Istoriografie Ecleziastica Din Basarabia RSS Moldovenească Republica Moldova

Andrei Eşanu, Valentina Eşanu
ISTORIOGRAFIE ECLEZIASTICĂ DIN BASARABIA / RSS MOLDOVENEASCĂ / 17

REPUBLICA MOLDOVA (SEC. XIX- ÎNCEPUTUL SEC. XXI)
ISTORIE ȘI ISTORIOGRAFIE
Andrei Eșanu*, Valentina Eșanu**
ISTORIOGRAFIE ECLEZIASTICĂ DIN BASARABIA /
RSS MOLDOVENEASCĂ / REPUBLICA MOLDOVA
(SEC. XIX – ÎNCEPUTUL SEC. XXI)
Materialul acumulat pe parcurs de câteva zeci de ani de descoperiri și

investigații prin biblioteci, arhive și muzee din Republica Moldova și din alte țări,
precum și căutările din ultima vreme ne-au determinat să elaborăm un studiu
istoriografic și bibliografic în problema enunțată în titlu, domeniu de cunoaștere
care, mai ales după obținerea independenței de stat a Republicii Moldova, a cunos-
cut o adevărată explozie de publicații. În studiu ne-am referit exclusiv la evoluția
istoriografiei cu privire la biserica ortodoxă și mai cu seamă la așezările monas-
tice din spațiul indicat în titlu.
De asemenea, inițiativa lui Constantin Manolache, directorului Institutului
de Studii Enciclopedice al AȘM, de a elabora un proiect de cercetare privind
„Mănăstirile din Republica Moldova”, precum și cea a cunoscutului istoric
și editor Ion Negrei, cercetător științific la Institutul de Istorie, Stat și Drept
al aceleiași Academii, de a organiza la Chișinău un prim simpozion științific
dedicat istoriei ecleziastice, eveniment care s-a produs la 28 septembrie 2011 sub
genericul „Biserica din Basarabia sub vremi și oameni”, au stimulat în mare parte
căutările noastre în plan de cercetare concret istorică, dar și cel istoriografic în
acest domeniu.
Studiul de față își propune să scoată în evidență documente și materiale cu
privire la istoria mănăstirilor, schiturilor și bisericilor, la viața și activitatea unor
înalți ierarhi, monahi și preoți mai importanți, care și-au desfășurat activitatea în
Țara Moldovei și Basarabia, în special, cu începere din evul mediu până în zilele
noastre.
Dintru început, în anii ‘40 ai secolului al XIX-lea, publicațiile în această
problemă au pornit de la simple note de călătorie, observații, studii, materiale
și documente răzlețe, descrieri de cărți ecleziastice, manuscrise și tipărite, apoi
* Andrei Eşanu, doctor habilitat în istorie, profesor, academician, consultant ştiinţific la Institutul
de Istorie, Stat și Drept al AȘM
** Valentina Eşanu, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie, Stat și Drept al AȘM
REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI
18 ISTORIE ȘI ISTORIOGRAFIE
au evoluat spre descrieri ale mănăstirilor, bisericilor și schiturilor din Basarabia,

care conțineau și informații privind istoria acestor instituții. Aceste acumulări
inițiale de cunoștințe s-au materializat ulterior prin apariția de studii, articole,
monografii, culegeri de documente ș.a. așa încât până în prezent edițiile con-
sacrate istoriei ecleziastice locale nu numai că s-au diversificat mult ca tematică
și orientare, cunoscând nu doar o creștere numerică considerabilă, ci și una
calitativă de la o perioadă la alta, distingându-se în această privință mai ales
publicațiile din istoria recentă a Republicii Moldova.
Sistematizând materia acumulată am constatat interesul constant al
cercetătorilor pentru istoria ecleziastică în spațiul istoric al Basarabiei, iar pe-
riodizarea ei coincide în mare parte cu periodizarea acceptată în istoriografia
națională și cuprinde patru etape distincte:
I – cea a aflării Basarabiei sub stăpânirea Imperiului rus (1812-1917);
II – cea a aflării Basarabiei în componența României întregite;
(1918-1940; 1941-1944);
III – cea a ocupației sovietice (iunie 1940-iunie 1941, 1944-1990);
IV – de la obținerea independenței și până în prezent (1991-2011).
Dacă e să ne referim la prima perioadă (1812-1917) trebuie să arătăm că
interesul față de istoria ecleziastică locală de răspândire și afirmare pe meleagu-
rile basarabene a credinței creștine ortodoxe, față de istoria unor mănăstiri și bi-
serici, a altor instituții ecleziastice, a unor ierarhi și alte fețe bisericești din partea
locului, când treptat apar și primele cercetări de o anumită rigurozitate științifică
semnate de cercetători ruși și reprezentanți ai Societății de Istorie și Antichități
din Odessa (Одесскoго Общества истории и древностей) cu începere din
anii ‘40 ai sec. al XIX-lea și a continuat până la sfârșitul stăpânirii țariste1.
1
Надеждин Н.И., Прогулка по Бeссарабии, в Одесский aльманах на 1840 год, Одесса, 1839,
с.440-444; Нелидов И., Грамота, данная монастырю Киприана в Бессарабии Антиохом
Кантемиром, воеводою Молдо-Влахийским в 1698 году, в ЗООИД. Tом. I, 1844, с. 349.
Мурзакевич Н., Надпись на окладе Евангелия в монастыре Киприана, в ЗООИД. Том.
I, Одесса, 1844, с. 288; Мурзакевич Н., Краткое описание бессарабских монастырей, в
ЗООИД. Том. I, 1844, том II, 1848-1850. Idem, Описание Добрицкого Николаевского мо-
настыря, Бессарабской области, в ЗООИД, том II, 1848-1850, с. 184; Idem, Сведения о
некоторых православных монастырях епархий Херсонской и Кишиневской, в ЗООИД.
Том. II, 1848-1850, Отд. II-III, с. 313-329; Молдавия. Православные церкви и монасты-
ри, Спб., 1864; Мурзакевич Н., Славянская надпись в Оргеевской церкви Св. Дмитрия,
в ЗООИД, том IV, 1867, с. 514-515; Idem, Вознесенский соборный храм в Ново-Нямецком
монастыре (в Кицканах), в ЗООИД, том XII, 1881, с.482; Палаузов С., Румынские го-
сподарства Валахия и Молдавия в историко-политическом отношении. С приложением
актов относящихся к истории румынских господарств с XIV-XVIII век. Спб.,1859, 296 с.
Защук А., Бессарабские монастыри и скиты, в Защук А., Материалы для географии и
статистики России. Бессарабская область, Спб., 1862, с. 197-237; Няга И. Старинная
церковь в местечке Каушаны, в ЗООИД, том XII, 1881, c. 455-462; Батюшков П.М., Бесса-
рабия. Историческое описание. С 3-мя фототипиями, 53-мя гравюрами и картой, СПб.,
1892, 315 с. Сырку П.А., Из истории сношений русских с румынами, Санкт Петербург,
1896, с. 1-28; Мецеевич Л.С., Из бумаг Архиепископа Кишиневского Дмитрия Сулимы,
Un interes sporit pentru cercetarea și editarea rezultatelor investigațiilor

