pieptului şi se mişcă unduitor,
alternativ stânga / dreapta până deasupra capului)
Şi frumus se învârteau, uite aşa!

105
Şi când se mai plictiseau, uite aşa! (se lasă braţele în jos imitând plictiseala)
Un prieten îşi alegeau, uite aşa! (se alege un alt copil folosind mişcarea ondulată a degetului
arătător de la mâna dreaptă)
Apoi dansează amândoi, uite aşa! (ţinându-se de mâini, copiii imită dansul)
Şi bat din coadă câte doi, uite aşa! (se duc braţele în faţă, se poziţionează palmele un peste
alta, se execută bătăi din palme cu braţele întinse)
Şi pentru că ei oboseau, uite aşa! Frumos pe perne se aşezau, uite asa!

Întrebări la temă:
-Ştiţi vreun animal care şi-a pierdut coada,aşteptând să prindă cât mai mulţi?(Ursul.)
-Cu ce credeţi că se hrănesc peştii? (Plante,insecte,viermişori,alţi peşti etc)
- Cum se poate consuma peștele?(Prăjit,fript,la ciorbă, congelat, conservat.)
-ce animale acvatice cunoașteți?
-Cu ce este acoperit peștele?
-cu ajutorul la ce înoat peștii?

*Pauză dinamică cu mânuțele:

Uite un peşte mititel
Să-notăm şi noi ca el
Peştişorul e auriu
Este vesel şi zglobiu
E lucios, e alunecos
Fuge-ntruna, că-i fricos
Uite-l aici, apoi dispare
Fiindcă este iute tare.

*Memorizarea poeziei PESTISORUL SUPARAT

Vai de mine, nu mi-e bine
S-a uscat pielea pe mine.
Nu pot sa respir deloc
Cred ca o sa ma sufoc!
Plangea micul pestisor
Ce avea demult un dor
Sa iasa din marea albastra
Cerul senin sa priveasca.
-Sar in apa… imediat
Murmura foarte speriat.
Apa este casa mea
Ce bine ma simt in ea!

106
Fișe:

107
108
“Ca un fulger prin copac
Printre crengi s-a strecurat;
Căutând mereu alune,
Fiindcă-i plac, că-s tare bune!”

„Sprintenă şi delicată
De cerb este protejată
În pădurea întunecată.”

“Mititelul plin de ace,

Vine pe cărare-ncoace.
Şi la mine de îl chem
Iute el se face ghem.”

“Urechi lungi, picioare lungi,

Nici cu puşca nu-l ajungi.
E fricos nevoie mare
Şi de-o frunză el tresare.”

Blana roscata, frumoasa,

Coada lunga si stufoasa,
Vine noaptea prin gradini,
Fura rate si gaini.

*Memorizarea poeziei:Vulpea
Cu coada stufoasa
Cu bot ascutit
La cotetul nostru
des a nimerit
Gaini, pui si rate
Ia tot ce gaseste
Hoata asta stiti?
Vulpe se numeste

*Întrebări în baza poveștii coliba Iepurașului:

Cum se numește povestea?
Ce fel de case aveau cele două animale?
Ce îl roagă vulpea pe iepuraș?
Cu cine se întâlnește iepurașul prima dată?
Cine încearcă să îl ajute pe iepuraș?
Cine a reusit să alunge vulpea din casă?

109
*Artă Ursulețul:
Explicandu-se si demonstrandu-se fiecare etapa in parte:
decuparea elementelor dupa contur-partile componente ale ursuletului;
-se explică şi se demonstrează modul de decupare a elementelor(decuparea se face cu baza
foarfecii, nu cu vârful; pe parcursul decupării, se roteşte uşor hârtia, pentru a realiza o formă
fără franjurări; se urmăreşte cu atenţie conturul trasat.
asamblarea elementelor decupate ;
-după decuparea elementelor, copii sunt solicitaţi să aşeze pe suport(cartonul colorat)
elementele, găsind modul în care doresc să arate la final colajul.
Se va lua în calcul asamblarea elementelor într-un mod logic şi avându-se în vedere criterii
estetice, fără suprapunerea excesivă a formelor.
 lipirea lor pe suportul de hartie;
-sunt reactualizate aspectele de care se ţine cont în timpul lipirii(substanţa de lipit se aplică pe
spatele formei decupate, pe toată suprafaţa, nu pe suport; cantitatea de lipici trebuie să fie
suficientă pentru a asigura fixarea formei, dar nu prea mare, pentru a se evita cutarea hârtiei
sau ieşirea lipiciului de sub formă; este de preferat aplicarea substanţei de lipit dinspre
mijlocul formei spre exteriorul acesteia).

*Joc verbal:
Educatorul spune enunţuri, iar copiii le vor corecta pe cele false, reformulând propoziţia.
- Ursul are o coadă lungă şi stufoasă.
- Adăpostul vulpii este scorbura.
- Veveriţa mănâncă peşte.
- Ariciul are blana de culoare maro.

* Metoda interactivă “Piramida”.

Copiii vor răspunde la întrebările educatoarei alegând jetoanele potrivite şi aşezându-le la
piramidă.
- Ce animale sălbatice le întâlnim în poveşti?(urs, vulpe, lup)
- Ce animale sălbatice ronţăie?(iepure, veveriţa)
- Ce animal sălbatic are corpul acoperit cu ace?
Răspunsurile corecte sunt aplaudate.

* Joc distractiv: “Ursul şi iepuraşii”

Un copil va fi desemnat a juca rolul de urs şi i se va stabili un loc în grupă, care va reprezenta
bârlogul lui. Ceilalţi copii vor fi iepuraşii şi vor fi dispuşi la început sub formă de cerc, apoi
vor sări ca iepuraşii şi vor recita versurile:
“Hai să mergem în pădure,
Să culegem fragi şi mure
De la ursul din pădure.”
110
La comanda educatoarei: “Vine ursul! Nu mişca!”, copiii se aşază jos, la orizontală, şi nu
trebuie să se mişte. Ursul vine, priveşte cu atenţie fiecare iepuraş, iar cel care se mişcă e luat
de urs, dus în bârlog şi stă o tură de joc. Jocul se repetă de mai multe ori.

* Joc distractiv: “Cursa ursuleţilor” Copiii vor fi împărţiţi în două echipe şi vor porni pe rând,
de la o linie trasată până la un loc dinainte stabilit, executând târâre pe coate şi genunchi,
imitând astfel mersul urşilor. Echipa care termină prima este declarată câştigătoare.

Fișe:

111
 Proiectul tematic ,, „Jocuri de iarnă,,

*SALUTUL
„- Dimineaţa a sosit,
Toţi copiii au venit,
In semicerc ne-așezăm,
Cu toţii să ne salutăm:
- Buna dimineaţa, brăduți și oameni de zăpadă!
- Buna dimineata, doamna educatoare!”

*Salutul:
„Dimineața a sosit
Toți copiii au venit
A-nceput o nouă zi”
Bună dimineaţa,
Fulgi veseli de copii”

*Joc exercițiu:
Copiii sunt așezați pe scăunele în semicerc.
Regulile jocului: Fiecare copil trebuie să aleagă un jeton, să denumească imaginea și să ne
spună în ce anotimp se petrece acțiunea.
Se desfaşoară jocul până când un copil recunoaşte şi denumeşte o imagine reprezentativă
anotimpului iarna şi un alt copil recunoaşte şi denumeşte o imagine nereprezentativă
anotimpului iarna..
112
Desfășurare: După ce copiii au înţeles regulile jocului se trece la executarea jocului propriu
zis.
Prin formula: “Cu bagheta fermecată, eu te voi numi îndată!” copilul atins de bagheta vine în
faţa grupei , alege un jeton şi îl denumeşte .
Răspunsurile corecte vor fi apreciate și recompensate cu aplauze. Pe tot
parcursul jocului sunt antrenaţi toţi copiii, încurajându-le spiritul de competiţie şi interesul
pentru rezolvarea sarcinii.
Iar la sfârșit vor fi recompensați(fulgi de nea și oameni de zăpadă).

Metoda interactivă Diamantul:

“Flori de gheaţă la fereastră
Copii-s la sobă-n casă!
Derdeluşul s-a albit,
Ce anotimp a sosit?” (IARNA)
-în dreptunghiurile roșii vor așeza două jetoane reprezentând obiecte de îmbrăcăminte ale
anotimpului iarna. (mănuși, fular).
-în dreptunghiurile albastre vor așeza trei imagini reprezentând jocuri ale copiilor pe zăpadă.(om
de zăpadă, schi, sanie).
-în dreptunghiurile portocalii vor așeza două imagini reprezentând jocuri ale copiilor pe gheață
(patinaj, hochei).
-în dreptunghiul verde vor așeza răspunsul la ghicitoarea:
“Mic, uşor, purtat de vânt,
Cade, cade la pământ,
Ţine cald ca un veşmânt”
(fulgul de zăpadă)

*Pauza dinamică:
“Mişcăm degeţelele
Batem tare palmele
Pumnișorii uite-așa
Picioarele tot așa.
Mâna lebădă o fac
Care dă mereu din cap
Lebedele-n jur privesc
Mâinile eu le rotesc ”

*Ghicitoare:
“ Când nu e zăpadă,
Doarme în ogradă,
Dar când ninge-afară,
Cu copiii zboară.”
113
* Poezia
SANIUTA
Neaua peste tot s-a pus,
A venit iarna, drăguţa,
Hai, copii, pe deal în sus,
Să ne dăm cu săniuţa.
Câte unul, câte doi
Ne suim în sănioară;
Fără cai şi fără boi
Săniuţa fuge, zboară.
Toţi sunt rumeni la obraz,
Mulţi coboară şi mulţi suie,
Unii râd, fac mare haz,
Alţii s-aleg cu cucuie.

Se va recita clar, rar si expresiv poezia;

SANIUTA
Neaua peste tot s-a pus,
A venit iarna, drăguţa,
Hai, copii, pe deal în sus,
Să ne dăm cu săniuţa.
Câte unul, câte doi
Ne suim în sănioară;
Fără cai şi fără boi
Săniuţa fuge, zboară.
Toţi sunt rumeni la obraz,
Mulţi coboară şi mulţi suie,
Unii râd, fac mare haz,
Alţii s-aleg cu cucuie.

Conversație în baza poeziei:

-Despre ce este vorba in poezie?
Se explica continutul poeziei si cuvintele noi “ neaua”, “rumen”, cucuie”, haz”, precum si
expresia : “Fara cai si fara boi / Saniuta fuge, zboara”.
-Copiii sunt solicitat sa alcatuiasca propozitii in care sa foloseasca cuvintele noi.
-Se va recita inca o data poezia pentru inceperea invatarii pe unitati logice.
-Se repeta prima strofa cu 3-4 copii, apoi se va trece la urmatoarea strofa. De fiecare data,
la trecerea unei noi strofe se vor relua si celelalte pentru fixarea in memorie a unitatilor
logice in succesiunea lor fireasca.
-Se va urmari pronuntarea clara a cuvintelor, recitarea expresiva.
114
Se trece la evaluarea poeziei:
-Cum s-a numit poezia pe care am invatat-o?
-Se va recita poezia memorata sub forma de joc”Continua tu... “
-Copiii numiti vor continua poezia de unde a ramas copilul anterior.

* Metoda blazonului solicită copiilor completarea unor propoziţii cu jetoane

corespunzătoare:
,,A sosit anotimpul….”
,,Iarna ninge…”
,,Ne dăm pe derdeluş cu...........”
,,La patinoar ne dăm cu............”
,,Noi primim cadouri de la…”

*Exerciți matematice:
 Fiecare copil ia câte un jeton cu cifra 5, 6 îl aşează la tablă, după care alţi copii au ca
sarcină să sorteze 5 săniuţe şi să le aşeze în decor, iar celălanți copii să sorteze 6 oameni
de zăpadă şi să-i aşeze în decor, după care vor specifica vecinii celor două cifre şi vor
căuta jetoanele corespunzătoare, aşezându-le la locul lor, pe tabla magnetică.
 Să sorteze de pe masă 3 triunghiuri de diferite mărimi de culoare verde, iar alt copil 3
cercuri albe de diferite mărimi, apoi le vor aşeza crescător, respectând criteriul mărime, la
tablă prin suprapunere.
-Ce ai obţinut? ( un brad şi un om de zapadă)

*Întrebări la temă:
-„În ce anotimp suntem noi?”
(…iarna)
-„Ce se întâmplă iarna?”
(…ninge, este frig, apele îngheaţă)
-„Cu ce ne îmbrăcăm iarna?”
(…cu haine groase)
-„De ce ne îmbrăcăm cu haine groase?”
(…pentru că afară este frig)
-„Ce am eu aici?”
(…o căciulă, un fular şi o pereche de mânuşi)
-„Ce sunt acestea?”
(…îmbrăcăminte de iarnă)

Fișe:

115
116
117
118
 Proiectul tematic ,, „Mănânc sănătos să cresc mare și frumos”
* Salutul:
„Buna dimineata, copii sanatosi”
„In fiecare dimineata
S-avem gandul bun pe fata.
De la soare, de la plante
Avem numai sanatate.
Sanatosi noi vrem sa fim
Iubire sa daruim.
Si-atunci orisice copil
In fiecare dimineata
Are gandul bun pe fata”.

*Poezie:
”Esti copil şi bine-ar fi
Să alegi cât mai atent
Ce mănânci tu zi de zi
Ca să creşti inteligent !”

“Alimente sănătoase,
Am adus în coş aici
Toate bio şi gustoase,
Pentru mari şi mici!”

*Conversație:
“MÂNÂNC SĂNĂTOS CA SĂ CRESC FRUMOS”

*Întrebări la temă:
- Care este mâncarea voastră preferată ?
- Care sunt fructele și legumele voastre preferate ?
- Ce observați pe piramidă ?
- Copii toate aceste alimente sunt așezate în acest fel cu un scop anume, pentru a ne
arăta nouă ce mâncăruri sunt cele mai sănătoase și mai indicate să le mâncăm și
care sunt cele pe care trebuie să le evităm.

*Exercițiu:
Se realizează pe baza unei fișe “Alimente sănătoase pentru burtica mea”.
Copiii vor avea de lipit alimente sănătoase pentru o alimentație corespunzătoare

119
*Realizarea piramidei alimentare prin imagini  :
I.Pe primul loc în alimentația lor trebuie să fie cerealele integrale, pe care le găsim în
diverse produse de panificație. De asemenea, cereale pot fi consumate ca atare, la micul
dejun.
II. Un rol important în dezvoltarea armonioasă a copilului îl reprezintă fructele și
legumele. Introduse zilnic în alimentație, fructele și legumele ne oferă foarte multă energie,
atât de necesară la vârsta marilor descoperiri.
III. Pe locul 3, se află produsele lactate, dar și carnea.Laptele , sub toate formele lui ( iaurt,
sana, lapte bătut, brânză, cașcaval) conține foarte mult calciu și este sănătos. Carnea este și
ea foarte importantă în alimentația celor mici.
IV. Pe ultimul loc în alimentația noastră, se află dulciurile. Deși sunt cele mai iubite, ele nu
sunt tocmai sănătoase . Zahărul ne ia energia și ne oferă, de cele mai multe ori, dureri
dentare.

* joc didactic: salată de crudităţi!

Desfășurare :
Copii sunt aşezaţi pe scaune.
La comanda ,,Salată de ….(mere, pere, morcovi, vinete, legume, fructe, crudităţi), copii
care au jetonul corespunzător se ridică şi îşi schimbă scaunele.
Un copil rămâne în picioare pentru că intră şi educatorul în joc.
Acesta dă comanda următoare.

* situaţia-problemă:
,,Este bine să mâncăm numai ce ne place?’’
Trebuie să decidă care este poziţia personală a fiecăruia dintre ei faţă de problema
pusă în discuţie.

*Conversație  :
Conversație în baza următoarelor reguli:
I. ,,Consumă multe cereale, legume şi fructe!’’
,,Nu exagera cu dulciurile!’’
II. ,,Spală fructele şi legumele înainte de a le consuma!’’
III. ,,Bea apă şi sucuri naturale!’’
IV. ,, Păstrează curăţenia în cămara de alimente!’’

120
*Povestea pâini  :
Planul de idei:

1. Petrică şi mama sa se duc la magazin pentru a cumpăra pâine.

2. Petrică ascultă povestea fărâmiturii de pâine:
- semănatul bobului de grâu;
- recoltarea spicelor de grâu cu combina;
- drumul la moară şi măcinatul grâului;
- drumul la brutărie, frământatul aluatului, apoi dospitul şi coptul pâinilor;
- transportarea lor la chioşcul de pâine.

Se explică cuvintele necunoscute din text.

