Anexe La Planificare
Anexe La Planificare
Anexe La Planificare
1
- Nu te aleg, că nu eşti pieptănată...
- Alege-mă tu! strigă ea unui băiat, ce se află în mijlocul horei.
- Nu... nu te aleg, Maricică, fiindcă eşti murdărică.
- Ei, şi? ridică Maricica din umeri. Nu mai pot! Iaca eu mă joc cu Ursulache...
Plecă din horă, îşi ia ursuleţul din dulap şi se aşază pe un scăunel. Îşi priveşte pe furiş mâinile şi-şi întrebă
în şoaptă fundiţa:
- Sunt eu murdărică?
- Nuuuu... ştiu, răspunse fundiţa. Eu văd că faţa n-are nici o pată, nasul s-a cam murdărit, da-i răcit.
- Taci, taci! strigă ursuleţul. Eşti o fundiţă mincinoasă... Azi nu s-a spălat deloc... Eu cu Maricica nu mă
joc.
Şi ursuleţul se răsuceşte şi sare din mâinile Maricicăi.
Fundiţa a tăcut. Au tăcut şi cănăfiorii.
Maricica-i singură şi-i vine să plângă...
Copiii se joacă şi cântă:
- Coroana e rotundă, / Rotundă e şi luna, / Frumoasă e şi fata... / Pe care o aleg...
Maricica ia o păpuşică, dar păpuşica îi strigă:
- Lasă-mă-n pace! Îmi murdăreşti rochiţa cu mâinile tale murdare!... Lasă-mă...
Începe să plângă Maricica... Şi plânge, şi plânge... şi lacrimile-i curg şiroaie pe obraz. Iar pe unde trec ele
rămân dâre curate. Se frecă Maricica la ochi cu mâna, dar mâna-i murdară de marmeladă, şi de ou, şi de
plastilină... şi-şi mânjeşte toată faţa...
Râd copiii şi strigă:
- Maricică, Maricică, noi nu vrem în grupa mică să avem o murdărică!
Pleacă Maricica acasă.
Pieptenele, săpunul şi periuţa de dinţi nici că se uită la ea. Aleargă Maricica la apă dar apa o stropeşte şi-o
ocărăşte:
- Nu, nu te apropia de mine. Eu sunt rece, nu sunt bună...
Ia săpunul, dar săpunul îi sare din mână şi îi strigă:
- Nu te pot ajuta. Am clăbuci şi-ţi intru în urechi, şi-n nas şi-n ochi.
Când să ia pieptenele, el îi strigă:
- Nu vreau să te ajut, ai spus că te trag de păr...
Periuţa de dinţi se tânguie şi ea
- Eu am pastă amară... nu pot să-ţi spăl dinţişorii. Şi-apoi, tu te-ai supărat pe noi.
- Nu, ... plânge Maricica. Nu mai sunt supărată. Vreau să fiu curată... Copiii din grupa mică m-au gonit,
că-s murdărică...
- Eşti murdărică? se mirară piptenele şi apa, periuţa de dinţi şi săpunul... Parcă spuneai că fața n-are nici o
pată... nasul s-a cam murdărit că-i răcit. Părul este sub căciulă, dinţii sunt pitiţi în gură, mâna, vezi,
mănuşă are... Nu-i nevoie de spălare.
Fundiţa i se clătină în păr:
- Nu, nu, nu-i nevoie!
Dar Maricica îşi scoase fundiţa, şi apa... fâş, fâş... spală fetiţa. Şi săpunul face spumă multă, multă, şi-o
spală pe ochişori, pe obrăjori, pe urechi, pe mâini, pe gât. Pieptenele o piaptănă, periuţa de dinţi o spală...
Tare frumoasă e acum Maricica! Se uită-n oglindă şi râde:
- Mai sunt oare murdărică?
Apa şi săpunul, pieptenele şi periuţa de dinţi îi cântă:
2
- Maricică, Maricică, nu mai eşti o murdărică...
Eşti o fată curăţică, cum sunt toţi din grupa mică!
3
4
Jocul maratonul copii:
Se vor aranja scaune, cercuri si o minge. Se vor stabili regulile jocului. De exemplu,
daca pe traseu exista un scaun, copiii trebuie sa treaca pe dedesubt, daca este un cerc
sărim prin el, trebuie sa treaca de trei ori prin acesta. Se formează două echipe. Una pe
alta se susțin prin aplauze!
Jocul: Iepurașul: Copiii formează un cerc ținându- se de mâini, iar în centru va fi un copil ales
printr- un procedeu oarecare sau numit conducătorul de joc de către educatoare. El va fi ,,
Iepurașul”. Conducătorul jocului va sta ghemit în mijlocul cercului. Copii se vor roti intonând
versurile:
,, Iepurașu- n iarbă,
Doarme și vizează,
Poate că s- a- mbolnăvit,
De aceea n- a sărit,
Iepuraș coconaș,
Joacă- te cu mine,
Ca să- ți fie bine.”
Iepurașul se va ridica și va țopăi către un alt coleg, care va fi noul ,, iepuraș”, în jocul
următor, și fac schimb de locuri.
* Joc didactic „Ce am eu la grădiniţă?”.
Copiii stau aranjaţi în cerc, educatorul este în mijloc. În mîini ţine o minge.
Copilul care prinde mingea trebuie să spună ce are el la grădiniţă (dulap, pat, scaun, prieteni...).
ghicitoare:
Cântece și poezii
6
Proiectului tematic ,,Familia mea”
*Salutul de dimineață:
În căsuța noastră bună
Noi trăim toți împreună
Mama bună ne trezește,
Tata ne zîmbește.
Fratele cel mare merge la școală,
Sora mijlocie-cu păpușa-n poală,
Sora cea mica la mama aleargă.
Aceștia formează familia-ntreagă!
Mama pe toți ne strînge în brațe
Și ne spune: Bună dimineața!
*Metoda ciorchinelui: membri familiei vor fi lipiţi pe planşă în funcţie de răspunsul la ghicitori:
Ghicitori:
”Sora, fratele, mamica
Tata, bunicul, bunica
Ce alcatuiesc cu totii?
Hai ghiceste daca poti!”
(Familia)
Cu mistria și lopata, Ne iubește, ne răsfață,
Cine tot lucrează…(tata) Zi de zi ne dă povață
Desigur, v-ați dat toți seama,
Nu e alta, decît…(mama);
.
*Jocul verbal „Am nevoie de…”
Am nevoie de prieteni pentru ca........(să mă joc, să comunic)
Am nevoie de frați și surioare pentru ca..............
Am nevoie de soare, pentru ca...........
Am nevoie de mama, pentru ca.........
Am nevoie de casă, pentru ca.......
Am nevoie de bunici, pentru ca..............
* Jocul de mișcare „Ce face?”: De exemplu: Ce face mama? Copilul va imita cum vorbește mama, cum
face ordine în casă, cum prepare bucatele.
Ce face tata?
Ce face bunica/bunicul?
Ce face surioara/frățiorul? Copilul va juca rolul de mamă, tată, bunică și va face o muncă în familie, de
exemplu va spăla vesela în locul mamei, astfel o va ajuta.
8
*Fișe artă, științe, alfabetizare:
9
Harta proiectului tematic ,,Casa mea”
*Salutul:
« Dimineata a sosit,
La gradiniţă am venit,
In cerc să ne adunăm
Cu toti să ne salutăm:
A-nceput o nouă zi,
Bună dimineata, copii!”
*Noțiuni noi:
In afara de acestea, fie ca locuiti in apartament sau la casa exista camere speciale de depozitare a
uneltelor de mesterit , a conservelor , a lucrurilor care nu mai sunt de folos sau unde se pastreaza flori
ori se intind rufe . Poate cineva sa imi spuna numele unei astfel de camere ? DEBARA
Camera unde tine mama conservele pentru iarna si poate oalele... CAMARA .
Unele apartamente au un loc special unde se intind rufele de obicei, se tin florile sau se depoziteaza
diverse obiecte – BALCONUL .
Casele de la tara nu au balcon , insa au in pamant un spatiu de pastrat la rece alimente si conserve –
PIVNITA/BECI si o alta camera de depozitare a lucrurilor vechi – PODUL CASEI
Fișe de lucru:
11
Harta proiectului tematic ,, Sunt singur acasă”
*Salutul
12
Atunci spun cu incintare,
Buna dimineata soare.
*Jocul didactic:
„Alo! Serviciu 112?” Jocul presupune că educatorul sună la 112 ( astfel vor învăţa şi numărul universal
pentru urgenţe) şi să anunţ un pacient bolnav. Echipaţi, ei vor veni cu genţile de doctor, cu ambulanţa,
imitînd sirena, la masuţele unde sunt deja puse siluetele pacienţilor. Unii vor face radiografii – aşezînd
componentele scheletului la locul potrivit, alţii vor face operaţii, mici „intervenţii” – aşezand organele
interne decupate la locul potrivit. Se numesc organele, oasele, la ce folosesc fiecare, după ce fiecare
pacient este asamblat este declarat sănătos.
*Comunicare pe baza studiului de caz- Lectura porneste de la o imagine în care un băieţel se joacă cu
chibriturile în casă şi o a doua imagine în care se aprinde faţa de masă. De aici las imaginaţia lor să
formuleze un final poveştii, integrînd joc de rol. Eu ma voi transpune în baieţelul care sună la 901 şi cere
ajutor pompierilor să vină să stingă focul. Şi aici intră în joc imagini cu case colorate, apoi cu cifre de la 1
la 4, verificînd astfel atît culorile cît şi numeraţia. La casa indicată va fi pus un carton care imită o flacără.
După terminarea jocului voi cere copiilor să îşi imagineze şi un final mai puţin fericit care ar fi putut avea
loc. In încheiere se trag concluzii si copiii coloreaza cele doua imagini pe grupe.
*Jocul de rol: „Dispeceratul pompierilor” Copiii vor juca rolurile: pompierilor, dispecerului la telefon,
şefului de brigadă. Copiii vor înţelege că este important de reacţionat promt, de înscris corect adresa
apelului, de îmbrăcat şi pregătit repede veswtimentaţia şi echipamentul
*PARCURS APLICATIV – CEL MAI CURAJOS POMPIER:
Se fac tipuri de mers si alergare, coloana de gimnastica, exerciţii pentru diverse segmente de corp, după
care se demonstrează parcursul aplicativ. Alergare Tîrîre pe sub masuţă Escaladare- scaunele Săritură de
pe loc „Stingerea focului” ( se toarna apa intr-un pahar ) Alergare în viteză la capătul rîndului lateral.
*Conversație: Copiii, sunt invitati de Pic-Pic în fața unui flipchart ,iar educatoarea a invintat picătura Pic-
Pic să le explice copiilor circuitul apei în natura;
13
-Pic-Pic le explica ca și prin fierbere,apa se transformă în vapori-se evaporă.Vaporii se ridica în straturile
superioare ale atmosferei,se condenseaza,se aduna si formeaza norii.Cand picaturile se maresc si «
explodeaza »,se porneste ploaia.
Dupa aceste explicatii se explica și despre faptul ca iarna,apa ajunge pe pamant sub forma fulgilor de
nea (ex.se topeste niste zapada din frigider)
-copiii sunt intrebati ce cred ca s-ar întampla daca apa nu ar fi curata și s-ar evapora (ar polua aerul,iar
cand ar ajunge pe pamant ar polua solul si viata plantelor ar fi in pericol).
-Dar animalele nu mananca unele plante ?Dar noi nu consumam fructe si legume ?
-copiii constata ca prin apa poluata toti ne putem imbolnavi ;
*Povestea apei :
Apa există pe Pământ de milioane de ani. În apă au apărut şi s-au dezvoltat primele vietăţi. Trei sferturi
din suprafaţa Pământului este acoperită de apă. De aceea, Pământul se mai numeşte şi “Planeta
albastră”. Apa urmează un ciclu natural: nu se pierde, ci se transformă permanent. Am putea spune că
apa pe care o folosim este reciclată! În natură, întâlnim apă sub formă lichidă, solidă sau de vapori.
Savanţii şi-au dat seama că schimbările prin care trece apa - denumite ”circuitul apei în natură” - ajută
la purificarea acesteia.
Apa suferă când oamenii poluează aerul şi solul. În aceste condiţii, este dificil ca apa să rămână curată
şi limpede.
Când Soarele străluceşte, încălzeşte apa care se transformă în vapori. Aceştia se ridică în atmosferă.
Fenomenul se numeşte “evaporare”.
Când plouă, apa cade pe Pământ sub formă lichidă. Acest fenomen poartă denumirea de “precipitaţii”.
Câteodată, când este foarte frig afară, apa de ploaie devine solidă şi se transformă în gheaţă şi zăpadă.
Chiar dacă noi nu le vedem, molecule de apă se ridică în atmosferă, amestecându-se cu particulele de
praf. Astfel, se formează nori. Pe măsură ce norii se ridică,adună din ce în ce mai multă apă. Aceasta
ajunge din nou pe Pământ şi circuitul apei în natură se reia.
Apa există pretutindeni: în râuri, lacuri, mări, oceane, în atmosferă şi chiar în adâncul pământului.
Corpul omenesc conţine mai mult de 70% apă. Apa este, alături de oxigenul pe care îl respirăm, cel mai
important element pentru viaţa noastră.
Pentru a economisi apa, este mai bine să faceţi un duş, decât o baie în cada plină.
14
Voi toţi puteţi economisi apa, și să nu prezinte un pericol pentru voi, dacă ţineţi cont de câteva lucruri
simple:
- Nu vă jucați cu apa când sunteți singuri acasă, poate fi periculoasă.
- În timp ce vă spălaţi pe dinţi, sau vă săpuniţi, închideţi apa, iar când faceţi baie nu umpleţi cada.
- Când spălaţi maşina, este mai bine să folosiţi o găleată cu apă în locul furtunului. Nu uitaţi să închideţi
bine robinetul după ce umpleţi găleata. Printr-un robinet care picură se pot pierde într-un an sute de litri
de apă! Este bine ca, în activităţile din gospodărie, să folosiţi apă de ploaie. Gândiţi-vă câtă apă de la
robinet economisiţi!
Apa nu trebuie să fie poluată, să aruncați deșeuri. În fiecare an, mii de oameni se îmbolnăvesc pentru că
folosesc apă murdară. Toţi trebuie să veghem pentru ca apa să rămână curată şi limpede. Viaţa noastră
depinde de aceasta!
*Fișe : crează povestiri apoi colorează fișele
15
Un prieten – ştiţi voi oare? – Ca ogorul fără apă,
E comoara cea mai mare! Ca o mână fără altă.
Omul fără de prieteni Un prieten, ia aminte,
E ca bradul fără cetini. Nu se cumpără, nici vinde!
*Poezie:
PRIETENIA
Prietenia este o floare rară,
Să fii prieten e un mare dar,
Așa descoperi pentru prima oară,
Că mîna ce-o întinzi nu e-n zadar.
Să-nseninezi o frunte obosită,
Ușor să mîngîi tîmplele ce ard
Să străngi la piept ființa ostenită
Să-i fii alături cu un suflet cald.
Și să-l ajuți să-nfrunte supărarea
Cu-o vorbă bună să-i alini durerea.
Dar și atunci cînd are bucurii
Prieten devotat mereu să-i fii!
CE ESTE O PRIETENIE?
16
*Întrebări la temă:
Cine îți pot deveni prieteni?
Ce trăsături ar trebui să posede un prieten adevărat?
Cînd avem nevoie de un prieten?
Cît durerază o prietenie?
Cum trebuie să fie un prieten adevărat?
Cine are prieteni devotați, de ce îi considerați așa?
*Joc verbal:
Dacă aș fi o floare, m-aș împrieteni cu ploaia.
Dacă aș fi o ploaie, m-aș împrieteni cu ___________.
Studiu de caz:
CȂT COSTĂ PRIETENIA?
17
Ioana avea părinţi foarte, foarte bogaţi, care îi cumpărau absolut tot ce își dorea ea. Ba, uneori,
îi cumpărau chiar şi ce nu-și dorea. Dacă se uita puţin mai lung după o ciocolată, a doua zi, tatăl
ei îi cumpăra toate fabricile de ciocolată din țară. Ioana avea atâtea rochiţe încât era nevoită să se
schimbe din jumătate în jumătate de oră, ca să apuce să poarte cât mai multe. Avea atâtea păpuşi
încât nici nu știa unde să le mai ţină.
Într-o zi, însă fata se plictisi de toate acestea și indiferent ce îi cumpărau părinții nu era
mulțumită.
Văzu de pe geamul camerei sale o mulțime de copii ĩn parc care se jucau, râdeau, se distrau.
Își chemă tatăl și îi spuse:
- Tată, cumpără-mi copiii aceia! Vreau să fie tot timpul aici și să mă joc cu ei!
- Dar, draga mea, nu se poate! Copiii nu sunt de vânzare! Du-te și joacă-te cu ei! Poate o să vă
împrieteniți. Prietenia e un lucru foarte important!
- Cum adică, să ne împrietenim? spuse Ana. Se gândi un pic și deodată zise:
- Tată, în curând va fi ziua mea! Vreau să-mi cumperi drept cadou PRIETENIA!
- Draga mea, dar nu se poate! Trebuie să o descoperi singură!
Fetița nici nu a vrut să audă. A izbucit în plâns și i-a ordonat tatălui să meargă să caute
PRIETENIA și să i-o cumpere indiferent cât costă.
FIȘE:
*Salutul:
Soarele, cât e de soare, *Salutul:
„La grădiniţă cu drag am venit
Obiceiuri bune are; De activitate ne-am pregătit
Când în zori şi-arată faţa Vom avea de demonstrat
Zice: „Buna dimineaţa”. Ce e un comportament civilizat
La activitate vom activa cu plăcere
Pomii încă-s somnoroşi,
Şi vom demonstra bune maniere
Dar răspund politicoşi, Formule de politeţe vom folosi
Plini de roua sclipitoare: Arta comportamentului vom descoperi.”
„Buna dimineaţa, Soare”.
*Tranziție:
„Mîinile sus, mîinile jos!
Stînga, dreapta dansăm frumos.
Batem din palme şi zîmbim,
Dăm din cap, ne răsucim.
La revedere, noi pornim!”
*Conversație: despre lucrurile pe care orice copil ar trebui să le cunoaştă despre bunele
maniere.
Când cere ceva, să spună întotdeauna “Te rog”. Şi când primeşte ceva să spună
întotdeauna “Mulţumesc”.
Să nu întrerupă conversaţia unor adulţi decât dacă este o urgenţă. Altfel trebuie să
aştepte până când adulţii termină de vorbit. Iar dacă este o urgenţă, să întrerupă
întotdeauna discuţia cu “Vă rog să mă iertaţi că vă întrerup…”
Să ceară voie înainte de a face ceva. În acest fel, nu va fi nevoit să suporte consecinţele
unor fapte greşite.
Să nu comenteze aspectul fizic al cuiva decât dacă este vorba de un compliment.
19
Când cineva îl întreabă ce mai face să răspundă şi apoi, la rândul lui, să întrebe
persoana respectivă ce mai face.