se observa în Basarabia odată cu fondarea periodicului „Кишиневские
Епархиальные Ведомости/ Buletinul Eparhiei Chișinăului” care din momentul
apariției (1867) și până în 1872 a înserat și materiale în limba română, continuând
să apară sub diferite denumiri până în 19182. De rând cu materiale de istorie
ecleziastică revista a mai publicat numeroase informații statistice, precum și știri
despre construcția și sfințirea de biserici, mănăstiri, schituri, în diferite localități,
din ținut, despre instituții (Seminarul teologic, tipografii, case eparhiale, școli și
biblioteci parohiale ș.a.), despre tipar și vechi cărți bisericești, precum și despre
numirea, permutarea fețelor bisericești, circulare din partea autorităților episco-
pale basarabene ș.a. Nu rareori publicau ample informații despre mănăstirile pe
care le diriguiau unii egumeni3. Dintre autorii mai proeminenți ai periodicului
trebuie consemnați A. Stadnițki4, V. Curdinovski5, M. Ganițki6, A. Postolaki7, V.
Sucevan8, Alexei Mateevici9, ș.a.
La hotarul secolelor XIX-XX apar primele dicționare și îndrumare cu
caracter enciclopedic10 cu privire la Basarabia în care sunt incluse numero-
в ЗООИД, 1902, Том XXIV, с.23-26.
2
Систематический указатель статей помещенных в неофициальной части “Кишиневских
Епархиальных Ведомостей“ с 1867 года (с начала издания) по 1904 г., Кишинев, 1910,
156 с. Систематический указатель статей помещенных в неофициальной части “Ки-
шиневских Епархиальных Ведомостей“ с 1904 по 1912 год. Под ред. В.Г. Курдиновского,
Кишинев, 1913, 156 с. Систематический указатель статей помещенных в неофициаль-
ной части “Кишиневских Епархиальных Ведомостей“ за 1913 год, Кишинев, 1915, 21 с.;
Poștarencu Dinu, Materiale referitoare la istoria ținutului natal, publicate în paginile revistei
Кишиневские Епархиальные Ведомости, în Cugetul, Chișinău, 2002, nr. 3-4 (15-16), p. 70.
3
Нафанаил, архимандрит, Несколько слов по поводу помещенного в епархиальных ве-
домостях описания Гербовецкого монастыря, в КЕВ, 1874, №17, с. 655-662, №20, с. 758-
763; Серафим, архимандрит, Описание Гербовецкого монастыря, состоящего в Киши-
невской епархии, в КЕВ, 1874, №11, с. 420-427, № 12, с. 454-464, № 14, с. 520-535, №16, с.
580-592; Герасим, игумен, Историко-статистическое описание Гиржавского монастыря,
в КЕВ,1875, №5, с. 205-214, № 6, с. 239-249, № 7, с. 283-292.
4
Стадницкий А., Бессарабская экзаршеская типография при Кишиневском архиерей-
ском доме, в КЕВ, 1892, №1, с. 13-37; Idem, Архимандрит Антим, игумен Киприянского
монастыря (1805-1811), в КЕВ,1892, № 5, с. 106-114; Idem, Материалы для истории Кип-
риянского монастыря, в КЕВ, 1892, № 6, с. 129-135, № 7, с. 151-160.
5
Курдиновский В., Освящение Кишиневского епархиального дома, в КЕВ,1911, №52, с.
1737-1754.
6
Ганицкий М., Древнее славянское Евангелие в Киприянском монастыре, в КЕВ. Отд. оф.,
1880, 24, с. 1119-1122; Idem, Монастыри в Бессарабии, в КЕВ, 1883, 16, с. 530-552.
7
Постолаки А., Освящение новой церкви при Каларашевском монастыре, Сорокского уе-
зда, в КЕВ, 1912, № 46, с. 1361-1365.
8
Сучеван В., Краткий исторический очерк Кишиневского епархиального женского учи-
лища за 50 лет его существования, в КЕВ, 1915, № 1-2, с. 13-37.
9
Матеевич Алексей, Молдавское церковное богослужебное книгопечатание в основных
моментах его истории, в КЕВ, 1915, № 39, 41, 42-46.
10
Arbure Zamfir C., Basarabia în secolul XIX-lea, București, 1898. Lucrarea a fost reeditată cu
aceiași denumire la Chișinău în 2001. Text îngrijit, studiu introductiv, note, comentarii, indice
de Ion și Tatiana Varta. Idem, Dicționarul geografic al Basarabiei, București, 1904. Reeditat cu
ase informații istorico-ecleziastice, precum și monografii, studii dedicate unor

mănăstiri, biserici, personalități, relațiilor eparhiei Chișinăului cu străinătatea,
precum și alte probleme de istorie ecleziastică a Basarabiei. În această privință
se disting prin rigurozitate și argumentare științifică lucrările lui P. Kaleanji 11,
A. Stadnițki12, I. Halippa13, Justin Frățiman14, Nicolae Iorga15, V. Cehovski16,
N. Lașcov17, M. I. Purișkevici18, Gurie Grosu19, Iosif M. Parhomovici20, P.A.
Lotoțkii21, V. Guma22, Ștefan Ciobanu23, ș.a. Totodată Ion Halippa publică nu-
aceeași denumire la Chișinău în 2001. Editor Iurie Colesnic.

11
Калянджи П., Настоятель на Кипряновският монастиръ Козма Куцаровъ и неговите съ-
братия, (Болград, 1870), 47 с.
12
Стадницкий А., Румыны получившие образование в русских духовных заведениях,
Кишинев, 1891, 75 с. Idem, Гавриил Банулеску-Бодони, экзарх молдо-влахийский (1808-
1812 гг.) и Митрополит Кишиневский (1813-1821 гг.), Кишинев, 1894, 374 с.; Stadnițchi A.,
Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, Trad. Angela Muntean, Chișinău, 2002, 224 p.
13
Халиппа И.Н., Восточные святители, нашедшие пристанище в пределах Кишиневской
епархии среди смут греческого восстания 1821-1828 гг., в ТБГУАК, 1900, том 1, с. 27-68;
Idem, Сведения о состоянии церквей Бессарабии в 1812-13 гг., в ТБГУАК, 1907, tом 3, с.
23-296; Idem, К вопросу о родине mитрополита Гавриила Банулеско-Бодони, первосвя-
тителя русской Бессарабии, в ТБГУАК , 1907, tом 3, с. 301-315.
14
Фрэциман Ю., Хушский епископ Иаков (Стамати), Кишинев, 1901, 68 с.; Idem, К вопросу
об епархиях в Бессарабии, Кишинев, 1901, 85 с.; Idem, Инокентий, епископ Хушский,
Кишинев, 1903.
15
Iorga Nicolae, Biserica Basarabiei, în Idem, Neamul românesc în Basarabia, București, 1905.
Reeditat în 2 volume București, 1995, vol. I, p. 256-259.
16
Чежевский В., Гавриил Банулеску-Бодони, Kиев, 1905, 309 с.
17
Лашков Николай, История Андреевской церкви (при 1-ой мужской гимназии Кишинё-
ва), рассказанная настоятелем этой церкви - протоиереем Николаем Лашковым, Киши-
нев, 1908.
18
Пуришкевич М.И., Материалы, собранные гласным Бессарабского Губернского Земства.
О землях, находящихся в Бессарабской губернии, именующихся приклоненными свя-
тым местам на Востоке. В 4-х частях. Часть I, 1910, 343 с.;Часть II, 1910, 751 с.; Часть III,
1911, 243 с.; Часть IV, 1912, с. 298.
19
Гросу Гурие, История Ново-Нямецкого Святовознесенского монастыря, Кишинев, 1911,
160 с.
20
Пархомович Иосиф М., Архипастыри Кишиневской епархии. Митрополит Гавриил Ба-
нулеско-Бодони, Кишинев, 1911; Idem, Духовно-учебные завидения Кишиневской епар-
хии. Краткий очерк к столетию ее 1813-1913 гг. Кишинев, 1913, 195 с.; То же в ТБЦИАО,
1913, вып. 9, с. 57-247; Idem, Архипастырские служение архиепископа Неофита, бывшего
Кишиневского и Хотинского, Кишинев, 1915.
21
Лотоцкий П.А., История Кишиневской духовной семинарии, вып. 1 (1812-1823), Киши-
нев, 1913, 177 с.
22
Гума В., Обозрение Его Высокопреосвещенством, Высокопреосвещенейшим Серафи-
мом, Архиепископатом Кишиневским и Хотинским, приходов, церквей и монастырей
Кишиневской епархии (Кишиневского, Бендерского, Оргеевского и Сорокского уездов)
в 1913 году, Кишинев, 1914, 100 с.
23
Чебан С., Досифей, Митрополит Сочавский и его книжная деятельность, К истории ру-
мынской письменности и румыно-русских отношений XVII в., Киев, 1915, 169 с. Cu o
variantă în limba română: Ciobanu Ștefan, Dosoftei Mitropolitul Moldovei și activitatea lui
literară. Trad. din rusește de Ștefan Berechet, Iași, 1918, 224 p.
meroase documente istorice privind Basarabia și orașul Chișinău, în special, care