*Întrebări la text  :
-Din ce se obţine făina ? (grâu)
– Cum se obţine grâul ? (prin cultivarea şi recoltarea lui)
– Care sunt etapele de obţinerea a făinii? (măcinarea grâului, obţinerea făinii, ambalarea
făinii)
– Care sunt etapele de preparare a pâinii? (frământarea şi coacerea aluatului)
- Ce se obţine prin coacerea aluatului ? (pâinea coaptă)Cum se numeşte povestea de azi?
(„Petrică şi pâinea”)
- Cum se numeşte băiatul din poveste? ( Petrică )
- Ce a aflat el despre pâine?
- Voi ştiţi din ce este făcută pâinea? (făină,apă caldă, sare, drojdie)

Textul: PETRICA ȘI PAINEA

A fost odată un copil pe care îl chema Petrică. Într-o zi, mama lui l-a luat cu ea, la magazin să
cumpere o pâine. Când s-au întors acasă, mama a aşezat masa şi i-a dat lui Petrică să mănânce
pâine caldă cu brânză. Petrică muşcând din pâine a întrebat-o pe mama sa:
_ Mamă, pâinea creşte cumva într-un pom ca merele de este atât de gustoasă? Deodată auzi o
voce, subţire ! …
_”Vrei să afli povestea mea?”
_ Dar cine eşti tu? întrebă Petrică mirat uitându-se în toate părţile prin bucătărie.
_ Eu sunt , fărâmitura de pâine , sunt chiar aici , pe şerveţel, în faţa ta.
_ Sigur , vreau să-mi povesteşti.

121
„Eu am fost un bob mic de grâu. Ai văzut cum e grâul? Ca o mărgeluşă gălbuie şi lunguiaţă. Ei,
bine, într-o zi, ţăranii m-au scos din magazia (hambarul) în care dormeam şi mi-au spus: „De-
acum la treabă, frățioare ! Trebuie să creşti şi să ne dai pâine!” M-au pus în saci cu alţi frăţiori de
ai mei, apoi în maşină şi am plecat cu ei la câmp unde ogorul fusese arat de tractoarele cu
pluguri.. M-au dat jos din maşină, m-au răsturnat într-o maşină specială cu nişte tuburi trasă de
un tractor – semănătoarea – şi mi-au dat drumul în arătură, după care mi-au zis: „Ai grijă să nu
răceşti la iarnă! Să te acoperi bine cu zăpadă!”
După ce m-am cuibărit bine în pământul cald şi afânat, m-am grăbit să încolţesc, să prind
rădăcini. În pământ era prea întuneric. Pe urmă a venit iarna şi mi-a aşternut deasupra o plapumă
groasă de zăpadă. Primăvara, după ce zăpada s-a topit, am început din nou să cresc. M-am făcut
mare, în vârful paiului (tulpinii) mi-a crescut un spic cu multe boabe şi odată cu zilele verii am
început să capăt o culoare gălbuie. Când au venit ţăranii la câmp să vadă ogorul ce-l semănase ,
au zis despre mine şi frăţiorii mei:
_ „Iată aurul nostru…!”
_ Într-adevăr, parcă eram de aur. Am făcut spice mari şi pline. Eu credeam că spicul meu o să-şi
piardă boabele pentru că, să ştii, făcusem un spic mare de tot şi plin de boabe de grâu.
_ „Nu te necăji – mi-au spus celelalte fire de grâu – ţăranii ne vor culege la timp!”
Aşa a fost. Într-o zi au sosit oamenii cu combinele – nişte maşini agricole, ne-au strâns
boabele, ne-au pus în saci şi ne-au dus înapoi în magazie.. De acolo, am fost luat cu alţi frăţiori
de-ai mei şi duşi la moară. Acolo, drept să-ţi spun , m-am cam speriat. Morarii ne-au răsturnat
din saci sub nişte pietre mari, care ne-au zdrobit şi au ales ce era alb şi curat din noi, adică, făina.
Ei, dar să fii făină pur şi simplu nu e deloc grozav, te poate spulbera şi un vânticel. Apoi, am fost
adusă la brutăria din oraşul apropiat –Topoloveni. Aici m-au luat în primire nişte oameni
îmbrăcaţi în costume albe şi cu bonete pe cap, zicând:
_ „Ce făină minunat! Albă şi pufoasă!”Să vedeţi ce pâine bună şi gustoasă vom face din ea!”
M-au turnat într-un malaxor – un robot mare – au pus drojdie, apă, sare şi m-au
frământat. M-au lăsat apoi la dospit, după aceea m-au modelat în diferite forme şi m-au băgat
într-un cuptor fierbinte. Când am ieşit de acolo eram „pâine”, abuream şi-mi dădeam seama că
sunt grozav de gustoasă. Aşa am ajuns eu la chioşcul de pâine de unde m-ai cumpărat tu cu
mama ta.
_ Ei, ia spune, mai crezi că pâinea creşte în pom?
_ Nu mai cred asta. Acum ştiu că pâinea este făcută de mulţi oameni muncitori şi harnici:
de ţărani, de morari, de brutari. Eu iubesc aceşti oameni pentru că după câte am auzit de la tine ei
muncesc foarte mult, pentru ca noi să avem pâinea cea de toate zilele.
_ Aşa e, şi mai spune-mi, întrebă fărâmitura. A fost bună pâinea?
_ A fost grozav de bună! Mi-a plăcut foarte mult şi mulţumesc tuturor celor care au
muncit ca să facă din bobul mic de grâu pâine gustoasă pentru noi.

122
Fișe:

123
124
Chiar si in intreaga tara!”
(autobuzul)
1. „Roți, volan, caroserie,
Îl cunosc chiar dintr-o mie
Numai tata îl conduce
La plimbare când ne duce”
(Autoturism/ Mașina)
3. „Pe șine aleargă întins spre zări,
Și are roți, ferestre, uși și scări.
Un mecanic îl conduce
În vacanță el te duce!”
(Trenul)

*Poezie:
MIJLOACE DE TRANSPORT

Ştii să mergi pe bicicletă,

Dar, de te uiţi pe şosea,
Cu maşina e mai bine
Altfel te poţi deplasa.
Şi autobuzul are
Călători destui, ehei!
Iar pe tren e lume multă.
Gălăgie... câtă vrei!
Dacă vrei rapiditate,
În avion poţi urca.
Şi elicopterul zboară
Prin aer îl poţi vedea.
Pe apă de vrei plimbare,
Ia vaporul sau bărcuţa.
Dar când ninge şi-i zăpadă
Tot mai bună-i săniuţa.
125
De transport, mijloace-s multe.
Pe uscat, prin aer, pe-apă.
Cu ce vrei să mergi? Ia spune!
Şi plecăm la drum îndată.

Joc didactic: „Eu spun una ,tu spui mai multe”

Denumirea cât mai multe mijloace de transport pe care le-aţi învăţat, veţi spune
dacă e un singur mijloc de transport sau dacă sunt mai multe, veţi spune pe unde
călătoresc- ce fel de mijloace de transport sunt şi veţi alcătui propoziţii cu ajutorul
acestora.
-copilul selectat alege un jeton şi spune dacă în imagine se află un mijloc de transport sau mai
multe şi aşează jetonul pe panou;
- copilul selectat poate numi un alt copil care să spună în locul lui răspunsul corect dacă el nu-l
ştie ;
- copiii alcătuiesc propoziţii cu milocul de transport numit ;
-copiii îşi aşteaptă rândul la joc.

* Joc distractiv: Raliul

Descrierea jocului:
 Copiii sunt deja împărţiţi în trei grupe: şoferi ,piloţi,marinari. Fiecare copil trebuie să ştie din
ce grupă face parte. Se aşează scăunelele sub formă de cerc şi copiii se a şeaz ă pe ele, câte
unul din fiecare echipă alternativ. La semnalul educatoarei “Avioanele ,ma şinile şi vapoarele
la plimbare” categoriile de mijloace de transport pleac ă la plimbare, copiii trebuind s ă- şi
schimbe locul între ei. La fluierul educatoarei se porne şte raliul, to ţi copiii alearg ă imitând
mijlocul de transport pe care îl reprezintă. În acest timp, educatoarea ia un sc ăunel de la cerc.
La al doilea fluier, copiii se reaşează pe scăunele. Copilul r ămas f ăr ă sc ăunel iese din joc. Se
continuă jocul până ce rămâne un singur copil pe săunel. Câştig ătorul prime şte o recompens ă.

SEMAFORUL (pentru pietoni)

Roşu vine de la foc
Şi înseamnă „Stai pe loc!”
Verdele apare-acum,
Zice: „Poţi porni la drum!”

SEMAFORUL (pentru maşini)

Toţi copiii pot să vadă,
Semaforu-n colţ de stradă.
Trei ochi are şi-i arată
Rând pe rând, nu toţi odată.
Fiecare ochi grăieşte:
126
Ochiul roşu te opreşte,
Ochiul galben, când apare,
Spune: „Stai în aşteptare!”
Ochiul verde vrea să zică:
„Treci acuma fără frică!”

*Exerciții matematice  :
 „Să sorteze figuri geometrice din coşuleţ şi să le lipeasc ă pe fi şă,ob ţinând imaginea unui
mijloc de transport”
 Să descopere unde sunt mai multe mijloace de transport”,existând figurate şi mul ţimi
echipotente (grupe cu acelaşi număr de elemente)

Tranziţia:
”Bat din palme clap, clap, clap
Din picioare trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Și în călătorie noi pornim”

*Metoda intercativă Așa da/Așa nu

AȘA DA! AȘA NU!
Fiecare copil primește câte un plic cu imagini și au de așezat pe rând varianta corectă la
panou: ASA DA! ASA NU! (Scurte discuții )
• Strada se traversează alergând?
• Culoarea semaforului pentru pietoni este verde?
• Persoanele care se deplasează cu bicicleta se numesc bicicliști?
• Avionul este condus de șofer?
• Trenul circula pe sosea?
• Strada e loc de joaca?
• Bicicleta circula cu benzina?
• Mașina parchează in garaj?
• Trecerea de pietoni se numește si cămila?
• Cu mingea ne jucam in locuri special amenajate?
• Autoturismele pot fi conduse de copii.
• Mașina este condusa de marinar?
• Traversăm strada când semaforul arata culoarea roșie?
• Submarinul circula in aer?
• Autobuzul este un mijloc de transport terestru?
• Vagoanele trenului sunt trase de avion?

*Exerciți limbaj și comunicare:

 Desparte în silabe cuvintele ce denumesc urmatoarele mijloace de transport. Reprezintă
graficsilabele.
127
  Denumește mijloacele de transport și încercuiește doar pe cele care încep cu sunetul
“B”.
 Denumește imaginea, desparte în silabe cuvintele care denumesc mijloace de transport și
unește cu cifra corespunzatoare numarului de silabe:
 Formează prin încercuire o grupă cu tot atâtea elemente câte silabe are cuvântul mașina
și scrie cifră corespunzatoare numarului de elemente.
 Formează prin încercuire o grupă cu un element mai puțin decât numarul de silabe al
cuvântului vapor și scrie cifra corespunzatoare numarului de elemente.
 Formează o grupă cu un element mai mult decât numarul de silabe al cuvântului racheta
și scrie cifra corespunzatoare numarului de elemente.

Fișe:

128
129
 Proiectul tematic „La hotar de anotimpuri,,
*Salutul:
Zorii cand iti spala fata
Si-nspre gradinita mergi,
Zi-le buna dimineata,
Soarelui si lumii-ntregi!

*Exercițiu: ,,Aşează pe cărarea potrivită“

-pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini din cele patru anotimpuri, iar un copil va veni şi va
alege un jeton şi va spune ce reprezintă
-la întrebarea ,,Când se întâmplă“, va recunoaşte anotimpul şi va aşeza jetonul pe cărarea
acelui anotimp
a)Ce observaţi pe acest jeton?
(copii cu sania)
Când se întâmplă?(iarna)
Pe ce cărare trebuie să aşez jetonul?(pe cărarea iernii)
b)Ce reprezintă imaginea de pe jeton?(un ghiocel)
Când înfloresc ghioceii?(primăvara)
Pe ce cărare trebuie să-l aşez?(pe cărarea primăverii)

*,,Repară greşeala“
Copiii închid ochii în timp ce educatoarea strecoară elemente nepotrivite pe cărările
anotimpurilor Bătrânul An este foarte supărat că că fetele lui s-au jucat şi el nu le mai
recunoaşte. Priviţi primăvara, tot ce are pe ea îi aparţine?
Ce nu este specific anotimpului primăvara?(coşul cu frcute, fulgul de nea)
Cui îi este specific fulgul de nea? Dar coşul cu fructe?

*Pauză dinamică:
,, Ca să fiu copil voinic
Eu fac sport încă de mic,
Merg în pas alergător
130
 Săr apoi într-un picior.
Mă opresc,
Respir uşor,
Şi mă aşez pe covor.“

*Explozia stelară în baza ghicitorilor:

Zăpada s-a topit,
Ghiocelul a răsărit,
Pomul a înmugurit.
Ce anotimp a sosit?

(Primăvara)

Cine aduce iar în ţară

Mândre păsări călătoare,
Îmbracă grădina-n floare
Şi-ncălzeşte vremea afară?

(Primăvara)

Ziua se măreşte,
Zăpada se topeşte,
Grădina a-nverzit,
Ce anotimp a sosit?

(Primăvara)

Ghioceii sunt pe câmpuri,

Rândunelele în crânguri,
Copacii înmuguresc,
Pe cine vestesc?

(Primăvara)

Voinicel cu haină albă,

Iese primul din zăpadă
Şi vesteşte-n toată ţara
Că soseşte primăvara?

(Ghiocelul)

Spicele înalte şi bogate

Pe câmpii stau înălţate,
Iar la munte şi la mare

131
 Merg copiii să stea la soare.
Cred că-i uşor de ghicit
Ce anotimp a sosit?

(Vara)

De arşiţă mare
Se coace grâul sub soare,
Copiii merg la scăldat,
În ce anotimp am intrat?

(Vara)

Este cald şi veselie,

A-nceput vacanţa mare,
E plăcut să stai la soare,
Dar, ce anotimp e oare?

(Vara)
Are raze, străluceşte,
Chiar de sus ne dogoreşte?

(Soarele)
Anotimpul frunzelor uscate,
Lăzilor cu roade încărcate.
Anotimpu-n care noaptea creşte
Şi în care vremea se răceşte. (Toamna)
Frunzele pe ramuri
Au îngălbenit
Plouă, plouă-ntruna
Cine a sosit? (Toamna)
Frunza-ngălbeneşte,
Vremea se răceşte,
Vacanţa s-a sfârşit,
Cine a venit?

(Toamna)

Cine vine cu steluţe

Albe-n frunte
Dinspre munte?

(Iarna)

A venit baba din munti

Peste rauri facand punti
Si a prins spunand povesti
Flori de gheata la feresti.

(Iarna)

Totu-i îngheţat în drum,

Florile-s pe geam acum,
132
 În sobă focul trosneşte,
Spune, ce anotimp este?(Iarna)

Parc-ar fi niste petale,

Ori stelute ce danseaza
Norii le presara iarna
Si pe gene ti le asaza.(Fulgii de nea)

Cine-i meşter iscusit

Şi cu iarna a venit
Şi-n fiecare dimineaţă
Îmi pictează flori de gheaţă?(Gerul)

Tot cu vârfu-n jos

Creşte, mereu creşte,
Soare-l dă jos!
Gerul îl ocroteşte! (Ţurţurul de gheaţă)

Moale, alba si pufoasa

Pentru camp e haina groasa.

(Zapada)

*Metoda Explozia stelară „RECUNOASTETI ANOTIMPURILE”:

Fiecare copil isi alege o steluta cu o intrebare.:Ce?, Cine?, Unde?, Cand? De ce?;
 cine vine la noi in anotimpul iarna? Ce sarbatorim noi iarna?”
 „Ce floare este numita vestitorul primaverii?”etc
 Care sunt mirosurile anotimpurilor?
 Iarna: are miros de zapada, rece, fum, brad
 Primavara: iarba, flori (lacrimioare)
 Vara: fan cosit, flori, nisip fierbinte
 Toamna: frunze uscate, fructe, must

*Diagrama Venn:
Asemănări şi deosebiri între anotimpurile primavara / toamna sau vara / iarna. Prezint
copiilor plansa pe care este desenata ,,Bula dubla”. Copiii vor folosi imagini pentru a rezolva
sarcinile solicitate.

Fișe:

133
134
 Proiectul tematic ,,MAMĂ BUNĂ DRAGA MEA”
* Salutul:

„ Bună dimineaţa. Mărţişoare

Băieţi şi fete sprinteioare!

Astăzi iar ne întâlnim

Multe-avem de povestit!

Dar întâi ne salutăm,

Ziua bună să ne dăm

Ca să meargă totul bine,

Aici în grupa mijlocie!

*Joc didactic:„Adunăm cadouri!”

Reguli de joc: Copiii mergand ghemuit au sarcina de a aduna in saculet cadouri,

pe care apoi le numara. Castiga copilul care a adunat mai multe cadouri.

*Exerciții matematice:

 Să numere de la 1 la 8 mărțișoarele, floricele pentru mama?