Să ciocăne la orice uşă închisă şi să aştepte răspunsul înainte de a intra.
Când sunt în vizită la prieteni să le mulţumească părinţilor acestora, la plecare, pentru
buna primire şi pentru timpul petrecut acolo
Să nu numiească pe nimeni cu cuvinte răutăcioase. Să nu facă glume pe seama nimănui
şi să nu tachineze pe nimeni, indiferent de motiv.
Dacă se loveşte din greşeală de cineva să spună imediat “Scuzaţi-mă, vă rog!”
Să ducă mână la gură când tuşeşte sau strănută şi să nu bage niciodată degetul în nas
când se află în public.
Când un adult îl roagă să facă ceva, să răspundă zâmbind “Cu plăcere!” şi nu să refuze
morocănos. Iar când cineva îl ajută pe el să spună întotdeauna “Mulţumesc!”.
La masă, să ţină un şervet în poală şi să se şteargă cu el la gură de câte ori este necesar.
Iar dacă are nevoie de ceva aflat în capătul celălalt al mesei să nu se întindă după
respectivul obiect, ci să roage pe cel care se află cel mai aproape să i-l înmâneze.
*Conversație- „Copacul cuvintelor de politeţe” (în sală pe un panou este un copac cu cinci
ramuri pe fiecăre ram este scris: expresii de salut; de mulţumire; de rămas-bun; de scuze; de
rugăminte.)
Şi se pregătesc de joc.
*Ghicitoare: Degetele-mi sunt petale
“Cine e copilul care Le deschid ca pe o floare.
Spune-n orice-mprejurare Ploaia cade neîncetat
La venire,la plecare: Vârful degetelor bat
-Bună ziua!-foarte tare, Şi apoi le răsfirăm
Mulţumesc!Te rog frumos?” Şi la un pian cântăm.”
(-Un copil politicos!)
20
de pe sol, vegetația etc., formate prin
condensarea vaporilor de apă din
atmosferă
“SCALDĂ” –udă, în întregime
“Respect ” –stimă, comportament bun
MANIERAT-Ordonat, Cuvincios...
*Fișe:
21
Proiectul tematic „Pe cărări d e fru n ze us cate, vin e toamn a – n zb or ,,
*Lectura:DE VORBĂ CU O FRUNZĂ
Într-o zi o frunză căzută, mă întrebă:
-Ce faci ?
Eu, speriat de gândul că o frunză îmi vorbise, nu voiam să-i răspund, dar văzând că e doar o
frunză i-am răspuns:
-Bine. Dar tu ?
-Eu nu prea bine, zise frunza.
-De ce ?
-Păi tocmai am căzut din copac.
-Și ce?
-Cum adică ce? O să mă usuc.
-A da, am spus eu grav.
Vântul bătea tare afară și nu mai era nimeni pe stradă să vadă melancolia copacilor. I-am zis
frunzei:
-Vrei să te iau cu mine acasă ?
-Da, răspunse frunza.
Eu o am luat-o acasă și i-am arătat casa dar după un timp ea începu să se simtă tot mai rău.
Frunza se tot usca. Eu i-am spus:
-Îmi pare rău pentru că vei dispărea.
-Și eu dar nu te voi uita pentru bunătatea ta, îmi zise frunza.
Începu să plouă. Frunza șoptise ultimele ei cuvinte:
-S-a terminat. Adio lume dragă. Adio...
Apoi își dădu suflarea. Eu am îngropat-o în parc și am rămas suspinând la micul mormânt al
prietenei mele...
*Exerciții matematice:
Ne jucăm, frunzele le numărăm’’
*Întrebări la temă :
-Ce stiti voi despre anotimpul toamna? (pasarile calatoare pleaca in stoluri in tarile calde,
iarba se vestejeste, este frig si ploua, cad frunzele din copaci, se culeg fructele si legumele, se
pregatesc conserve, ne imbracam mai gros, ne jucam mai putin timp afara etc.)
-Cum se numesc pasarile care pleaca in tarile calde?
(berzele, randunelele, cocorii, prepelitele, ratele salbatice, pelicanii, etc)
-Cum este vremea in acest anotimp?
-Cum este noaptea fata de zi?
(se raceste, semicșoreaza ziua si noaptea se mareste-se insereaza devreme )
-Ce fenomene ale naturii sunt specifice numai anotimpului toamna? ( ploaia mocaneasca,
bruma, ceata, vant rece, ingalbenirea frunzelor, soarele nu mai este atat de puternic, insectele,
animalele se pregatesc pentru iernat, etc)
-Care este activitatea oamenilor prin gradini/ parcuri?
( pregatesc conserve, culeg recolte, aduc turmele de la munte curata crengile uscate ale pomilor
si frunzele uscate, ,etc.)
-Ce sarbatori sunt specifice acestui anotimp?
(ziua recoltei, ziua vinului, etc)
23
Când?
Când se intorc copiii din vacanta mare la gradinita?
Când cad frunzele din copaci?
Când se culeg fructele, legumele, cerealele?
Când sarbatorim „Ziua recoltei”, „Sarbatoarea Vrajitoarelor”?
Când se intorc turmele de oi in sat de la stana?
De ce?
De ce ploua marunt, bate vantul, cade bruma numai toamna?
De ce ziua este mai mica si noaptea este mai lunga in anotimpul toamna si iarna?
De ce trebuie sa ne imbracam adecvat in acest anotimp racoros?
De ce ingalbenesc si se ofilesc plantele, frunzele in anotimpul toamna?
De ce conservam legumele, fructele?
*Poezia Toamna
Frunzele se-ngălbenesc toamna
Nucile se decojesc toamna
Se strîng roadele din vii
Și acestea vor fi in curînd pustii .
Rîndunelele au plecat toamna
Și cocorii ne-au lăsat toamna
Furnicuțele au strîns de cu vară
Hrană pentru lunga iarnă
24
25
Proiectul tematic „Legumele toamnei”
SALUTUL:
,Dimineaţa a sosit,
Toţi copiii au venit.
În semicerc să ne-adunăm,
Cu toţi să ne salutăm:
- Bună dimineaţa, dragi albinuţe,
Mă bucur că sunteţi aici.
A-nceput o nouă zi.
-Bunădimineaţa,copii!”
*Tranziţie:
,,Noi suntem iepuraşi *Tranziţii:
Noi suntem poznaşi Hora legumelor
Ne place să sărim Legume mari şi mici
Spre centre noi pornim.” Ne grupăm în linişte aici!
26
*Exercițiu de pictare a legumelor:
-Iată cum vom picta: mai întâi luăm beţişorul de ureche şi îl băgăm în apă, apoi îl introducem în
culoarea specifică legumei şi vom pune pe legumă fără a depăşi conturul.
-Aţi înţeles copii? Mai explic odată?
*Pauza dinamică:
Plouă uşor. Să auzim!
Cu vârful degetelor banca lovim.
Plouă mai tare. Ploaia tot vine,
Lovim cu degetele bine.
Cad pietricele pe trotuare,
Să ciocănim şi noi mai tare.
Tună departe, tună acum,
Batem cu pumnii: Bum-bum! Bum-bum!
Vreme frumoasă s-a făcut,
Un curcubeu a apărut.
Noi braţele uşor rotim
Şi norii îi gonim.
Spor la lucru copii!
*Joc didactic: „Ghiciti prin pipăire legumele sunt ascunse in saculetul toamnei. Apoi, asezati jetonul cu
leguma ghicita, pe tabla magnetica, in oala de ciorba”. Copiii extrag din saculeț o leguma si, numai
pipaind-o, anunta ce urmeaza sa scoata din saculet. In functie de ce scot din saculet, ei posteaza la locul
potrivit, pe tabla.
*Ghicitori:
Cand o tai, e cu temei
De ce plangi de mila ei?
Doar da gust mancarii
Ce-i?
Ceapa
Nu-i ca varza-nfofolita,
Dar e sora ei gatita
C-o rochita impletita.
Conopide
27
Să denumească legumele să formuleze propoziţii şi fraze despre acestea, referindu-se la formă,
culoare, mărime, gust, mod de întrebuinţare
Să participe la activitate atât în calitate de vorbitor, cât şi de auditor.
*Fișe:
28
Proiectul tematic ,, Fructe de toamnă”
*Salutul:
,, Dimineata a sosit
Toti copiii au venit
Un cerc mare sa formam
Cu toti sa ne salutam:
-Buna dimineata,copii!”
,,Toamna tu ne-aduci
Multe fructe dulci
Gutui,nuci si pere
Struguri,prune, pere”
*Poezia Toamna:
A venit pe dealuri toamna
Cu frunze si flori
O primim cu bucurie
Si-i cantam in cor
Fructe parfumate
Si legume coapte
31
In dar le primi
Si ii multumim.
POVESTEA MĂRULUI
după Vladimir Suteev
,,Era o zi târzie de toamnă. Copacii se goliseră demult de frunze și numai în vârful unui măr
sălbatic mai atârna un măr, un singur măr.
Tocmai în timpul acesta, iepurele, care alerga prin pădure a văzut mărul. Dar cum să-l ia de
acolo? Mărul este sus, iar el era jos, nu putea să sară până la el. Se auzea ceva:
- Craa-crraa!
Se uită iepurele și vede că într-un copac stătea o cioară și râdea ..
- Ei, Cioaro! Rupe-mi mărul acesta te rog! Cioara a zburat și a rupt mărul. Numai că nu a
reuşit să-l ţină în cioc, şi mărul a căzut.
- Îţi mulţumesc, Cioaro! – a strigat bucuros Iepurici şi a dat să ridice mărul de jos, dar acesta
parcă ar fi fost viu, a început deodată să sâsâie…și a luat-o la fugă.
- Ce-o fi asta?
Iepurici s-a speriat foarte tare dar apoi a înţeles: mărul căzuse chiar pe ariciul Ţepoşilă, care,
făcut ghem, dormea sub pom. Ţepoşilă, buimac de somn, a sărit în sus şi s-a pus pe fugă, cu
mărul înfipt în ţepii lui.
- Stai, stai ! – striga Iepurici cât îl ţineau puterile. Unde fugi cu mărul meu ?
Ariciul Ţepoşilă se opreşte şi zice:
- Acesta-i mărul meu. A căzut, iar eu l-am prins. Atunci, Iepurici s-a repezit la ariciul
Ţepoşilă:
-Să-mi dai mărul chiar acum! Eu l-am găsit!
S-a apropiat în zbor şi Cioara şi zice:
- Degeaba vă certaţi. Acesta este mărul meu fiindcă eu l-am rupt din pom. Şi s-a pornit o
ceartă între cei trei, că nu se mai puteau înţelege. Fiecare striga în felul lui.
- Este mărul meu – striga Iepurici – că eu l-am văzut primul!
32
- Ba e al meu – croncănea Cioara – că eu l-am rupt!
- Ba e al meu – striga ariciul Ţepoşilă – că eu l-am prins!
Ţipete, mare gălăgie în toată pădurea şi harţa începe. Cioara îl loveşte pe ariciul Ţepoşilă cu
ciocul în nas, ariciul Ţepoşilă îl înţeapă pe Iepurici cu ţepii în codiţă, iar Iepurici o loveşte pe
Cioară cu lăbuţa peste cioc. Dar iată că apare şi cumătrul Moş Martin – ursul care mormăie
supărat:
- Ei, dar ce s-a întâmplat aici ? Ce-i cu gălăgia asta?
Toţi se reped spre el, şi-i spun:
-Tu, Moş Martine, eşti cel mai mare şi mai inteligent din pădure. Te rugăm să ne faci judecată
dreaptă. Cui vei crede de cuviinţă că i se cuvine mărul acesta, al lui să fie. Şi i-au povestit
ursului toate cum s-au petrecut. A stat Moş Martin s-a gândit ce s-a gândit, s-a scărpinat după
urechea dreaptă şi a întrebat:
- Cine a descoperit mărul ?
- Eu! – a răspuns Iepurici.
- Dar cine l-a rupt din pom?
- Crra – crra - fireşte că eu! a răspuns Cioara.
- Buun! Şi cine l-a prins?
- Eu, eu Moş Martine – eu l-am prins a chiţăit ariciul Ţepoşilă.
- Iată ce este, a fost de părere Moş Martin, - voi toţi aveţi dreptate, şi de aceea fiecare din voi
are dreptul să primească mărul …
- Da, dar nu-i decât un singur măr! au sărit toţi cu gura Ţepoşilă, Iepurici şi Cioara.
- Împărţiţi mărul în părţi egale şi fiecare să ia câte o bucăţică. Toţi au izbucnit într-un glas:
- Cum de nu ne-a venit ideea asta mai înainte?!
Ariciul Ţepoşilă a luat mărul Buclucaş şi l-a împărţit în patru părţi egale. Prima bucăţică a
dat-o iepuraşului şi i-a zis:
-Asta ţie, Iepurici, pentru că tu ai văzut primul mărul.
A doua bucăţică a dat-o ciorii:
- Asta ţie, Cioaro, fiindcă tu ai rupt mărul din pom.
A treia bucăţică, ariciul şi-a pus-o deoparte pentru sine şi a zis:
- Asta pentru mine, întrucât eu am prins mărul acesta buclucaş.
Cea de-a patra bucăţică ariciul i-a pus-o ursului în labă şi ia zis:
-Iar asta ţie Moş Martine …
33
-Dar de ce mie? răspunse, mirat, ursul.
-Tocmai pentru că tu ne-ai împăcat şi ne-ai învăţat să gândim!
Şi fiecare şi-a mâncat bucăţica sa de măr, şi toţi au fost mulţumiţi că Moş Martin a
făcut judecată dreaptă şi nu a nedreptăţit pe nimeni, toți fiind prieteni în continuare.
Şi iaca aşa s-a sfârşit povestea mea!
34
35
Proiectul tematic ,, Flori de toamnă”
*Metoda Graficul T: Protejarea naturii prin două modalități imagini, și scris
AȘA DA AȘA NU
PRIVIM, ADMIRĂM RUPEM PLANTELE,
FLORILE, PLANTELE,
PIETRELE;
ÎMPACHETĂM DEȘEURILE FLORILE, ARUNCĂM
ȘI LE ARUNCĂM ÎN PIETRE.
LOCURILE SPECIAL
AMENAJATE; ARUNCĂM DEȘEURILE PE
UNDE MERGEM, DĂM PE
JOS MURDĂRIA.
SUNTEM ATENȚI ȘI NU
CĂLCĂM CU PICIOARELE
PLANTELE, IARBA; CĂLCĂM PLANTELE,
IARBA, NU NE UITĂM PE
UDĂM FLORILE CA SĂ UNDE MERGEM;
CREASCĂ FRUMOS.
LĂSĂM FLORILE SĂ SE
USUCE.
AFÂNĂM SOLUL.
36
MIROSIM FLORILE
AȘA DA AȘA NU
37
*Observarea florii și însușirea noțiunilor:
partile componente ale plantei :
floarea-forma rotunda, seamana cu o minge sau cu soarele; culoare; miros parfumat; are multe
petale ce nu pot fi numarate.
Tulpina- are culoare verde- maroniu ,,este lunga si subtire , seamana cu un bat iar cand o rupem
se aude un pocnet pentru ca estelemnoasa. Vom preciza ca in varful tulpinii se afla floarea .
Frunzele-asezate pe tulpina de-o parte si de alta, au culoare
verde si sunt numite “bucataria plantei”.
Radacina-sta in pamant ,nu o vedem . Ajuta planta sa isi ia din pamant apa si hrana- vitaminele
numite saruri.Fixeaza planta inpamant sa nu o ia vantul
*Metoda Problematizării:
o Întrebăm copiii ce se întamplă cu frunzele dacă planta se îmbolnaveste.
o Întrebăm copiii daca stiu unde crește crizantema și de ce are nevoie aceasta pentru a
creste mare și sănătoasă . Dupa ce vor raspunde întrebarilor cu ajutorul meu, voi
realiza sinteza partiala prin prezentarea unor imagini cu copii care îngrijesc florile.
*Tranziție, cantec :
Toamna ,toamna harnica
Cu detoate darnica
38
Ai venit iar pe la noi
Sa ne-aduci
vanturi si ploi.
*poezia, Crizantema
Crizantemă dragă floare Copilași nu-mi este frică
Nu ți-e frică de ninsoare? Că zăpada nu mă strică,
Nu ție frică că din cer Mă ascund frumos sub ea
o să cadă mare ger? Și apoi ningă cât o vrea.
*Pauză dinamică:
„La pian noi cântăm
Apoi ploaia imităm,
Spargem tare nucile,
Aruncăm și corjile.”
Fișe:
40
41
Proiect tematic ,, Păsări sedentare”
*Salutul: *Salutul:
“ Dimineţa a sosit Bună dimineaţa, cer frumos
Toţi copiii au venit Bună dimineaţa, soare luminos
În cerc să ne adunăm Bună dimineaţa micuţule vânt,
Cu toţi să ne salutăm. Ce alergi lin pe pămînt.
Bună dimineaţa, pici! Bună dimineaţa păsări mari și mici
Mă bucur că sunt aici Bună dimineaţa copii sănătoși
A-nceput o nouă zi Bună dimineaţa, colegi prietenoși;
Bună dimineaţa, copii!” Bună dimineaţa, doamnă educatoare
ce vom face astăzi oare?
*Tranziție:
Colo-n sus pe o crenguţă,
Vrăbiuţa se dă huţa,
Și tot dă din aripioare,
Vrea și ea să crească mare.
Și eu ca vrăbiuța voi sări și la centru voi sosi!
42
*Lectura Legendei:Legenda vrabiei
Se zice că la început, penele vrabiei fuseseră zugrăvite de Dumnezeu, cu o culoare neagră-
roşcată. Ei nu i-a plăcut acest veşmînt dar n-a îndrăznit să cîrtească în faţa Celui-
Atotputernic.
Se întoarse în lumea pasărilor, aşa cum era. Dar cinteza, n-avea de lucru, începu s-o
necăjească:
- Nu mai face pe supărata, că n-ai de ce. Prea-Măritul ţi-a dat o haină după inimă !
Atît i-a trebuit vrabiei ! Numaidecît i-a sărit ţandăra şi zbîrlită de furie, s-a năpustit asupra
cintezei cu gălăgie mare. Ba a şi lovit-o de cîteva ori cu ciocul în cap, de i-a ridicat fulgii
ţugui.
Dumnezeu, care vede şi ştie tot, a chemat pe împricinate la judecată.
Cinteza povesti întîmplarea, de-a fir a păr. Vrabia se zbîrlea şi o întrerupea la fiecare cuvînt.
Stăpînul-Lumii asculta cu răbdare. Cînd a încetat sfada, el a întrebat:
- E adevărat, vrăbiuţo, că nu eşti mulţumită de veşmîntul ce ţi-am dat ?