conțin de rând cu alte informații și date din sec. XVI-XIX referitoare la istoria
ecleziastică locală24.
Fiind basarabeni de obârșie P.A. Sârcu25 și A. I. Iațimirski26, ajunși savanți
slaviști de prim rang în Rusia, au publicat la Moscova, Sankt-Petersburg ș.a. nu-
meroase lucrări consacrate istoriei bisericii românești27, celei moldovenești28
și basarabene29, în special. Dintre acestea se disting lucrările dedicate relațiilor
ecleziastice româno-ruse, cele consacrate unor mari figuri ale bisericii moldave30.
Ambii cercetători au editat numeroase cataloage și descrieri de carte religioasă
mai ales din fondurile vechilor mănăstiri și biserici din Moldova, inclusiv din
Basarabia31, fie identificate la fața locului, fie păstrate în colecții străine32.
Dintre lucrările mai importante privind istoria bisericii moldave elabo-
rate și publicate în această perioadă se impune și lucrarea «Исследования и
монографии по истории молдавской церкви»33 a lui Arsenie Stadnițki, (1862-
1936), originar din satul basarabean Cumarău, ridicat ulterior la rang de episcop
de Volocolamsk, apoi de Pskov, iar în ultima perioadă a vieții a ocupat catedra
24
Материалы для истории Кишинёва в XVI - XVIII в., в ТБГУАК, Том первый. 1900. До-
кументы XVII-XVIII вв., касающиеся вотчины села Боюкан, ныне предместия города
Кишинёва, в ТБГУАК, том второй, 1902. Дополнительная серия документов XVI-XVIII
вв., относящихся к истории города Кишинева, в ТБГУАК, том третий, 1907 .
25
Сырку П. А., Из истории сношения русских с румынами, Санкт-Петербург, 1896, 48 с.
26
Яцимирский Александр, Апокрифы и легенды. К истории апокрифов, легенд и ложных
молитв в южнославянской письменности, вып. 1, Петроград, 1915, 404 с.; Idem, Мелкие
тексты и заметки по старинной славянской и русской литературам, вып. 1. Предисловие
и указатель к первым пятидесяти статьям, Спб., 1908, 210 с.
27
Яцимирский Александр, Три послания из переписки румынских монастырей XV-XVI
вв., в ИОРЯС Санкт-Петербург , 1900, том. 4, кн. 2, с. 423-475; том. 5, кн. 4, с. 1237-1271.
28
Яцимирский Александр, Достопямятная церковь в Яссах, в Русский архив, Москва,
1896, том 3, №10, с. 209-212.
29
Яцимирский Александр, Лядовская скальная церковь, в БВ, Кишинев, 1893, № 968, 30
января; Idem, Остатки скального монастыря в с. Роги, в БВ, 1893, № 968, 24 февраля.
30
Сырку П. А., Новый взгляд на жизнь и деятельность Григория Цамблака (Episcop
Melchisedec. Viața și scrierile lui Grigorie Țamblac, București, 1884), в ЖМНП, 1884, ч. 236,
с. 106-153; Яцимирский Александр, Григорий Цамблак. Очерки его жизни, администра-
тивной и книжной деятельности, Спб., 1904, 509 с.; Idem, Из истории славянской пропо-
вeди в Молдавии. (Неизвестные произведения Григория Цамблака, подражания ему и
переводы монаха Гавриида), Спб., 1906.
31
Яцимирский А.И., Рукописи хранящихся в Ново-Нямецком монастыре в Бессарабии,
в Славянские рукописи Нямецкого монастыря в Румынии, Москва, 1898, с. 81-109. Гросу
Гурие, Главнейшие моменты в истории молдавского книгопечатания в Буссарабии, в ТБ-
ЦИАО,1910, вып. 1, с. 1-22.
32
Яцимирский А.И., Славянские рукописи Нямецкого монастыря в Румынии, Москва,
1898, 109 с.; Сырку П. А., Заметки о славянских и русских рукописях в Bodleian Library в
Оксфорде, в ИОРЯС, 1902, т. VII, кн. 4, с. 325-345, т. XII, кн. 4, с. 87-140; Idem, Славянские
и русские рукописи Британского музея в Лондоне, в СОРЯС, 1908, т.84, № 4, с. 1-86.
33
Стадницкий А., Исследования и монографии по истории молдавской церкви, Спб., 1894,
XXII+583 с.
mitropolitană de Tașkent și Turkestan. Lucrarea menționată cuprinde întrea-

ga perioadă de istorie a Bisericii Ortodoxe din Moldova de la începuturile ei
(sec. XIV-XIX), fiind elaborată în baza unui vast material documentar inedit
din arhivele Austriei, României și Imperiului Rus. Aceste studii monografice,
care, deși sunt în multe privințe depășite, au jucat un rol important în evoluția
ulterioară a cercetărilor de istorie ecleziastică românească.
Informații istorice privitoare la mănăstirile și schiturile Basarabiei sunt in-
cluse în diverse ediții rusești34.
La începutul sec. XX la Chișinău au început să fie publicate periodicul
științific „Труды Бессарабской губернской учёной архивной комиссии”
și două reviste de profil „Труды Бессарабского церковно историко-
археологического общества” (1904, din 1919 apare în limba română sub de-
numirea „Revista societății istorico-arheologice bisericești din Chișinău”35) și
„Luminătorul” din 1908. Dintre cei mai reprezentativi autori ale acestor ediții, în
problematica studiului de față, au fost Ion Halippa36, D.V. Șceglov37, Dionisie Er-
han38, L.S. Mațeevici39, Andrei M. Parhomovici40 și Iosif M. Parhomovici41, Ar-
34
Бессарабские монастыри и скиты, в Бессарабия. Под ред. П.А. Крушевана, Москва, 1903,
с. 145-473; Православныя русские обители. Полное иллюстрированное описание всех
православных русских монастырей в Российской империи и на Афоне, Спб., 1909, с.
637-748.
35
Cuprinsul volumelor I-XVI editate de Societatea istoria arheologică bisericească din
Chișinău, în RSIABC, vol. XVII, 1927, p. 309-316.
36
Халиппа И. Н., Мечети, превращённые в церкви в пределах Бессарабии (1808-1813 гг.), в
ТБГУАК, 1900, том 1, с. 89-98.
37
Щеглов Д.В., Измаильские монастыри, в ТБГУАК, 1902, том II, c. 215-225.
38
Erhan Dionisie, Mănăstirea Suruceni, în Luminătorul, 1908, nr. 10.
39
Мецеевич Л.С., Ректoр Кишиневской духовной сeминарии Тихон (Солнцев) и его запи-
ски о бессарабских монастырях, в ТБЦИАО, 1909, вып. 2; Idem, К истории Городищского
монастыря в Бессарабии, в ТБЦИАО, 1910, вып. 4, с. 98-100; Idem, К биографии преос-
вященного Петра Троицкого, епископа Aккерманского, в ТБЦИАО, 1911, вып. 6, с. 1-12;
Idem, К материалам для биографии бывшего Кишиневского архиепископа Иринарха
Попова, в ТБЦИАО,1911, вып. 6, с. 94-106.
40
Пархомович Андрей М., Преосвященный Августин, епископ Аккерманский, викарий
Кишиневской епархии, с сообщением сведений вообще его жизнедеятельности, Киши-
нев, 1908, 59 с.; Idem, Ректор Кишиневской духовной семинарии, архимандрит Варлаам,
в ТБЦИАО,1910, вып. 1, с. 50-61; Idem, Высокопреосвященный Антиохий, архиепископ
Кишиневский и Хотинский, в ТБЦИАО, 1911, вып. 6, с. 1-84; Idem, Архиепископ Павел
и деятельность его в Кишиневской епархии, Кишинев, 1912, 319 с.; Idem, Краткие биог-
рафические сведения об иерархах Кишиневской епархии с 1882 по 1913 год, в ТБЦИАО,
1914, вып. 9, с. 333-349.
41
Пархомович Иосиф М., Преосвященный Аркадий, бывший аккерманский, викарий Ки-
шиневской епархии, Кишинев, 1909, 86 с.; Idem, Архипастыри Кишиневской епархии.
Введение, в ТБЦИАО, 1910, вып. 4, с. 5-24. Idem, Краткий очерк жизни и деятельности
Высокопреосвященного Гавриила Банулеско-Бодони, в ТБЦИАО, 1910, вып. 4, с. 1-55,
вып. 5, с. 1-8; Idem, Деятельность архиепископа Иринарха в период управления им Ки-
шиневской епархии, в ТБЦИАО, 1911, вып. 6, с. 1-93; Idem, Архиепископ Павел и деятель-
ность его в Кишиневской епархии (23 июня 1871г. – 16 июля 1882 г.), в ТБЦИАО, 1912,
вып. 7, 315 с.; Idem, Краткий очерк жизни и деятельности Высокопреосвященного Сера-
senie Stadnițki42, Al. Proțenco43, ieromonahul I. Ieraclie44 ș.a. care au publicat o