 Să numere buchețelele descrescător de la 8 la 1!
135
 Cine vreasă numere de la 1 la 8?
 Să corecteze greșeala din mulțimea dată.
*ciorchinele ,,chipul mamei”

Fiecare copil va numi câte o însușire pentru mama: duioasă, dulce, harnică,
frumoaasă, bună la inimă, etc…

*Poezie:

Mama e doar una

de Emilia Plugaru

                        Am o singură mămică.

                        Cum pe cer una e Luna,

                        Cum e soarele doar unul

                        Tot aşa şi mama-i una.

                        E frumoasă şi e blândă,

                        E-înţeleaptă şi cuminte,

                        Şi să-i spun cât mi-e de dragă

                        Nu găsesc mereu cuvinte.

*Ghicitoare:

Parcă-i soarele în casă,

Ea ne-a legănat.

Pe noapte cu lună Ea ne-a mângâiat...

Cine este...?

136
 (mama)

*Conversație în baza poeziei:

NU EŞTI CEL MAI SĂRAC
              Nu eşti cel mai sărac din lume
                 Nu sunt săraci cu-adevărat
                  Averile sunt numai spume
                De ai o MAMĂ, eşti bogat!
              De crezi că-n lume nu-i iubire
                   Nu ai motiv, orice-ar veni,
                Nu fi mâhnit, tu ai o MAMĂ
                     Care în veci te va iubi!
                 Ţi-s ochii-ntunecaţi adesea,
               Nu vezi scăparea din impas,
                Să ştii atunci că ai o MAMĂ,
             Din toţi, doar ea ţi-a mai rămas...
                        Fii dar, copile, fericit,
                     Atâta vreme cât trăieşte
                      Tu ai un dar nepreţuit,
                O MAMĂ CARE TE IUBEŞTE!
                                                 Benone Catană
 Despre cine e această poezie?
 Cine ţi-I mai scump pe lume?
 Dintre toate fiinţele, cine te-a învăţat mai întîi a gânguri, a vorbi, a gândi?
 Ai rugat-o cândva pe mămica ta să se culce cu tine?
 Ştii tu oare când mămica ta reuşeşte să le facă pe toate?
 Cu ce o bucuri pe mămica ta

 Lucrul asupra cuvintelor necunoscute.

 Vegheat – păzit.
 Gânguresc – vorbesc

Fișe:

137
 Proiectul tematic „Vine vine, primăvara,,
*Salutul
„Dimineaţa a sosit
Toti copiii au venit,
A-nceput o noua zi ,
Buna dimineata , copii!
„În fiecare dimineata ,
S-avem gandul bun pe fata,
Catre soare sa privim ,
Iubire sa daruim !

*Exerciți limbaj:
Despărţiţi în silabe cuvintele:
1) fluture, zambila, mazăre;
2) albină, narcisă, ridiche;
Alcatuiți propoziții care să conţină cuvintele:
138
1) rândunică, iarbă;
2) barză, flori;

*Probleme ilustrate matematice:

1) ”Pe o creangă înflorită

Stau 5 păsări și discută.
Mai vine una curioasă.
Câte sunt acum? Sunt…”

2) ”3 albine mititele
Au pornit s-adune miere.
Încă una vine-n zbor
Să le sară-n ajutor.
Hai copile, spune tare,
Câte albine avem? Știi oare?”

3) ”Într-o dimineață-n zori

Dorm 5 buburuze-n flori
Una s-a trezit devreme,
Că-i mai harnică, pesemne!
Spune, câte-au mai rămas
Să mai doarmă-n flori un ceas?”

4) ”În grădina casei mele

Au ieşit 4 lalele
Încă una de-ai sădit
Câte flori au înflorit?”

5) -”In cosul Primaverii am gasit

9 jetoane ce se portivesc,
Daca pe unul eu il ratacesc,
Cate jetoane in cos mai gasesc?

9-1=8

6) ,, Si copaci vei aseza,

Trei aici unul colea...

In total sa-mi spui acum
Cati ai pus, copile bun?”

7) ,,Randunelele pe cer, in stol

Cum sa le aranjam oare?
In ordine crescatoare.”
139
8) ,,Du la cuib, dar repejor,
A 6-a randunica din stol!”

9) ,,Pune flori acu-n gradina

Cate degete-s la mana”

10) ,,Pe copac, cu fir galbui

Este scrisa cifra doi
Tot atatea flori sa pui!”

*Pauză dinamică:

,, Lovim palmele uşor,

Un- doi-trei
Lovim palmele cu spor ,
Un- doi-trei,
Eu strâng pumnii şi-i desfac,
Un- doi-trei,
Degetelor le fac pe plac,
Un- doi-trei,
La pian acum cantam,
Un- doi-trei,
Si cu spor acum lucram,
Un- doi-trei.“

Tranziţie
Pe aceeaşi linie melodică se cântă versurile:
„Noi în grupă am intrat...încetişor,
Locul ni l-am ocupat...încetişor,
Şi în linişte-aşteptăm,
Să aflăm ce învăţăm
Şi în linişte-aşteptăm...pe covor!”

Ghicitoare:
,,Bine v-am gasitcopii,
Din zarisenine
Sosesciarasi in tara,
140
Aduczilefrumoase,
Si-mi spun toti,,Primavara”.

Alaturi de ghiocel, spunetivoi

Ce simbolmai are primavara? (Martisorul)

*Tranziţie- recitativ- ritmic

Haide după mine
Ţine pasul bine
Mergem ca soldaţii
Batem bine paşii
Mergem ca piticii
Cu scufiţe roşii
Uriaşi suntem
Sus ne ridicăm.
Legănăm păpuşa!
Facem roata mare!
Batem palmele în faţă,
Dăm din aripioare.
Sare mingea sare
Pe două picioare!
Înainte şi-napoi
Tot pe loc apoi!
Suntem păsărele
Să zburăm ca ele
Apoi respirăm
Şi ne relaxăm!

*Jocuri didactice:
„Cum te cheamă, fantomiţă?”- copiii se aşează pe covor, în cerc, închid ochii şi aşteaptă
semnalul educatoarei ca să-i deschidă. Între timp, educatoarea ia în linişte un copil, îl duce în
mijlocul cercului şi îl acoperă cu o pânză (să nu i se vadă nici măcar papucii...) Dă semnalul la
care copiii ceilalţi pot deschide ochii, iar aceştia trebuie să spună numele copilului transformat
de educatoare în fantomiţă. Pentru verificare, toată lumea întreabă în cor: „Cum te cheamă,
fantomiţă?”. Jocul se repetă, nu înainte de a cere copiilor să îşi schimbe locurile între ei, pentru
a nu-şi observa aşa de repede vecinii.

*„Caută ghiocelul!” - se prezintă ghiocelul, se precizează că trebuie ascuns şi un copil iese

afară din sala de grupă în timp ce alt copil ascunde ghiocelul. La semnalul educatoarei copilul
intră şi începe să caute ghiocelul; copiii îl dirijează prin cuvintele rece-departe, cald-aproape.
141
 Dacă îl găseşte este aplaudat, iar dacă nu, este ajutat de colegi să îl descopere. Se repetă jocul
de câteva ori.

*Metoda ciorchinelui:

ZIUA
Mai PAȘTELE
Aprilie MAMELOR

LUNILE
MARTIE
PRIMĂVERII SĂRBĂTORI
FLORIILE

Primăvara
TOTUL
ÎNVERZEȘT
E
MUNCA ÎN
GRĂDINIĂ ACTIVITĂȚII SCHIMBĂRI
SPECIFICE ÎN NATURĂ
PURTĂM
142
MĂRȚIȘOARE
ÎNGRIJIREA
CASEI,
143
 Proiectul tematic ,, Păsări călătoare”
*Salutul:
Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer)
Buna dimineata soare luminos!
(mainile sub forma de cerc deasupra capului)
Buna dimineata, micule vant
Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului,cu bratele)
Buna dimineata ,copaci infloriti!
(mainile arata forma copacului-coroana rotunda,tulpina drept in jos)
Buna dimineata pasarele mari si mici!
(desfacem bratele lateral pt.zbor-pasari mari ,palmele in fata pt.pasari mici)
Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua)
Buna dimineata animale mici si mari!
(animale mici stam ghemuit,la animale mari sarim in sus)

*Ghicitori :
Să-mi ghiciţi o ghicitoare: Cine primăvara vine
E înalta, cu lungi picioare, De pe meleaguri străine.
Pene negre pe-aripi are, Are coada furculiţă
Peste broaşte e mai mare! Şi e mândră ca o fetiţă.
Răspuns : Barza Răspuns:Rândunica

* Observarea Barzei și Rândunici în baza tabloului  :

-Cum se numeşte pasărea din imagine?
-Să o privim bine...Ce vedem la cap?
-Ce formă au ochii?
-Cum este ciocul(ca marime şi culoare)?
-Cum este trupul?
-Cu ce este acoperit ?
-Ce culoare au penele ?
-Cum sunt picioarele?
Concluzie la cele discutate:
„Barza este o pasăre călătoare ,cu capul rotunjit ciocul lung, roşu,foarte
puternic,gâtul lung, corpul este mare ,acoperit cu pene albe iar pe aripi pene
negre,are picioare lungi acoperite de o piele roşie-maronie,fără pene.Se hrăneşte
cu peşti, broaşte,insect.Barza îşi face cuib in preajma omului,pe hornul casei,pe
stâlpi,este o pasăre mută .Vesteşte sosirea primăverii.
144
Rândunicile sunt păsări mici cu spatele şi aripi negre,guşa ruginie şi
abdomenul alb,are coada bifurcată-sub forma de furculiţă.Îşi face cuib din
biluţe de lut şi paie, pe care îl lipeşte sub streşinele casei,în
poduri,garaje.Descoperim cuibul real de rândunică,analizăm cum este făcut si
cum arată ouale de rândunică.Se hrăneşte cu insecte,au un ciripit specific .

*Explozia Stelară  :
CE:
“Ce pasari sunt prezentate in imagini?”
“Ce fac pasarile cand se intorc din tarile calde?”
CINE:
“Cine se bucura cel mai mult de sosirea primaverii?”
“Cine s-a intors din tarile calde?”
CAND:
“Cand s-a intors randunica?”
“Cand isi face cuibul?”
UNDE:
“Unde s-au intors pasarile calatoare?”
“Unde isi face cuibul?”
DE CE:
“De ce se intorc pasarile calatoare?”
“De ce isi fac ele cuiburi?”

*Diagrama Venn  (Asemănări și deosebiri):

Asemanări: Atât barza ,cât şi râdunica sunt păsări călatoare care vin primăvara
la noi în ţară, au corpul acoperit cu pene şi fulgi,îşi fac singure cuiburi,se
înmulţesc prin oua ,pe care le clocesc primăvara şi scot pui.Amândouă au grijă
de pui când sunt mici.

Deosebiri: Se deosebesc prin înfaţişare ,barza este mai mare ca

rândunica,coloritul penelor este diferit,lungimea ciocului,a picioarelor,a
aripilor. Barza îşi face cuib pe vârful caselor,pe stâlpuri , rândunica îşi cladeşte
cuib sub streşina casei. Sinteza se va efectua cu scopul de a evidenţia aspectele
comune dar şi ce le diferenţiază pe cele două păsări.

145
*Metoda didactică Cubul:
Cubul are şase feţe , fiecare faţă are câte o sarcină,astfel:

1). Descrie una din cele două păsări călătoare;

2). Compară: cele două păsări călătoare - barza şi rândunica;
3).Analizează:mediul lor de viaţă-cuibul ;
4) Asociază :comportamentul lor faţă de pui cu cel al omului faţă de proprii copii;
5).Argumentează :de ce pleaca păsările toamna şi se întorc primăvara în ţara noastră ?
6) Aplică: cunoştinţele tale, recitând o poezie despre păsări călătoare –Sosirea rândunicii-de
George Coşbuc.

* Jocul „Eu spun una, tu spui multe”

Rândunică-rândunici
Găină-găini; rață-rațe,
Vrabie-vrăbii
Barză-barze............etc.

Fișe:

146
147
 Proiectul tematic ,, Zâmbet de primăvară”
*Salutul
Dimineaţa a sosit
Copilaşii au venit
A-nceput o nouă zi
Bună dimineaţa, copii!”

Copiii sunt aşezaţi în semicerc, pe scăunele. Educatoarea dă primului copil o floare,

spunând: „Bună dimineaţa, Ionel, îţi ofer această floare în semn de prietenie!”. Acesta va da
floarea copilului de lângă el spunând acelaşi lucru. Floarea va merge din mână în mână până
la ultimul copil care o va dărui educatoarei.

*Ghicitoare:
Am o floare minunată
Ca o cupă fermecată.
Printre flori e renumită,
Că-i din ograda bunicii venită.
Cine este floarea mea?
Ai ghicit? E o lalea.

* Jocul didactic: continua fraza

Educatorul începeți fraza iar copilul o va continua de exemplu:
Primăvara înfloresc…….
Florile primăverii sunt…..
Pe floricele zboară și se așează…………
Când solul e uscat trebuie….. etc….

* Joc de mișcare: „Albiniţa”

148
Albiniţa a zburat
Să culeagă miere,
Pe o floare s-a aşezat
Şi nectar-îi cere.

De ghiceşti cum o chema,

Albiniţă dragă,
Cu tine mă vei lua,
Albinita dragă.

Ai ghicit, ai ghicit
Floarea cea aleasă
Fericit, mulţumit
S-o aduci acasă.
Desfășurare:
Copiii stau în cerc, având ecusoane cu flori de primăvară, iar un copil va fi albiniţa. Pe
melodia jocului cu cânt albiniţa va zbura ocolind florile, iar la un moment dat îşi alege o
floare, îi spune numele şi schimbă rolul cu floarea, el devenind floare. Jocul se repetă de mai
multe ori şi cu alţi copii.

* Jocul de mişcare: „Zboară la floare!”

Pentru acest joc avem nevoie de o floare – un copil ales va veni şi va ţine această floare.
Ceilalţi copii vor primi câte o mască reprezentând fluturaşi, albinuţe sau buburuze. Aceşti
copii vor imita zborul în spaţiul de joacă. Când voi da semnalul Fluturaşii zboară la floare! –
cei care au măşti de fluturaşi vor zbura la floare. La fel şi pentru buburuze şi albinuţe.”Va
trebui să fiţi atenţi ce măşti purtaţi şi să ascultaţi cu atenţie semnalul”.

*Observarea:
Componente ale plantei cu ajutorul tabloului. (rădăcină, tulpină, frunză, floare).
-De ce culoare este floarea? (lalelele sunt de culoare roșie, galbenă, roz)
-Cum sunt frunzele?(frunzele sunt mari, de culoare verde)
-Unde este rădăcina? (este în pământ sau a fost ruptă fără radacini. Explicândui copilului că
din rădăcină la anul va crește alte flori)
- Cum se numesc aceste flori?
- Ce culoare au florile de zambilă şi de narcisă?
Floare de narcisă şi zambilă au diferite culori: alb, galben, roz, mov, albastru.
- Cum sunt cele două flori ca mărime? Care dintre ele e mai mare?
Floarea de narcisă este mai mare decît cea de zambilă.
- Cu ce putem asemăna floarea de narcisă?
Ambele flori au formă de clopoţel.
- Câte petale au florile de narcisă ? Dar cele de zambilă ? Putem să le numărăm?

149
Florile celor două plante sunt formate din petale aşezate una lângă alta.
Zambila are mai multe petale decât narcisa.
- Cum sunt aşezate petalele? Cum sunt petalele narcisei? Dar a zambilei?
Petalele narcisei sunt mai subţiri decât ale zambilei.
Copiii miros florile.
- Ce aţi aflat despre mirosul lor?
Florile sunt parfumate.

*Metoda Piramida florilor”

1. ,, Prima floare care înfloreşte primăvara”(ghiocel)
2. ,,Flori de culoare albă”(narcisa, zambila)
3. ,,Flori de grădină care pot avea mai multe culori”(lalea, zambila, narcisă)
4. ,,Flori de grădină cu rădăcina sub formă de bulb”( lalea, zambilă, narcisă, ghiocel)

*Numărătoare matematică:
Mâna este ca o floare
Și ea are cinci petale
1,2,3,4,5
Închid pumnul și-l desfac
Nu e greu de loc ce fac
Care dă mereu din cap
Și când soarele a ieșit
Poezia s-a sfârșit.

* Numărătoare
,,Mă sucesc, mă învărtesc
Și la tine mă opresc”;
”Foaie verde garofiță
Să răspundă o fetiță”;
”Foaie verde ghiocel
Să răspundă un băieţel”

* Joc didactic matematic „Flori pentru grădina albinuței „

I.Explicarea și demonstrarea jocului
Se explică copiilor că vor juca un joc „Flori pentru grădina albinuței̎”. Copilul care va fi
numit de albinuţă prin numărătoare, se va deplasa la flipchcart, va număra paşii spre cerința
150
cea mai apropiată, va număra pașii făcuți și va rezolva sarcina. Fiecare răspuns corect se
punctează cu o piesă de puzzle. Rezolvȃnd toate sarcinile copiii vor descoperii un tablou cu un
cȃmp cu flori.
Albinuţa va numi un copil prin numărătoarea surpriză. Copilul numit va merge la
flipchart unde va număra paşii spre prima sarcină, o va rezolva oral și va primii piesa puzzle.
Incurajarea copiilor se va face prin versurile :
« Bravo, bravo, ai câştigat
Albinuţa mai departe a plecat »

* Poezia „Laleaua”
„ Am sădit în grădiniţă,
O lalea, mândră crăiţă,
Şi mă rog de mândrul soare,
Să-i dea haine lucitoare.”