Vrabia răspunse cam cu jumătate de glas:
- D... Doamne ! Aşteptam şi eu unul mai frumos ! Dumnezeu, văzînd-o că e şi obraznică pe
lîngă toate, o prinse de coadă şi o aruncă într-o ladă cu cenuşă. Vrabia ieşi de acolo, zbură pe
un pom şi începu să-şi cureţe penele. Dar cenuşa se lipise bine de ele şi de aceea şi azi au
culoarea cenuşie.
De atunci a rămas cinteza cu moţ şi vrabia cu pene cenuşii, împestriţate cu negru şi roşu.
*Legenda ciocanitoarei
Se zice ca ciocanitoarea dintru inceput nu a fost pasare ca acum, ci a fost o femeie glumeata,
adica una de acelea careia ii placea sa-si bage nasul in tot locul, chiar si acolo unde nu-i
fierbea oala si pe fiecare sa-l vorbeasca de rau si sa-i atarne cate o codita.
Intr-o zi, prinzand Dumnezeu toate gamganiile de pe fata pamantului si legandu-le intr-un
sac, chema pre femeiea cea mai guraliva si dandu-i saculii zise:
Ia sacul acesta si du-l de-l arunca asa cum il vezi un mare! Dar cauta ...nu cumva sa te puie
pacatele ca dupa ce vei iesi de-aice la largul tau sa-l dezlegi ca sa vezi ce este int-insul, ca apoi
vai si amar de capul tau!...Atunci ai sa patesti una nemaipatita! M-ai inteles!...
- Fereasaca ceriul!- raspunseea, luind sacul in spate, unde as face eu una ca asta, sa nu
ascult porunca ta , Doamne! Si cum rosti ea cuvintele acestea, iesi din pomet afara, caci
Dumnezeu cand ii dete sacul se afla intr-un pomet foarte mare si frumos, impanat cu tot feliul
de pomei si flori mirositoare.
Dar ti-ai aflat omul ncare sa-ti tie cuvantul? Femeia cum iesi din pomet afara, nu apuca a
face cateva sute de pasi cand, cuprizand-o un dor nespus ca vada ce duce in spate, nu se putu
retine de-a se opri in loc si-a dezlega sacul. Insa nu apuca sa dezlege sacul, ca iesira dintr-
insul si incepura a se raspandi in toate partile si-a se ascunde unele prin crapaturile
pamantului si pe sub scoarta copacilor, iara altele prin iarba, mai pe scurt, care pe unde
apucara.
Femeia, de spaima si de frica, ca sa n-o pedepseasca Dumnezeu, pentru ca nu s-a tinut de
cuvant, ci i-a calcat porunca, incepu a alerga ca o scoasa din minti in toate partile dupa
ganganii, vrnd sa le prinda si sa le bage iarasi in sac.
Dar cine era in stare sa le prinda atat amar de ganganii, cate varase Dumnezeu in sacul
43
acela? Si cine, ma rog, putea sa stie incotro au apucat, si s-au ascuns acestea?
Prinsa ea ce prinsa, caci ganganiile, nu erau asa de proaste ca sa steie locului.
Dumnezeu , vazand ca femeia careia ii daduse sacul ca ganganii, ca sa-l duca si sa-l arunce
in mare, nu l-a ascultat, s-a maniat pe dansa si spre pedeapsa a pedepsit-o prefacand-o intr-o
CIOCANITOARE, zicandu-i ca pana nu va prinde toate ganganiile, cate le-a slobozit din sac,
pana atunci sa nu mai traga nadejde ca se va putea preface iarasi , cum a fost dintru inceput.
De atunci, de cand Dumnezeu a prefacut-o in pasare, ciocanitoarea nu-si poate da randu,
alergand prin paduri, padurele si prinzand ganganiile, cugetand ca daca le va prinde pe toate,
se va face iarasi femeie, cum a fost de la inceput..
Iara ciocul ei cel lung si ascutit, cu care prinde ganganiile, e nasul ei de odinioara, caci ca
femeie avea un nas lung, care si-l baga in tot locul, si nemic nu ramanea , necautat, nevazut si
nevorbit de dansa.
*Convorbire:
Cum să ajutăm păsările iarna?
Odată cu lăsarea gerului, unele păsări (rândunica, cănăraşul, privighetoarea) oaspeţi de vară
la noi, îşi încep migraţia spre sud, în căutarea hranei. Altele, cum sunt oaspeţii de iarnă
(mătăsarul şi cinteza de iarnă), ajung la noi din nord, ca să ierneze aici. Dar sunt şi multe
păsări sedentare (piţigoiul, mierla, mugurarul, botgrosul) care nu migrează şi işi petrec iarna
aici.
Păsările care iernează la noi, în trecut, iarna se hrăneau cu seminţele plantelor sălbtice care se
dezvoltau pe terenurile agricole după strângerea roadelor şi cu fuctele arbuştilor ce creşteau pe
răzoarele parcelelor. Astăzi agricultura intensivă şi monoculturile, pesticidele şi poluarea au
afectat mult mediul înconjurător iar păsările îşi găsesc hrana tot mai grau, retrăgându-se în
oaşe, parcuri şi grădini.
Acum, supravieţuirea lor depinde în mare măsură de noi, gradinile noastre sau balcoanele
noastre pot deveni locuri în care păsările să găsească hrană.
Hrănitorile de diverse forme, construite din lemn, coji din nucă de cosos sau bostani uscaţi aduc
prin formă veselie locurilor în care la amplasăm şi prin semintele cu care le alimentăm o mână
de ajutor păsărilor care trăiesc iarna la noi.
Seminţele de floarea soarelui, cânepă, mei şi mohor constituie meniul preferat de micile
vieţuitoare, iar untura sau slănina aduc un plus de grăsime în dieta lor, toate ajutându-le să
înfrunte gerul de afară.
44
*Pauza dinamică prin gimnastica degetelor:
-Am mers la curte la plimbare
Unul, doi, trei, patru, cinci,
-Am făcut o plimbare în curte.
(Îndoiți degetele pe rând)
-Zăpada Babu sculptată.
(Imită modelarea bulbelor.)
-Păsările au fost hrănite pesmet,
(Zdrobiți pâinea cu toate degetele.)
-Apoi am pornit de pe deal.
(Mutați degetul arătător al mâinii drepte peste palma mâinii stângi.)
-Și ei zăceau și ei în zăpadă.
(Pune palmele pe masă cu o parte sau alta.)
-Toată lumea în zăpadă a venit acasă
(Strânge mâinile.)
-Au mâncat supă și s-au dus la culcare.
(Faceți mișcări cu o lingură imaginară, puneți-vă mâinile sub
obraz.)
*Joc distractiv:
Jocul „Păsărelele și pisica”.
Copiii pasării caută hrană, găsesc, mușcă, pisica pândește în spatele unui copac. La semnalul
„Pisica” copiii fug, iar pisica încearcă să-i prindă.
Botgros
Perioada stacojie
Pictează un piept de coadă,
Spre ger și furtună
45
Fișe:
46
Proiect tematic ,, Misterul meseriilor”
*Salutul:
”Dimineata a sosit
Toti copiii au venit
In semicerc ne adunam
Cu toti sa ne salutam.”
*Joc de socializare:
“Roata vremii se-nvarteste
Fiecare se gandeste
Si va spune cu glas tare
Ce va fi cand va fi mare!”
(“Eu, cand voi fi mare voi fi...”.Copiii spun propozitia si continua cu raspunsul
pentru completare. Activitatea de grup: Pe “scaunul povestitorului”, pe rand copiii
descriu in cateva propozitii meseria pe care au ales-o, argumetand optiunea.)
*Ghicitori:
47
Cine îţi spune să zâmbeşti,
Din ochi să nu mai clipeşti, Ciorbe, supe, sărmăluţe
Pe buton apasă o dată Sosuri calde, chifteluţe
Şi poza-i gata îndată? Pregăteşte iscusit
(Fotograf) Că e meşter la gătit.
(bucătarul)
Multe prăjituri gustoase,
Cu pricepere le face, Cine le face pe toate cu măsură?
Când mergem la cofetărie, (Croitorul)
Avem o mare bucurie
(Cofetar)
Când nu este semafor Dimineaţa îţi zâmbeşte
Strada poţi s-o treci uşor Când la grădiniţă vii
El maşinile le-opreşte Pentru şcoală pregăteşte
Doar să treci...şi le porneşte... Grupa-ntreagă de copii...
(agentul de circulaţie) (educatoarea)
*Joc verbal:
« Raspunde repede si bine »
Solicit copiilor sa aleaga câte un jeton si să formuleze o propozitie. Dupa un
joc de proba, un copil formuleaza o propozitie pentru echipa cealalta. Echipa
solicitata isi alege un copil care reprezinta grafic propozitia la tabla si precizeaza
numarul de cuvinte din propozitie.
*Poezii:
„Buna ziua, dragi copii
Voi credeti in jucarii?
Eu va spun ca stiu prea bine,
Toate meseriile pe lume.
Astazi voi ve-ti fi brutari
49
Si ve-ti coace painici mari.
*Matematică zidarii:
Deoarece zidarii trebuie să știe câte cărămizi trebuie clădite, cum se construiesc
case, ce formă are cărămizele și casa, trebuie să învăţăm de la ei figuriile
geometrice. Se va lucra atît la panoul mare cît şi individual, cu figuri geometrice.
Se formeaza pentru început pe măsuţe cît şi la panou şirul 0 -3 cu mulţimile
corespunzatoare, după care se mai formează încă o mulţime prin
corespondenţa cu adăugarea a înca un element de căsuțe, figuri geometrice, zidari ș
cărămizi jetoanee. Se numeră indicand cu arătătorul, se precizează cîte elemente
are multimea, se arată cifra corespunzatoare, dupa care se pune cifra sub
mulţime. Se numără în ordine pînă la 4, se mai formează 2- 3 mulţimi cu 4
elemente şi cifra corespunzatoare mulţimii, se numără.
*Ciorchinele
BRUTARUL
MEDICUL 50
POLITISTUL
Poezia: Ce miros au meseriile?
de Gianni Rodari
Oricare meserie
Are un miros, copii,
A pâine şi plăcinte
Miroase-n brutării.
În orice tâmplărie
În sat sau în oraş,
A scânduri noi miroase,
A vrafuri de talaş.
51
Miroase cofetarul
A nuci şi scorţişoară,
Iar un halat de medic
A doctorie-amară.
Va mirosi a peşte,
Pescarul cel vânjos
Şi numai trândăvia
Nu are un miros.
Fișe:
52
53
54
55
Proiectul tematic ,, Securitatea vieții”
*Salutul !
Copiii împreună cu educatoare formează un
semicerc:
Mulți băieți,multe fetițe,
Au venit la grădiniță
Dă-mi mânuța să-ți văd fața
Bună dimineața!
Educatoarea îi salută:
Dimineața a sosit,
Voiniceii au venit,
Oaspeți dragi avem aici
Vreți să-i salutați,măi pici?
Copiii :Bună dimineața!
56
*Joc verbal: „Animalul preferat de la grădina zoologică ...de ce?”
Sugestii de desfăşurare: Se va cere copiilor să se gândească care este animalul lor
preferat de la grădina zoologică si să argumenteze alegerea făcută. Copiii vor
răspunde numai după ce vor prinde mingea aruncată de către educatoare prin
formula “Mingea se rostogoleşte şi la tine (numele copilului) se opreşte!.” Toţi
copiii sunt aleşi pe rând şi răspund la întrebare. Se intuiește o scurtă conversație
despre pericolul nerespectării regulilor de comportament la Zoo.
57
*Joc-exercițiu: ,, Atenție la semafor,,.
Amenajați în grupă trecerea de pietoni.
Propuneți copiilor să se aranjeze de-a lungul acestei străzi.Educatorul va fi
semaforul schimbă culorile.
Reguli:Roșu-așteptăm,galben-ne pregatim,verde –mergem.
Jocul se va desfășura pe fundalul cuvintelor educatorului: Învățăm să circulăm,
Strada cum să traversăm, Doar pe zebră noi călcăm Pe semne ascultăm:
De e roșu ne oprim
De e galben ne pregătim
De e verde noi pornim
Să călătorim.
Se va exersa de 2-3 ori.
*Tranziția:
Roțile de autobuz se învîtesc,se învîrtesc,se învîrtesc
Cînd călătoresc.
Ușile se tot deschid și se închid,
Cînd călătoresc.
Farurle se aprind și apoi se sting,
Când călatoresc.
Și ferestrele se mișcă sus și în jos,
Cînd călătoresc.
Ștergătoarele se primblă fîș-fîș,
Cînd călătoresc.
Copilașii se alintă bla-bla
Cînd călătoresc.
Fetele în autobuz fac șî-șî-șî
Cînd călătoresc
*Sfaturi:
Focul e un mare bine,
Dacă în păstrare se ţine;
Când se vede – n libertate
Face pagube însemnate
*Fișe:
60
Proiect tematic „Fulg de nea, fulg de nea vino la fereastra mea,,
*Salutul:
” Dragii mei fulgușori,
În cercuri să ne așezăm
Cu toții să ne salutăm.”
Copiii formează două cercuri concentrice (fete - băieți), aceștia se vor roti față în
față și astfel se vor saluta.
”Roata iernii se rotește, se rotește
Și la STOP ea se oprește !”
*Joc didactic:
vom desfășura jocul ”Corectează greșeala”.
1. Forme geometrice: ”Imagini corecte.”
2. Formare de mulțimi: ”Fiecare obiect la mulțimea lui.”
3. Poziții spațiale: ”Care este locul meu ?”
4. Numerația 1 - 5: ”Așează și potrivește ! ”
62
*Poezie: (aici se poate de folosit ca moment de surpiză un omuleț de zăpadă)
Eu sunt omul de omăt,
Singur nu mai vreau să fiu.
N-am cu cine să mă joc
Și pe alți copii, nu-i știu.
Mă bucur că v-am aflat
Poate că-mi veți da și mie
Un fular și-o pălărie;
Fiindcă, astea sunt cam vechi,
Suflă vântul prin urechi...
Și, de-aceea am răcit.
Vorbesc gros și răgușit
*Ghicitoare:
”Flori de gheață la fereastră Stă în curte, lângă pom.
Copii-s la sobă-n casă! Îi zici om, dar nu e om;
Derdelușul s-a albit, Şi când soarele-ncălzeşte,
În sobă focul trosnește, Nu-l mai vezi, că se topeşte.
Spune, ce anotimp este?” (Omul de zăpadă)
(iarna)
*Poezia, Iarna:
Veselia-i mare
Pentru noi cei mici,
C-alergăm la joacă,
Ca niște voinici.
Iarnă mult frumoasă,
La noi să mai vii,
Căci tu-ntotdeauna
Ne-aduci bucurii.
Iarna cea frumoasă
A sosit acum,
Bulgări de zăpadă
63
Își fac loc pe drum.
*Explozia stelară:
În cadrul etapei familiarizării cu textul poeziei, puteți folosi – metoda Explozia
stelară. Copiii se vor împărții pe cinci grupe și vor formula
întrebări cu: Ce?, Cine?, Când?, Unde? De ce? pe baza conținutului poeziei și a
anotimpului iarna.
*Joc distractiv
Subiectul activității: „Cursa oamenilor de zăpadă”
Să parcurgă corect traseul, întorcându-se la echipa sa prin săritură
Desfășurarea activității: Copiii sunt împărțiți în două grupe. Fiecare grupă are în
față câteva obstacole (fulgi) pe care le vor ocoli în alergare, după care se întorc la
echipa sa prin săritură. Este câștigătoare echipa care termină prima de parcurs
traseul.
*Conversație cu observare:
În partea dreaptă observaţi pe umeraşe obiecte de îmbrăcăminte.
- Găsiţi obiectele de îmbrăcăminte cu care se îmbracă băiatul/ fata.
-Îmbrăcaţi băiatul şi fetiţa (păpuşi) cu aceste lucruri.
- În ce anotimp suntem?
Îmbrăcaţi păpuşile cu haine corespunzătoare acestui anotimp.
64
Copiii vor imbrăca păpuşile cu haine corespunzătoare anotimpului
iarna.
Educatoarea va întreba:
- Cu ce ne îmbrăcăm iarna?
-Ce punem pe cap şi la gât?
-Ca să nu e îngheţe mâinile ce
folosim?
Copiii vor răspunde, apoi fiecare îi va alege hainele de iarnă şi se vor îmbrăca cu
ele
Tranziție:
” Bucuroși că bine am lucrat,
Acum frumos ne ridicăm
Și în rând ne așezăm,
Unul după altul rândul îl formăm
Și o mică pauză luăm.”
Pauză dinamică:
Mișcă degețelele
Bate bine palmele
Învârtim morișca
Zboară fulgul de nea
Și la spate mâinile
Să se facă liniște.
*Poezia
„Vine iarna lasă vie
O astept cu bucurie
Chiar daca va viscoli
Imbrăcat bine voi fi
Cu căciulă și fular,
Cu mănuși si cu pieptar”
*Fișe:
65
66
proiectului tematic ,, Lumea fermecată a jucăriilor”
*Salutul
Veselie şi mişcare
Bucurie-nviorare,
Ne-nvârtim, ne scuturăm,
Ne-aplecăm, ne ridicăm
Şi prieteni căutăm.
“Bine aţi venit!” Vă urăm.
Ghicitori:
Nu-i băiat ca să nu-l ştie,
Făurit e din hârtie.
Vânt puternic vrea şi sfoară
Şi-atunci zbârnăie şi zboară.( zmeul)
*Poveștiile
„ Am pornit spre tine-n zbor,
Ţară a Poveştilor,
Unde sunt primiţi cu flori,
Cântec de privighetori
Doar copiii cei cuminţi
Care-ascultă de părinţi.”
Joc de rol:
Educatoarea propune copiilor să se joace împreună „De-a Alba ca zăpada și cei şapte
pitici”. Se alege o fetiţă care va fi Alba ca zăpada. Aceasta va îmbrăca rochiţa găsită în cufăr şi va
alege şapte copiii care vor interpreta roluri de pitici. Alba ca zăpada va aşeza masa pentru pitici şi
va împărţi farfurii şi ceşcuţe. Se vor urmări deprinderi de comportare civilizată şi de relaţionare
corectă. Piticii primesc un coş cu mere(siluete). Ei au sarcina de a găsi mărul otrăvit astfel:
--In coş sunt mere şi cotoare de mere. Pe acestea sunt scrise cuvinte formate din trei litere. Ei
trebuie sa formeze perechi între acestea astfel încât cuvintele să difere doar prin prima litera a
cuvântului.
Mărul care nu va avea pereche este mărul otrăvit.