serie de studii consacrate ierarhilor Basarabiei din sec. XIX - primele decenii sec.
XX (Gavriil Bănulescu Bodoni45, Dimitrie Sulima46 ș.a.), clerului, mănăstirilor,
Societății istorico-arheologice bisericești, instituțiilor de învățământ teologic și
diriguitorilor lor ș.a. Indiscutabil, aceste studii trebuie privite în contextul ide-
ologiei imperiale ruse de atunci și trebuie apreciate și utilizate critic.
În primele decenii ale aceluiași secol sunt întocmite și primele bibliografii
cu privire la Basarabia47, care includ și lucrări de istorie ecleziastică, activitate,
care a continuat și în perioada interbelică48.
фима (Чичагова), архиепископа Кишиневского и Хотинского. К столетию Кишиневской
епархии (1813-1913 гг.), в ТБЦИАО, 1913, вып. 8, с. 1-294. Idem, Архипасторское служе-
ние архиепископа Неофита, бывшего Кишиневского и Хотинского, с портретом и ав-
тографом, в RSIABC, 1920, том XII, c. 1-165; Parhomovici Iosif M., Câteva date noi privitoare
la moșii mănăstirilor, așa numite închinate, din Basarabia, în RSIABC, 1921, vol. XIII, p. 33-
41; Idem, Măsurile întreprinse în Basarabia de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni contre
comerțului în zilele duminicale și de sărbători, în RSIABC, 1921, vol. XIII, p. 68-78. Idem,
Arhiepiscopul Serghie și activitatea lui în eparhia Chișinăului (21 august 1882 – 12 ianuarie
1891), în RSIABC, 1924, vol. XV, p. 83-86; Idem, Înființarea Societății istorico-arheologice
bisericești și începutul activității ei, în RSIABC, 1924, vol. XV, p. 100-112; Idem, Episcopul
Isaachie și activitatea sa în eparhia Chișinăului (1891, ianuarie 12 – 1892, noiembrie 21), în
RSIABC, 1927, vol. XVII, p. 1-58; Idem, Episcopul Iacob și epoca administrării lui în eparhia
Chișinăului și Hotinului (1898 ianuarie 2 – 1904 august 12), în RSIABC, 1928, vol. XVIII, p.
7-128; Idem, Episcopul Vladimir și epoca administrării lui în eparhia Chișinăului și Hotinului
(12 august 1904 – 16 septembrie 1908), în RSIABC, 1928, vol. XVIII, p. 131-244; Idem, Scurtă
schiță istorică despre arhiepiscopii Chișinăului și Hotinului (1914-1917): arhiepiscopul Platon și
arhiepiscopul Anastasie, în RSIABC, 1929, vol. XIX, p. 1- 25; Idem, Scurtă schiță istorică despre
Societatea istorico-arheologică bisericească din Basarabia de la 1904 până la 1929, în RSIABC,
1929,vol. XIX, p. 393-416; Idem, Николай Васильевич Неводчиков, в последствии архие-
пископ Неофит, бывший Кишиневский и Хотинский. Биографический очерк, в RSIABC,
1929, том XIX, c.42-107.
42
Stadnițki A., Amfilohie , episcop al Hotinului, în RSIABS, 1922, vol. XIV, p. 40-54.
43
Proțenco Al., Istoria schitului Rudi, în RSIABC, 1925, vol. XVI, p. 1-17.
44
Ieraclie I., Mănăstirile din Basarabia și cultura religioasă, în Luminătorul, Chișinău, 1926, nr.
23, p. 59-63.
45
Григорович Н.И., Из бумаг митрополита Гавриила Бэнулеску-Бодони, в Русcкий Архив,
Москва, 1869, с. 1569-1650.
46
Севастиан (Веста, иеромонах), Жизнь и деятельность преосв. Димитрия Сулимы за
время самостоятельного управления его Кишиневской епархией, в ТБЦИАО, 1910, вып.
4, с. 1-53. Силин А.Е., Дмитрий, Архиепископ Кишиневский и Хотинский, в КЕВ,1867, №
1, с. 1-12; № 2, с. 46-52; № 3, с. 93-102; № 4, с. 135-139; № 5, с. 179-184; № 6, с. 213-217; № 7,
с. 255-260; № 8, с. 281-285; № 9, с. 313-315; 1868, № 16, 19-21, 24.
47
Драганов Петр Д.; Bessarabiana. Ученaя, литературная и художественнaя Бессарабия, т.е.
алфавитный библиографический указатель архивных первоисточников, авторов, книг,
статей и вообще литературы … в последниe 100 лет со времени присоединения ее по Бу-
харестскому мирному трактату к Российской империи 1812-16 мая 1912, Кишинев, 1911
278 с. Reeditată la Chișinău, 1993.
48
Draganov P.D., Bibliografia rusească asupra Basarabiei, în Arhivele Basarabiei, Chișinău, 1929,
nr. 1, p. 77-80; Simionescu I., Bibliografie românească asupra Basarabiei, în Arhivele Basarabiei,
1929, nr. 1, p. 74-77; David Al., Bibliografia lucrărilor privitoare la Basarabia apărute de la
1918 încoace, Chișinău, 1933, 47 p.; Nicucescu-Varou G.T., Monografiile orașelor, comunelor
În cea de-a doua perioadă (1918-1940, 1941-1944), adică după unirea

Basarabiei cu România și revenirea Bisericii basarabene ridicate la rang de
mitropolie în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, istoriografia ecleziastică a evol-
uat în condiții noi mai prielnice și, totodată, mai aproape de adevărurile istorice
și valorile naționale autentice. În perioada respectivă se lărgește aria și se extind
limitele cronologice ale cercetărilor, care treptat sunt integrate în istoriografia
românească cu tematică ecleziastică. Au continuat să apară cele două publicații
bisericești: revista „Luminătorul” și „Revista Societății istorico-arheologice
bisericești din Chișinău” (de astă dată în limba română), iar pe lângă acestea
au fost întemeiate alte noi periodice, între care deosebit de importante pentru
domeniul enunțat sunt „Anuarul Comisiunii monumentelor istorice. Secția
din Basarabia”, „Arhivele Basarabiei”, „Viața Basarabiei”, „Din trecutul nostru”,
„Calendarul Bisericesc”, „Misionarul”, „Buletinul Oficial al Provinciei”, „Episco-
pia Hotinului” ș.a., în care au fost inserate studii și materiale semnate de aceiași
C. Bejan49, Gheorghe Rașcu50, Gurie Grosu51, Ștefan Ciobanu52, Vasilii Kurdi-
novski53, apoi Ștefan Berechet54, Nicolae Țiganco55, Paul Mihail[ovici]56, Visa-
și mănăstirilor din România întregită. 1855-1938. Bibliografie; București, 1939, 58 p.

49
Bejan C., O pagină din istoria bisericii ortodoxe basarabene, în Luminătorul, 1920, nr. 5, p. 5-15;
nr. 6, p. 5-18; nr. 7, p. 3-4; nr. 9, p. 1-16, nr. 11, p. 33-38; 1921, nr. 1, p. 12-21.
50
Rașcu Gheorghe, Cutreierând principalele mănăstiri din Basarabia, în Luminătorul, 1921, nr.
11-12, p. 16-28; 1922, nr. 2, p. 28-35.
51
Grosu Gurie, Starea clerului în Basarabia în timpul mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni,
în RSIABC, vol. XIV, 1922, p. 3-22.
52
Ciobanu Ștefan, Biserici vechi din Basarabia, I, în ACMISB,1924. Idem; Mănăstirea Țigănești,
în ACMISB, III, 1931 , p. 3-18.
53
Kurdinovski Vasilii, Cele mai vechi biserici d e lemn din județul Hotin, în RSIABC, vol. XVI,
1925, p. 60-74; Idem, Cele mai vechi biserici ortodoxe din Basarabia, partea II, în RSIABC, vol.
XVI, 1925, p. 18-42.
54
Berechet Ștefan, Ajutarea bisericii române de către stăpânitorii ruși în secolele XVI-XIX, în
Luminătorul, 1924, nr. 1, p. 1-26; Idem; Cererile de ajutor ale bisericii române către cea rusă
în secolele XVI-XIX. Rezumatul acestor legături culturale, în Luminătorul, 1924, nr. 4, p. 25-
38; Idem, Cercetând bisericile Basarabiei, în Luminătorul, 1924, nr. 28, p. 30-41; Idem, Cinci
biserici vechi din Chișinău, în ACMISB, 1924, p. 112-148; Idem, Presa românească despre
biserica Moldovei dintre Nistru și Prut și Nistru, în Luminătorul, 1924, nr. 19-22, p. 92-94;
Idem, Mănăstirea Căpriana, în ACMISB; anul II, Chişinău, 1928, p. 94–109.
55
Țiganco Nicolae, Mănăstirea Rughi, Chișinău, 1928, 16 p. Extras din ACMISB, 1928, p. 111-
124.
56
Mihailovici Paul, Cimitirele ortodoxe din Basarabia, în Luminătorul, 1928, nr. 19, p. 61-63;
Idem, Document din 1799 decembrie 1, de la Constantin Alexandru Ipsilanti de întărirea daniei
către schitul Răciula, țin. Orhei, în Calendarul Bisericesc, Chișinău, 1928; Idem, Manuscrise și
cărți românești în Iugoslavia, în Arhivele Basarabiei, 1930, nr. 3, p. 301-304; Idem, Legături
culturale bisericești dintre români și ruși în sec. XV-XX. Schiță istorică, în RSIABC,vol. XXII,
1932, p. 199-276; Idem, Înfățișări de viață culturală românească la mănăstirea Noul Neamț, în
Viața Basarabiei, Chișinău, 1935, nr. 11, p. 53-60; Idem, Profesorul protoiereu dr. T. Titov, în
Misionarul, Chișinău, 1936, nr. 1-2, p. 124-127; Idem, Mănăstirea Căpriana, centru de sprijin
al revoluţionarilor bulgari, în secolul al XIX-lea, în Viaţa Basarabiei, 1938, nr. 1-2, p. 61-62;
Idem, Știri despre clerul moldovean din Chișinău, la 1837, în Luminătorul, 1943, nr. 1-2, p. 119-
rionPuiu57, Moise Pacu58, Gheorghe Bezviconi59, Toma G. Bulat60, C. Bobules-