*Metoda cubului:

*Tranziţie: „Trenul primăverii”

“ Hai, frumoase floricele

Fuga, fuga alergaţi
În vagoane v-aşezaţi
Spre sectoare vă-ndreptaţi
Şi bine voi să lucraţi!”

Fișe:

151
152
153
 Proiectul tematic, ,,Moldova-gură de rai”

*Salutul:
Băieții:
Buna dimineața!
Noi suntem băieți isteți,
Cînd ne salutăm,mina o dăm,
Buna dimineața prieten drag!
Să ne cuprindem chiar din prag!
Fetițele:
Suntem fetițe cu fundițe!
Dorim să fim politicoase
Și cu lumea cuviincioase,
Ne salutăm cu orisicine,
Că așa e frumos și bine!
Băieții:
Cînd e vorba de fetițe,
Noi le zicem azi crăițe
Buna dimineața,sunteți ca niște garofițe!
Fetițele:
Buna dimineața, băieților deștepți!
Harnici,veseli și isteți!
Toți:
Și-acum de la-nceput,tuturor ce ne aud
Cînd la grădiniță mergi,soarelui și lumii întregi,
Zorii cînd își spală fața,
Noi vă spunem: Buna dimineața!
Educatoare :
Vă spun astăzi tuturor
Bună dimineaţa micii mei Patrioţi
*Poezie:
„ O ţară ,o casă, un grai”
Atât mi-e de ajuns pentru trai:
O ţară, o casă, un grai.
Dar nu orice ţară, frumoasă,
Ci ţara în care-s acasă.
O casă-în care să-mi vină
Din liniştea ţării lumină.
Un grai-din născare ales,
În ţară şi-n casă-nţeles.
O ţară, o casă, un grai-
154
 Atât mi-e de-ajuns pentru trai.
V. Romanciuc
* Metoda: Diagrama Venn
Cu ajutorul imaginilor copiii vor deosebi satele de orașe, vor asemăna.

* Metoda: Cubului
Cubul nostru se roteşte şi la cine se nimereşte vorbeşte .( pe feţele cubului sunt lipite
cite o literă din cuvîntul Patrie ).Copiii trebuie să numească litera care nimerește cu
fața în sus, și să numească un calificativ care începe cu litera respectivă.
P-prietenoasă,primitoare
A-aleasă,admirabilă,adorabilă
T-tînără
R-recunoscătoare
I-iubitoare
E-extraordinară

* Ciorchinele: Ce înseamnă pentru fiecare din voi Patria?

*Legenda despre formarea Ţării Moldova.

MOLDA, CĂŢELUŞA LUI DRAGOŞ VODĂ

Legenda lui Dragoş spune ca numele de Moldova, de Moldavia, vine de la căţeaua lui, care a
murit la vânătoarea zimbrului. Dragoş, îndurerat si cu lacrimi in ochi, ar fi numit ţara după
cum işi botezase si căţeaua... Moldavia. Termenul de Moldova apare din secolul al XIV-lea în
forma de Moldo-Vlahia, deci Valahia Moldovenească, pentru că exista o Unguro-Vlahie, deci
ceea ce numim noi Ţara Romănească", explica istoricul. Legenda spune că Dragoş a botezat
un râu cu numele de Moldova, iar de aici şi-a luat ţara numele.

Pauza dinamică:
Mîinile am ridicat
Sus,jos,sus,jos
Și din palme batem
Unul-doi,unul-doi
Apoi capul înclinăm
Unul- doi,unul-doi
Apoi spatele îndreptăm
Unul-doi,unul-doi
Tropa,tropa mai vioi
Batem din picioare
155
Unul-doi,unul-doi
Noi vom crește mareee!
*Rebusul:
Pe vertical copiii vor descoperi cuvîntul Moldova
1. Care este mîncarea tradinională(mămăliga)
2. Cine a fost Ștefan cel Mare?(domnitor)
3. Valuta națională(Leu)
4. Președintele Țării(Dodon)
5. Sărbătoare unde se adună sătenii la o glumă,la un cîntec(Șezătoare)
6. Bogățiile Moldovei(Livezi)
7. Instrument musical(Nai)

Jocul: Decodarea cuvintelor

Copiii își aleg cifre și se aranjează în mod crescător.Alți copii își aleg litere și se aranjează
formînd cuvîntele PLAI NATAL.

Fișe:

156
 Proiect tematic: ,,SUNTEM UNICI, SUNTEM DIFERIŢI”
*Salutul:
Primăvara a sosit
Toți copiii au venit
Tu băiat și tu fetiță
Ai venit la grădiniță
De mâini noi ne vom lua
Și frumos ne vom saluta!

*Poezie: Deşi suntem diferiţi

În grupa noastră sunt copii
Mai liniştiţi şi mai zglobii
Cu ochi căprui, cu ochelari,
Sportivi şi pictori, meşteri mari,
Sunt fete cu codiţe-n vânt,
Băieţi cu fotbalul în gând,
Matematicieni vestiţi
Şi pictori nemaipomeniţi,
Suntem înalţi sau potriviţi
Şi împreună învăţăm.
Suntem atât de diferiţi…
Şi totuşi cum ne acceptăm?

*Metoda Diagramei Venn. Intre fete si baieti, exista asemanari si deosebiri. Cu ajutorul
imaginilor!

*Joc de cunoastere/ intercunoastere “Pot sa te prezint eu?”, în care fiecare copil iși prezinta
prietenul .
(Prietenul meu este…. .El este prietenul meu pentru ca…. . )

*Lectura textului Doi prieteni după Anton Pann

Într-o vară, doi prieteni treceau prin desisul unei păduri. Mergeau si vorbeau .
157
Deodată, a apărut în calea lor un urs. Unul dintre ei se urcă repede într-un copac. Celălalt,
văzând că a rămas singur, se trânti la pământ si se prefăcu mort. Ursul îl mirosi, se învărti în
jurul lui, dar văzând că nu suflă, îl lăsă în pace.
După de a plecat ursul, călătorul din copac îl întrebă pe celălalt :
-Ursul ce îsi zise la ureche, frate ?
Călătorul de jos, mâhnit că e luat în râs, a răspuns :
-Îmi spuse să nu mai călătoresc altă dată cu asemenea prieteni.

*Convorbire în baza textului:

-Pe unde treceau cei doi prieteni ?
-Cu cine s-au intalnit ei ?
-Ce a facut unul dintre ei ?Dar celalalt?
-Cum a scapat calatorul de urs ?
-Ce l-a intrebat cel care se urcase in copac?
-Ce i-a raspuns calatorul care s-a prefacut mort ?
-Ce credeti? Cei doi erau prieteni adevarati?
-De ce nu erau prieteni ?
-Ce fac prietenii adevarati?
-Voi aveti prieteni ?
Se poarta discutii despre prietenie.

*joc-exercițiu: „Jocul cuvintelor opuse”

Găsește opusul cuvintelor: alb, închis, bun, frumos, rece, mare, tare, lung!
ex: Dacă nu e ALB, este…..
Dacă nu este ÎNCHIS, este…

*Exercițiu : Mânuțele prieteniei: Copii desenează împreună ochișori și gurițe „zâmbărețe”

fiecărei mânuțe, apoi le așezaă într-o „horă” a prieteniei.

158
*
Concluzia educatorului la exercițiu cu mânuțele:
Așa cum mânuțele acestea sunt diferite ca mărime, ca și culoare, ca formă, așa și noi,
oamenii, ne deosebim între noi. Cu toate astea, dacă nu semănăm nu înseamnă că trebuie să
ne ferim unii de ceilalți, ci, dimpotrivă, trebuie să ne acceptăm așa cum suntem. Fiecare
dintre noi este unic și are rolul său în cadrul unui grup. Unul este creativ și vine cu idei noi,
altul este optimist și le aduce zâmbetul pe buze celor din jur, altul este organizat și îi ajută pe
ceilalți să fie ordonați, altul este harnic, altul este încrezător, etc.
Imaginați-vă cum ar fi fost dacă toate „mânuțele” pe care le-ați decupat voi ar fi avut aceeași
culoare… Hora poate nu ar mai fi fost atât de atractivă.

*Convorbire despre drepturile copilului: dreptul de a purta un nume, care îi

deosebește de celălanți, dreptul de a avea o familie și de a merge la grădiniță
cu celălanți copiii...
-Ce ați dori să facă cei adulți pentru voi? „
-Vă place prenumele pe care îl aveți?
-Există un magazin de unde poți cumpăra nume?
-Ce este numele de familie?
„Dacă vrei să dovedești că acesta este numele tau ,ce document ai la dispoziție?
(certificatul de nastere)
In afara de nume, în certificatul de naștere sunt trecute textul, data și locul
nașterii,precum și numele parințiilor voștri;voi toți aveți dreptul la un nume care
vă deosebește de cei din jurul vostru (Radu, Maria, Stefan, etc.).
În același timp, cel de-al doilea nume,numele de familie reprezinta legatura de
rudenie pe care o aveți cu cei din jurul vostru, adică familia.„

159
*Exercițiu:
Privește imaginea: Ce observați?
Sunteți toți la fel?
Deși vă deosebiți atât de mult unii de ceilalați, totuși sunteți toți copiii aceleiași
grupe pentru că toți aveți aceleași drepturi de a vă juca de a învăța împreună; în
același timp aveți și responsabilitatea de a vă accepta unii pe ceilalti, de a
respecta și de a vă ajuta ca într-o mare familie.

*Jocul „Alege răspunsul corect”:

Alege caseta cu data corectă pentru Ziua Internațională a copilului.

2 IULIE

2 AUGUST

1 IUNIE

 Jocul verbal „Totul despre mine”

 Am ani!
 Locuiesc în satul/orașul

 Personajul meu preferat este

 Animalul meu preferat este

160
  Jocurile mele preferate sunt

 Prieteni mei se numesc

 Culoarea mea preferată este

 Când voi fi mare vreau să devin

Fișe:

161
162
 Proiect tematic: ,, CUNOAȘTETE PE TINE”
*Salutul:
De mânuțe ne luăm,
Ochi în ochi noi ne uităm
Și frumos ne salutăm
Bună dimineața!

Salutul:
Bună-i regăsirea, bună-i dimineața
Să ne dăm cu zâmbetul toată fața!
Ochii râd la joacă. La doamna privesc
Și cu luarea aminte-o urmăresc.

Bună dimineața urechiușe

Deschideți portițele ghidușe.
Bună dimineața, gură de căpușună
Vorbăria multă știi că nui bună!

Bună dimineața, mâini ascultătoare

Să fiți harnice și iubitoare
Bună dimineața, picioarele mele
Care stau pitite pe sub scăunele!

Bună dimineața să ne salutăm

Și o îmbrățișare să ne dăm
Să ne fie ziua plină de încântare
Și de joacă dulce pentru fiecare!

163
Bună dimineața!

*Poezia:
Corpul meu

Eu, cu ochii, dragi copii,

Vad papusi si jucarii. Degetele-mi spun si ele
Cu urechile, oricind, De sint moi hainele mele.
Aud fiece cuvint. Iar cu nasu' adeseori
Limba si cu cerul gurii Sorb parfumul florilor
Imi spun gustul prajiturii.
*Ciorchinele cu ajutorul Ghicitorilor:
Tot ce e în preajma ta
Numai cu ei poți vedea,
Sunt albaștri ori căprui,
Dar și negri sau verzui.
(ochii)

De folos ni-i să vorbim

Să mâncăm sau să vorbim
Când prea des o folosim
Guralivi riscăm să fim (Gura)

Sub un munte împădurit

Două peșteri sau ivit
Intră-n ele zvon de afară
Peșterile sunt perechi
Și le spunem toți (urechi)

Două mame sunt pe lume

Care poartă același nume
Și eu zece copilași
Harnici și drăgălași (mâinele)

* Jocul ddactic verbal complectează…

Ochi-văz
Ureche-auz
Nas-miros
Limbă-gust
Pielea-simț
164
 * Jocul: încercuiește consoanele și numeștele
Lacrimă
Gene
Pupilă
Pleoapă
Sprincene

* Duceți convorbiri cu copii despre organele de simț

Prezentați imagini, apoi adresați următoarele întrebării

- precizează reguli de igienă pentru organele de
Simț
-numește cele cinci simțuri
-Precizarea consecințelor îmbolnăvirii organelor de simț:
diminuarea sau lipsa simțurilor.
-ce simț are animalele?
-cu care organe auzim, simțim, gustăm....?
-care organe de simț au pereche?
-sunt imprtante aceste organe?

*Exercițiu:
Desenează la dorință tot ce vezi tot cea ce se poate vedea cu ochii de exemplu:
*noaptea (luna, stelele)
*ziua (soarele, păsărele, copacii)
*insecte (fluturaș, buburuze)
*jucării (urs, minge)

*Cântecel:
Chipul meu
Asta-i o gurita, Astia-s ochisori
Parca-i gargarita Se deschid in zori
Si vorbesc cu ea Cu ei te privesc
Si te pup asa Si te urmaresc

Nasul e aici ,
E ca la pitici.
Tare-i mititel
Eu respir cu el
165
Astea-s urechiuse Asta-i chipul meu
Mici si jucause Fericit sunt eu.
Si ascult cu ele, Mami iti zambesc
Multe cantecele Si eu te iubesc.

Asta-ichipul meu
Fericit mereu .
Mami tu-l iubesti ,
In el te privesti.

*Problematozarea: ce trebuie sa facem sa ne pastram sanatatea si cum sa prevenim

imbolnavirea organismului nostru.
Tema convorbirii noastre este:
„Singurel ma ingrijesc
Si de boli eu ma feresc”
Planul de intrebari:
- Ce trebuie sa facem pentru a ne feri de boli?
- Trebuie sa ne ingrijim corpul, sa mancam sanatos si sa facem multa, multa miscare.
Ingrijirea corpului
Din ce este format corpul nostru?
- Cum ne ingrijim capul?(fata, dintii, nasul, parul) Cu ce?
- Cum ne ingrijim trunchiul?( facem baie saptamanal, spalam mainile cat mai des, picioarele
in fiecare seara, ne taiem unghiile si la maini si la picioare)
- De ce sa taiem unghiile?
- Ce sunt microbii?
- De ce sa ne spalam pe tot corpul?
Reguli igienice:
 Spala-ti dintii dupa fiecare masa!
 Spala-te pe maini inainte de masa si ori de cate ori este nevoie!
 Spala-ti saptamanal tot corpul!
 Spala-ti dintii dupa fiecare masa!
 Spala-te pe maini inainte de masa si ori de cate ori este nevoie!
 Spala-ti saptamanal tot corpul!

Tranzitie spre centrele de interes:

,, Bat din palme
Clap, clap, clap
Din picioare
Trap, trap, trap
166
Ne-nvartim , ne rasucim
Si spre centre noi pornim.”

Fișe:

167
 Proiectul tematic ,,Igiena personală”

*Salutul:
„Buna dimineata, copii sanatosi”
„In fiecare dimineata
S-avem gandul bun pe fata.
De la soare, de la plante
Avem numai sanatate.
Sanatosi noi vrem sa fim
Iubire sa daruim.
Si-atunci orișice copil
In fiecare dimineata
Are gandul bun pe fata”

* jocul „Săculețul fermecat ”

Și din el extrage cu ajutorul unui „copil” câte un obiect de igienă folosit de fiecare
dintre noi: un prosop, un săpun și o săpunieră, periuță și pastă de dinți, șampon,
pieptene, oglindă, e.t.c.
Pentru mâini: apa și săpunul Pentru dinți: periuța de dinți si pasta de dinți
Pentru păr: pieptenele sau peria de păr și oglinda
Acum haideţi să mimăm cum ne spălăm pe mâini, pe faţă, pe dinţi, cum ne
pieptănăm......