68
Cum au fugit odata jucariile de la un copil de Nina Stănculescu În noaptea
aceea o rază de lună se furisa pe fereastră în camera lui Petrişor şi lumina o
gramadă de jucării înghesuite: o cutie de creioane colorate, un ursuleţ de pâslă,
o carte de poveşti, o minge albastră.Şi de îndată ce le atinse raza lunii, jucăriile
porniră să se mişte. Cutia de creioane colorate se deschise fără veste şi
creioanele căzură unele peste altele în spinarea ursuleţului. Ursuleţul sări ca
ars: - Aoleo, ce-i asta? Mă omoară! Şi se înghesui mai tare în cartea de poveşti,
care-I ocărî cu glasul pe jumatate adormit: - la vezi! Mi-ai îndoit toate filele! Şi
aşa sunt destul de ruptă şi mâzgălită! Şi se propti de mingea albastră, care o luă
la goana rostogolin-du-se pe podea, catre capătul celălalt al camerei.Ursuleţul
răspunse mânios cărţii de poveşti: - Ce cauţi aici? Ar trebui să fii pe raft! Apoi,
fără să mai aştepte, se răsti către cutia de creioane colorate: lar tu ai putea să-ţi
ţii creioanele mai bine! N-ai capac? - Am avut! se plânse cutia de creioane
colorate. Dar Petrişor mi I-a rupt! - Şi pe mine, ia uitaţi în ce stare m-a adus! se
jelui cartea de poveşti, răsfirându-şi dinaintea celorlalţi foile ferfeniţă. Aveţi
dreptate! mormăi atunci ursuleţul, scuturânduşi blana roasă. Mie parcă nu mi-a
rupt o labă? Şi ofta şi el de mai mare jalea. Vedeţi numai cum ne- a azvârlit
acum aici, unele peste altele! Mingea albastră, de supărare, se legăna când într-
o parte, când într-alta, pe podea: -Cu mine dă în toate geamurile! Într-o zi am să
mă sparg de tot! -Ce mai! Mormăi ursuleţul ridicându-se drept în picioare. Eu
nu stau aici! Plec! -Unde pleci? Se speriară celelalte jucării. -Mă duc la
magazinul de unde am venit! Vorbi el apăsat. Ce nou şi îngrijit eram acolo!
Poate am să găsesc alt copil, care are să mă ia cu el şi are să se poarte frumos cu
mine! Poate îmi va drege şi laba ruptă! - Stai că vin şi eu! strigă atunci cutia de
creioane colorate. Îmi strâng doar creioanele împrăştiate şi o iau din loc! - Nici
eu nu mai stau aici! Viu cu voi! vorbi hotărâtă cartea de poveşti, tremurându-şi
paginile de atâta supărare. lar mingea albastră se învârti în loc să-şi facă vânt
spre fereastră. - Si eu, si eu! - Să ne grăbim! le spuse atunci ursuleţul. Până nu
se stinge raza de lună! Şi ajutându-se una pe alta, jucăriile se suiră pe fereastră
şi se făcură nevăzute. lar raza lunii pieri din odaie şi din pervaz şi porni cu ele.
Călătoriră mult pe străzile adormite pe sub lămpile aprinse, pe unde nu trecea
nici ţipenie de om. Se zări doar într-o curte un caţel lăţos, care de mirare uită să
le mai latre! Într-un târziu, când în zare mijiră zorii şi raza lunii păli, ajunseră
o-bosite în pragul maga-zinului cel mare din centrul oraşului. Şi cum dispăru
raza, asfinţind, adormiră şi ele cu toatele, unele lângă altele. Şi aşa se face că di-
69
mineaţa, când veniră vânzătorii să deschidă magazinul, le găsiră acolo.
Vânzătorul de la raionul de jucării le luă în mână, minunanduse: - Ce-o fi cu
jucăriile astea rupte, aici? Si ce să fac cu ele? Doar aici vindem jucării noi, de
abia ieşite din fabrică. Le-o fi azvârlit vreun copil! îşi dădu cu părerea
vânzătorul cel tânăr de la articolele de sport. - la-le înăuntru! spuse şi vânză-
torul de la articolele de drogherie. Poate va veni cineva să le ceară! Trecură
câteva zile. Într-o dimineaţă intră în magazin tocmai Petrişor, de mînă cu mama
lui. El o lăsă pe mama să umble după ce avea ea nevoie în alte părţi şi alergă pe
dată spre raionul de jucării, cum face totdeauna, să vadă jucăriile noi. Acolo
însă dădu cu ochii, pe tejghea, drept în faţă, de cutia lui de creioane colorate, de
minge, ursuleţ şi cartea de poveşti. Numaidecât se repezi la ele, explicând
vânzătorului: - Sunt jucăriile mele! Vânzătorul, care tocmai îi întinsese unui
băieţel subţirel şi negricios un iepure de cauciuc, se întoarse către el: - la stai
puţin! Cum vine asta? Dacă sunt ale tale,ce cautau în faţa magazinului cu
noaptea în cap? Baieţelul cu iepurele se uita într-o parte la Petrişor şi spuse
repede: - Poate au fugit de la el! lar o fetiţă mititică, cu ochi neastâmpăraţi,
adăugă şi ea, pe un glas plângăreţ: - Nu vedeţi ce rupte sunt, săracele? - Asta e!
Se poartă urât cu ele! Se vede cât de colo! vorbi un alt băieţel, rotofei, cu breton,
care de abia îşi desprinsese ochii de la maşinuţele şi avioanele cu cheie. Petrişor
îşi lăsă capul în jos şi se înroşi peste urechi. - Ce spui? îI întrebă vânzătorul.
Cum să ţi le dau înapoi? Uită-te şi tu cum arată! Petrişor tăcea mereu, cu ochii
în pământ. Nici ceilalţti copii nu mai spuseră nimic, privindu-I cu supărare.
Vânzătorul îşi plimbă ochii de la el la jucării şi iarăşi la Petrişor, mângâindu-şi
bărbia, pe gânduri: - Eu zic c-ar trebui să le dăruiesc unui alt copil, care să ştie
cum să se poarte cu ele! - Nu, nu! se împotrivi atunci Petrişor, cu lacrimi
şiroindu-i pe obraji. Nu le daţi altui copil! De acum înainte am să am grijă de
ele! Numai să vedeţi! - Ei, copii, ce spuneţi? Ce facem cu jucăriile lui Petrişor?
întrebă vânzătorul. Baieţelul subţirel şi negricios spuse încet, trăgând uşor de-o
ureche iepurele de cauciuc: Dacă are să se poarte frumos cu ele de acum
înainte... - Şi nu le mai rupe... adăugă, mai încet încă, fetiţa de lângă el.
Vânzătorul din spatele tejghelei hotărî: - Dacă spuneţi voi... şi dacă lui Petriţor îi
pare rău de felul în care s-a purtat până acum cu jucăriile lui... să i le dăm
înapoi. Dar numai pentru o vreme! Să vedem cum se va purta! Dacă se ţine de
vorbă şi are grijă de ele, i le lăsăm, iar de nu, i le luăm pentru totdeauna şi le
dăm altui copil, care să le merite! - Aşa, aşa... incuviinţară copiii. lar Petrişor îşi
70
strânse jucăriile la piept şi plecă cu ele fără să se mai uite înapoi. Din ziua aceea
am auzit că se poartă tare frumos cu orice jucărie. Şi nici uneia nu i-a mai
trecut prin minte să plece de la Petrişor!
Fișe:
71
72
Proiectul tematic ,, În lumea cărților”
*Exercițiu matematic:
Sortăm cărţile groase – subţiri, mari – mici, teancuri cu multe cărţi, puţine,
rafturi cu multe cărţi, puţine cărţi.
Sortăm cărţile groase – subţiri, mari – mici, teancuri cu multe cărţi, puţine,
rafturi cu multe cărţi, puţine cărţi
*Conversație în baza Motto-ului: “ Cartea mă învaţă cum sa trec prin viaţă!
*Poezia:CARTEA
de Virgil Carianopol
Cartea e ca mama noastra
Ea ne-nvata ce e bine,
Tot ce trebuie sa facem
Si sa stie orisicine.
Ea da sfaturi, tuturor,
Inteleapta, ajutor.
Pentru toti ce vor sa-i ceara
Da lumina, tuturor…
Are-ntelepciunea veche.
E faclie-n univers.
73
Ea va lumineaza drumul
Pentru ca aveti de mers !
*Poezie:
O carte
de Constantin Dragomir
O carte aleasă e ca o casă,
Cu multe neamuri, păsări pe ramuri.
O carte este ca o poveste,
Cine o știe, o povestește.
O carte rară e o comoară,
Cine-o găsește se-mbogățește.
Cine-o ascultă, acela crește,
Cine-o citește, cine-o păzește
*Informație:
Hartia este alcatuita din Celuloza, lemn,ulei rasinos,maculatura pasta
mecanica,substante chimice.
Cartea se foloseste inGradinite, scoli,firme
economice,spitale,tipografii,muzee,comert,turism,restaurant,mass media,
Birouri.
Citate despre carti
Nu poţi deschide o carte şi să nu înveţi ceva. Confucius
Cărţile nu înseamnă hârtia din care sunt ele făcute, ci comoarade înţelepciune
dintre coperţi. Eugen Anta
Cărţile ne sunt prieteni statornici. Ne sunt sfetnici şi nu ne contrazic
(Mihail Sadoveanu)
74
„Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.
Încet gândită, gingaş cumpănită,
Eşti ca o floare – anume înflorită,
Mâinilor mele care te-au deschis.”
(Tudor Arghezi)
Fișe:
75
Proiectul tematic ,, POVEŞTI LA GURA SOBEI”
Salutul :
Educatoarea îi va saluta cu o baghetă magică pe copii:
Buna dimineaţa, dragi copii,
În cerc să ne adunăm
Într-o aventură vom porni
Personaje dragi interpretăm,
Cu toţii să ne prezentăm!
Bagheta fermecată nu va lipsi,
În timpul salutului ne va însoţi.”
*Joc didactic: să recunoască povestea. Cui îi aparţine replica?Din ce poveste face parte?
„Pe mama capră o ascult
Uşa eu nu o deschid;
Ghiciţi, oare, cine sunt?” (iedul cel mic)
76
„Eu de muncă nu mă sperii,
Curăţ , perii şi gătesc,
Doar mămuca mea şi sora,
Tot mereu mă necăjesc.” (Fata moşului)
„Vai conduru-i tare mic:
Dar de strâns,de fel n-o strânge,
Şi-năuntru nu e sânge
Că n-a curs măcar un pic!..
Ea-i mireasa – adevărată,
Mult dorită şi visată!...”(Cenuşăreasa)
*Exercițiu
Voi prezenta copiilor o planșă pe care sunt reprezentate imaginile a patru activități diferite.
Aceștia vor identifica imaginea și vor formula propoziții adecvate imaginii.
*Graficul T
Se solicită copiilor să ia imaginea reprezentativă poveștii și să aleagă din mai multe personaje
puse la dispoziție pe cele care corespund poveștii. Apoi se cere identificarea personajelor
pozitive şi negative, şi însuşirile acestora.
*Metoda cubului
Primesc câte un cub, pe fiecare față a cubului se regăsesc litere cunoscute de ei. Ei vor trebui
să identifice litera și să spună un cuvânt care să înceapă cu sunetul respectiv.
Ex. Litera B – cuvinte – blană, bancă, buturugă.
*Joc distractiv:
Participarea copiilor la Carnavalul poveștilor care se ține la Palatul Poveștilor, unde vor
interpreta diferite personaje, costumați ca din poveste, pe fundal muzical!
*Ghicitoare:
„Au fost odat” ca niciodat”
În lumea de poveste
Şi buni şi răi, cum ne-a fost dat
Ghiciţi şi spuneţi, cine este?
(eroii din povesti)
Fișe:
82
83
Proiectul tematic ,, TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ”
*Salutul:
,,Dimineaţa a sosit
Toţi copiii au venit,
În cerc să ne adunăm
Cu toţii să ne salutăm
A-nceput o nouă zi,
Bună –dimineaţa copii!”
84
Ce simbolizezază Steaua ?
Ce simbolizează Sorcova ?
Ce fac gospodarii din imagine ?
Ce urări fac copii în colindul lor ?
CINE:
Cine merge cu colindul ?
Cine împarte copiilor colaci şi mere ?
Cine face urări gospodarilor ?
Cine colindă gospodarilor?
CÂND:?
Când merg copiii cu colindul?
Când merg copiii cu Steaua ?
Cand sărbătorim Naşterea Mântuitorului?
Cand sarbatorim Crăciunul ?
(anotimpul)
Când mergem cu Sorcova?
UNDE
Unde sunt copiii din imagine ?
Unde merg ei ?
Unde pun ei colacii şi merele date de gospodari ?
DE CE
De ce le place copiilor anotimpul iarna ?
De ce merg cu Steaua ?
De ce merg cu Sorcova ?
De ce gospodarii îi primesc cu bucurie pe colindători ?
*Cubul
Fiecare faţă a cubului va avea câte o sarcină,astfel:
1) Descrie obiceiul de a merge cu Steaua ( povestiţi pe baza imaginii) !!
2) Asociază fiecarui colind obiectul de colindat potrivit!
3) Analizează comportamentul copiilor care merg cu colindul !
4) Aplică pentru obiceiurile de iarnă algoritmul ,,Cvintetul,,!
,,Obiceiuri
Frumoase,bogate
Umblând,cântând, dansând,
Bucurie,speranţă,dragoste
Varietate .,,
6) Argumentează :” Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurie !,,
*Diagrama Wenn
85
Compară obiceiul de a merge cu Steaua cu cel de a merge cu Sorcova( adică să spuneţi
asemănările şi deosebirile dintre cele două obiceiuri )
Tranziţie:
De pe loc ne ridicăm
Trăistuţele le luăm
În semicerc ne aşezăm
O colindă să cântăm.
*Exerciții matematice:
„Lipește pe primul om de zăpadă tot atâția nasturi cât indică cifra de pe pălărie”
„Lipește pe primul brad tot atâtea globuri cât indică cifra de pe stea”
„Lipește pe omul de zăpadă care are cifra 3 pe pălărie cu un nasture mai puțin
decât are primul om de zăpadă.”
„Lipește pe bradul care are cifra 3 pe stea cu un glob mai puțin decât are primul
brad.”
„Lipește pe omul de zăpadă care are cifra 5 pe pălărie cu un nasture mai mult
decât are primul om de zăpadă.”
„Lipește pe bradul care are cifra 5 pe stea cu un glob mai mult decât are primul
brad.”
„Lipește pe omul de zăpadă care are cifra 2 pe pălărie tot atâția nasturi câți are
omul de zăpadă cu cifra 3 pe pălărie.”
„Lipește pe bradul care are cifra 2 pe stea tot atâtea globuri câte are bradul cu
cifra 3 pe stea.”
„Formează scara numerică în ordine crescătoare a oamenilor de zăpadă”
Formează scara numerică în ordine descrescătoare a brazilor”
Fișe:
87
Proiectului tematic ,,Păsări domestice”
Salutul:
„Dimineața a sosit
La grădiniță am venit.
În semicerc ne adunăm
Pe covor ne așezăm,
Cu toții să ne salutăm:
-Bună dimineața, dragi puișori,
Mă bucur că ați venit la noi.
A-nceput o nouă zi,
Bună dimineața, copii!”
88
*Metoda interactivă Explozia stelară:
Explozia stelarǎ ,, Punguţa cu doi bani”
Ce?
Ce a găsit cocoşul?
Ce l-a sfătuit baba pe moşneag?
Ce era în punguţă?
CÂND?
DE CE?
De ce a batut-o baba pe gaina? Cand l-a alungat mosul
pe cocos? PUNGUŢA
CU DOI Cand s-a intors gaina la
baba?
De ce a aruncat vizitiul cocoşul BANI
în fânâna?
De ce cocoşul era purtat peste tot de moşneag?
CINE? UNDE?
Cine a bătut cocoşul?
Cine a luat punguţa cocoşului?
Cine era in trasura? Unde a fost aruncat cocoşul?
Unde a turnat cocoşul
galbenii?
*Poezie
PUISORUL CAFENIU
A iesit din nou la soare Sta gaina la-ndoiala numai cel de la sfarsit
Cel din urma puisor ca din sapte puisori a iesit cam ponosit
Se ridica in picioare bulgarasi ca de beteala si se-ntreaba speriata
Si-o porneste binisor sase-s galbeni galbiori nu cumva-i de ciocolata?
TIP, TIP, TIP, TIP, TIP ... tip, tip, tip..... TIP, TIP, TIP.....
*Artă:
Copiii vor avea imprimat pe coli albe cocosul din povestea pe care am invatat-o astazi si pe
care au trebuit sa-l picteze utilizant tehnica dactilo-picturii in culorile naturale. Pentru
89
inceput se impart acuarele, coli, apa, demonstrez eu modul de lucru, numind culorile
folosite, se fac exercitii pentru incalzirea muschilor mainii, si in final copiii trec la
realizarea lucrarii. Modelul realizat de mine va fi afisat la loc vizibil.
*Matematică:
Formarea șirurilor de pasari domestice dupa criteriul marimii prin ordonearea a trei
marimi : mare, mijlociu si mic si in ordinea inversa a marimii. De asemenea apoi sa se
stranga multimile dupa criteriul doar al marimii: toate pasarile mari, apoi cele mici si la
final cele mijlocii.
Educația fizică:
CURSA PUISORILOR” copiii vor alerga usor pe linia trasata pe podea cu mingile in
maini..
Tranziții:
Bat din palme, clap,clap,clap
Din picioare trap,trap,trap
Ca puișori ne-nvârtim, ne răsucim
Și la centre noi sosim!
Te-asurzeste
Cand graieste,
Spune –ntruna ga, ga, ga,
Parca numai s-ar certa.
Gasca
Ghemulet, ghemut,
Puf de aur, puf de soare,
Ghici copile, cine-i oare ?
Puisorul
Cu margele ca de jar,
Se infoaie arcuit.
Cantul lui ?Un carait.
Dar se crede plin de har.
Curcanul
Si roseste si pufneste
Prin ograda se mandreste
C-are coada evantai,
Si margele cum tu n-ai.
Curcanul
Am si mot am si margele,
Vai, cum ma mandresc cu ele!
In pene ma umflu tot
Si sunt rosu, rosu foc !
Curcanul
Am o pasare rotata
Sta cu coada-nvolburata
Si te-alearga-n curtea toata.
(Curcanul)
91
Cine este pintenat?
Si ne canta de pe gard?
Cucurigu!
(Cocosul)
Margelat, infoiat,
In ograda respectat.
(Curcanul)
*Exercițiu:
Copiii trebuie s ă recunoască denumind păsările de curte, să reproducă onomatopee specifice
păsărilor de curte, să stabilească corectitudinea sau incorectitudinea unor enunţuri,
referitoare la păsările de curte, să asocieze pasărea de curte cu mediul de viaţă, să
recunoască parțile componente ale păsărilor de curte, să precizeze hrana păsărilor de curte şi
să denumească foloasele pe care le avem de la păsările de curte.
Preşcolarii vor avea de extras un jeton din cosuleţ şi va trebui să recunoască şi să
reproducă onomatopee specifice păsărilor de curte.
,,Am spus bine, n-am spus bine?” Stabilirea corectitudinii sau incorectitudinii unor
enunţuri, referitoare la păsările de curte. Educatoarea enunţă patru propoziţii despre
păsările de curte, copiii stabilesc corectitudinea sau incorectitudinea enunţului formulat:
,,Cocoşul face ouă”
,,Găina are fulgi”
,,Curcanul mănâncă oase”
*Metoda interactivă Piramida:
Copiii vor realiza piramida despre păsări de curte. Ordinea aşezării imaginilor pentru realizarea
piramidei va fi ghicită de copii răspunzând la următoarele întrebări:
,,Unde trăieşte pasărea de curte?”