cu61, Gheorghe Madan62, N. Cazacu63, Petre Constantinescu-Iași64, Aurel Sava65,
Constantin Tomescu66, V. Vasilescu67, I. Gh. Pelivan68, I. Petrușcu69, ieromonahul
I. Ieraclie70.
126. Idem, Știri privitoare la mănăstirea Hâncu, jud. Lăpușna, în Buletinul Oficial al Provinciei,
Chișinău, 1943, nr. 4, p. 144-147; Idem, Izvodul călugărilor și averii mănăstirii Hârjauca, jud.
Orhei, la 1817, în Buletinul Oficial al Provinciei, 1943, nr. 8, p. 178-180; Idem, Izvodul călugărilor
mănăstirii Curchi, ținutul Orhei, la anul 1817, în Buletinul Oficial al Provinciei, 1943, nr. 12,
p. 114-118.
57
Puiu Visarion, Însemnări despre mănăstirile și schiturile eparhiei Hotinului din anul 1820, în
Arhivele Basarabiei, an. II, 1930, nr, 3, p. 262-268.
58
Pacu Moise, Amintiri bisericești și culturale din Basarabia Sudică sub cârmuirea română din
1864-1878, în RSIABC, vol. XIX, 1929, p. 379-392.
59
Bezviconi Gheorghe, Biserica Ciufli, în Din trecutul nostru, Chișinău, 1934, nr. 5, p. 47-62.
60
Bulat Toma G., Clerul român sub ocupațiunea rusească din 1806-1812, în RSIABC, vol. XVIII,
1929, p. 369-378; Idem, Acte de la mănăstirea Curchi (jud. Orhei), în Arhivele Basarabiei, 1929,
nr. 3, p. 50-51.
61
Bobulescu C., Pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun. Iașii în legătură cu aducerea moaștelor
Sf. Ioan cel Nou de la Suceava la 1402. Un aer sau un epitaf din 1428, în RSIABC, vol. XXIV,
1934, p. 1-76.
62
Madan Gheorghe, Colțuri de raiu. Mănăstirea Dobrușa, în Viața Basarabiei, 1935, nr. 3-4, p.
129-136.
63
Cazacu N., Biserica – factor conservator al limbii moldovenești în Basarabia, în Luminătorul,
1940, nr, 5, p. 280-283.
64
Constantinescu-Iași P., Biserica Sf. Gheorghe din Chișinău, în ACMISB, II, 1928, p. 59-80.
Idem, Mănăstirea Căpriana, în ACMISB, II, 1928, p. 89-108.
65
Sava Aurel, Biserica din Brătuleni, în Viața Basarabiei, 1933, nr. 7, p. 1-5; Idem, Ctitori
basarabeni, în Arhivele Basarabiei, an. VI, 1934, nr. 2, p. 181-188; Idem, O informație nouă
despre biserica Sf. Gheorghe din Chișinău, în Arhivele Basarabiei, 1934, nr. 2, p. 186-187.
66
Tomescu C., Din istoria bisericii neamului românesc, în Luminătorul, 1920, nr. 7, p. 2-31; nr. 8,
p. 3-16; nr. 9. P. 19-29; nr. 10, p. 11-36; nr. 11, p. 10-33; nr. 12, p. 33-47; 1921, nr. 3, p. 7-30; nr. 7, p.
10-29; nr. 9, P. 15-21; Idem, Rolul bisericii ortodoxe în viața neamului românesc, în Luminătorul,
1926, nr. 23, p. 35-53; Idem, Acte de la mănăstirea Curchi (jud. Orhei), în Arhivele Basarabiei,
1929, nr. 3, p. 98-114; Idem, Înființarea eparhiei Chișinăului și Hotinului – 1813, în Arhivele
Basarabiei, 1929, nr. 1, p. 32-42; nr. 2, p. 31-50; nr. 3, p. 31-38; nr. 4, p. 7-23. Idem, Însemnări
pe cărțile mănăstirii Dobrușa (Soroca), în Arhivele Basarabiei, 1929, nr. 1, p. 59-61. Idem,
Hirotonia la Iași a episcopului vicar Dimitrie Sulima, în Arhivele Basarabiei,1930, nr. 2, p. 153-
159; Idem, Știri despre biserica Principatelor Române la 1808, în Arhivele Basarabiei,1930, nr.1,
p. 52-67; Idem, Știri catagrafice din bisericile Principatelor la 1810, în Arhivele Basarabiei,1930,
nr. 3, p. 204-214; Idem, Bisericile din satul Târșiței, țin Orhei, în Arhivele Basarabiei,1933, nr. 3,
p. 223-229; Idem, Tablou de mănăstiri și schituri din Moldova și cu arătarea moșiilor ce aveau
ele în 1812, în RSIABC, 1933, vol. XXIII, p. 311-326.
67
Vasilescu V., O vizită canonică a I.P.S. Arhiepiscop Gurie în direcţia mănăstirii Căpriana din
judeţul Lăpuşna, în Luminătorul (Chişinău), 1921, ianuarie, p.42-46.
68
Pelivan I. Gh. , Biserica veche din satul Răzenii, județul Lăpușna, în Arhivele Basarabiei,1934,
nr. 3, p. 246-253.
69
Petrușcu I., Danie mănăstirii Pobrata: 1527 Petru Vodă Rareș dăruiește mănăstirii Pobrata satul
Dobrușa de la ținutul Soroca, în Arhivele Basarabiei,1936, nr.2-3, p. 108-109.
70
Ieraclie I., Mănăstirea Hârbovăț, în Luminătorul, 1942, nr. 9-10, p. 582-584.
Studii și documente privitoare la Mitropolia Proilaviei71, la Episcopia