*Ciorchinele cu imagini în baza ghicitorilor:

Spumă și clăbuc
Și se dă pe la năsuc.(săpunul)

168
 Dimineața se dă huța
Ca să fugă căriuța.(periuţa de dinți)

E micuț și are dinți

Faci cărări cu el prin munți.(pieptănul)

Un dreptunghi moale, plușat

Te ajută la uscat.(prosopul)

Întrebări la temă:
 De câte ori ne spălăm pe mâini în fiecare zi?(După ce mângâiem un animal,
înainte de fiecare masă, după ce ne jucăm, după ce folosim toaleta, după ce
tușim și ne ștergem nasul.)
 Din ce cauză trebuie să spălăm mâinile? (Pentru că apa și săpunul
îndepărtează microbii de pe mâini și astfel noi nu „mâncăm” microbii care ne
pot îmbolnăvi.)
 Cum ne îngrijim unghiile? (Se taie o dată pe săptămână cu forfecuța sau
unghiera. Niciodată nu trebuie să roadem unghiile!!!)
 La ce folosim periuța de dinți? De câte ori pe zi? (Dimineața când ne trezim și
seara la culcare.)
 Pentru ce facem duș?Pentru a ne menține corpul curat trebuie să facem duș cât
mai des și să ne spălăm și părul la 2-3 zile.
 Ce folosim pentru duș? (Săpunul sau gelul de duș și buretele sau mănușa de
baie.)
 Părul cu ce il spălăm? Cu ce il pieptănăm? De ce trebuie să ne pieptănam
zilnic?
 Ce reprezintă periuța, pasta de dinți, săpunul, peria de păr, pieptenele?(Acestea
reprezintă obiecte de igienă personală.

*Sfaturi pentru copii

Reguli de igienă personal:
1. Spală-te pe mâini înainte şi după masă.
2. Spală-te o dată pe zi pe tot corpul cu apă caldă şi săpun; şterge-te bine şi îmbracă haine
curate, proaspăt spălate.
3. Spală-te pe mâini după ce ai mângâiat animale, după ce ai folosit toaleta, după ce ai dus
gunoiul, după ce ai folosit batista pentru nas, după ce ai venit de la joacă.
4. Spală-te pe dinți dimineaţa, seara şi după fiecare masă.
5. Mergi regulat la dentist.
6. Spală fructele şi legumele înainte de a le consuma.
169
7. Piaptăna părul zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi.
8. Spală-ți părul cel puțin o dată pe săptămână.
9. Păstrează-ţi unghiile de la mâini şi picioare curate.
10. Aeriseşte camera în care dormi

*Joc de mișcare la tema: dințișori

In functie de imaginea de pe ecuson, copiii formeaza doua cercuri concentrice. La
semnalul
“Amesteca” ei se rotesc in cerc recitand versurile poeziei “Au ma doare, au ma doare”.
“ Au, ma doare, au ma doare,
Ce ma fac eu, fratioare?
Am mancat multe bomboane,
Ciocolata, caramele,
Vai de maselele mele!
Poti sa tipi acum, mai tare
Caci aseara la culcare
Cand din baie te-am strigat
Ai fugit si te-ai strambat
Dar dintii nu i-ai spalat
Acum vezi ce s-a-ntamplat?
Plang si dintisorii tai
Plangi si tu la rand cu ei.”
La semnalul “Ingheata” se opresc, iar la semnalul “Formeaza perechi”, copiii din cercul
interior se intorc cu fata spre cei din cercul exterior, formeaza perechi cu cei din fata,
salutandu-se si impartasindu-si sentimentele, ideile, si-si manifesta starea de spirit, de buna
dispozitie, invatand sa asculte si sa fie ascultat. Se vor repeta comenzile de cateva ori, dandu-
le astfel posibilitatea salutarii cu mai multi copii.

*Ghicitoare:
“ Te consulta si-ti prescrie
Potrivita doctorie,
Apoi cu migala si tact
Maseluta a curatat
Caria a- ndepartat
Si durerea el ti-a luat
Ghici cine-i?”(dentistul).

„Toata ziua ea micuta

Se da pe dinti uta-huta
Uite asa ca intr-o gluma
170
Ii spala pe toti cu spuma
Zambetul imi straluceste
Sa vedem cine ghiceste?
(Periuta de dinti)

Întrebări la temă:
Cum ne spalam corect pe dinti cu periuta?:
(de sus in jos pe partile laterale si stg-dreapta pe partea orizontala)
De ce ne spalam pe dinti? (curatim resturile,eliminand microbi)
Ce mai folosim pt. gura inafara pastei? (ata dentara,apa de gura)
are alimente ne ajuta sa ne intarim dintii ?(fructele,legumele-vitamine,branza,laptele-
calciu)
Putem sa mancam dulciuri? (daca ne spalam pe dinti)
De ce nu este voie sa zdrobim alimentele foarte tari?(nuci,alune,bomboane) Stricam
smaltul,dintelele se imbolnaveste.
De ce s-a dus fetita la medic?(o doare dintele si plange)
Dar baiatul ? (la control)
Ce poarta baiatul? (aparat dentar)
La ce foloseste ?(sa fie frumos cand zambeste”
Fișe:

171
 Proiectul tematic ,, SĂRBĂTORILE DE PAŞTI”
*Salutul de dimineață: „ Dimineața ne-am trezit
VINE IEPURAŞUL La grădiniță ne-am întâlnit
Cu toții să ne salutăm
Iepurică-iepurel
Stă tot anul cuminţel. Pe scăunele să ne așezăm.”
Vine doar în primăvară, „- Bună dimineața, dragi iepurici,
În gradină, de cu seară. Mă bucur că sunteți aici
Căci, vezi bine, el cunoaşte Începe o nouă zi,
Când e vremea pentru Paşte !
Bună dimineaţa, iepuraşi
Şi atunci, de dimineaţă, drăgălaşi!!”
După ce te speli pe faţă, „ Noi cu toți ne-am adunat
Tu să cauţi în gradină,
Și frumos ne-am salutat
Pe sub tufe de sulfină,
Ouă roşii, bomboanele, Pe colegi i-am întâlnit,
Ciocolată, acadele. Dar oare cine n-a venit?”

*Poezii: Iepuraşul de paşti

Cu sfială-n ochi
şi-n paşi,
a sosit un iepuraş.
îmbrăcat în haină nouă
172
şi în braţe-un coş
cu ouă.
Câte unul încetişor
le aşază binişor,
printre firele de iarbă,
dar încet,
să nu se spargă.

*Poezie: ÎN ZIUA DE PAŞTI

Toţi copii azi s-mbracă
Cu ce au ei mai frumos.
Şi părinţii lor le cântă
Învierea lui Hristos.
Şi la masă ciocnesc astăzi
Toţi copiii cei cuminţi,
Oua roşii şi pestriţe,
Cu iubiţii lor părinţi.
Toţi copii azi sunt darnici,
Că ei ştiu că lui Hristos
Îi sunt dragi numai copiii,
Cei cu sufletul milos.
Şi copiii buni la suflet,
Azi cu bucurie dau,
Cozonaci şi ouă roşii
La copiii care n-au.

*Ghicitoare:
E fragil, e colorat,
Poate fi şi-ncondeiat,
E simbol al Paştelui
Bucuria pruncului…(Oul de Paşti)

Mititel, fricos, pufos

El aduce într-un coş
Ouşoare colorate
Şi frumos încondeiate. (Iepuraşul de Paşti)

Pâine Sfântă se numeşte

Şi pe masa de Paşti
Se găseşte? (Pasca)

173
*Poezie:DE PAŞTI De George Topârceanu
Astăzi in sufragerie
Dormitau pe-o farfurie
Necăjite şi mânjite
Zece ouă înroşite.
Un ou alb abia ouat
Cu mirare le-a-ntrebat
"- Ce vă este frăţioare
Ce vă doare?
Nu vă ninge
Nu vă plouă
Staţi gătite-n haină nouă
Parcă, Dumnezeu mă ierte
N-aţi fi ouă..."
"- Suntem fierte!"
Zise-un ou rotund şi frez
Langă pasca cu orez.
Şi schimbându-şi brusc alura,
Toate-au început cu gura:
"- Ne găteşte de paradă"
"- Pân' la urmă tot nu scap"
"- Ne ciocneşte cap in cap
Si ne zvârle coaja-n stradă"
"- Ce ruşine! Ce dezastru!
Preferam să fiu omletă"
"- Eu, de m-ar fi dat la closcă,
As fi scos un pui albastru"
"- Şi eu unul violet
"- Eu mai bine-ar fi să tac
Asa galben sunt, că-mi vine,
Să-mi închipui că pe mine
M-a ouat un cozonac !
*Lectura Textului:

*Conversație în baza tabloului:

Imaginea reprezintă tradiţia „vopsirii şi încondeieri ouălor” și alta imagine simbolizează
„mielul şi iepuraşul”. . Vom citi imaginea şi vom analiza tabloul cu ajutorul întrebărilor:
-Cu ce culoare se obişnuieşte să se vopsească ouăle de Paşti? (roşu);
-Ce semnifică culoarea roşu a ouălor vopsite? (sângele lui Iisus Hristos care a fost răstignit pe
cruce );

174
‐Se pot folosi şi alte culori? Se explică semnificaţia altor culori (galben reprezintă căldura
soarelui de primăvară, albastru
- cerul senin şi apele, verde- iarba care încolţeşte);
-Ce semnifică ciocnirea ouălor? (sacrificiul lui Isus Hristos);
-Cum spunem când ciocnim ouăle de Paşti? (Hristos a Înviat!; Adevărat a Înviat!).
-Ce reprezintă sacrificarea mielului de Paşti? (Îl reprezintă pe Iisus Hristos care s-a jertfit pentru
păcatele oamenilor şi a murit asemeni unui miel nevinovat
-Ce bucate se pregătesc pentru masa de Paşti din carnea de miel? (Borş de miel, drob, friptură)
-Cine ne aduce cadouri de Paşti?(Iepuraşul)
-Ce cadouri aduce iepuraşul copiilor cuminţi?(Haine noi, ouă de ciocolată, mici daruri)
-Ce reprezintă pasca?(Pâinea binecuvântată care se prepară doar la Paşti, având puterea de a ne
feri de boli şi necazuri , pasca are forma rotundă şi în mijlocul ei se face o cruce ).
-Ce reprezintă cozonacul?(Pâinea îndulcită simbolizează bucuria).

*Exercițiu matematic:
 să-l ajute pe iepuraş să numere crescător şi descrescător. Un copil va merge la panou şi
va aşeza crescător cifrele, utilizând ca material ouăle din coş, iar alt copil va aşeza
descrescător cifrele. În acest timp ceilalţi iepuraşi vor număra crescător/descrescător de
la un număr dat.(Ex: Numără crescător de la 3 la 7; numără descrescător de la 8 la 5).
 copiii se vor juca cu cifre, miei şi iepuraşi (raportarea numărului la cantitate şi invers). În
faţa copiilor se află câte un panou cu jetoane (iepuraşi şi miei). Copii vor avea ca sarcină
să numere jetoane cu iepuraşi şi să aşeze cifra corespunzătoare, iar alt copil, să
recunoască cifra şi să aşeze tot atâtea jetoane (miei) cât indică aceasta.
 În faţa copiilor se află câte un panou cu jetoane (păscuţe şi cozonaci). Un copil va avea
ca sarcină să descompună grupe de elemente ( păscuţe) şi să aşeze cifrele
corespunzătoare, iar alți copii să compună grupe de elemente (cozonaci).
 Sa sorteze oule dupa culoare, mărime (mic, mare) si sa le numere. În limita 1-5
 Să învețe frământarea de limbă „Găinușa nouă, Ouă ouă nouă”

POVESTE DE PAŞTE

de Passionaria Stoicescu

Cine crezi c-a observat zorul şi n-a mai urmărit televizorul? Doamna Coţofană, care ştie
tot ce se petrece-n poiană şi-anunţă cu un cârâit, orice nou venit, orice mişcare, orice schimbare.
Văzând-o pe Bunica Iepurica bătând covoarele, când nici nu se urcase soarele, a cârâit
mirată:
- Vai, sorrro, iar faci trrreabă? N-ai mai sfârrrşit odată?
- Auzi cine mă-ntreabă, îi răspunse Bunica Iepurica. Până şi ciorile ştiu că vin
Sărbătorile! Se-apropie Sfântul Paşte şi pădurea renaşte. Totul trebuie să fie schimbat şi curat, ca
trupul Mântuitorului reînviat. În loc de cârâit, mai bine te-ai duce la spovedit. Te-aşteptă
dohovnicul Urs, să mărturiseşti ce-ai furat şi ce-ai ascuns!

175
 Abia plecă mânioasă doamna Coţofană, că apărură în poiană Doru Căprioru şi trei
iepuraşi dolofani, pasămite nepoţeii bunicii cei năzdrăvani, Ureche Fină, care ducea în spate un
sac de făină, Blăniţă Mătăsoasă, trăgând, cu zahăr şi mirodenii, o plasă şi mezinul Spaimă Nouă,
purtând în lăbuţe ditamai coşul cu ouă. Între corniţele mititele, Doru Căprioru ţinea o cutie cu fel
de fel de vopsele.
- Of, ce nepoţei minunaţi! Aţi venit să mă ajutaţi şi l-aţi luat cu voi şi pe Căprior, ca să ne
fie mai uşor, zise Bunica Iepurica. În casă, curăţenia e aproape gata; ferestrele le-au spălat mama
şi tata, eu am bătut covoarele, iar voi o să vopsiţi ouşoarele. Împreună o să facem pască şi
cozonaci, că nu degeaba sunteţi nepoţii mei dragi!
- Cum zici tu, Bunicuţo, aşa vom face, dar foamea nu ne dă pace! mormăi Ureche Fină
lepădând sacul de făină.
- Postul Mare-i de vină, Postul Mare-i de vină! Dar şi când se va termina, să vezi ce vom
mânca... De toate, pe săturate, răspunse Blăniţă Mătăsoasă, uitându-se galeş la zahărul din plasă.
- Frunze de untişor şi coajă de arţar! Aşa salată, mai rar! râse Iepurica voioasă. Poftim la
masă!
Numai că Doru Căprioru şi Spaimă Nouă intraseră-n casă. Nu mai aveau pic de răbdare.
Voiau să-ncondeieze ouăle de sărbătoare. Pe cele mai multe cu roşu luminos, amintind sângele
lui Cristos, pe restul, în celelalte culori, ca primăvara cu flori. Din două nuieluşe pe care lipiseră
păr din codiţe luat, făcură cele mai grozave pensule de pictat.
- Toate la timpul lor, se supără Iepurica bătând din picior. Ouăle-ntâi trebuie spălate, apoi
desenate, şi-abia apoi fierte-n vopsea. Dacă lipim pe ele o frunză sau o floare, vor ieşi o
splendoare! Înainte de fiert, punem oul cu desenul pe el, într-un ciorăpel... Aşa se imprimă orice
model!
Mâncară până la urmă şi cei doi nerăbdători. Apoi Bunica Iepurica făcu repejor focul la
cuptor. Pe o buturugă rotată, în ditamai covată puseră făină, zahăr, lapte, ouă şi-o cană de rouă.
Frământară ei ce frământară, cât ziua de primăvară, şi pe rând, şi toţi deodată, dar coca era piatră.
Cu pălăria pe ceafă, tocmai trecea doamna Scroafă. Când văzu Mistreaţa Creaţă cum se
chinuiau cu aluatul, cum băteau cu lăbuţele de-a lungul şi de-a latul fără vreun spor, le sări-n
ajutor. Şi când mi ţi se opinti în covată, se-nmuie coca de frică, pe dată. Trosc! Pleosc! Buf! de
trei ori... Se făcu moale ca un fuior, numai bună de băgat la cuptor.
Pentru pască îi ajută mătuşa Broască şi vecinii ei, patru Brotăcei. Săreau de pe-o cracă şi
băteau cu lăbuţele brânza de vacă. Risipeau peste ea gălbenuşul ouălor, aur curat, şi amestecau
apoi cu stafide şi zahăr vanilat.
Harnici, iepuraşii încondeiară toate ouăle până spre seară. Pictară pe ele frunze şi
floricele, gâze şi îngeraşi, ba chiar şi mutrişoare vesele de iepuraşi. Erau obosiţi, dar fericiţi. Cu
puţin înainte de miezul nopţii, sub lună plină, se duseră să ia Lumină. Bunica Iepurica le făcuse
lumânărele din surcele mici, în capăt cu-un Licurici.
În sfârşit veniră acasă. Se aşezară la masă cu bucurie şi grabă, toţi cei ce ajutaseră la
treabă. Bunica Iepurica şi cei trei nepoţi, mătuşa Broască, patru Brotăcei, mămica Iepuroaică,
tăticul Iepuroi, Mistreaţa, Căpriorul şi doamna Coţofană, care urmărise tot ce se-ntâmplase-n
poiană.
Fiecare lua câte un ou din cel încondeiat şi-l ciocnea zicând:
"Cristos a înviat", "Adevarat a înviat"! Iar la masă, vezi bine, m-au chemat şi pe mine, la
sărbătoarea Sfântului Paşte, părtaş.

Altfel, cum aş fi scris povestea asta cu iepuraşi?.....

176
*Metoda cubului
Copii trebuie să răspundă la întrebările de pe feţele acestuia.
DESCRIE – „Ce sărbătorim de Paşti?”.
COMPARĂ- „Asemănări şi deosebiri între sărbătoarea Paştelui şi a
Crăciunului”.
ASOCIAZĂ- „În afară de sărbătoarea Paştelui ce altă sărbătoare mai
cunoaşteţi?”.
ANALIZEAZĂ – „Care este semnificaţia culorilor ouălor de Paşti?”
APLICĂ - Să realizeze cărticica cu „Tradiţii şi obiceiuri de Paşti” aplicând
câte un simbol.
ARGUMENTEAZĂ - „De ce aşteptăm sărbătoarea Paştelui?”