,,Din ce este alcătuită pasărea de curte?”
92
,,Ce foloase avem de la păsările de curte?”
,,Care este hrana păsărilor de curte?”
* Memorizarea poeziei:
Doi boboci
93
de Elena Farago
Doi boboci, micuți de rață,
Au plecat de dimineață,
Pe o margine de lac,
Și vorbindu-și: mac, mac, mac!
Într-o tufă de răchită,
Stă o pisică pitită –
Unde-ați plecat, voinici?
Ei răspund: pe-aici, pe-aici!
*Fișe:
94
95
96
Proiectul tematic ,,Animale domestice”
*Salutul:
“Dimineata ne-am trezit,
Cu totii ne-am intalnit,
Incepem o noua zi
Buna dimineata copii!’’
*Ghicitori
*Metoda Piramida:
- La baza piramidei asezati pasarile care fac oua (gaina ,rata,gasca,curca)
-Pe treapta a doua asezati animalele care ne ofera lapte (vaca,oaie,capra)
-Pe treapta a treia asezati animalele mult iubite de copii (catelul si pisica )
-In varful piramidei asezati , o rozatoare care toata ziua sare (iepurasul ).
* jocului:”Carnavalul animalelor”
Sarcina copiilor va fi să-si aleaga cate o masca de pisicuta sau catelus, potrivindu-se cu
ecusonul agatat in gat la intalnirea de dimineata. In urmatoarea etapa se va porni
cantecul ,,Graiul animalelor” pe melodia caruia vom dansa si ne vom distra.
Fișe:
98
99
100
101
102
Proiectul tematic ,, Animale subacvatice”
*Salutul:
Dimineaţa a sosit
Hai cu toţi la pescuit!
Undiţele, le luăm.
Şi la drum plecăm.
Ah, ce bine, e răcoare!
Să culegem şi o floare.
Floarea când o mirosim,
Parfumul ei îl simţim.
Uite şi o vrăbiuţă!
Zboară iute, pe crenguţă
Hai s-o prindem repejor
Of, dar a plecat în zbor.
Hai mai bine ne grăbim,
Apa să o curăţăm!
*Ghicitoare:
,,Vrei să-ţi spun o ghicitoare?
Trăieşte-n lacuri şi-n mare
Şi îi place mult să-noate
Printre scoici şi printre alge.
E săracul mut şi-ndată
Când e prins şi scos din apă
Nu mai poate înota
Nu mai poate respira!
Şi acum că te-ai gândit,
Spune-mi dacă ai ghicit!”
(Peştele)
* Pălăriile gânditoare: :,,Peştişorul de aur”-după A.S.Cehov
1.Pălăria albă(Informează)
•Care sunt personajele povestirii?
•Ce viaţă duceau cei doi bătrâni?
•Ce i-a cerut peştişorul pescarului?
•Care au fost dorinţele babei?
2.Pălăria roşie(Spune ce simţi)
•De ce crezi că pescarul i-a dat drumul peştişorului?
•Ce crezi că ar fi făcut baba dacă era în locul pescarului?
•Ce ai fi făcut tu în locul pescarului?
103
3.Pălăria neagră(Aspecte negative)
•Cu ce crezi că a greşit soţia pescarului?
•De ce crezi că a ascultat-o pescarul?
•De ce crezi că a îndeplinit peştişorul dorinţa pescarului?
4.Pălăria galbenă(Aspecte pozitive)
•Cum s-a comportat pescarul cu peştişorul?
•Cum s-a purtat peştişorul cu cei doi bătrâni?
•Ce dorinţe ai fi avut tu dacă erai în locul soţiei pescarului?
5.Pălăria verde(Idei noi)
•Ce s-ar fi întâmplat dacă peştişorul era un peştişor obişnuit?
•Cum s-ar fi terminat povestea dacă pescarul nu mai mergea supărat la peştişor?
•Pescarul ar fi ajuns împărat.Cum crezi că s-ar fi terminat povestea?
6.Pălăria albastră(Clarifică!)
•Cum era soţia pescarului?Cu cine se aseamănă?
•Ce fel de om era pescarul?Ai urma exemplul lui?
•Ce învăţăm din această poveste?
*Exerciții matematice:
.,,Cu tăticul meu iubit
Am plecat la pescuit.
Tata 7 peşti a prins,
Căci au tras la fir întins,
Iar eu unul, mititel
Şi gândesc acum niţel:
Dacă bine-am să socot,
Peştii prinşi de noi sunt......(8)’’
*Tranziție:
Căluţul de mare-i încântat Hai copii să-l ajutăm ,
Că ne-a anunţat , Bărci şi beţe să-mbinăm ,
De prietenul delfin prins în plasă Peşti să decupăm
Şi de caracatiţa curioasă . Şi borcanul să-l decorăm !
*Jocul distractiv „ Pământ şi apă ”
- mobilierul va fi rearanjat pentru crearea spatiului ;
- ne vom imagina că parchetul este nisipul mării ;
- copiii se aliniază pe parchet în faţa mării (decorul de la ADE ) ;
- la comanda ,,apă’’copiii sar toţi în apă ;
- la comanda ,,pământ ’’copiii sar toţi pe parchet ;
- cine nu e atent şi nu sare sau sare prea târziu, iese din joc ;
- jocul continuă până când va rămâne un singur copil -câştigătorul.
*Joc cu mimică:
Eu cunosc o Mare albastră, uite aşa! (copiii aproximează distanţe mari prin desprinderea
mare a braţelor)
Cu mii de peştisori în ea, uite aşa!
Apa mării bulbucea, uite aşa! (se ondulează braţele imitând valurile)
Şi curată ea era, uite aşa
Şi peştisorii înotau, uite aşa! (se lipesc palmele în dreptul pieptului şi se mişcă unduitor,
alternativ stânga / dreapta până deasupra capului)
Şi frumus se învârteau, uite aşa!
105
Şi când se mai plictiseau, uite aşa! (se lasă braţele în jos imitând plictiseala)
Un prieten îşi alegeau, uite aşa! (se alege un alt copil folosind mişcarea ondulată a degetului
arătător de la mâna dreaptă)
Apoi dansează amândoi, uite aşa! (ţinându-se de mâini, copiii imită dansul)
Şi bat din coadă câte doi, uite aşa! (se duc braţele în faţă, se poziţionează palmele un peste
alta, se execută bătăi din palme cu braţele întinse)
Şi pentru că ei oboseau, uite aşa! Frumos pe perne se aşezau, uite asa!
Întrebări la temă:
-Ştiţi vreun animal care şi-a pierdut coada,aşteptând să prindă cât mai mulţi?(Ursul.)
-Cu ce credeţi că se hrănesc peştii? (Plante,insecte,viermişori,alţi peşti etc)
- Cum se poate consuma peștele?(Prăjit,fript,la ciorbă, congelat, conservat.)
-ce animale acvatice cunoașteți?
-Cu ce este acoperit peștele?
-cu ajutorul la ce înoat peștii?
106
Fișe:
107
108
“Ca un fulger prin copac
Printre crengi s-a strecurat;
Căutând mereu alune,
Fiindcă-i plac, că-s tare bune!”
„Sprintenă şi delicată
De cerb este protejată
În pădurea întunecată.”
*Memorizarea poeziei:Vulpea
Cu coada stufoasa
Cu bot ascutit
La cotetul nostru
des a nimerit
Gaini, pui si rate
Ia tot ce gaseste
Hoata asta stiti?
Vulpe se numeste
109
*Artă Ursulețul:
Explicandu-se si demonstrandu-se fiecare etapa in parte:
decuparea elementelor dupa contur-partile componente ale ursuletului;
-se explică şi se demonstrează modul de decupare a elementelor(decuparea se face cu baza
foarfecii, nu cu vârful; pe parcursul decupării, se roteşte uşor hârtia, pentru a realiza o formă
fără franjurări; se urmăreşte cu atenţie conturul trasat.
asamblarea elementelor decupate ;
-după decuparea elementelor, copii sunt solicitaţi să aşeze pe suport(cartonul colorat)
elementele, găsind modul în care doresc să arate la final colajul.
Se va lua în calcul asamblarea elementelor într-un mod logic şi avându-se în vedere criterii
estetice, fără suprapunerea excesivă a formelor.
lipirea lor pe suportul de hartie;
-sunt reactualizate aspectele de care se ţine cont în timpul lipirii(substanţa de lipit se aplică pe
spatele formei decupate, pe toată suprafaţa, nu pe suport; cantitatea de lipici trebuie să fie
suficientă pentru a asigura fixarea formei, dar nu prea mare, pentru a se evita cutarea hârtiei
sau ieşirea lipiciului de sub formă; este de preferat aplicarea substanţei de lipit dinspre
mijlocul formei spre exteriorul acesteia).
*Joc verbal:
Educatorul spune enunţuri, iar copiii le vor corecta pe cele false, reformulând propoziţia.
- Ursul are o coadă lungă şi stufoasă.
- Adăpostul vulpii este scorbura.
- Veveriţa mănâncă peşte.
- Ariciul are blana de culoare maro.
* Joc distractiv: “Cursa ursuleţilor” Copiii vor fi împărţiţi în două echipe şi vor porni pe rând,
de la o linie trasată până la un loc dinainte stabilit, executând târâre pe coate şi genunchi,
imitând astfel mersul urşilor. Echipa care termină prima este declarată câştigătoare.
Fișe:
111
Proiectul tematic ,, „Jocuri de iarnă,,
*SALUTUL
„- Dimineaţa a sosit,
Toţi copiii au venit,
In semicerc ne-așezăm,
Cu toţii să ne salutăm:
- Buna dimineaţa, brăduți și oameni de zăpadă!
- Buna dimineata, doamna educatoare!”
*Salutul:
„Dimineața a sosit
Toți copiii au venit
A-nceput o nouă zi”
Bună dimineaţa,
Fulgi veseli de copii”
*Joc exercițiu:
Copiii sunt așezați pe scăunele în semicerc.
Regulile jocului: Fiecare copil trebuie să aleagă un jeton, să denumească imaginea și să ne
spună în ce anotimp se petrece acțiunea.
Se desfaşoară jocul până când un copil recunoaşte şi denumeşte o imagine reprezentativă
anotimpului iarna şi un alt copil recunoaşte şi denumeşte o imagine nereprezentativă
anotimpului iarna..
112
Desfășurare: După ce copiii au înţeles regulile jocului se trece la executarea jocului propriu
zis.
Prin formula: “Cu bagheta fermecată, eu te voi numi îndată!” copilul atins de bagheta vine în
faţa grupei , alege un jeton şi îl denumeşte .
Răspunsurile corecte vor fi apreciate și recompensate cu aplauze. Pe tot
parcursul jocului sunt antrenaţi toţi copiii, încurajându-le spiritul de competiţie şi interesul
pentru rezolvarea sarcinii.
Iar la sfârșit vor fi recompensați(fulgi de nea și oameni de zăpadă).
*Pauza dinamică:
“Mişcăm degeţelele
Batem tare palmele
Pumnișorii uite-așa
Picioarele tot așa.
Mâna lebădă o fac
Care dă mereu din cap
Lebedele-n jur privesc
Mâinile eu le rotesc ”
*Ghicitoare:
“ Când nu e zăpadă,
Doarme în ogradă,
Dar când ninge-afară,
Cu copiii zboară.”
113
* Poezia
SANIUTA
Neaua peste tot s-a pus,
A venit iarna, drăguţa,
Hai, copii, pe deal în sus,
Să ne dăm cu săniuţa.
Câte unul, câte doi
Ne suim în sănioară;
Fără cai şi fără boi
Săniuţa fuge, zboară.
Toţi sunt rumeni la obraz,
Mulţi coboară şi mulţi suie,
Unii râd, fac mare haz,
Alţii s-aleg cu cucuie.
*Exerciți matematice:
Fiecare copil ia câte un jeton cu cifra 5, 6 îl aşează la tablă, după care alţi copii au ca
sarcină să sorteze 5 săniuţe şi să le aşeze în decor, iar celălanți copii să sorteze 6 oameni
de zăpadă şi să-i aşeze în decor, după care vor specifica vecinii celor două cifre şi vor
căuta jetoanele corespunzătoare, aşezându-le la locul lor, pe tabla magnetică.
Să sorteze de pe masă 3 triunghiuri de diferite mărimi de culoare verde, iar alt copil 3
cercuri albe de diferite mărimi, apoi le vor aşeza crescător, respectând criteriul mărime, la
tablă prin suprapunere.
-Ce ai obţinut? ( un brad şi un om de zapadă)
*Întrebări la temă:
-„În ce anotimp suntem noi?”
(…iarna)
-„Ce se întâmplă iarna?”
(…ninge, este frig, apele îngheaţă)
-„Cu ce ne îmbrăcăm iarna?”
(…cu haine groase)
-„De ce ne îmbrăcăm cu haine groase?”
(…pentru că afară este frig)
-„Ce am eu aici?”
(…o căciulă, un fular şi o pereche de mânuşi)
-„Ce sunt acestea?”
(…îmbrăcăminte de iarnă)
Fișe:
115
116
117
118
Proiectul tematic ,, „Mănânc sănătos să cresc mare și frumos”
* Salutul:
„Buna dimineata, copii sanatosi”
„In fiecare dimineata
S-avem gandul bun pe fata.
De la soare, de la plante
Avem numai sanatate.
Sanatosi noi vrem sa fim
Iubire sa daruim.
Si-atunci orisice copil
In fiecare dimineata
Are gandul bun pe fata”.
*Poezie:
”Esti copil şi bine-ar fi
Să alegi cât mai atent
Ce mănânci tu zi de zi
Ca să creşti inteligent !”
“Alimente sănătoase,
Am adus în coş aici
Toate bio şi gustoase,
Pentru mari şi mici!”
*Conversație:
“MÂNÂNC SĂNĂTOS CA SĂ CRESC FRUMOS”
*Întrebări la temă:
- Care este mâncarea voastră preferată ?
- Care sunt fructele și legumele voastre preferate ?
- Ce observați pe piramidă ?
- Copii toate aceste alimente sunt așezate în acest fel cu un scop anume, pentru a ne
arăta nouă ce mâncăruri sunt cele mai sănătoase și mai indicate să le mâncăm și
care sunt cele pe care trebuie să le evităm.
*Exercițiu:
Se realizează pe baza unei fișe “Alimente sănătoase pentru burtica mea”.
Copiii vor avea de lipit alimente sănătoase pentru o alimentație corespunzătoare
119
*Realizarea piramidei alimentare prin imagini :
I.Pe primul loc în alimentația lor trebuie să fie cerealele integrale, pe care le găsim în
diverse produse de panificație. De asemenea, cereale pot fi consumate ca atare, la micul
dejun.
II. Un rol important în dezvoltarea armonioasă a copilului îl reprezintă fructele și
legumele. Introduse zilnic în alimentație, fructele și legumele ne oferă foarte multă energie,
atât de necesară la vârsta marilor descoperiri.
III. Pe locul 3, se află produsele lactate, dar și carnea.Laptele , sub toate formele lui ( iaurt,
sana, lapte bătut, brânză, cașcaval) conține foarte mult calciu și este sănătos. Carnea este și
ea foarte importantă în alimentația celor mici.
IV. Pe ultimul loc în alimentația noastră, se află dulciurile. Deși sunt cele mai iubite, ele nu
sunt tocmai sănătoase . Zahărul ne ia energia și ne oferă, de cele mai multe ori, dureri
dentare.
* situaţia-problemă:
,,Este bine să mâncăm numai ce ne place?’’
Trebuie să decidă care este poziţia personală a fiecăruia dintre ei faţă de problema
pusă în discuţie.
*Conversație :
Conversație în baza următoarelor reguli:
I. ,,Consumă multe cereale, legume şi fructe!’’
,,Nu exagera cu dulciurile!’’
II. ,,Spală fructele şi legumele înainte de a le consuma!’’
III. ,,Bea apă şi sucuri naturale!’’
IV. ,, Păstrează curăţenia în cămara de alimente!’’
120
*Povestea pâini :
Planul de idei:
*Întrebări la text :
-Din ce se obţine făina ? (grâu)
– Cum se obţine grâul ? (prin cultivarea şi recoltarea lui)
– Care sunt etapele de obţinerea a făinii? (măcinarea grâului, obţinerea făinii, ambalarea
făinii)
– Care sunt etapele de preparare a pâinii? (frământarea şi coacerea aluatului)
- Ce se obţine prin coacerea aluatului ? (pâinea coaptă)Cum se numeşte povestea de azi?
(„Petrică şi pâinea”)
- Cum se numeşte băiatul din poveste? ( Petrică )
- Ce a aflat el despre pâine?
- Voi ştiţi din ce este făcută pâinea? (făină,apă caldă, sare, drojdie)
121
„Eu am fost un bob mic de grâu. Ai văzut cum e grâul? Ca o mărgeluşă gălbuie şi lunguiaţă. Ei,
bine, într-o zi, ţăranii m-au scos din magazia (hambarul) în care dormeam şi mi-au spus: „De-
acum la treabă, frățioare ! Trebuie să creşti şi să ne dai pâine!” M-au pus în saci cu alţi frăţiori de
ai mei, apoi în maşină şi am plecat cu ei la câmp unde ogorul fusese arat de tractoarele cu
pluguri.. M-au dat jos din maşină, m-au răsturnat într-o maşină specială cu nişte tuburi trasă de
un tractor – semănătoarea – şi mi-au dat drumul în arătură, după care mi-au zis: „Ai grijă să nu
răceşti la iarnă! Să te acoperi bine cu zăpadă!”
După ce m-am cuibărit bine în pământul cald şi afânat, m-am grăbit să încolţesc, să prind
rădăcini. În pământ era prea întuneric. Pe urmă a venit iarna şi mi-a aşternut deasupra o plapumă
groasă de zăpadă. Primăvara, după ce zăpada s-a topit, am început din nou să cresc. M-am făcut
mare, în vârful paiului (tulpinii) mi-a crescut un spic cu multe boabe şi odată cu zilele verii am
început să capăt o culoare gălbuie. Când au venit ţăranii la câmp să vadă ogorul ce-l semănase ,
au zis despre mine şi frăţiorii mei:
_ „Iată aurul nostru…!”
_ Într-adevăr, parcă eram de aur. Am făcut spice mari şi pline. Eu credeam că spicul meu o să-şi
piardă boabele pentru că, să ştii, făcusem un spic mare de tot şi plin de boabe de grâu.
_ „Nu te necăji – mi-au spus celelalte fire de grâu – ţăranii ne vor culege la timp!”