Hotinului72 care includeau articole, documente și materiale cu privire la
instituțiile ecleziastice din raialele turcești din sudul Basarabiei, teritoriul din
stânga Nistrului73 și raiaua Hotinului stăpânite de otomani de la sfârșitul sec. XV
– până în 1812.
Istoriografia basarabeana înregistrează în acești ani și o serie de studii im-
portante referitoare la viața și activitatea cărturărească a unor mitropoliți, epis-
copi, egumeni74 din partea locului.
O serie de lucrări și materiale dedicate trecutului creștin ortodox al Basara-
biei au fost inserate în ediții de documente75, în reviste și periodice din Vechiul
Regat76, iar altă serie de studii și documente despre instituții, mănăstiri și biserici
de peste Prut sunt publicate în ediții basarabene77. În prim planul acestor studii
71
Frățiman Justin St., Studiu contributiv la istoricul mitropoliei Proilaviei (Brăila), Chișinău,
1923, 384 p. Veniamin Pocitan (Ploieșteanu), Istoria Mitropoliei (Brăilei) și a vechii episcopii
a Hotinului. Cu ilustrații și o harfă, București, 1936, 64 p.
72
Mănăstirea Dobrușa, în Episcopia Hotinului, Bălți, 1928, nr. 17, p. 151-155.,Mănăstirea Japca,
în Episcopia Hotinului, Bălți, 1929, nr. 15-16, p. 131-135. Mănăstirile și schiturile din episcopia
Hotinului în anul 1928, în Episcopia Hotinului, Bălți, 1929, nr. 19-20, p. 182-183.
73
Nica Antim, Viața religioasă în Transnistria, Chișinău, 1943, 76 p.; Niculescu Andrei, Biserica
transnistreană, în Viața Basarabiei, 1942, nr.2-3, p. 88-90; Idem, Din Transnistria. Biserica, în
Viața Basarabiei, 1942, nr. 4, p. 82-84.
74
Puiu Visarion, Ierarhii Bisericii basarabene: Mitropoliți, episcopi și vicari între anii 1812-1920,
în RSIABC, vol. XII, 1920, p. 9-11. Stadnițki A., Amfilohie, episcop al Hotinului, în RSIABS,
1922, vol. XIV, p. 40-54. Procopan Eugen, Paisie Velicicovschi, în RSIABC,vol. XXIII, 1933, p.
161-262. Mihailovici Paul, Figuri monahale din Basarabia. Călugărul zugrav Iosaf Berghie
de la mănăstirea Noul Neamț, în Luminătorul, 1938, nr. 5, p. 213-220. Pop Augustin, Părintele
Andronic, cărturarul (1820-1893), în Viața Basarabiei, 1940, nr. 7-8, p. 27-32. Arhiereul Efrem
Tighineanu, Lt. de Arhiepiscop al Chișinăului, Chișinău, 1942, 48 p. Mitropolitul Gurie
al Basarabiei (Necrolog), în Viața Basarabiei, 1943, nr. 11-12, p. 85-89. Noul Mitropolit al
Basarabiei I.P.S. Efrem, în Viața Basarabiei, 1944, nr. 1-2, p. 84-87.
75
Ciobanu Șt., Documente din Basarabia, Chișinău, 1928, 79 p.; Boga Leon T., Documente
basarabene, 20 volume, Chișinău, 1928-1938. Idem, Documente din arhivele Basarabiei, Partea
I (1607-1806), partea a II (1602-1814) Chișinău, 1931-1938; Sava Aurel, Documente privitoare
la târgul și ținutul Lăpușnei, București, 1937, 323 p.; Idem, Documente privitoare la târgul și
ținutul Orheiului, București, 1944, 561 p.
76
Berechet Ștefan, Averile mănăstirii din Basarabia, în BOR, ser. II an XL, 1923, nr. 3, București, p.
632-639; Idem, Situația bisericilor și a mănăstirilor din Moldova, în BOR, 1924, nr. 15, p. 15-20.
Idem, Când a vizitat Vasile Lupu biserica Sf. Dimitrie din Orhei?, în Revista Arhivelor, București,
an 2, 1926, nr. 3, p. 406-409; Idem, Dreptul vechilor noștri ierarhi la judecarea mirenilor, în BOR,
an. LVI, 1938, nr. 11-12, p. 741-761; Stănoiu D. Congresul de la Căpriana, în BOR, Bucureşti, 1924,
an. XLII, nr. 6 (516), p.364-369; Mihailovici Paul, Varlaam. O copie din 1731 a Cazaniei sale,
în Revista Critică, Iași, 1930, nr. 3-4, p. 202-205; Tomescu Constantin, 10 ani de la reînființarea
episcopiei Hotinului după dare oficiale, București, s.n., s.a., 331 p.; Bulat T.G. Mănăstirea Căpriana,
judeţul Lăpuşna, în revista Albina (Bucureşti), Anul 42, 1939, nr. 14, p. 218, 230; Turcu Constantin,
Mănăstirea lui Iancu Costin de la Hotin (pustiită de răscoale). (Note pe marginea unui document
inedit, Piatra-Neamț, 1941, 14 p. )
77
Constantinescu-Iași P., Decorația bisericilor moldovenești, Chișinău, 1929, 97 p.; Bulat Toma G.,
Dimaci M., Ghica G., Vornic L.B., Moșiile mănăstirii Sucevița (Bucovina) în Basarabia de Jos, în
Arhivele Basarabiei, 1929, nr. 2, p. 56-59; Idem, Documentele mănăstirii Văratic (1497-1836), Chișinău,
se află atât istoria unor așezări monastice, cât și aportul cultural al bisericii ba-
sarabene la cultura românească78.
Pe lângă acestea au apărut o serie de monografii, culegeri de documente și
materiale, compartimente în diverse ediții ș.a., lucrări care, în totalitatea lor au
deschis o panoramă mult mai amplă și mai bogată cu privire la trecutul spațiului
dintre Prut și Nistru, inclusiv în plan religios. Printre primele lucrări despre isto-
ria mănăstirilor basarabene după 1918 sunt cele semnate de episcopul Visarion
Puiu79, urmate de cele ale lui Ștefan Berechet80, ieromonahul Ieronim81, Leon
T. Boga82, Nicolae Nicolescu83, Petre Constantinescu-Iași84, Antim Nica85,
Gheorghe Bezviconi86, Aurel Sava87, Constantin Tomescu88 ș.a.
Un interes deosebit au manifestat cercetătorii față de cartea religioasă care
a fost tipărită în Basarabia89, dar și față de cartea românească veche manuscrisă90
1939, 242 p.; Mihailovici Paul, Starețul Paisie Velicicovschi și erezia de la mănăstirea Poiana Voronei
din Moldova, în Arhivele Basarabiei, 1938, nr. 1-4, p. 69-79; Tomescu C., Mitropolitul Grigorie IV
al Ungrovlahiei (1823-1834), în RSIABC, 1927, vol. XVII, p. 1-309. Extras, Chișinău, 1927, 307 p.;
Idem, Din starea bisericească a Ungrovlahiei la 1809, în Arhivele Basarabiei, 1930, nr. 3, p. 332-348;
Idem, Despre înmulțirea clericilor hirotoniți în Valahia la 1812. Izvod nominal al clericilor din
eparhia Hușului, în RSIABC, 1933, vol. XXIII, p. 263-287; Rașcu Gheorghe, Mănăstirea Probota, în
Misionarul, Chișinău, 1939, nr. 1-2, p. 75-81. Idem, Mănăstirile din județul Neamț, Chișinău, s.a.,16 p.
78
Țurcanu A., Aportul adus de biserica basarabeană în cadrul cultural și național, în Luminătorul,
1937, nr. 6, p. 351-358; nr. 7-8, p. 476-486.
79
Puiu V., Mănăstirile din Basarabia, Chișinău, 1919, 98 p. Extras din RSIABC, vol. XI, 1919, p. 98 p.
80
Berechet Ștefan, Autobiografia starețului Paisie Velicikovski, Iași, 1918, 34 p.; Idem, Mănăstirile,
în Ștefan Berechet, Basarabia, Sub îngrijirea lui Ștefan Ciobanu, Chișinău, 1926, p. 225-233 cu o
a doua ediție la Chișinău, Universitas, 1993, p. 196-212.
81
Ieronim, ieromonah, Istoricul sfintei mănăstiri Noul-Neamț din județul Tighina. Note din
arhiva mănăstirii Noul-Neamț, Chișinău, 1926, 41 p., il, portr.
82
Boga L.T. Documente. Acte privitoare la mănăstirea Hâncu, în Arhivele Basarabiei, 1930, nr. 1,
p. 92-110.
83
Nicolescu Nicolae, Mănăstirea Condrița (cu 3 clișee în text), Bârlad, Tip. C.D. Lupașcu, 1932, 42 p.
84
Constantinescu-Iași P., Buicanii Chișinăului. Istoricul, biserica, cimitirul, Chișinău, 1935, 34 p.
85
Nica Antim, Biserica din Borzești (Orhei), 1770, Chișinău, 1937, 27 p.
86
Bezviconi Gheorghe, Mănăstirea Japca, București, 1942, 28 p.
87
Sava Aurel, Documente orheiene, partea I: Mănăstirea Hârbovățului (1730-1816). Ctitori,
egumeni și documente, Chișinău, 1934, 40 p. Extras din RSIABC, 1934, vol. XXIV, p. 321-360.
88
Tomescu Constantin, O dare de seamă episcopală. Eparhia Hotinului, 1923-1931, Chișinău,
1931, 20 p. Idem, Clerul bisericilor din ținuturile Orhei și Lăpușna la 1813, oct. 11-15. Izvod
numeric la clericilor din Basarabia în toamna 1813, Chișinău, 1934, 20 p.
89
Constantinescu-Iași P., Circulația vechilor cărți bisericești românești în Basarabia sub ruși,
Chișinău, 1929, p. 3-56. Extras din RSIABC, vol. XIX, Chișinău, 1929; Tomescu C., Tipografia
duhovnicească eparhială din Basarabia, în Arhivele Basarabiei, 1931, nr. 4, p. 258-271. Tablou
de cărțile și broșurile editate de mănăstirea Dobrușa din jud. Soroca 1925-1931, în Episcopia
Hotinului, Bălți, 1931, nr. 3-4, p. 29-43; David Al. Tipăriturile românești în Basarabia sub
stăpânirea rusă (1812-1918). Bibliografie. În 3 volume, Chișinău, 1934. Vol. I (1814-1880), 72 p.;
vol. II, 72 p.; vol. III, 60 p. Reluată integral într-o ediție aparte la Chișinău, în 1993; Mihailovici
Paul, Răspândirea tipăriturilor românești din Basarabia, în a doua jumătate a veacului XIX-lea, în
Luminătorul, 1938, nr. 11, p. 637-643.
90
Mihailovici Paul, Cărți bisericești, manuscrise și icoane din Basarabia. Însemnări vechi
și inscripții, în RSIABC, 1934, vol. XXIV, p. 91-120 și extras din Luminătorul, 1939, 54 p.
Continuare în Luminătorul, 1940, nr. 1, p. 45-56.
și editată în centrele tipografice din Transilvania, Valahia, Moldova de peste