*Povestea Iepurașui de paște

A fost odata o familie de iepurasi : mama, tata si cei sapte copii ai lor. Parintii nu stiau care
din cei sapte copii ai lor va fi adevaratul iepuras de Pasti.Mama a luat atunci un cos cu oua,
diferit colorate, si-a chemat copilasii in jurul ei si a inceput sa-i spuna celui mai mare  :

-Te rog, ia un ou din cosul acesta si du-l in gradina, acolo unde copiii au pregatit
cuiburile.
Primul iepuras a luat oul de aursi a fugit cu el in padure, peste rau, peste poiana, peste
campie, pana a ajuns la gradina. Cand sa sara gardul, iepurasul a facut un salt prea mare,
oul i-a scapat si s-a spart. S-a intors acasa suparat iar mama lui i-a spus :
-Iepuras, iepuras, in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat  !
Al doilea iepuras a luat oul de argint, afugit cu el in padure, a trecut peste rau, prin poiana si
cand a ajuns in campie s-a intalnit cu o cotofana,aceasta i-a spus : 

-Da-mi te rog oul sa-l privesc mai bine, n-am vazut niciodata un ou atat de frumos  !
Dar pana cand el sa se gandeasca daca sa-l dea sau nu, cotofana a luat oul si a zburat
cu el in cuib.Cel de-al treilea iepuras a luat oul de ciocolata, a fugit cu el in padure si deodata
s-a intalnit cu o veverita care zburda voioasa prin crengile unui copac.Veverita l-a intrebat :
- E bun oul ?
- Nu stiu, eu il duc copiilor  !
177
 - Lasa-ma sa-l privesc si sa gust putin din el ; Dar pentru ca oul a fost bun veverita l-a
mancat pe tot.
Al patrulea iepuras a luat oul pestrit, pictat cu picatelesi a fugit cu el prin padure dar
cand a ajuns la rau, vrand sa-l treaca peste un trunchi de copac, începu sa se oglindeasca in
apa, ca intr-o oglinda si uitand de ou il scapa in apa. Cand se intoarse acasa mama lui ii
spuse ca si celorlalti frati  :
-Iepuras,iepuras,in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat  !
Al cincilea iepuras lua oul galben, fugi prin padure dar acolo se intalni cu vulpea care
ii spuse  :
-Vino pana la vizuina mea sa le arati si puilor mei minunatia asta de ou.
Puii de vulpe cum au vazut oul, au inceput sa se joace cu el, pana cand oul s-a spart.
Al saselea iepuras lua oul albastru si fugi cu el pana cand se intalni cu alt iepuras. De bucurie
lasa oul jos si incepura sa se joace impreuna, si cum se jucau ei voiosi din neatentie au spart
oul.
Ajuns acasa mama lui i-a spus :
-Iepuras, iepuras, in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat  !
Toata familia iepurasilor era suparata, pana acum nici un iepuras nu a reusit sa duca
oul copiilor in cuibul pregatit de acestia ... Cel mai mic dintre iepurasi trebuie sa-si incerce
norocul. E randul lui sa porneasca pe drumul care duce spre cuibul din iarba pregatit de
copii.
Al saptelea iepuras,cel mai mic copil al familiei a luat oul rosu, a alergat cu el prin padure,s-a
intalnit si el cu un iepuras dar nu s-a oprit la joaca. Apoi s-a intalnit cu vulpea, pe care a
ocolit-o, a trecut cu grija peste rau.Cand a ajuns in campie s-a intalnit cu cotofana, care
zbura o vreme dupa el, dar iepurasul ii spuse ca e grabit si cotofana il lasa sa mearga mai
departe. Asa a ajuns el cu bine in gradina casei si cu mare atentie a pus oul in cuibusorul
pregatit de copii in iarba.

Când s-a intors acasa mamica lui fericita i-a spus:

-Iepuras,iepuras,
In gradina ai intrat,
Tu erai cel asteptat!
Si uite ca asa, parintii au aflat care din cei sapte copii ai lor merita sa fie adevaratul
Iepuras de Pasti .
Totul s-a intamplat demult, dar Iepurasul de Pasti mai traieste si aduce in fiecare an de Pasti
oua tuturor copiilor cuminti si le ureaza Paste fericit !

*Întrebări la povestea iepurașului  :

-Cum se numeşte povestea?
-Câți copii iepurași sunt?
178
-Unde trebuia să ducă oul?
-Ce animale sunt menționate în poveste?
-Care iepuraș a reușit să ducă oul?
-Cum se simțea mama când iepurașul a reușit să ducă oul la copilași în grădină?
-Ți-a plăcut povestea?

*Lectura legendei 
LEGENDA OUĂLOR ROŞII

“Dragi copii, se spune că în vremea când Iisus era răstignit pe cruce, şi suferea
pentru păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş plin cu
ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul nostru Iisus Hristos a fost pedepsit la
moarte şi a fost dus să fie răstignit pe dealul Golgota. Când femeia a auzit vestea aceea
cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai supărată pentru
că Iisus l-a vindecat odată pe fiul ei care era bolnav de moarte.
Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota unde Iisus era
bătut în cuie pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi picioarele Lui sfinte curgeau
stropi mari de sânge.
Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă crucea Domnului şi a început să
se roage plângând de durere. Ea a spus: - Doamne Sfinte, Tu care ai făcut numai bine, ai
salvat oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu, acum eşti
răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm iartă-ne pe noi păcătoşii şi lasă-ne un
semn să ne aducem aminte de suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.
Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele care
picurase pe ele din rănile Lui Iisus.
Femeia n-a mai mers acasă ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei zile de la
răstignire acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar acesta
era gol şi atunci s-au bucurat mult spunând: Hristos a înviat!
Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei, care erau
semnul suferinţelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie împărţea tuturor câte
un ou roşu, spunându-le: Hristos a înviat!
De atunci în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi pregătea câte
un coş cu ouă roşii În amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului. Apoi le împărţea copiilor şi
săracilor povestindu-le despre suferinţele Lui Iisus pentru mântuirea noastră, a oamenilor.
Apoi îi punea să ciocnească în amintirea învierii Domnului, acestea spunându-şi: Hristos a
înviat!- Adevărat a înviat!
De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşte şi să fie dăruite
în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului.

*Jocuri didactice  :
CURSA IEPURASILOR – CU OUL IN LINGURA
179
 REGULILE JOCULUI:
-să ţină in mana o lingură pe care va fi asezat un ou de lemn;
-să îşi menţină echilibrul pentru a nu scăpa oul;
-sa respecte traseul impus de educatoare;
-să manifeste spirit de echipă;
MATERIALE DIDACTICE: linguri, oua, masti, panou, ecusoane, buline
EXPLICAREA REGULILOR JOCULUI: Se imparte grupa in doua echipe si vor fi asezati
in doua siruri. Copiii din fata fiecarei echipe vor avea in mana cate o lingura cu un ou in ea.
La semnalul educatoarei cei doi copii vor porni catre un punct reper, dupa care se vor
intoarce la linia de start. Copilul care va ajunge primul la linia de start si nu va scapa oul din
lingura, va primi un punct corespunzator grupei din care face parte. Va castiga grupa care
are cele mai multe puncte. Dupa executarea jocului de proba se va trece la desfasurarea
propriu-zisa a jocului: se urmareste buna desfasurare a jocului, respectarea regulilor si a
corectitudinii. Vom stabili impreuna echipa(ele) castigatoare.

Jocul:" TREZESTE-TE IEPURASULE"

REGULA JOCULUI: copilul ales trebuie sa tina mainile ochi, ceilalti nu au voie sa il ajute
DESFASURAREA JOCULUI: Copiii sunt asezati pe scaunele in semicerc. In fata lor, pe
scaun, sta un copil intors cu spatele si cu mainile la ochi. La semnalul dat de educatoare, un
copil se duce langa "iepuras", il atinge pe umar si-i spune: "Trezeste-te, iepurasule!". Apoi
revine si se aseaza la locul sau. "Iepurasul" se ridica, se plimba prin fata copiilor si
intreaba: "Cine m-a trezit din somn?" Copiii raspund: "Ghici, ghici!", daca acesta ghiceste
atunci isi schimba locul cu cel pe care l-a recunoscut, daca nu a ghicit, isi pastreaza locul si
jocul se repeta.

*Simboluri:
Ouale rosii. Ouale simbolizeaza mormintul purtator de viata al Domnului nostru
Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin
ciocnire, dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a
inviat!". Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la Inaltarea Domnului.
Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru
mintuirea lumii. Ciocnitul oualelor se face "cap" la "cap" si "dos" la "dos". Exista credinta
ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l
ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat si uns cu pacura.
Ouale pot avea si diferite "modele", pot fi pictate. In functie de zona in care se fac ele se
numesc oua incondeiate, inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc. Ouale muncite nu se dau
de pomana caci nu le primeste Dumnezeu.
Pasca. Se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti.
Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde.
Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In
momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe
180
peretii cuptorului, spunind: "Cruce-n casa, / Cruce-n piatra, / Dumnezeu cu noi la
masa,/ Maica Precista pe fereastra".
Despre originea pascai exista o legenda care spune ca, in timp ce predica impreuna
cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, piine
pentru drum fara stirea lor.
Intrebindu-l pe Hristos cind va fi pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind vor
gasi pâine in traista. Cautând apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac
femeile pasca.
Mielul. Dupa traditie, in familiile crestine se manânca in zilele de Pasti carne de
miel. Mielul il simbolizeaza pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru
pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.

Fișe:

181
182
 Proiectului tematic „Vara, noi te aș tep tăm cu d rag!”

*Salutul:
Dimineata a sosit
Toti copiii au venit
In cerc sa ne adunam
Cu totii sa ne salutam
Buna dimineata pici
Ma bucur ca sunt aici
A-nceput o noua zi
Buna dimineata copii

* Formularea unor propoziții dezvoltate ce exprimă/descriu acțiunile sugerate de imagini.

a)lecturarea primei ilustraţii

183
- Unde se joacă copiii din această imagine?
- Ce vedem pe aleea parcului?
- Către cine aleargă băiatul şi fetiţa aceasta?
- Cum sunt ei, veseli sau trişti? De ce suntveseli?
- Cu cine a venit prietena lor?
- De ce această fetiţă a venit cu mama ei?
- Voi mergeţi în parc însoţiţi? (Soarelui nu-i plac copiii mici care se rătăcesc, îşi pierde
timpul să îi caute, şi apoi se pot întâmpla şi accidente… )
- Dar cine mai este pe alee şi se uită la prietenii care s-au revăzut? (Pe alee mai este un
băiat cu o bicicletă)
- Şi în spatele lui? Se uită el la prietenii care s-au revăzut? (Nu, e ocupat să pedaleze şi
probabil că nici nu i-a văzut pe copii aceştia)
- Dar în această parte a imaginii ce vedem?
- Ceaparate de jocvedeţi?
- Ce fac ceidoicopii de aici?(Atenţia copiilor va fi orientată spre balansoar, apoi spre
învârtitoare, scrânciob, tobogan.)
- Ce încearcă băiatul să facă? Procedează corect? Cum procedăm atunci când dorim să ne
urcăm într-un carusel/învârtitoare şi acesta se învârte?
- Cum sunt toti copiii din parc? (suntveseli pt că le place joaca)

* Lecturarea celei de-a doua ilustraţi:

184
- Unde se joacă copiii din această imagine?
- Ce fac celedouă fetiţe?
- Cine este alături de ele în apă?
- Cum sunt cei trei prieteni, veseli sau trişti? De ce sunt veseli?
- Unde se uită cei trei copii? (către prietenul lor de pe malul apei). Copiii par să-i spună ceva!
Ce credeţi că-i spun cei trei prietenului lor? Tu cum ţi-ai chema prietenul să ţi se alăture?
- De ce băiatul nu se joacă în apă?
- Vouă vă este frică de apă?
- Ce trebuie să poarte copiii în apă, pentru a fi în siguranţă?
- Cum este apa, adâncă sau mică? Caldăsaurece?
- De ce este apacaldă vara?
- Dar cine mai este în apă?
- Cu ce se joacă cei doi?
- Cine mai este pe marginea apei?
- Cum este baiatul, vesel sau trist? De ce credeţiasta?
- Dar ce vedemîn partea de sus a imaginii?(câmpul cu flori, cireşiisuntplini de
fructecoapteşiprietenulnostrusoarele)

*Jocul „Eu spun una tu spui multe..”

Propuneți copilului să vă jucați în jocul eu spun una, tu spui multe, de exemplu:
umbrelă-umbrele
anotimp-
copil-
zmeu-
sărbătoare-
prieten-
fruct-

185
* Joc Alege răspunsul corect:

Alege lunile anotimpului vara: IUNIE, MARTIE, IULIE, AUGUST

Alege sărbătorile anotimpui vara: Paștele, Ziua copiilor, , Crăciunul,

Ziua independenței, Ziua Limbii Române.

Alege fructele de vară: Pepene verde, zemos, struguri, gutui, piersici,

căpușune.

Alege activitățile de vară: joaca în nisipi, jocul cu bulgări, stropirea cu

apă, la săniuș

*Jocul ,,Numește obiectul Vestimentar,,

Propuneți copilului să privească obiectul vestimentar, să-l numească,

apoi să spună unde s-ar putea duce cu ele, purtându-le

* Conversație cu copii despre anotimpul Vara.

-Din cate luni este compusa vara? Care sunt acestea?
186
- Cum ai descrie acest anotimp?
-Care sunt fructele preferate copiilor vara?
-Ce îți place să faci vara?
-Numește vestimentați de vară?
-Numește jocurile copiilor de vară.
-Ce ai de gand sa faci în această vară?

*Lectura textului la scăldat:

La scaldat
fragment din Amintiri din copilarie de Ion Creanga
Într-o zi, pe-aproape de Sânt-Ilie, se îngrămădise, ca mai totdeauna, o mulțime de treburi pe
capul mamei […] si mă scoală mama atunci mai dimineață decât alte dăți și-mi zice cu toată
inima:
- Nică, dragul mamei ! vezi că tată-tău e dus la coasă și eu asemenea nu-mi văd capul de
trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă mămuca și leagănă copilul.
- Bine, mamă ! dar, în gândul meu, numai eu știam.
[…]Când auzeam de legănat copilul, nu știu cum îmi venea; căci tocmai pe mine căzuse
păcatul să fiu mai mare între frați. Însă ce era să faci când te roagă mama ? Dar în ziua
aceea, în care mă rugase ea, era un senin pe ceriu și așa de frumos și de cald afară, că-ți
venea să te scalzi pe uscat, ca găinile. Văzând eu o vreme ca asta, am șparlit-o la baltă cu
gând rău asupra mamei, cât îmi era de mamă și de necăjită. De la o vreme, mama, crezând că-
s prin livadă undeva, iese afară și începe a striga, de da duhul dintr-însa: „Ioane ! Ioane !
Ioane !„ și Ion, pace ! Văzând ea că nu dau răspuns de nicăieri, lasă toate în pământ și se ia
după mine la baltă, unde știa că mă duc; și, când colo, mă vede tologit, cu pielea goală pe
nisip, cât mi ți-i gliganul; apoi, în picioare, țiind la urechi câte-o lespejoară fierbinte de la
soare, cu argint printr-însele, și aci săream într-un picior, aci în celălalt, aci plecam capul în
dreapta și în stânga, spuind cuvintele:
Auraș, păcuraș,
Scoate apa din urechi,
Că ți-oi da parale vechi;
Și ți-oi spăla cofele
Și ți-o bate dobele !
După aceea zvârleam pietrele, pe rând, în știoalna unde mă scăldam, ș-apoi, huștiuliuc! și eu
în știoalnă, de-a cufundul. […]Apoi mă trăgeam încetișor pe-o coastă, la marginea bălții și
mă uitam pe furiș la fete ce ghileau pânza din susul meu.
Toate acestea le privea biata mamă, uitată cu mâinile subsuoară, […]Dar eu n-o vedeam pe
dânsa, căci eram în treabă[…]În sfârșit, mama, de la o vreme pierde răbdarea și vine tiptil, în
vârful degetelor, pe la spatele mele, când mă uitam la fete, îmi ie toate hainele frumușel de pe
mal și mă lasă cu pielea goală în baltă, zicându-mi cu năduh:
- Îi veni tu acasă, coropcarule, dacă te-a răzbi foamea, ș-apoi atunci vom ave altă vorbă!
Și se tot duce.
187
Ei, ei ! ce-i de făcut, Ioane ? ! Fetele de la ghilit, care văzuse asta, numa-și dau ghiont una
alteia și chicoteau pe socoteala mea, iară eu intram în pământ de rușine, și cât pe ce să mă
înec, de ciudă ce-mi era. […] Le-am lăsat și eu pe fete să râdă, și pândind vreme pe când șed
ele plecate și dau pânza în apă la ghilit, fac țuști ! din baltă ș-o ieu la sănătoasa; și așa
fugeam de tare pe prund, de săreau pietrele cât mine de sus. Și fuga, și fuga, fără să mă uit în
urmă, pănă ce dau între hudiți, pe drumul care ducea la noi acasă. Dar nu merg pe drum, de
rușine să nu întâlnesc vrun om, ci sar în grădina lui Costache și merg tupiluș prin păpușoi;
apoi într-o hudiță, din hudiță în grădină la Trăsnea, și iar prin păpușoi; și când aproape să ies
din grădină, mă simțesc câinii lui Trăsnea, și la mine, să mă rupă ! Ce-i de făcut ? Auzisem
eu din oameni că, dacă vrei să nu te muște câinii și să te lase în pace, cum îi vezi că sar la tine,
să te tupilezi jos la pământ și să-i lași să te latre cât le place, fără să te urnești din loc. Și
adevărat este, căci așa am scăpat și eu de câinii lui Trăsnea, În sfârșit, după ce m-au lăsat
câinii lui Trăsnea în pace, cum v-am spus, am sărit în răspintenele unui drum; de acolo, în
grădină la noi. Și merg eu acum prin păpușoi, pănă în dreptul ogrăzii, și mă uit printre gard și
văd pe mama cum se da în vânt după trebi, când în casă, când afară; și-mi era mai mare mila
de dânsa, dar și de pântecele meu cel stocit de apă încă îmi era milă. Vorba ceea: „Milă mi-e
de tine, dar de mine mi se rupe inima de milă ce-mi este.„ Și nemaiputând suferi foamea,
încep a mărnăi ugilit printre gard:
- Mămucăi, iacată-mă-s !
Ș-odată și sar în ogradă, mă înfățișez dinaintea mamei, așa chipos cum eram, îi apuc mâna cu
sila, o sărut și zic, scâncind:
- Mamă, bate-mă, ucide-mă, spânzură-mă, fă ce știi cu mine; numai dă-mi ceva de mâncare,
că mor de foame ! Ea, atunci, cum e mama cu bunătate, se uită galeș la mine și zice oftând:
- Bine-ți șede să umbli lela pe drumuri în halul acesta și să mă lași tocmai la vremea asta fără
leac de ajutor ! Hai de mânâncă, dar să știi că mi te-ai lehămetit de la inimă; doar să te porți
de-acum tare bine, să mai fiu ceea ce-am fost pentru tine; dar nu știu, zău!
Și, scurtă vorbă, văzând că m-am pus rău cu mama, îi juruiesc eu că ce-am făcut n-oi mai
face. Apoi umblu tot cu binișorul pe lângă dânsa și nu ies din cuvântul ei afară nici cu fapta,
nici cu vorba, la trebi-s hărnicuț cât se poate: derdicam și măturam prin casă ca o fată mare,
de n-avea mama grijă când se ducea undeva. Și-ntr-o zi o văd că mă sărută și-mi zice cu
blândețe:
- Dumnezeu să te înzilească, Ionică, dragul mamei, și să-ți dea de toate darurile sale cele
bogate dacă te-i purta cum văd că te porți de-o bucată de vreme încoace!
Atunci eu, pe loc am început a plânge. Și mai multă mustrare am simțit în cugetul meu decât
oricând. Și de m-ar fi bătut mama cu toate gardurile și de m-ar fi izgonit de la casă ca pe un
străin, tot n-aș fi rămas așa de umilit în fața ei, ca atunci când m-a luat cu binișorul. […]

*Întrebări la textul la scăldat:

Adresez copiilor intrebari referitoare la comportamentul lui Nica:
“Cum raspunde Nica atunci cand mama lui il roaga sa stea acasa?”
“Ce face Nica dupa un timp?”
188
“Ce face mama lui Nica cand il vede la scaldat?”
“Cum ajunge Nica acasa?”
“Ce face Nica dupa ce ajunge acasa?”
Copii vor ordona plansele, amestecate anterior, intr-o succesiune logica, isi vor exprima
sentimentele fata de intamplarile din poveste
Revizuirea titlului poveştii şi repovestirea copiilor, cu ajutorul educatoarei, pe baza ideilor
principale; accentul se pune pe caracterizarea personajelor principale şi desprinderea
mesajului textului
,,V-a plăcut povestea? Cum s-a numit? Ce s-a întâmplat cu Nica? Cum v-ati fi comportat voi
dacă ati fi fost în locul lui?”
Intreb copiii de lucrurile bune si rele pe care le-a facut Nica conform graficului T.

*Matematică:
• *Copii vor aseza pe măsuţe un şir de zece mingi de la stânga la dreapta, stabilind
numărul fiecaruia în şirul numeric de la 1 la 10 folosindu-ne de cifre. Acelaşi lucru
se efectuează la tabla magnetică
Ia vă rog să-nchideţi ochii
Să vedem noi cine ştie
Care minge năzdrăvană
S-a ascuns de ochii nostri?”
• Educatorul v-a ascunde pe rând câte o minge şi copii vor stabili a câtea minge lipseste
folosind numeralulu ordinal şi precizând vecinul mai mare şi mai mic .

Fișe:Vara

189
 Proiectul tematic ,, Ce ai în paneraș?”
Salutul:
“Buna ziua, IUNIE eu mă numesc
Copiii mult ii iubesc
Şi-mpreună azi cu mine
Vreau să-l văd pe fiecare
Ce activ este oare.”
*Poezie:
Dialog cu vara
de Aurora Luchian

-Vara calda si frumoasa

Ce-ai in paneras?
-Ciresele, capsunele
Pentru copilasi!

-Si in parul tau bogat

190
Ce ti-ai impletit?
-Flori de camp,flori de gradina
Tot ce am gasit!

-Dar pe umeri salul tau

E gata sa pice
De ce atarna asa de greu?
-E brodat cu spice!

Vara esti o delicata

Ca o zana zau!
Aurita,imbujorata
Ai farmecul tau!

*Exercițiu în baza poziei:

 Explicarea cuvintelor: dialog,paneras,sal,impletit, spice.
 Se recita poezia pe roluri un copil interpretand rolul zanei iar un alt copil interpretand
rolul copilului care ii adreseaza intrebari zanei.
 Se recita poezia,copiii fiind impartiti pe doua grupe:fetele recita poezia interpretand
rolul zanelor iar baietii rolul copiilor care adreseaza intrebari zanelor.
 Se organizeaza un concurs,,Cel mai bun recitator”.

*Metoda „Explozia stelară”. Pe un panou voi avea desenat schema metodei,iar copiii vor
răspunde la ghicitori şi întrebări despre fructe de vară. Notez răspunsurile până se
completează schema.
GHICITORI
Să vă spun o ghicitoare
Despre ceva de mâncare:
Crude sau puse la fiert
Se consumă ca desert,
Le doreşte orişicine
Că-s pline de vitamine.
(Fructele)
E un fruct cu mulţi pistrui
Roşie şi cu-un fes verzui
Acrişor şi parfumat
Cu zahăr şi cu frişcă
El este mâncat.
191
(Căpşuna)
Se coace vara la soare,
Piersica-i sora mai mare.
Parfumată şi cărnoasa
Face dulceaţa gustoasă.
(Caisa)
În grădina lui Pandele
E un pom plin cu mărgele,
La culoare-s roşii toate
Cu codiţe-mperecheate.
(Cireşele)
E zemoasă, parfumată
Şi mereu e îmbrăcată
Cu o hăinuţă pluşată.
(Piersica)
Nu-i caisă, că-i roşcată
Şi-are pieliţa pluşată.
(Piersica)
Ascuns în cămaşă verde,
Miezul de foc nu se vede.
Când mănânci o feliuţă,
Parcă sufli-n muzicuţă.
(Pepenele)
Sunt biluţe visioare
Strălucesc frumos la soare
Cu codiţele perechi
Să le pui după urechi.
(Visinele)

Artă:“Cosul cu fructe vesele“

* Copiii vor trebui să pună pe suprafaţa caisei lipici, după care vor presăra mălai pentru a
reda aspectul galben al caisei.
*Pentru cireşe vor mototolii hârtie creponată roşie pentru a forma cireaşa, apoi le vor lipi pe
un carton în formă de cireaşă.
*Pentru căpşună vor mototolii hârtie creponată roşie,pe care le vor lipi apoi pe un carton în
formă de căpşună.
Apoi vor aplica frunze, ochişori mişcători şi gură la fiecare fruct

192
*Matematică: Pe copac sunt desenate cireşe. Copiii trebuie să numere cireşele din copac şi să
scrie cifra corespunzătoare în caseta de la tablă . Alt exercițiu să numere caisele căzute şi să
traseze atâtea liniuţe câte caise au numărat. Cea dea treia sarcină,formare de grupe de fructe,
colorarea fructelor mari și fructele mici.

Fișe:

193
194
 Proiectul tematic ,, Legumele timpurii”

*Salutul
Să ne salutăm pe rând:
Tu – usturoiul, el- cartoful,
Mâinile să le unim,
Prieteni buni, noi să fim.
-Prezența
După ce ne-am adunat
Şi frumos ne-am salutat
Oare azi cine lipseşte
Să vedem cine ghiceşte?

*Hora legumelor
de Lucia Muntean
Legumele toate, toate
Sunt izvor de sanatate!
195
Fiecare-n felul ei
Ne ajută cu temei:
Usturoiu-alungă boala,
Ceapa vindecă răceala,
Frunza verde de spanac
Este bună la stomac.
Iar salata neapărat,
Face bine la ficat.
Morcovii, cartofii, varza,
Roşiile şi fasolea
Au pornit şi ele hora!
Oricum ar fi consumate:
Fierte, crude, toate, toate,
Sunt izvor de sănătate!

*Lectura poezie:
LEGUMELE TIMPURII
de M. Bosnea-Murgu

Primăvară, vreau să ştii,

Că-n grădină dacă vii,
Vezi legume timpurii.
Vezi spanac, mărar, salată,
Usturoi, ridichi şi ceapă,
Adunăm pe rând din toate,
Că-s izvor de sănătate.
Apoi, bine la spălăm
Şi cu grijă le tocăm.
Facem din ele îndată,
O salată aromată.
S-o mâncăm ne face bine,
C-are multe vitamine.

*Prepararea salatei:
Uniicopii vor spăla legumele, alţii le vor curăţa, iar alţii le vor tăia marunt. În timpul
activităţii se vor roti copiii la sarcini, astfel încât toţi copiii grupei să taie, să spele şi să cureţe
legumele.
În final, le vor amesteca în bol cu ulei, sare şi lămâie. În concluzie se spune că fiecare trebuie
să se hrănească sănătos, consumând multe legume care conţin vitamine importante în
alimentaţia sănătoasă.

196
 -Prin urmare, nu trebuie să uitaţi că legumele de primăvară nu trebuie să lipsească din
alimentaţia voastră!
Matematică: Munca ne e dragă
Se face cunoscut copiilor că vor fi toți grădinari iscusiți și vor amenaja un grădină cu plante:
se constituie trei grupe de grădinari, fiecare având pălăriuțe colorate diferit:
-grădinari cu pălăriuțe galbene
-grădinari cu pălăriuțe albastre
- grădinari cu pălăriuțe roșii
În fața fiecărui grup se află o grădină cu cinci parcele pentru legumele, fiecare având forme
diferite. Pe fiecare parcelă sunt “plantate” fie legume, fie cifre,
Explic regula jocului: pe rând câte un copil de la fiecare echipă identifică parcela în funcție
de indiciul dat și acționează corespunzător pentru a-l complete.
Ex. a) Dacă indiciul este cifra, copilul se duce la seră și “transplantează” (selectează) de acolo
în ghiveci un număr de legume identice (forma, culoarea și mărimea), corespunzător cifrei.
“Plantează” apoi firul de legumă, planta și verbalizează acțiunea “Am plantat doi usturoi
albi la parcela cu cifra 2”
b) dacă indiciul este o grupă de legume (usturoi alb, ceapă albă) copilul le numără, apoi se
duce la “magazie” și selectează de acolo jetonul cu cifra corespunzătoare pe care o pune în
parcelă, verbalizând: “Am pus cifra trei pentru că în parcelă sunt trei legume (ceapă, usturoi)
albi”
În cadrul grupului copiii interacționează în vederea realizării corecte a sarcinii: coechipierii
urmăresc corectitudinea răspunsului și a acțiunilor, intervenind atunci când este cazul, fără a
deranja celelalte echipe.
În complicarea sarcinii, sunt antrenați concomitant copii de la fiecare grup în vederea
completării parcelei, fiind încurajați spre competiție (cine rezolvă repede și corect)
După finalizarea grădinei , grădinarii admiră rezultatele muncii.

*Ghicitori:
Are frunze, lucru mare
Rădăcina-i de mâncare.
Roşie şi bucălată
O amesteci în salată.
(Ridichea)
Am camăşi nenumărate,
Le port toate îmbrăcate.
Iepuraşii când mă văd
Să mă roadă se reped.
(Ceapa)

* Jocul „Adevărat sau fals”….?

197
Educatorul va spune câteva propoziți iar copilul trebuie să spună adevărat sau fals. Dacă e
adevărat bate din palme.
De exemplu.
-Legumele cresc în pământ. (Adevărat)
-Morcovii îi culegem din copaci. (Fals)
-Preparăm terci din ridiche. (Fals)
-Spanacul, mărarul este verde. (Adevărat)
-Morcovul este preferatul iepurașului.( Adevărat)
-Facem salată din legume? Etc. (Adevărat)

•Jocul verbal „Unde este leguma?”

(Propuneți copilului să observe atent unde este leguma? Să se orenteze în spațiu
Educatorul plasează legume pe masa, lîngă farfurie, în farfurie, în frigider, sub cearșaf etc.
Iar copilul este îndrumat să numească locul unde este legume de exemplu:
Morcovul este în frigider.
Cartoful este aranjat pe masa.

*Explozia stelară în baza poezie la piață:

Ce ?

Unde? Cine ?

Când ?

198
*La piață
de Paula Cojocaru

Într-o zi de dimineață
Merg cu mama mea la piață,
Ca să cumpere legume,
Cică sunt proaspete si bune.

Pe tarabe, dragi copii,

Vezi legume timpurii
Ridichi, ceapa si salată
Plină este piața noastră.

Și spanac și pătrunjei,
Poți să pui în coș ce vrei.
Mama le ia pentru mine
Că au multe vitamine.

Iar eu le consum voios

Să cresc mare, sanatos.

*Lectura Ridichea uriașă a conținutului poveștii, clar, coerent, epresiv folosind mimica
adecvată. Pentru a spori intresul copiilor, ar fi bine de prezentat siluetele personajelor din
poveste.
*După lectură se poate de repovestit povestea conform planului de idei:
1. Primăvara moșul sădește în grădină o sămânță de ridiche și din această sămânță
crește o ridiche uriașă;
2. Moșul încearcă să smulgă ridichea din pământ dar nu reușește;
3. Moșul o cheamă pe babă în ajutor, dar nu reușesc;
4. Baba cheamă fata în ajutor, dar tot nu reușesc;
5. Fata cheamă cățelul, dar nici așa nu reușesc să smulgă ridichea;
6. Cățelul cheamă pisica în ajutor;
7. Pisica cheamă șoricelul în ajutor și, ca prin minune reușesc să smulgă ridichea din
pământ.

199
 Explicarea cuvintele necunoscute copiilor, înlocuindu-le cu cele cunoscute de ei: a sădi=
a planta/a pune în pământ, să smulgă=să scoată, moşneag=moş/om bătrân, poală =partea de
jos a rochiei.
Se va realiza o scurtă conversație pe baza povestirii și a materialului didactic:
-V-a plăcut povestea?
-Ce personaje am întâlnit în această poveste?
-Cum era ridichea?
-A reușit moșul să scoată ridichea din pământ de unul singur?
-Cine i-a venit în ajutorul mai întâi?

*Joc didactic: Propunețile copiilor să jucăm un joc în care vor interpreta personajele din
această poveste.
Voi organiza un joc de rol.
Copiii vor alege un jeton, vor denumi personajul ales, vor identifica locul ocupat de
personajul din poveste și vor interpreta rolul din poveste.
Cu ajutorul copiilor reconstituim ordinea personajelor din poveste și vom extrage morala
.Unde sunt mulți puterea creste și reușim să ne ducem la bun sfârsit ce ne-am propus.

*Întrebări pe baza temei.

-Care sunt legumele de primăvară? (Legumele de primăvară sunt ceapa, usturoiul, ridichea,
spanac, mărar, morcovul etc.)
-Unde cresc legumele? (Legumele cresc în pământ, în grădini sau serii)
-Ce ne oferă aceste legume dacă le consumăm? (Dacă mânânci legume atunci ele conțin
proteine, vitamine, ne dau sănătate. )
- Ce culoare au legumele morcovul, ceapa, usturoiul, mărarul, ridichea....?
- Cum se plantează legumele? (Legumele se planează prin semințe, se pun în pământ, apoi
zilnic le udăm, îngrijim și ele crec, apoi le cultivăm)

200
201
202
 Proiectul tematic ,,Insectele”

*Salutul:
„Bună dimineaţa, dragi copii,
În lumea insectelor începe o nouă zi.
Gâze dragi interpretăm,
Cu toţii să ne prezentăm!
Bună dimineaţa, fluturi colorați!”
„După ce ne-am adunat
Şi frumos ne-am salutat
Cu toţii ne-am întâlnit
Ce insectă oare n-a venit?”