Aşa a fost. Într-o zi au sosit oamenii cu combinele – nişte maşini agricole, ne-au strâns
boabele, ne-au pus în saci şi ne-au dus înapoi în magazie.. De acolo, am fost luat cu alţi frăţiori
de-ai mei şi duşi la moară. Acolo, drept să-ţi spun , m-am cam speriat. Morarii ne-au răsturnat
din saci sub nişte pietre mari, care ne-au zdrobit şi au ales ce era alb şi curat din noi, adică, făina.
Ei, dar să fii făină pur şi simplu nu e deloc grozav, te poate spulbera şi un vânticel. Apoi, am fost
adusă la brutăria din oraşul apropiat –Topoloveni. Aici m-au luat în primire nişte oameni
îmbrăcaţi în costume albe şi cu bonete pe cap, zicând:
_ „Ce făină minunat! Albă şi pufoasă!”Să vedeţi ce pâine bună şi gustoasă vom face din ea!”
M-au turnat într-un malaxor – un robot mare – au pus drojdie, apă, sare şi m-au
frământat. M-au lăsat apoi la dospit, după aceea m-au modelat în diferite forme şi m-au băgat
într-un cuptor fierbinte. Când am ieşit de acolo eram „pâine”, abuream şi-mi dădeam seama că
sunt grozav de gustoasă. Aşa am ajuns eu la chioşcul de pâine de unde m-ai cumpărat tu cu
mama ta.
_ Ei, ia spune, mai crezi că pâinea creşte în pom?
_ Nu mai cred asta. Acum ştiu că pâinea este făcută de mulţi oameni muncitori şi harnici:
de ţărani, de morari, de brutari. Eu iubesc aceşti oameni pentru că după câte am auzit de la tine ei
muncesc foarte mult, pentru ca noi să avem pâinea cea de toate zilele.
_ Aşa e, şi mai spune-mi, întrebă fărâmitura. A fost bună pâinea?
_ A fost grozav de bună! Mi-a plăcut foarte mult şi mulţumesc tuturor celor care au
muncit ca să facă din bobul mic de grâu pâine gustoasă pentru noi.
122
Fișe:
123
124
Chiar si in intreaga tara!”
(autobuzul)
1. „Roți, volan, caroserie,
Îl cunosc chiar dintr-o mie
Numai tata îl conduce
La plimbare când ne duce”
(Autoturism/ Mașina)
3. „Pe șine aleargă întins spre zări,
Și are roți, ferestre, uși și scări.
Un mecanic îl conduce
În vacanță el te duce!”
(Trenul)
*Poezie:
MIJLOACE DE TRANSPORT
Descrierea jocului:
Copiii sunt deja împărţiţi în trei grupe: şoferi ,piloţi,marinari. Fiecare copil trebuie să ştie din
ce grupă face parte. Se aşează scăunelele sub formă de cerc şi copiii se a şeaz ă pe ele, câte
unul din fiecare echipă alternativ. La semnalul educatoarei “Avioanele ,ma şinile şi vapoarele
la plimbare” categoriile de mijloace de transport pleac ă la plimbare, copiii trebuind s ă- şi
schimbe locul între ei. La fluierul educatoarei se porne şte raliul, to ţi copiii alearg ă imitând
mijlocul de transport pe care îl reprezintă. În acest timp, educatoarea ia un sc ăunel de la cerc.
La al doilea fluier, copiii se reaşează pe scăunele. Copilul r ămas f ăr ă sc ăunel iese din joc. Se
continuă jocul până ce rămâne un singur copil pe săunel. Câştig ătorul prime şte o recompens ă.
*Exerciții matematice :
„Să sorteze figuri geometrice din coşuleţ şi să le lipeasc ă pe fi şă,ob ţinând imaginea unui
mijloc de transport”
Să descopere unde sunt mai multe mijloace de transport”,existând figurate şi mul ţimi
echipotente (grupe cu acelaşi număr de elemente)
Tranziţia:
”Bat din palme clap, clap, clap
Din picioare trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Și în călătorie noi pornim”
Fișe:
128
129
Proiectul tematic „La hotar de anotimpuri,,
*Salutul:
Zorii cand iti spala fata
Si-nspre gradinita mergi,
Zi-le buna dimineata,
Soarelui si lumii-ntregi!
*,,Repară greşeala“
Copiii închid ochii în timp ce educatoarea strecoară elemente nepotrivite pe cărările
anotimpurilor Bătrânul An este foarte supărat că că fetele lui s-au jucat şi el nu le mai
recunoaşte. Priviţi primăvara, tot ce are pe ea îi aparţine?
Ce nu este specific anotimpului primăvara?(coşul cu frcute, fulgul de nea)
Cui îi este specific fulgul de nea? Dar coşul cu fructe?
*Pauză dinamică:
,, Ca să fiu copil voinic
Eu fac sport încă de mic,
Merg în pas alergător
130
Săr apoi într-un picior.
Mă opresc,
Respir uşor,
Şi mă aşez pe covor.“
(Primăvara)
(Primăvara)
Ziua se măreşte,
Zăpada se topeşte,
Grădina a-nverzit,
Ce anotimp a sosit?
(Primăvara)
(Primăvara)
(Ghiocelul)
131
Merg copiii să stea la soare.
Cred că-i uşor de ghicit
Ce anotimp a sosit?
(Vara)
De arşiţă mare
Se coace grâul sub soare,
Copiii merg la scăldat,
În ce anotimp am intrat?
(Vara)
(Vara)
Are raze, străluceşte,
Chiar de sus ne dogoreşte?
(Soarele)
Anotimpul frunzelor uscate,
Lăzilor cu roade încărcate.
Anotimpu-n care noaptea creşte
Şi în care vremea se răceşte. (Toamna)
Frunzele pe ramuri
Au îngălbenit
Plouă, plouă-ntruna
Cine a sosit? (Toamna)
Frunza-ngălbeneşte,
Vremea se răceşte,
Vacanţa s-a sfârşit,
Cine a venit?
(Toamna)
(Iarna)
(Iarna)
(Zapada)
*Diagrama Venn:
Asemănări şi deosebiri între anotimpurile primavara / toamna sau vara / iarna. Prezint
copiilor plansa pe care este desenata ,,Bula dubla”. Copiii vor folosi imagini pentru a rezolva
sarcinile solicitate.
Fișe:
133
134
Proiectul tematic ,,MAMĂ BUNĂ DRAGA MEA”
* Salutul:
Multe-avem de povestit!
*Exerciții matematice:
Fiecare copil va numi câte o însușire pentru mama: duioasă, dulce, harnică,
frumoaasă, bună la inimă, etc…
*Poezie:
de Emilia Plugaru
E-înţeleaptă şi cuminte,
*Ghicitoare:
Ea ne-a legănat.
Cine este...?
136
(mama)
Fișe:
137
Proiectul tematic „Vine vine, primăvara,,
*Salutul
„Dimineaţa a sosit
Toti copiii au venit,
A-nceput o noua zi ,
Buna dimineata , copii!
„În fiecare dimineata ,
S-avem gandul bun pe fata,
Catre soare sa privim ,
Iubire sa daruim !
*Exerciți limbaj:
Despărţiţi în silabe cuvintele:
1) fluture, zambila, mazăre;
2) albină, narcisă, ridiche;
Alcatuiți propoziții care să conţină cuvintele:
138
1) rândunică, iarbă;
2) barză, flori;
2) ”3 albine mititele
Au pornit s-adune miere.
Încă una vine-n zbor
Să le sară-n ajutor.
Hai copile, spune tare,
Câte albine avem? Știi oare?”
9-1=8
*Pauză dinamică:
Tranziţie
Pe aceeaşi linie melodică se cântă versurile:
„Noi în grupă am intrat...încetişor,
Locul ni l-am ocupat...încetişor,
Şi în linişte-aşteptăm,
Să aflăm ce învăţăm
Şi în linişte-aşteptăm...pe covor!”
Ghicitoare:
,,Bine v-am gasitcopii,
Din zarisenine
Sosesciarasi in tara,
140
Aduczilefrumoase,
Si-mi spun toti,,Primavara”.
*Jocuri didactice:
„Cum te cheamă, fantomiţă?”- copiii se aşează pe covor, în cerc, închid ochii şi aşteaptă
semnalul educatoarei ca să-i deschidă. Între timp, educatoarea ia în linişte un copil, îl duce în
mijlocul cercului şi îl acoperă cu o pânză (să nu i se vadă nici măcar papucii...) Dă semnalul la
care copiii ceilalţi pot deschide ochii, iar aceştia trebuie să spună numele copilului transformat
de educatoare în fantomiţă. Pentru verificare, toată lumea întreabă în cor: „Cum te cheamă,
fantomiţă?”. Jocul se repetă, nu înainte de a cere copiilor să îşi schimbe locurile între ei, pentru
a nu-şi observa aşa de repede vecinii.
*Metoda ciorchinelui:
ZIUA
Mai PAȘTELE
Aprilie MAMELOR
LUNILE
MARTIE
PRIMĂVERII SĂRBĂTORI
FLORIILE
Primăvara
TOTUL
ÎNVERZEȘT
E
MUNCA ÎN
GRĂDINIĂ ACTIVITĂȚII SCHIMBĂRI
SPECIFICE ÎN NATURĂ
PURTĂM
142
MĂRȚIȘOARE
ÎNGRIJIREA
CASEI,
143
Proiectul tematic ,, Păsări călătoare”
*Salutul:
Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer)
Buna dimineata soare luminos!
(mainile sub forma de cerc deasupra capului)
Buna dimineata, micule vant
Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului,cu bratele)
Buna dimineata ,copaci infloriti!
(mainile arata forma copacului-coroana rotunda,tulpina drept in jos)
Buna dimineata pasarele mari si mici!
(desfacem bratele lateral pt.zbor-pasari mari ,palmele in fata pt.pasari mici)
Buna dimineata pietre tari!(palmele bat podeaua)
Buna dimineata animale mici si mari!
(animale mici stam ghemuit,la animale mari sarim in sus)
*Ghicitori :
Să-mi ghiciţi o ghicitoare: Cine primăvara vine
E înalta, cu lungi picioare, De pe meleaguri străine.
Pene negre pe-aripi are, Are coada furculiţă
Peste broaşte e mai mare! Şi e mândră ca o fetiţă.
Răspuns : Barza Răspuns:Rândunica
*Explozia Stelară :
CE:
“Ce pasari sunt prezentate in imagini?”
“Ce fac pasarile cand se intorc din tarile calde?”
CINE:
“Cine se bucura cel mai mult de sosirea primaverii?”
“Cine s-a intors din tarile calde?”
CAND:
“Cand s-a intors randunica?”
“Cand isi face cuibul?”
UNDE:
“Unde s-au intors pasarile calatoare?”
“Unde isi face cuibul?”
DE CE:
“De ce se intorc pasarile calatoare?”
“De ce isi fac ele cuiburi?”
145
*Metoda didactică Cubul:
Cubul are şase feţe , fiecare faţă are câte o sarcină,astfel:
Fișe:
146
147
Proiectul tematic ,, Zâmbet de primăvară”
*Salutul
Dimineaţa a sosit
Copilaşii au venit
A-nceput o nouă zi
Bună dimineaţa, copii!”
*Ghicitoare:
Am o floare minunată
Ca o cupă fermecată.
Printre flori e renumită,
Că-i din ograda bunicii venită.
Cine este floarea mea?
Ai ghicit? E o lalea.
148
Albiniţa a zburat
Să culeagă miere,
Pe o floare s-a aşezat
Şi nectar-îi cere.
Ai ghicit, ai ghicit
Floarea cea aleasă
Fericit, mulţumit
S-o aduci acasă.
Desfășurare:
Copiii stau în cerc, având ecusoane cu flori de primăvară, iar un copil va fi albiniţa. Pe
melodia jocului cu cânt albiniţa va zbura ocolind florile, iar la un moment dat îşi alege o
floare, îi spune numele şi schimbă rolul cu floarea, el devenind floare. Jocul se repetă de mai
multe ori şi cu alţi copii.
*Observarea:
Componente ale plantei cu ajutorul tabloului. (rădăcină, tulpină, frunză, floare).
-De ce culoare este floarea? (lalelele sunt de culoare roșie, galbenă, roz)
-Cum sunt frunzele?(frunzele sunt mari, de culoare verde)
-Unde este rădăcina? (este în pământ sau a fost ruptă fără radacini. Explicândui copilului că
din rădăcină la anul va crește alte flori)
- Cum se numesc aceste flori?
- Ce culoare au florile de zambilă şi de narcisă?
Floare de narcisă şi zambilă au diferite culori: alb, galben, roz, mov, albastru.
- Cum sunt cele două flori ca mărime? Care dintre ele e mai mare?
Floarea de narcisă este mai mare decît cea de zambilă.
- Cu ce putem asemăna floarea de narcisă?
Ambele flori au formă de clopoţel.
- Câte petale au florile de narcisă ? Dar cele de zambilă ? Putem să le numărăm?
149
Florile celor două plante sunt formate din petale aşezate una lângă alta.
Zambila are mai multe petale decât narcisa.
- Cum sunt aşezate petalele? Cum sunt petalele narcisei? Dar a zambilei?
Petalele narcisei sunt mai subţiri decât ale zambilei.
Copiii miros florile.
- Ce aţi aflat despre mirosul lor?
Florile sunt parfumate.
*Numărătoare matematică:
Mâna este ca o floare
Și ea are cinci petale
1,2,3,4,5
Închid pumnul și-l desfac
Nu e greu de loc ce fac
Care dă mereu din cap
Și când soarele a ieșit
Poezia s-a sfârșit.
* Numărătoare
,,Mă sucesc, mă învărtesc
Și la tine mă opresc”;
”Foaie verde garofiță
Să răspundă o fetiță”;
”Foaie verde ghiocel
Să răspundă un băieţel”
* Poezia „Laleaua”
„ Am sădit în grădiniţă,
O lalea, mândră crăiţă,
Şi mă rog de mândrul soare,
Să-i dea haine lucitoare.”
*Metoda cubului:
Fișe:
151
152
153
Proiectul tematic, ,,Moldova-gură de rai”
*Salutul:
Băieții:
Buna dimineața!
Noi suntem băieți isteți,
Cînd ne salutăm,mina o dăm,
Buna dimineața prieten drag!
Să ne cuprindem chiar din prag!
Fetițele:
Suntem fetițe cu fundițe!
Dorim să fim politicoase
Și cu lumea cuviincioase,
Ne salutăm cu orisicine,
Că așa e frumos și bine!
Băieții:
Cînd e vorba de fetițe,
Noi le zicem azi crăițe
Buna dimineața,sunteți ca niște garofițe!
Fetițele:
Buna dimineața, băieților deștepți!
Harnici,veseli și isteți!
Toți:
Și-acum de la-nceput,tuturor ce ne aud
Cînd la grădiniță mergi,soarelui și lumii întregi,
Zorii cînd își spală fața,
Noi vă spunem: Buna dimineața!
Educatoare :
Vă spun astăzi tuturor
Bună dimineaţa micii mei Patrioţi
*Poezie:
„ O ţară ,o casă, un grai”
Atât mi-e de ajuns pentru trai:
O ţară, o casă, un grai.
Dar nu orice ţară, frumoasă,
Ci ţara în care-s acasă.
O casă-în care să-mi vină
Din liniştea ţării lumină.
Un grai-din născare ales,
În ţară şi-n casă-nţeles.
O ţară, o casă, un grai-
154
Atât mi-e de-ajuns pentru trai.
V. Romanciuc
* Metoda: Diagrama Venn
Cu ajutorul imaginilor copiii vor deosebi satele de orașe, vor asemăna.
* Metoda: Cubului
Cubul nostru se roteşte şi la cine se nimereşte vorbeşte .( pe feţele cubului sunt lipite
cite o literă din cuvîntul Patrie ).Copiii trebuie să numească litera care nimerește cu
fața în sus, și să numească un calificativ care începe cu litera respectivă.
P-prietenoasă,primitoare
A-aleasă,admirabilă,adorabilă
T-tînără
R-recunoscătoare
I-iubitoare
E-extraordinară
Legenda lui Dragoş spune ca numele de Moldova, de Moldavia, vine de la căţeaua lui, care a
murit la vânătoarea zimbrului. Dragoş, îndurerat si cu lacrimi in ochi, ar fi numit ţara după
cum işi botezase si căţeaua... Moldavia. Termenul de Moldova apare din secolul al XIV-lea în
forma de Moldo-Vlahia, deci Valahia Moldovenească, pentru că exista o Unguro-Vlahie, deci
ceea ce numim noi Ţara Romănească", explica istoricul. Legenda spune că Dragoş a botezat
un râu cu numele de Moldova, iar de aici şi-a luat ţara numele.
Pauza dinamică:
Mîinile am ridicat
Sus,jos,sus,jos
Și din palme batem
Unul-doi,unul-doi
Apoi capul înclinăm
Unul- doi,unul-doi
Apoi spatele îndreptăm
Unul-doi,unul-doi
Tropa,tropa mai vioi
Batem din picioare
155
Unul-doi,unul-doi
Noi vom crește mareee!
*Rebusul:
Pe vertical copiii vor descoperi cuvîntul Moldova
1. Care este mîncarea tradinională(mămăliga)
2. Cine a fost Ștefan cel Mare?(domnitor)
3. Valuta națională(Leu)
4. Președintele Țării(Dodon)
5. Sărbătoare unde se adună sătenii la o glumă,la un cîntec(Șezătoare)
6. Bogățiile Moldovei(Livezi)
7. Instrument musical(Nai)
Fișe:
156
Proiect tematic: ,,SUNTEM UNICI, SUNTEM DIFERIŢI”
*Salutul:
Primăvara a sosit
Toți copiii au venit
Tu băiat și tu fetiță
Ai venit la grădiniță
De mâini noi ne vom lua
Și frumos ne vom saluta!
*Metoda Diagramei Venn. Intre fete si baieti, exista asemanari si deosebiri. Cu ajutorul
imaginilor!
*Joc de cunoastere/ intercunoastere “Pot sa te prezint eu?”, în care fiecare copil iși prezinta
prietenul .
(Prietenul meu este…. .El este prietenul meu pentru ca…. . )
Într-o vară, doi prieteni treceau prin desisul unei păduri. Mergeau si vorbeau .
157
Deodată, a apărut în calea lor un urs. Unul dintre ei se urcă repede într-un copac. Celălalt,
văzând că a rămas singur, se trânti la pământ si se prefăcu mort. Ursul îl mirosi, se învărti în
jurul lui, dar văzând că nu suflă, îl lăsă în pace.
După de a plecat ursul, călătorul din copac îl întrebă pe celălalt :
-Ursul ce îsi zise la ureche, frate ?
Călătorul de jos, mâhnit că e luat în râs, a răspuns :
-Îmi spuse să nu mai călătoresc altă dată cu asemenea prieteni.
158
*
Concluzia educatorului la exercițiu cu mânuțele:
Așa cum mânuțele acestea sunt diferite ca mărime, ca și culoare, ca formă, așa și noi,
oamenii, ne deosebim între noi. Cu toate astea, dacă nu semănăm nu înseamnă că trebuie să
ne ferim unii de ceilalți, ci, dimpotrivă, trebuie să ne acceptăm așa cum suntem. Fiecare
dintre noi este unic și are rolul său în cadrul unui grup. Unul este creativ și vine cu idei noi,
altul este optimist și le aduce zâmbetul pe buze celor din jur, altul este organizat și îi ajută pe
ceilalți să fie ordonați, altul este harnic, altul este încrezător, etc.