Prut91, cărți care au circulat încă din evul mediu în spațiul dintre Prut și Nistru,
fiind depistate în colecții mănăstirești și bisericești din partea locului.
Către finele acestei perioade știința istorică românească, din care făceau
parte și cercetătorii basarabeni, a aprofundat cunoașterea istoriei Basarabiei și
a trecutului ei religios creștin ortodox. Nicolae Popovschi92 a realizat o primă
sinteză referitoare la istoria bisericii ortodoxe basarabene.
În perioada a treia (iunie 1940 - iunie 1941, 1944-1990), îndată după ocu-
parea Basarabiei de trupele sovietice și instalarea noilor structuri de stat a fost
declanșată o amplă campanie ateistă și anticreștină, de constrângere și lichidare a
mănăstirilor și de închidere a bisericilor din sate și orașe, de urmărire, persecutare
și deportare a fețelor bisericești. Mitropolia Basarabiei ca structură canonică a
Bisericii Ortodoxe Române a fost desființată, în locul ei a fost instituită o epis-
copie subordonată Patriarhiei Întregii Rusii. S-a trecut la o politică deschisă de
ponegrire și nimicire a valorilor seculare ale românilor dintre Prut și Nistru. Au
fost curmate, practic, interzise cercetările în domeniul culturii, spiritualității și
istoriei ecleziastice. Imediat după 1944 au fost închise toate revistele de istorie,
cultură și spiritualitate, care au activat în perioada interbelică.
În pofida principiului stipulat în documentele oficiale de despărțire a Biser-
icii de Stat, întreaga viață religioasă a Bisericii Creștine Ortodoxe și a altor con-
fesiuni a trecut sub un control strict al autorităților de partid și de stat sovietice,
politică care trebuia să ducă în cele din urmă la lichidarea tuturor instituțiilor
religioase ca „rămășiță a trecutului”, dăunătoare noilor transformări socialiste.
În propaganda ateistă vulgară au fost încadrate numeroase structuri de par-
tid și de stat, școlile de toate gradele, inclusiv, cele superioare în care indiferent
de profil se preda un curs special de „ateism științific”. Combaterea credinței în
Dumnezeu devine obiect de studiu în anumite instituții academice, care prin
tratatele lor „științifice” trebuiau să pună umărul la „luminarea” maselor și re-
orientarea lor spre noile valori (de fapt, pseudovalori) ateo-comuniste. Aceste
scrieri în esența lor se reduceau la demonstrarea, propagarea ideilor material-
ismului vulgar, ideilor anticlericale și a unei pretinse „libertăți de gândire”, la
educarea unei societăți noi, a „omului nou” – constructor al comunismului93. În
91
Balaur Dimitrie, Biserici din județul Lăpușna, 1928, lucrare în manuscris la Biblioteca Centrală.
Universitară „Mihai Eminescu”, Iași. Secția „Manuscrise”, Mss. VI-74, 800 p.; Idem, Biserici
în Moldova de răsărit. Cărți românești de slujbă bisericească care au trecut Prutul (veacurile
XVIII-XIX), județul Lăpușna, București, 1934, 47 p.; Mihailovici Paul, Legături cărturărești
dintre Mitropolia Moldovei și mănăstirea Noul Neamț, în Luminătorul, 1939, nr. 5, p. 306-312;
nr. 6, p. 365-370. Idem, Tipărituri românești în Basarabia de la 1812 până la 1918. București,
1941, 380 p.
92
Popovschi Nicolae, Istoria bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi. Din negura
trecutului crâmpeie de amintiri, Chișinău, 1931, 511 p. Reeditare, Chişinău, Ed. Museum, 2000,
503 p.
93
Drept mostre pot servi: Дин история релижией ши атезмулуй ын Молдова. Кулежере де
студий. Ред. респ. К.В.Стратиевский, Ф.З.Табуншчик, Кишинэу, 1970; Страницы исто-
aceste condiții în anii ’50 -’80 ai sec. al XX-lea în RSS Moldovenească cercetările
de istorie ecleziastică și teologie, în general, au devenit teme interzise.
Cu toate acestea, în unele institute ale Academiei de Științe a Moldovei, în
ciuda cenzurii, constatăm unele încercări de a scoate în evidență sub anumite
forme subtile valorile trecutului legate de contribuția bisericii și a unor înalți
ierarhi moldoveni (mitropoliții Varlaam, Petru Movilă, Dosoftei, Iacov Putne-
anul94, Amfilohie Hotiniul95, Paisie Velicicovski96, Gavriil Bănulescu-Bodoni97,
Leon Gheucă98 ș.a.) pe parcursul secolelor la dezvoltarea învățământului și a
cunoștințelor de carte99, la întemeierea de tipografii și biblioteci, de difuzare
a cărții100, la edificarea unor monumente de arhitectură, artă și cultură101. Se
efectuează investigații în bibliotecile, muzeele și arhivele din RSSM în vederea
valorificării patrimoniului de carte veche manuscrisă și tipărită din sec. XIV-
XIX, în mare parte religioasă102, „activități” soldate cu ediții valoroase care nu
рии и атеизма в Молдавии. Сб. статей. Редкол. В.Н. Ермуратский, Кишинев, 1970; Ате-
измул штиинцифик ши релижия, Кишинэу, 1971; Быску Ф.А., Прочесул комбатерий
релижией ортодоксе ын Молдова, Кишинэу, 1974; Табакару Д.Н; Атеистическое воспи-
тание в Советской Молдавии, в Вопросы философии, Москва, 1977, №3, с. 84-92.
94
Ешану Андрей, Примул мануал молдовенеск типэрит. „Букоавна” дин 1755, ын
Патримониул. Вол. 2, Кишинэу, 1988, п. 118-125.
95
Амфилохие Хотиниул, Граматика де ла ынвэцэтура физичий. Студий интродуктиве
де А.И. Бабий, Ш.Г. Лупан, Кишинэу, 1990, 215 п.; Babii Alexandru, Amfilohie Hotiniul,
Chișinău, 1990, 70 p.
96
Chiriac Vlad, Inochentie (Pavlov), Stareţul Paisie Velicikovski şi moştenirea-i spirituală şi
literară, în RIM,1990, 1, p. 45–52.
97
Suttner Ernst Ghr.; Metropolit Gabriel Bănulescu-Bodoni. Zur rumänischen Kirchengeschichte
und Kirchenrechtsordnung in der Phanariotenzeit, in Ostkirchliche Studium, Wurzburg, 22,
Band, Helf 4, 1973, s. 281-301.
98
Ciurea Alexandru, Figuri de ierarhi moldoveni: Leon Gheucă, Chișinău, 1942, 48 p.
99
Ешану Андрей, Школы Кишинёва во второй половине ХVIII- начале ХIХ в., в Известия
Академии Наук МССР. Серия Общественных наук, 1978, № 2, стр.87-94. Idem, Школа и
просвещение в Молдавии (ХV-нач. ХVIII в.). Кишинёв, 1983, 130 с. Idem, Фокаре де кул-
турэ медиевалэ, în Revista de istorie a Moldovei, 1990, nr.1, p. 68-74.
100
Кирияк В., Картя ши типарул ын Молдова ын секолеле XVII-XVIII (Скице дупэ матери-
але депозитате ын Униуня РСС), Кишинэу, 1977, 217 п. Idem, Братства живые родники.
Книга в Молдавии XVII- начала XIX вв. (Историко-книговедческий очерк), Кишинев,
1986, 127 с. Ешану Андрей, Из истории учебной книги в Молдавии (конец ХIV-начале
ХIХв.), в кн.: Библиотечно-библиографическая деятельность истории книги в Молдавии.
Кишинёв, 1990,стр.14-30. Idem, Учебная книга Молдавии конца ХIV-нач.ХVII в., в кн.:
Проблемы школьного учебника. Выпуск 19. История школьных учебных книг. Москва,
1990, стр.116-126.
101
Полиптик mолдав. Артэ молдовеняскэ дин вякуриле XIV-XIX. Алкэт. Павел Балан,
Влад Друк, Кишинэу, 1985, 265 п.
102
Каталогул женерал ал манускриселор молдовенешть пэстрате ын УРСС. Колекция
библиотечий мэнэстирий Ноул-Нямц (сек. XIV-XIX). Алкэт. В.Овчиникова-Пелин,
Кишинэу, 1989, 438 п.; Картя Молдовей. Сек. XVII – ынчепутул сек. XX. Вол. I. Eди-
ций векь (ceк.XVIII- ынчепутул сeк.XIX). Каталог женерал. Алкт. Н.П. Матей, К.Я. Слу-
ту, В.Г.Фармажиу. Ред. шт., аутор ал студиулуй интродуктив Андрей Ешану, Кишинэу,
și-au pierdut importanța științifică până astăzi. În paralel, se editează documente