*Salutul:
„Bună dimineaţa, dragi copii,
În lumea insectelor începe o nouă zi.
Gâze dragi interpretăm,
Cu toţii să ne prezentăm!
Bagheta albinuţei nu va lipsi,
În timpul salutului ne va însoţi.”

*Lectura textului OMIDA MÂNCĂCIOASĂ

de Eric Carle

Un oușor stătea pe o frunză, în lumina lunii.

Într-o duminică dimineața, când soarele răsări, cald și zâmbitor- poc!-
din oușor ieși o omidă mică. Îi era foarte foame, asa că porni degrabă să caute
de mâncare.
Luni găsi un măr și-l mâncă.Totuși,îi mai era foame.
Marți mâncă doua pere.Totuși nu se sătură.
Miercuri mâncă trei prune.Tot îi mai era foame.
Joi mâncă patru căpșuni.Tot nu se sătură.
Vineri mâncă cinci portocale, dar tot îi era foame.
203
 Sâmbătă oare ce-a mai mâncat omida: o prăjitură de ciocolată, o
înghețată, un castravete murat, o felie de cașcaval, o bucată de salam, o acadea,
o felie de plăcintă cu cireșe, un cârnat, o brioșăși o felie de pepene.
În noaptea care a urmat, pe omidă a durut-o burtica.
Veni o noua zi de duminică. Omida mâncă o frunză verde și fragedăși
se simți mult mai bine. În sfârșit, nu-i mai era foame.Și, dintr-o omidă mititică,
se facuse o omidă mare și grasă. Omida își construi o căsuță, numită cocon, și se
culcă înăuntru.După două săptămâni și mai bine de somn, se trezi. Făcu o
gaura în cocon și, când se strecura încet afara… …era un minunat fluture!

*Povestea este expusă după următorul plan:

Dintr-un oușor a ieșit o omidă mică.
De luni până sâmbătă omida a mâncat diverse alimente.
Pentru că a mâncat prea mult, a durut-o burtica.
Duminică a mâncat doar o frunză verde și s-a simțit mai bine.
Omida era acum mare și grasă.
Și-a construit o căsuță numită cocon și a dormit înăuntru câteva
săptămâni.
Când s-a trezit și a ieșit din cocon era un fluture.

*Întrebări la poveste:
•Cum se numește povestea?
•Din ce a ieșit omida cea mică?
•Ce a făcut omida ca să-și astâmpere foamea?
• Ce a mâncat omida în zilele...?
•De ce duminică a mâncat doar o frunză verde?
•Cum arăta omida după ce a mâncat toată săptămâna?
•Cum se numește căsuța omizii?
•Cine a ieșit din cocon după câteva săptămâni?
•Ce va placut cel mai mult din poveste?

*Metoda ciorchinelui în baza ghicitorilor?

Colorat e ca o floare
Trupul fin şi mic el are
Zboară vara pe câmpie
204
Spuneţi ce-ar putea să fie?(fluturele)

Stă la stup că-i casa ei

Şi-ţi dţ miere dacă vrei
Cine ar putea să fie
I-a ghiciţi-mi acum mie?(albina)

Roşie are rochiţa

Cu buline negre
Însă toată ziua stă
Pe o frunză verde(mămăruţa)

Roşie pe aripioare Harnică şi strângătoare

Cu buline pe spinare (Buburuza) Cară boabe în spinare
Te-nvaţă cu bucurie
Subţirică şi cu un corp dungat Lecţia de hărnicie. (Furnica)
Harnică la adunat
Stange într-una cu mult spor
Mierea dragă tuturor. (Albina) O insecţă nu prea mare
Vara de-obicei apare
Pe la stup lui mult îi place Te-nţeapă cu acul lui
Însă miere zău nu face Te scarpini şi plăcut nu-i. (Ţânţarul)
E leneş, stă în zadar
Numele lui e.....(Bondar) Domnul cu vioara
Cântă vesl toată vara
Neagră şi supărătoare Iar când toamna a sosit
De microbi e purtătoare Stă singur şi necăjit. (Greierele)
Bâzâie şi nu-ţi dă pace
Dai cu pliciul şi-apoi tace.(Musca)
Mică, dar voinică,
În spate ridică
Sacul cu povară
Să-l ducă-n cămară. (Furnică)

205
*Conversație în baza întrebărilor la tema insectele?
- În ce anotimp suntem acum?(vara)
-Cum este afară?(cald)
-Cine încălzeşte puternic natura?(soarele)
-Ce am văzut noi când am ieşit afară în curte?(insecte, iarbă verde şi flori)
-Cine zboară din floare în floare?(fluturaşii)
-Cum este albina?(harnică)
-Dar pe frunzele florilor, ce-aţi observat?(mămăruţe)
Cine lucrează din zori şi până în seară să adune mâncare pentru iarnă în
muşuroi?(furnica)
-Cum se numesc prietenii de joacă a Zânei Fluturilor?( fluture, mămăruţă,
albină, furnică)
-Cum spunem un...., mai mulţi......?(fluture-fluturi, albină-albine, mămăruţă-
mămăruţe, furnică-furnici)

*Lectura textului:Povestea celor trei fluturi

Dimineata superba de vara. Vant lin si cer senin. Lumea renaste incet, incet la
viata. Gradina arata fantastic sub razele soarelui are tes o panza magica. Florile
stralucesc inrourare.
Trei fluturi poznasi apar ca de nicaieri. Sunt minunati: unul e alb, altul e galben
iar cel de-al treilea are aripi rosii. Se joaca, dansand fantastic in lumina
soarelui, zboara si se cufunda in cupele florilor. Nu obosesc deloc, atat de mult
le place jocul acesta.
 Pic, pic ... incepe ploaie venita pe neasteptate. Cei trei fluturi si-ar fi dorit sa
zboare pana acasa dar din pacate acesta era mult prea departe iar picaturile de
ploaie erau din ce in ce mai dese.
Fluturele alb vine cu ideea de a ruga florile sa ii gazduiasca cat timp va ploua.
Zburara repede la prima floare. Era o frumoasa lalea galbena, cu cupa mare cat
sa incapa in ea toti cei trei fluturi.
- Draga lalea, esti buna sa ne deschizi cupa ta, sa ne ascundem in ea, ca
altfel ne omoara ploaia?
206
Laleaua se uita la flutura si apoi le raspunse:
- Ii pot primi in cupa mea pe fluturele galben si pe cel rosu, dar pe cel
alb nu ii voi primi pentru ca nu seamana cu mine.
- Iti multumim de asa primire, dar daca nu il primesti si pe fratele
nostru alb, nu intram nici noi in cupa ta, au raspuns in cor fluturele galben si
rosu.
- Ramai sanatoasa.
Grabiti au alergat la alta floare. Era un crin alb, mare si tare frumos.
- Draga crinule, deschide-ne floarea ta, ca sa ne adapostim in ea de
ploaie!
- Pe cel alb in primesc cu mare bucurie, ca este alb ca mine, dar pe
ceilalti nu va primesc, a raspuns crinul.
- Daca nu ii primesti si pe fratii mei, atunci nici eu nu vin la tine. Mai
bine sa fim udati de ploaie toti trei decat sa ne parasim unul pe altul, a zis
fluturasul cel alb.
Astfel fluturasii au zburat mai departe.
Soarele, care era ascuns dupa perdeaua norilor, ii vedea pe cei trei fluturasi si se
bucura sa vada cat de uniti erau acestia. Se vedea ca erau legati intre ei de
sentimente puternice de iubire. De aceea, el iesi dintre nori si alunga ploaia.
In scurta vreme aripile fluturilor s-au uscat, iar trupul lor cel firav s-a incalzit.
Au zburat acasa, impreuna, fericiti! Soarele ii salvase de la pieire pentru
bunatatea lor!

*Conversație pe baza lecturii audiate:

- Despre cine este vorba in povestea noastră?
- Cum este vremea în poveste?
- Ce fac fluturașii?
- Unde au vrut să se adăpostească fluturașii?
- De ce nu i-au primit florile?
- Ce părere aveți despre comportamentul celor trei fluturi?
Se extrage concluzia că prietenii rămân împreună la bine și la rău și finalizăm
prin proverbul,, Prietenul la nevoie se cunoaște”

*Metoda ”Brainstorming” . Se numesc 4-5 copii care să motiveze afirmația: ”Aș

vrea să pot să fiu albină, pentru că...”
207
*Piramida ”Albina” (Metoda ”Piramida”)
De sus în jos, treapta 1 - insectă care produce miere (albina)
treapta 2 - ”ingrediente” din care albina produce mierea (polen și nectar),
treapta 3 - flori de primăvară din care albina strânge polen
treapta 4 - modalități de a consuma mierea (limonadă, salată de fructe, sirop,
prăjituri).

*Lectura ”Povestea albinuței Maia” (poveste terapeutică pentru creșterea

încrederii în forțele proprii)
La marginea unui sat se întindea o livadă înflorită de vișini, piersici,
gutui, pruni și meri. O familie de albine avea casa în această livadă, într-un stup
mare. Cât era ziua de mare albinele trebăluiau prin livadă, în căutare de polen,
pentru a produce cât mai multă miere.
Din tot roiul se desprindea întotdeauna o albinuță drăgălașă pe nume
Maia. Ea le privea cu tristețe pe celelate albine cum strângeau polen. În sinea ei
știa că totul este prea greu pentru ea. ”Sunt prea mică! Eu nu pot să fac asta!”
Se întristă și mai tare când sora ei o făcu leneșă pentru că nu putea să adune și
ea polen. Începuse să plângă în timp ce zbura prin livadă și se gândea la diferite
lucruri pe care le-ar face. Printre atâtea lacrimi și tristețe, nu observă că în fața
ei se afla o creangă de alun. Se ciocni de ea și leșină. Alunul își plecă o creangă
să vadă ce i s-a întâmplat bietei albinuțe. Era foarte îngrijorat! O luă cu grijă pe
una din frunzele sale și se mișcă încet, sperând că astfel o va ajuta să se
trezească.
În același timp, însă, avea grijă să nu o rănească. La un moment dat,
Maia începu să se miște și deschise ochii, întrebându-l pe alun unde se află.
Alunul, o salută politicos, îi spuse că se lovise de o frunză de-a lui dar să nu-și
facă griji, a fost doar puțin neatentă. ”I se poate întâmpla oricui acest lucru!”,
mai zise el. O întrebă apoi cu blândețe unde dorea să meargă. Albinuța Maia îi
povesti cum celelalte albine strâng polen și că ea e convinsă că nu poate pentru
că e prea mică!
Alunul, văzând-o atât de necăjită, vru să o ajute! Îi spuse că el e convins că ea
va reuși să strângă polen, pentru că are încredere că e o albinuță puternică dacă
nu a pățit nimic după ciocnirea de frunza lui. Albinuța Maia îl privea mirată,
parcă nu-i venea să creadă. Nimeni nu-i mai spusese vreodată ca are încredere
în ea. Alunul cel bând îi propuse să fie prieteni: el o va adăposti în scorbura lui
208
iar ea va putea să stea să vorbească cu el, pentru că și el era singur. Din nou
albinuța Maia îi spuse că nu poate, nu crede că va reuși să fie prietena lui.
Alunul însă o încurajă zicându-i că pot încerca timp de două zile să fie prieteni.
El avea mare încredere că albinuța Maia va reuși acest lucru. Cele două zile
trecuseră, iar Maia se descurca foarte bine, era o prietenă de nădejde.
Văzând-o bucuroasă, alunul îi spuse că e foarte mândru de ea că reușise
să-i fie alături 2 zile și că va putea cu siguranță să facă acel lucru de care îi era
teamă, adică să strângă polen. Îi propuse să meargă totuși alături de familia ei,
iar el va rămâne acolo, așteptând-o oricând să vină să îl vadă și să stea de vorbă,
ca doi prieteni buni.
Maia se gândi foarte bine și își propuse să încerce. Toată familia ei de
albine s-a bucurat când a văzut-o. Au pornit împreună la cules de polen și Maia
a observat că se descurcă foarte bine.
Din ziua aceea Maia nu mai spuse niciodată ”nu pot” înainte să încerce.
Nu l-a uitat nici pe prietenul său alunul, căruia i-a mulțumit și pe care îl vizita
zilnic ca să-și povestească unul altuia ce au făcut fiecare în ziua respective

*Pauză dinamică după lectură:”Am o prisacă mică”

Am prisacă mică, așa și-așa, (cu degetele copiii desenează în aer un pătrat)
Și-o-albină se ridică, așa și-așa (cu degetul arătător copiii desenează în aer o
spirală)
Vine la grădiniță, așa și-așa (copiii imită zborul albinei)
Se-așază pe-o fetiță, așa și-așa (copiii se ridică de pe scaune și se așază în poziția
ghemuit)
În zbor ea se ridică, așa și-așa (copiii se ridică, imitând zborul albinei)
Se-nvârte fără frică, așa și-așa (copiii se învărt)
Căci vrea s-asculte-aici (copiii pun palmele deschise la urechi)
Povești pentru cei mici (copiii se așază pe scăunele)

*Metoda: ”Explozia stelară” : ”CINE?”, ”CE?”, ”CÂND?”, ”UNDE?”, ”DE

CE?”
întrebări:
1) Cine este personajul principal al povestirii?
2) Cine s-a împrietenit cu albinuța Maia?
3) Ce nu știa albinuța Maia?
209
4) Ce i-a propus alunul albinei?
5) Când, în ce anotimp are loc întâmplarea albinuței Maia?
6) Când a fost alunul îngrijorat?
7) Unde locuiau albinele?
8) Unde a adăpostit-o alunul pe albinuța Maia?
9) De ce nu putea albinuța Maia să strângă polen?
10) De ce s-au bucurat albinele când au văzut-o pe albinuța Maia?

*Explozia stelară la fabula Greierul și furnica:

1.Cine s-a dus la furnică să-i ceară mâncare?(greierele)
2.Cât a cântat greierele?(Toată vara)
3.Când s-a gândit greierele că are nevoie de mâncare?(Toamna)
4.Ce a adunat furnica?(Boabe de grâu și de porumb)
5.Unde căra furnica boabele(În mușuroi)

*Metoda diagrama Venn, stabilind asemănările şi deosebirile dintre cele două

personaje.
Însuşiri comune

Greierele Furnica

* Jocul eu sunt albină, tu ești…?

Fiecare copil numind pe rând o insectă. Fiecare participant argumentează de ce

a ales insecta dată. De exemplu. Eu sunt albină pentru că sunt harnică și strâng
miere, iar eu sunt furnică că strâng mâncare în mușuroi. Și să imite zborul
albinuței sau al altei insecte.

 * Jocul verbal”Spune ce vezi, ce face”

Propuneți copilului să observe diferite imagini cu insecte, „Ce vezi?”, „Ce
face?”
210
 Copilul extrage o imagine cu insecte, o recunoaște și o denumește insecta
reprezentată, apoi formulează propozitii corecte simple. La sfârșit le va
așeza pe o tablă, masă, pentru a aranja o mică poieniță a insectelor.

*Convorbire pe baza observări:

Duceți convorbiri cu copii despre insecte.

Prezentați o albină sau furnică sau altă insectă, dacă nu aveți această
posibilitate atunci prezentați o imagine, o poză cu insecta dată. Și spuneți să o
observe atent, apoi să enumere caracteristicile părţilor corpului ( culoare,
formă,mărime,etc.) și să denumească părţile componente ale unei insecte
-Cum este albina? (Albina are culoarea negru cu galben,este de mărimea unui
bob de fasole,trăieşte în grupuri conduse de o regină mai mare decât celelalte
albine)
-Care sunt părțile componente ale albinei? (Albina are un cap,trunchi, 6 picioare,
două aripi transparente,ac pentru apărare în partea din spate.corpul parcă este
acoperit cu puf)
-Cu ce se hrănesc albinele? (cu nectarul dulce cules din flori )
- La ce te gândeşti când vezi o albină, ce simţi?
- Ce foloase avem de la albină, cum ne ajută?; (albinele polenizeaza toate
plantele. Dar e prea complicat pentru ei că sunt mici de aceia Explicândui
copilului că din floare extrage polei dulce care face miere după aceasta noi bem
ceai cu miere dulce. Iar mierea este foarte sănătoasă)

*Tranziţia “Fluturaşul meu”.

“Soarele a răsărit
În poiana cu pitici.
Fluturaşul s-a trezit,
S- a trezit din somn.

Sus, sus, tot mai sus,

Zboară fluturaşul meu.
Sus, sus, tot mai sus,
Fluturaşul meu.”

211
212
213
214
215
SUCCESE!

216