Imaginați-vă cum ar fi fost dacă toate „mânuțele” pe care le-ați decupat voi ar fi avut aceeași
culoare… Hora poate nu ar mai fi fost atât de atractivă.
159
*Exercițiu:
Privește imaginea: Ce observați?
Sunteți toți la fel?
Deși vă deosebiți atât de mult unii de ceilalați, totuși sunteți toți copiii aceleiași
grupe pentru că toți aveți aceleași drepturi de a vă juca de a învăța împreună; în
același timp aveți și responsabilitatea de a vă accepta unii pe ceilalti, de a
respecta și de a vă ajuta ca într-o mare familie.
2 IULIE
2 AUGUST
1 IUNIE
Fișe:
161
162
Proiect tematic: ,, CUNOAȘTETE PE TINE”
*Salutul:
De mânuțe ne luăm,
Ochi în ochi noi ne uităm
Și frumos ne salutăm
Bună dimineața!
Salutul:
Bună-i regăsirea, bună-i dimineața
Să ne dăm cu zâmbetul toată fața!
Ochii râd la joacă. La doamna privesc
Și cu luarea aminte-o urmăresc.
163
Bună dimineața!
*Poezia:
Corpul meu
*Exercițiu:
Desenează la dorință tot ce vezi tot cea ce se poate vedea cu ochii de exemplu:
*noaptea (luna, stelele)
*ziua (soarele, păsărele, copacii)
*insecte (fluturaș, buburuze)
*jucării (urs, minge)
*Cântecel:
Chipul meu
Asta-i o gurita, Astia-s ochisori
Parca-i gargarita Se deschid in zori
Si vorbesc cu ea Cu ei te privesc
Si te pup asa Si te urmaresc
Nasul e aici ,
E ca la pitici.
Tare-i mititel
Eu respir cu el
165
Astea-s urechiuse Asta-i chipul meu
Mici si jucause Fericit sunt eu.
Si ascult cu ele, Mami iti zambesc
Multe cantecele Si eu te iubesc.
Asta-ichipul meu
Fericit mereu .
Mami tu-l iubesti ,
In el te privesti.
Fișe:
167
Proiectul tematic ,,Igiena personală”
*Salutul:
„Buna dimineata, copii sanatosi”
„In fiecare dimineata
S-avem gandul bun pe fata.
De la soare, de la plante
Avem numai sanatate.
Sanatosi noi vrem sa fim
Iubire sa daruim.
Si-atunci orișice copil
In fiecare dimineata
Are gandul bun pe fata”
168
Dimineața se dă huța
Ca să fugă căriuța.(periuţa de dinți)
Întrebări la temă:
De câte ori ne spălăm pe mâini în fiecare zi?(După ce mângâiem un animal,
înainte de fiecare masă, după ce ne jucăm, după ce folosim toaleta, după ce
tușim și ne ștergem nasul.)
Din ce cauză trebuie să spălăm mâinile? (Pentru că apa și săpunul
îndepărtează microbii de pe mâini și astfel noi nu „mâncăm” microbii care ne
pot îmbolnăvi.)
Cum ne îngrijim unghiile? (Se taie o dată pe săptămână cu forfecuța sau
unghiera. Niciodată nu trebuie să roadem unghiile!!!)
La ce folosim periuța de dinți? De câte ori pe zi? (Dimineața când ne trezim și
seara la culcare.)
Pentru ce facem duș?Pentru a ne menține corpul curat trebuie să facem duș cât
mai des și să ne spălăm și părul la 2-3 zile.
Ce folosim pentru duș? (Săpunul sau gelul de duș și buretele sau mănușa de
baie.)
Părul cu ce il spălăm? Cu ce il pieptănăm? De ce trebuie să ne pieptănam
zilnic?
Ce reprezintă periuța, pasta de dinți, săpunul, peria de păr, pieptenele?(Acestea
reprezintă obiecte de igienă personală.
*Ghicitoare:
“ Te consulta si-ti prescrie
Potrivita doctorie,
Apoi cu migala si tact
Maseluta a curatat
Caria a- ndepartat
Si durerea el ti-a luat
Ghici cine-i?”(dentistul).
Întrebări la temă:
Cum ne spalam corect pe dinti cu periuta?:
(de sus in jos pe partile laterale si stg-dreapta pe partea orizontala)
De ce ne spalam pe dinti? (curatim resturile,eliminand microbi)
Ce mai folosim pt. gura inafara pastei? (ata dentara,apa de gura)
are alimente ne ajuta sa ne intarim dintii ?(fructele,legumele-vitamine,branza,laptele-
calciu)
Putem sa mancam dulciuri? (daca ne spalam pe dinti)
De ce nu este voie sa zdrobim alimentele foarte tari?(nuci,alune,bomboane) Stricam
smaltul,dintelele se imbolnaveste.
De ce s-a dus fetita la medic?(o doare dintele si plange)
Dar baiatul ? (la control)
Ce poarta baiatul? (aparat dentar)
La ce foloseste ?(sa fie frumos cand zambeste”
Fișe:
171
Proiectul tematic ,, SĂRBĂTORILE DE PAŞTI”
*Salutul de dimineață: „ Dimineața ne-am trezit
VINE IEPURAŞUL La grădiniță ne-am întâlnit
Cu toții să ne salutăm
Iepurică-iepurel
Stă tot anul cuminţel. Pe scăunele să ne așezăm.”
Vine doar în primăvară, „- Bună dimineața, dragi iepurici,
În gradină, de cu seară. Mă bucur că sunteți aici
Căci, vezi bine, el cunoaşte Începe o nouă zi,
Când e vremea pentru Paşte !
Bună dimineaţa, iepuraşi
Şi atunci, de dimineaţă, drăgălaşi!!”
După ce te speli pe faţă, „ Noi cu toți ne-am adunat
Tu să cauţi în gradină,
Și frumos ne-am salutat
Pe sub tufe de sulfină,
Ouă roşii, bomboanele, Pe colegi i-am întâlnit,
Ciocolată, acadele. Dar oare cine n-a venit?”
Cu sfială-n ochi
şi-n paşi,
a sosit un iepuraş.
îmbrăcat în haină nouă
172
şi în braţe-un coş
cu ouă.
Câte unul încetişor
le aşază binişor,
printre firele de iarbă,
dar încet,
să nu se spargă.
*Ghicitoare:
E fragil, e colorat,
Poate fi şi-ncondeiat,
E simbol al Paştelui
Bucuria pruncului…(Oul de Paşti)
173
*Poezie:DE PAŞTI De George Topârceanu
Astăzi in sufragerie
Dormitau pe-o farfurie
Necăjite şi mânjite
Zece ouă înroşite.
Un ou alb abia ouat
Cu mirare le-a-ntrebat
"- Ce vă este frăţioare
Ce vă doare?
Nu vă ninge
Nu vă plouă
Staţi gătite-n haină nouă
Parcă, Dumnezeu mă ierte
N-aţi fi ouă..."
"- Suntem fierte!"
Zise-un ou rotund şi frez
Langă pasca cu orez.
Şi schimbându-şi brusc alura,
Toate-au început cu gura:
"- Ne găteşte de paradă"
"- Pân' la urmă tot nu scap"
"- Ne ciocneşte cap in cap
Si ne zvârle coaja-n stradă"
"- Ce ruşine! Ce dezastru!
Preferam să fiu omletă"
"- Eu, de m-ar fi dat la closcă,
As fi scos un pui albastru"
"- Şi eu unul violet
"- Eu mai bine-ar fi să tac
Asa galben sunt, că-mi vine,
Să-mi închipui că pe mine
M-a ouat un cozonac !
*Lectura Textului:
174
‐Se pot folosi şi alte culori? Se explică semnificaţia altor culori (galben reprezintă căldura
soarelui de primăvară, albastru
- cerul senin şi apele, verde- iarba care încolţeşte);
-Ce semnifică ciocnirea ouălor? (sacrificiul lui Isus Hristos);
-Cum spunem când ciocnim ouăle de Paşti? (Hristos a Înviat!; Adevărat a Înviat!).
-Ce reprezintă sacrificarea mielului de Paşti? (Îl reprezintă pe Iisus Hristos care s-a jertfit pentru
păcatele oamenilor şi a murit asemeni unui miel nevinovat
-Ce bucate se pregătesc pentru masa de Paşti din carnea de miel? (Borş de miel, drob, friptură)
-Cine ne aduce cadouri de Paşti?(Iepuraşul)
-Ce cadouri aduce iepuraşul copiilor cuminţi?(Haine noi, ouă de ciocolată, mici daruri)
-Ce reprezintă pasca?(Pâinea binecuvântată care se prepară doar la Paşti, având puterea de a ne
feri de boli şi necazuri , pasca are forma rotundă şi în mijlocul ei se face o cruce ).
-Ce reprezintă cozonacul?(Pâinea îndulcită simbolizează bucuria).
*Exercițiu matematic:
să-l ajute pe iepuraş să numere crescător şi descrescător. Un copil va merge la panou şi
va aşeza crescător cifrele, utilizând ca material ouăle din coş, iar alt copil va aşeza
descrescător cifrele. În acest timp ceilalţi iepuraşi vor număra crescător/descrescător de
la un număr dat.(Ex: Numără crescător de la 3 la 7; numără descrescător de la 8 la 5).
copiii se vor juca cu cifre, miei şi iepuraşi (raportarea numărului la cantitate şi invers). În
faţa copiilor se află câte un panou cu jetoane (iepuraşi şi miei). Copii vor avea ca sarcină
să numere jetoane cu iepuraşi şi să aşeze cifra corespunzătoare, iar alt copil, să
recunoască cifra şi să aşeze tot atâtea jetoane (miei) cât indică aceasta.
În faţa copiilor se află câte un panou cu jetoane (păscuţe şi cozonaci). Un copil va avea
ca sarcină să descompună grupe de elemente ( păscuţe) şi să aşeze cifrele
corespunzătoare, iar alți copii să compună grupe de elemente (cozonaci).
Sa sorteze oule dupa culoare, mărime (mic, mare) si sa le numere. În limita 1-5
Să învețe frământarea de limbă „Găinușa nouă, Ouă ouă nouă”
POVESTE DE PAŞTE
de Passionaria Stoicescu
Cine crezi c-a observat zorul şi n-a mai urmărit televizorul? Doamna Coţofană, care ştie
tot ce se petrece-n poiană şi-anunţă cu un cârâit, orice nou venit, orice mişcare, orice schimbare.
Văzând-o pe Bunica Iepurica bătând covoarele, când nici nu se urcase soarele, a cârâit
mirată:
- Vai, sorrro, iar faci trrreabă? N-ai mai sfârrrşit odată?
- Auzi cine mă-ntreabă, îi răspunse Bunica Iepurica. Până şi ciorile ştiu că vin
Sărbătorile! Se-apropie Sfântul Paşte şi pădurea renaşte. Totul trebuie să fie schimbat şi curat, ca
trupul Mântuitorului reînviat. În loc de cârâit, mai bine te-ai duce la spovedit. Te-aşteptă
dohovnicul Urs, să mărturiseşti ce-ai furat şi ce-ai ascuns!
175
Abia plecă mânioasă doamna Coţofană, că apărură în poiană Doru Căprioru şi trei
iepuraşi dolofani, pasămite nepoţeii bunicii cei năzdrăvani, Ureche Fină, care ducea în spate un
sac de făină, Blăniţă Mătăsoasă, trăgând, cu zahăr şi mirodenii, o plasă şi mezinul Spaimă Nouă,
purtând în lăbuţe ditamai coşul cu ouă. Între corniţele mititele, Doru Căprioru ţinea o cutie cu fel
de fel de vopsele.
- Of, ce nepoţei minunaţi! Aţi venit să mă ajutaţi şi l-aţi luat cu voi şi pe Căprior, ca să ne
fie mai uşor, zise Bunica Iepurica. În casă, curăţenia e aproape gata; ferestrele le-au spălat mama
şi tata, eu am bătut covoarele, iar voi o să vopsiţi ouşoarele. Împreună o să facem pască şi
cozonaci, că nu degeaba sunteţi nepoţii mei dragi!
- Cum zici tu, Bunicuţo, aşa vom face, dar foamea nu ne dă pace! mormăi Ureche Fină
lepădând sacul de făină.
- Postul Mare-i de vină, Postul Mare-i de vină! Dar şi când se va termina, să vezi ce vom
mânca... De toate, pe săturate, răspunse Blăniţă Mătăsoasă, uitându-se galeş la zahărul din plasă.
- Frunze de untişor şi coajă de arţar! Aşa salată, mai rar! râse Iepurica voioasă. Poftim la
masă!
Numai că Doru Căprioru şi Spaimă Nouă intraseră-n casă. Nu mai aveau pic de răbdare.
Voiau să-ncondeieze ouăle de sărbătoare. Pe cele mai multe cu roşu luminos, amintind sângele
lui Cristos, pe restul, în celelalte culori, ca primăvara cu flori. Din două nuieluşe pe care lipiseră
păr din codiţe luat, făcură cele mai grozave pensule de pictat.
- Toate la timpul lor, se supără Iepurica bătând din picior. Ouăle-ntâi trebuie spălate, apoi
desenate, şi-abia apoi fierte-n vopsea. Dacă lipim pe ele o frunză sau o floare, vor ieşi o
splendoare! Înainte de fiert, punem oul cu desenul pe el, într-un ciorăpel... Aşa se imprimă orice
model!
Mâncară până la urmă şi cei doi nerăbdători. Apoi Bunica Iepurica făcu repejor focul la
cuptor. Pe o buturugă rotată, în ditamai covată puseră făină, zahăr, lapte, ouă şi-o cană de rouă.
Frământară ei ce frământară, cât ziua de primăvară, şi pe rând, şi toţi deodată, dar coca era piatră.
Cu pălăria pe ceafă, tocmai trecea doamna Scroafă. Când văzu Mistreaţa Creaţă cum se
chinuiau cu aluatul, cum băteau cu lăbuţele de-a lungul şi de-a latul fără vreun spor, le sări-n
ajutor. Şi când mi ţi se opinti în covată, se-nmuie coca de frică, pe dată. Trosc! Pleosc! Buf! de
trei ori... Se făcu moale ca un fuior, numai bună de băgat la cuptor.
Pentru pască îi ajută mătuşa Broască şi vecinii ei, patru Brotăcei. Săreau de pe-o cracă şi
băteau cu lăbuţele brânza de vacă. Risipeau peste ea gălbenuşul ouălor, aur curat, şi amestecau
apoi cu stafide şi zahăr vanilat.
Harnici, iepuraşii încondeiară toate ouăle până spre seară. Pictară pe ele frunze şi
floricele, gâze şi îngeraşi, ba chiar şi mutrişoare vesele de iepuraşi. Erau obosiţi, dar fericiţi. Cu
puţin înainte de miezul nopţii, sub lună plină, se duseră să ia Lumină. Bunica Iepurica le făcuse
lumânărele din surcele mici, în capăt cu-un Licurici.
În sfârşit veniră acasă. Se aşezară la masă cu bucurie şi grabă, toţi cei ce ajutaseră la
treabă. Bunica Iepurica şi cei trei nepoţi, mătuşa Broască, patru Brotăcei, mămica Iepuroaică,
tăticul Iepuroi, Mistreaţa, Căpriorul şi doamna Coţofană, care urmărise tot ce se-ntâmplase-n
poiană.
Fiecare lua câte un ou din cel încondeiat şi-l ciocnea zicând:
"Cristos a înviat", "Adevarat a înviat"! Iar la masă, vezi bine, m-au chemat şi pe mine, la
sărbătoarea Sfântului Paşte, părtaş.
176
*Metoda cubului
Copii trebuie să răspundă la întrebările de pe feţele acestuia.
DESCRIE – „Ce sărbătorim de Paşti?”.
COMPARĂ- „Asemănări şi deosebiri între sărbătoarea Paştelui şi a
Crăciunului”.
ASOCIAZĂ- „În afară de sărbătoarea Paştelui ce altă sărbătoare mai
cunoaşteţi?”.
ANALIZEAZĂ – „Care este semnificaţia culorilor ouălor de Paşti?”
APLICĂ - Să realizeze cărticica cu „Tradiţii şi obiceiuri de Paşti” aplicând
câte un simbol.
ARGUMENTEAZĂ - „De ce aşteptăm sărbătoarea Paştelui?”
-Te rog, ia un ou din cosul acesta si du-l in gradina, acolo unde copiii au pregatit
cuiburile.
Primul iepuras a luat oul de aursi a fugit cu el in padure, peste rau, peste poiana, peste
campie, pana a ajuns la gradina. Cand sa sara gardul, iepurasul a facut un salt prea mare,
oul i-a scapat si s-a spart. S-a intors acasa suparat iar mama lui i-a spus :
-Iepuras, iepuras, in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat !
Al doilea iepuras a luat oul de argint, afugit cu el in padure, a trecut peste rau, prin poiana si
cand a ajuns in campie s-a intalnit cu o cotofana,aceasta i-a spus :
-Da-mi te rog oul sa-l privesc mai bine, n-am vazut niciodata un ou atat de frumos !
Dar pana cand el sa se gandeasca daca sa-l dea sau nu, cotofana a luat oul si a zburat
cu el in cuib.Cel de-al treilea iepuras a luat oul de ciocolata, a fugit cu el in padure si deodata
s-a intalnit cu o veverita care zburda voioasa prin crengile unui copac.Veverita l-a intrebat :
- E bun oul ?
- Nu stiu, eu il duc copiilor !
177
- Lasa-ma sa-l privesc si sa gust putin din el ; Dar pentru ca oul a fost bun veverita l-a
mancat pe tot.
Al patrulea iepuras a luat oul pestrit, pictat cu picatelesi a fugit cu el prin padure dar
cand a ajuns la rau, vrand sa-l treaca peste un trunchi de copac, începu sa se oglindeasca in
apa, ca intr-o oglinda si uitand de ou il scapa in apa. Cand se intoarse acasa mama lui ii
spuse ca si celorlalti frati :
-Iepuras,iepuras,in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat !
Al cincilea iepuras lua oul galben, fugi prin padure dar acolo se intalni cu vulpea care
ii spuse :
-Vino pana la vizuina mea sa le arati si puilor mei minunatia asta de ou.
Puii de vulpe cum au vazut oul, au inceput sa se joace cu el, pana cand oul s-a spart.
Al saselea iepuras lua oul albastru si fugi cu el pana cand se intalni cu alt iepuras. De bucurie
lasa oul jos si incepura sa se joace impreuna, si cum se jucau ei voiosi din neatentie au spart
oul.
Ajuns acasa mama lui i-a spus :
-Iepuras, iepuras, in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat !
Toata familia iepurasilor era suparata, pana acum nici un iepuras nu a reusit sa duca
oul copiilor in cuibul pregatit de acestia ... Cel mai mic dintre iepurasi trebuie sa-si incerce
norocul. E randul lui sa porneasca pe drumul care duce spre cuibul din iarba pregatit de
copii.
Al saptelea iepuras,cel mai mic copil al familiei a luat oul rosu, a alergat cu el prin padure,s-a
intalnit si el cu un iepuras dar nu s-a oprit la joaca. Apoi s-a intalnit cu vulpea, pe care a
ocolit-o, a trecut cu grija peste rau.Cand a ajuns in campie s-a intalnit cu cotofana, care
zbura o vreme dupa el, dar iepurasul ii spuse ca e grabit si cotofana il lasa sa mearga mai
departe. Asa a ajuns el cu bine in gradina casei si cu mare atentie a pus oul in cuibusorul
pregatit de copii in iarba.
*Lectura legendei
LEGENDA OUĂLOR ROŞII
“Dragi copii, se spune că în vremea când Iisus era răstignit pe cruce, şi suferea
pentru păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş plin cu
ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul nostru Iisus Hristos a fost pedepsit la
moarte şi a fost dus să fie răstignit pe dealul Golgota. Când femeia a auzit vestea aceea
cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai supărată pentru
că Iisus l-a vindecat odată pe fiul ei care era bolnav de moarte.
Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota unde Iisus era
bătut în cuie pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi picioarele Lui sfinte curgeau
stropi mari de sânge.
Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă crucea Domnului şi a început să
se roage plângând de durere. Ea a spus: - Doamne Sfinte, Tu care ai făcut numai bine, ai
salvat oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu, acum eşti
răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm iartă-ne pe noi păcătoşii şi lasă-ne un
semn să ne aducem aminte de suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.
Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele care
picurase pe ele din rănile Lui Iisus.
Femeia n-a mai mers acasă ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei zile de la
răstignire acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar acesta
era gol şi atunci s-au bucurat mult spunând: Hristos a înviat!
Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei, care erau
semnul suferinţelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie împărţea tuturor câte
un ou roşu, spunându-le: Hristos a înviat!
De atunci în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi pregătea câte
un coş cu ouă roşii În amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului. Apoi le împărţea copiilor şi
săracilor povestindu-le despre suferinţele Lui Iisus pentru mântuirea noastră, a oamenilor.
Apoi îi punea să ciocnească în amintirea învierii Domnului, acestea spunându-şi: Hristos a
înviat!- Adevărat a înviat!
De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşte şi să fie dăruite
în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului.
*Jocuri didactice :
CURSA IEPURASILOR – CU OUL IN LINGURA
179
REGULILE JOCULUI:
-să ţină in mana o lingură pe care va fi asezat un ou de lemn;
-să îşi menţină echilibrul pentru a nu scăpa oul;
-sa respecte traseul impus de educatoare;
-să manifeste spirit de echipă;
MATERIALE DIDACTICE: linguri, oua, masti, panou, ecusoane, buline
EXPLICAREA REGULILOR JOCULUI: Se imparte grupa in doua echipe si vor fi asezati
in doua siruri. Copiii din fata fiecarei echipe vor avea in mana cate o lingura cu un ou in ea.
La semnalul educatoarei cei doi copii vor porni catre un punct reper, dupa care se vor
intoarce la linia de start. Copilul care va ajunge primul la linia de start si nu va scapa oul din
lingura, va primi un punct corespunzator grupei din care face parte. Va castiga grupa care
are cele mai multe puncte. Dupa executarea jocului de proba se va trece la desfasurarea
propriu-zisa a jocului: se urmareste buna desfasurare a jocului, respectarea regulilor si a
corectitudinii. Vom stabili impreuna echipa(ele) castigatoare.
*Simboluri:
Ouale rosii. Ouale simbolizeaza mormintul purtator de viata al Domnului nostru
Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin
ciocnire, dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a
inviat!". Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la Inaltarea Domnului.
Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru
mintuirea lumii. Ciocnitul oualelor se face "cap" la "cap" si "dos" la "dos". Exista credinta
ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l
ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat si uns cu pacura.
Ouale pot avea si diferite "modele", pot fi pictate. In functie de zona in care se fac ele se
numesc oua incondeiate, inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc. Ouale muncite nu se dau
de pomana caci nu le primeste Dumnezeu.
Pasca. Se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti.
Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde.
Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In
momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe
180
peretii cuptorului, spunind: "Cruce-n casa, / Cruce-n piatra, / Dumnezeu cu noi la
masa,/ Maica Precista pe fereastra".
Despre originea pascai exista o legenda care spune ca, in timp ce predica impreuna
cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, piine
pentru drum fara stirea lor.
Intrebindu-l pe Hristos cind va fi pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind vor
gasi pâine in traista. Cautând apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac
femeile pasca.
Mielul. Dupa traditie, in familiile crestine se manânca in zilele de Pasti carne de
miel. Mielul il simbolizeaza pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru
pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.
Fișe:
181
182
Proiectului tematic „Vara, noi te aș tep tăm cu d rag!”
*Salutul:
Dimineata a sosit
Toti copiii au venit
In cerc sa ne adunam
Cu totii sa ne salutam
Buna dimineata pici
Ma bucur ca sunt aici
A-nceput o noua zi
Buna dimineata copii
183
- Unde se joacă copiii din această imagine?
- Ce vedem pe aleea parcului?
- Către cine aleargă băiatul şi fetiţa aceasta?
- Cum sunt ei, veseli sau trişti? De ce suntveseli?
- Cu cine a venit prietena lor?
- De ce această fetiţă a venit cu mama ei?
- Voi mergeţi în parc însoţiţi? (Soarelui nu-i plac copiii mici care se rătăcesc, îşi pierde
timpul să îi caute, şi apoi se pot întâmpla şi accidente… )
- Dar cine mai este pe alee şi se uită la prietenii care s-au revăzut? (Pe alee mai este un
băiat cu o bicicletă)
- Şi în spatele lui? Se uită el la prietenii care s-au revăzut? (Nu, e ocupat să pedaleze şi
probabil că nici nu i-a văzut pe copii aceştia)
- Dar în această parte a imaginii ce vedem?
- Ceaparate de jocvedeţi?
- Ce fac ceidoicopii de aici?(Atenţia copiilor va fi orientată spre balansoar, apoi spre
învârtitoare, scrânciob, tobogan.)
- Ce încearcă băiatul să facă? Procedează corect? Cum procedăm atunci când dorim să ne
urcăm într-un carusel/învârtitoare şi acesta se învârte?
- Cum sunt toti copiii din parc? (suntveseli pt că le place joaca)
184
- Unde se joacă copiii din această imagine?
- Ce fac celedouă fetiţe?
- Cine este alături de ele în apă?
- Cum sunt cei trei prieteni, veseli sau trişti? De ce sunt veseli?
- Unde se uită cei trei copii? (către prietenul lor de pe malul apei). Copiii par să-i spună ceva!
Ce credeţi că-i spun cei trei prietenului lor? Tu cum ţi-ai chema prietenul să ţi se alăture?
- De ce băiatul nu se joacă în apă?
- Vouă vă este frică de apă?
- Ce trebuie să poarte copiii în apă, pentru a fi în siguranţă?
- Cum este apa, adâncă sau mică? Caldăsaurece?
- De ce este apacaldă vara?
- Dar cine mai este în apă?
- Cu ce se joacă cei doi?
- Cine mai este pe marginea apei?
- Cum este baiatul, vesel sau trist? De ce credeţiasta?
- Dar ce vedemîn partea de sus a imaginii?(câmpul cu flori, cireşiisuntplini de
fructecoapteşiprietenulnostrusoarele)
185
* Joc Alege răspunsul corect:
*Matematică:
• *Copii vor aseza pe măsuţe un şir de zece mingi de la stânga la dreapta, stabilind
numărul fiecaruia în şirul numeric de la 1 la 10 folosindu-ne de cifre. Acelaşi lucru
se efectuează la tabla magnetică
Ia vă rog să-nchideţi ochii
Să vedem noi cine ştie
Care minge năzdrăvană
S-a ascuns de ochii nostri?”
• Educatorul v-a ascunde pe rând câte o minge şi copii vor stabili a câtea minge lipseste
folosind numeralulu ordinal şi precizând vecinul mai mare şi mai mic .
Fișe:Vara
189
Proiectul tematic ,, Ce ai în paneraș?”
Salutul:
“Buna ziua, IUNIE eu mă numesc
Copiii mult ii iubesc
Şi-mpreună azi cu mine
Vreau să-l văd pe fiecare
Ce activ este oare.”
*Poezie:
Dialog cu vara
de Aurora Luchian
190
Ce ti-ai impletit?
-Flori de camp,flori de gradina
Tot ce am gasit!
*Metoda „Explozia stelară”. Pe un panou voi avea desenat schema metodei,iar copiii vor
răspunde la ghicitori şi întrebări despre fructe de vară. Notez răspunsurile până se
completează schema.
GHICITORI
Să vă spun o ghicitoare
Despre ceva de mâncare:
Crude sau puse la fiert
Se consumă ca desert,
Le doreşte orişicine
Că-s pline de vitamine.
(Fructele)
E un fruct cu mulţi pistrui
Roşie şi cu-un fes verzui
Acrişor şi parfumat
Cu zahăr şi cu frişcă
El este mâncat.
191
(Căpşuna)
Se coace vara la soare,
Piersica-i sora mai mare.
Parfumată şi cărnoasa
Face dulceaţa gustoasă.
(Caisa)
În grădina lui Pandele
E un pom plin cu mărgele,
La culoare-s roşii toate
Cu codiţe-mperecheate.
(Cireşele)
E zemoasă, parfumată
Şi mereu e îmbrăcată
Cu o hăinuţă pluşată.
(Piersica)
Nu-i caisă, că-i roşcată
Şi-are pieliţa pluşată.
(Piersica)
Ascuns în cămaşă verde,
Miezul de foc nu se vede.
Când mănânci o feliuţă,
Parcă sufli-n muzicuţă.
(Pepenele)
Sunt biluţe visioare
Strălucesc frumos la soare
Cu codiţele perechi
Să le pui după urechi.
(Visinele)
192
*Matematică: Pe copac sunt desenate cireşe. Copiii trebuie să numere cireşele din copac şi să
scrie cifra corespunzătoare în caseta de la tablă . Alt exercițiu să numere caisele căzute şi să
traseze atâtea liniuţe câte caise au numărat. Cea dea treia sarcină,formare de grupe de fructe,
colorarea fructelor mari și fructele mici.
Fișe:
193
194
Proiectul tematic ,, Legumele timpurii”
*Salutul
Să ne salutăm pe rând:
Tu – usturoiul, el- cartoful,
Mâinile să le unim,
Prieteni buni, noi să fim.
-Prezența
După ce ne-am adunat
Şi frumos ne-am salutat
Oare azi cine lipseşte
Să vedem cine ghiceşte?
*Hora legumelor
de Lucia Muntean
Legumele toate, toate
Sunt izvor de sanatate!
195
Fiecare-n felul ei
Ne ajută cu temei:
Usturoiu-alungă boala,
Ceapa vindecă răceala,
Frunza verde de spanac
Este bună la stomac.
Iar salata neapărat,
Face bine la ficat.
Morcovii, cartofii, varza,
Roşiile şi fasolea
Au pornit şi ele hora!
Oricum ar fi consumate:
Fierte, crude, toate, toate,
Sunt izvor de sănătate!
*Lectura poezie:
LEGUMELE TIMPURII
de M. Bosnea-Murgu
*Prepararea salatei:
Uniicopii vor spăla legumele, alţii le vor curăţa, iar alţii le vor tăia marunt. În timpul
activităţii se vor roti copiii la sarcini, astfel încât toţi copiii grupei să taie, să spele şi să cureţe
legumele.
În final, le vor amesteca în bol cu ulei, sare şi lămâie. În concluzie se spune că fiecare trebuie
să se hrănească sănătos, consumând multe legume care conţin vitamine importante în
alimentaţia sănătoasă.
196
-Prin urmare, nu trebuie să uitaţi că legumele de primăvară nu trebuie să lipsească din
alimentaţia voastră!
Matematică: Munca ne e dragă
Se face cunoscut copiilor că vor fi toți grădinari iscusiți și vor amenaja un grădină cu plante:
se constituie trei grupe de grădinari, fiecare având pălăriuțe colorate diferit:
-grădinari cu pălăriuțe galbene
-grădinari cu pălăriuțe albastre
- grădinari cu pălăriuțe roșii
În fața fiecărui grup se află o grădină cu cinci parcele pentru legumele, fiecare având forme
diferite. Pe fiecare parcelă sunt “plantate” fie legume, fie cifre,
Explic regula jocului: pe rând câte un copil de la fiecare echipă identifică parcela în funcție
de indiciul dat și acționează corespunzător pentru a-l complete.
Ex. a) Dacă indiciul este cifra, copilul se duce la seră și “transplantează” (selectează) de acolo
în ghiveci un număr de legume identice (forma, culoarea și mărimea), corespunzător cifrei.
“Plantează” apoi firul de legumă, planta și verbalizează acțiunea “Am plantat doi usturoi
albi la parcela cu cifra 2”
b) dacă indiciul este o grupă de legume (usturoi alb, ceapă albă) copilul le numără, apoi se
duce la “magazie” și selectează de acolo jetonul cu cifra corespunzătoare pe care o pune în
parcelă, verbalizând: “Am pus cifra trei pentru că în parcelă sunt trei legume (ceapă, usturoi)
albi”
În cadrul grupului copiii interacționează în vederea realizării corecte a sarcinii: coechipierii
urmăresc corectitudinea răspunsului și a acțiunilor, intervenind atunci când este cazul, fără a
deranja celelalte echipe.
În complicarea sarcinii, sunt antrenați concomitant copii de la fiecare grup în vederea
completării parcelei, fiind încurajați spre competiție (cine rezolvă repede și corect)
După finalizarea grădinei , grădinarii admiră rezultatele muncii.
*Ghicitori:
Are frunze, lucru mare
Rădăcina-i de mâncare.
Roşie şi bucălată
O amesteci în salată.
(Ridichea)
Am camăşi nenumărate,
Le port toate îmbrăcate.
Iepuraşii când mă văd
Să mă roadă se reped.
(Ceapa)
197
Educatorul va spune câteva propoziți iar copilul trebuie să spună adevărat sau fals. Dacă e
adevărat bate din palme.
De exemplu.
-Legumele cresc în pământ. (Adevărat)
-Morcovii îi culegem din copaci. (Fals)
-Preparăm terci din ridiche. (Fals)
-Spanacul, mărarul este verde. (Adevărat)
-Morcovul este preferatul iepurașului.( Adevărat)
-Facem salată din legume? Etc. (Adevărat)
Ce ?
Unde? Cine ?
Când ?
198
*La piață
de Paula Cojocaru
Într-o zi de dimineață
Merg cu mama mea la piață,
Ca să cumpere legume,
Cică sunt proaspete si bune.
Și spanac și pătrunjei,
Poți să pui în coș ce vrei.
Mama le ia pentru mine
Că au multe vitamine.
*Lectura Ridichea uriașă a conținutului poveștii, clar, coerent, epresiv folosind mimica
adecvată. Pentru a spori intresul copiilor, ar fi bine de prezentat siluetele personajelor din
poveste.
*După lectură se poate de repovestit povestea conform planului de idei:
1. Primăvara moșul sădește în grădină o sămânță de ridiche și din această sămânță
crește o ridiche uriașă;
2. Moșul încearcă să smulgă ridichea din pământ dar nu reușește;
3. Moșul o cheamă pe babă în ajutor, dar nu reușesc;
4. Baba cheamă fata în ajutor, dar tot nu reușesc;
5. Fata cheamă cățelul, dar nici așa nu reușesc să smulgă ridichea;
6. Cățelul cheamă pisica în ajutor;
7. Pisica cheamă șoricelul în ajutor și, ca prin minune reușesc să smulgă ridichea din
pământ.
199
Explicarea cuvintele necunoscute copiilor, înlocuindu-le cu cele cunoscute de ei: a sădi=
a planta/a pune în pământ, să smulgă=să scoată, moşneag=moş/om bătrân, poală =partea de
jos a rochiei.
Se va realiza o scurtă conversație pe baza povestirii și a materialului didactic:
-V-a plăcut povestea?
-Ce personaje am întâlnit în această poveste?
-Cum era ridichea?
-A reușit moșul să scoată ridichea din pământ de unul singur?
-Cine i-a venit în ajutorul mai întâi?
*Joc didactic: Propunețile copiilor să jucăm un joc în care vor interpreta personajele din
această poveste.
Voi organiza un joc de rol.
Copiii vor alege un jeton, vor denumi personajul ales, vor identifica locul ocupat de
personajul din poveste și vor interpreta rolul din poveste.
Cu ajutorul copiilor reconstituim ordinea personajelor din poveste și vom extrage morala
.Unde sunt mulți puterea creste și reușim să ne ducem la bun sfârsit ce ne-am propus.
200
201
202
Proiectul tematic ,,Insectele”
*Salutul:
„Bună dimineaţa, dragi copii,
În lumea insectelor începe o nouă zi.
Gâze dragi interpretăm,
Cu toţii să ne prezentăm!
Bună dimineaţa, fluturi colorați!”
„După ce ne-am adunat
Şi frumos ne-am salutat
Cu toţii ne-am întâlnit
Ce insectă oare n-a venit?”
*Salutul:
„Bună dimineaţa, dragi copii,
În lumea insectelor începe o nouă zi.
Gâze dragi interpretăm,
Cu toţii să ne prezentăm!
Bagheta albinuţei nu va lipsi,
În timpul salutului ne va însoţi.”
*Întrebări la poveste:
•Cum se numește povestea?
•Din ce a ieșit omida cea mică?
•Ce a făcut omida ca să-și astâmpere foamea?
• Ce a mâncat omida în zilele...?
•De ce duminică a mâncat doar o frunză verde?
•Cum arăta omida după ce a mâncat toată săptămâna?
•Cum se numește căsuța omizii?
•Cine a ieșit din cocon după câteva săptămâni?
•Ce va placut cel mai mult din poveste?
205
*Conversație în baza întrebărilor la tema insectele?
- În ce anotimp suntem acum?(vara)
-Cum este afară?(cald)
-Cine încălzeşte puternic natura?(soarele)
-Ce am văzut noi când am ieşit afară în curte?(insecte, iarbă verde şi flori)
-Cine zboară din floare în floare?(fluturaşii)
-Cum este albina?(harnică)
-Dar pe frunzele florilor, ce-aţi observat?(mămăruţe)
Cine lucrează din zori şi până în seară să adune mâncare pentru iarnă în
muşuroi?(furnica)
-Cum se numesc prietenii de joacă a Zânei Fluturilor?( fluture, mămăruţă,
albină, furnică)
-Cum spunem un...., mai mulţi......?(fluture-fluturi, albină-albine, mămăruţă-
mămăruţe, furnică-furnici)
Greierele Furnica
211
212
213
214
215
SUCCESE!
216