istorice103 care conțin informații cu privire la istoria bisericii din Moldova. De
rând cu acestea, la Academia de Științe a Moldovei, Universitatea de Stat din
Moldova a fost pregătit un număr apreciabil de cercetători care s-au manifestat
ulterior și în domeniul investigațiilor istorico-ecleziastice.
În perioada a patra (1991-2011), în urma evenimentelor din 1989-1991 și,
mai ales, după proclamarea independenței de stat a Republicii Moldova la 27 au-
gust 1991, ca urmare a obținerii libertății de conștiință sunt redeschise numero-
ase mănăstiri și biserici și instituții de instruire a clerului (seminare, facultatea de
teologie, apoi Academia Teologică). Biserica Ortodoxă din Republica Moldova
este ridicată la rang de Mitropolie care rămâne în componența Bisericii Orto-
doxe Ruse. În scurtă vreme, această stare de lucruri a stârnit mare nemulțumire
în rândurile enoriașilor și a clerului autohton, ceea ce a adus la scindarea Bi-
sericii din partea locului în două mitropolii – una a Chișinăului și a întregii
Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse, iar alta – Patriarhiei Ortodoxe Române,
stare de lucruri care se menține până în zilele noastre.
Se produc schimbări importante și în știința istorică. Este reevaluată
și reorientată tematica cercetărilor spre problemele fundamentale de istorie
și cultură națională, fiind scoase cenzura și toate interdicțiile în privința
problematicii de cercetare. Treptat, în noua istoriografie se profilează o nouă
direcție de cercetare sau, mai curând, s-a revenit la diapazonul de investigații de
până la 1940, care includea și istoria ecleziastică ca parte componentă a culturii
și spiritualității, a istoriei naționale, în general.
Din inițiativa părintelui Petru Buburuz și-a reluat activitatea revista de is-
torie și cultură ecleziastică Luminătorul104. Au fost întemeiate noi periodice cu
tematică religioasă Curierul Ortodox, Alfa şi Omega ș.a. Numeroase studii cu
un spectru larg privind istoria Bisericii Ortodoxe din Moldova au fost publicate
în paginile periodicilor științifice: Revista de Istorie a Moldovei, Cugetul, Destin
Românesc, Tyragetia, fondate după 1990. Tematica publicațiilor înserate în aceste
reviste este deosebit de diversă fiind urmărită evoluția bisericii moldovenești
de la începuturile ei din sec. XIV până în zilele noastre, este dezvăluită drama
prin care a trecut biserica ortodoxă din Basarabia sub dominaţia ţaristă şi cea a
regimului totalitar comunist, ș.a.
1990, 252 p.+105 ил. În 1992 a apărut al doilea volum al acestei ediții care cuprinde tipărituri
basarabene din sec. XIX.
103
Moлдавия в эпоху феодализма/Moлдова ын епока феодализмулуй, vol.I-V; vol. VII
partea I si partea II, Chuișinău, 1961-1987.
104
Buburuz Petru, Istoria bisericii din Moldova în timpul veacurilor, în Luminătorul, nr. 3, 1992,
p. 44-51; nr. 5, p. 25-32; Idem, Cultura și spiritualitatea românească de-a lungul secolelor.
Biserica și neamul, în Luminătorul, nr. 1, 1993, p. 57-61; Mihail Paul, Episcopul Dionisie Erhan,
„doctor honoris causa” al Facultății de Teologie a Universității din Iași cu sediul la Chișinău,
în Luminătorul, 1993, nr. 2, p. 61-64. Sfinte mănăstiri și schituri, în Luminătorul, 1994, nr. 3,
p. 58-61.
De la 1991 încoace, problematica istorico-ecleziastică se află perma-

nent în atenţia cercetătorilor din Republica Moldova. Activitatea acestora este
concentrată pe două direcții principale: depistarea și publicarea documentelor
istorice și cercetarea, propriu-zisă. Pe parcursul ultimilor două decenii a con-
tinuat să apară seria de documente medievale105, completată de alte volume de
documente privitoare la epoca modernă106, care conțin numeroase informații
referitoare la diverse aspecte ale istoriei bisericești. Documente deosebit de im-
portante au fost colectate în arhivele din fosta Uniune Sovietică, inclusiv din
Federația Rusă, Republica Moldova, altă dată inaccesibile istoricilor ce ţin de
perioada contemporană (1940-1941, 1944-1990), documente inedite, care au fost
incluse şi publicate în studii şi volume aparte107, lărgind cu mult baza izvoristică a
cercetărilor de istorie ecleziastică. Un rol deosebit în munca de depistare şi pub-
licare a unor asemenea documente din perioada sovietica îi aparţine lui Valeriu
Pasat, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, care a scos de
sub tipar trei volume ale culegerii „Ortodoxia în Moldova 1940-1991”108.
Întregul tezaur de documente ce țin de istoria bisericii moldovenești
de la începuturile ei în evul mediu109, urmate de cele datând din epocile
105
Continuată seria Moldova în epoca feudalismului. vol. VI, VIII, Chișinău, 1992-1998.
106
Documente privitoare la istoria Țării Moldovei în sec. al XVIII-ea, vol. IX-XI, Chișinău,
2004-2008 (Continuare directă a seriei Moldova în epoca feudalismului). Plugaru, Ştefan,
Candu, Tudor. Episcopia Huşilor şi Basarabia (1598-1949). (Istorie şi documente); Iaşi, Ed.
PIM, 2009, 348 p.
107
Cum au fost închise mănăstirile din R.S.S. Moldovenească [documente], în Cugetul, 2000,
nr.1, p. 51-55.
108
Православие в Молдавии: власть, церковь, верующие. 1940-1991 гг. Собрание доку-
ментов в 4 томах. Отвественный редактор, составитель и автор предисловия В.И.Пасат,
Москва, РОССПЭН, 2009-2011.
109
Eşanu Andrei, Focare de cultură medievală [mănăstirile], în RIM, 1990, 1, p. 68-74. Zubco
Angela, Începuturile organizării vieții monahale în Moldova în evul mediu românesc, în
Luminătorul, 1995, nr. 6, p. 35-45; Idem, Ctitori de mănăstiri, în Luminătorul, 1996, nr. 1, p.
25-38. Idem, Mănăstirile moldovenești, focare de cultură medievală, în Luminătorul, 1996, nr.
2, 38-49. Ghimpu Vlad, Biserici şi mănăstiri moldoveneşti în Basarabia anilor 1457-1600, în
Tyragetia, 1997, 4 – 5, p. 19-29. Zubco Angela, Relațiile dintre stat și biserică în Țările Române
în secolele XIV-XVII, în Cugetul, 2000, nr. 1, p. 8-14. Parasca, Pavel. 600 de ani de la constatarea
Mitropoliei Moldovei, în Cugetul, 2001, nr. 2, p. 9-16. Idem, La obârşia Mitropoliei Ţării
Moldovei, Chişinău, 2002, 104 p.; Ghimpu Vlad. Biserici şi mănăstiri medievale în Basarabia,
Chişinău, Tyragetia, 2000, 220 p.; Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Centre şi structuri
ecleziastice de la Est de Prut, în Idem, Moldova medievală. Structuri executive, militare şi
ecleziastice. Studii, Chişinău, Ed. Arc, 2001, p. 185-280; Sava Igor, Unele consideraţii cu privire
la structura instituţională a mănăstirilor Moldovei în secolele XV-XVI, în RIM, 2002, nr. 1-2,
p.17-26; Cereteu Igor, Biserici și mănăstiri din Moldova (secolul al XIV-lea și prima jumătate a
secolului al XV-lea), Brăila, 2004, 168 p.; Idem, Contribuţiile voievozilor şi boierilor moldoveni
la ctitorirea bisericilor ortodoxe din Lvov (sec. XVI-XVII), în Analele ULIM, 2004, 2, p.10-
15. Sava Igor, Motivaţiile actului de ctitorie în spaţiul Carpato-Nistrean (secolele XV-XVI),
în RIM, 2005, 3, p. 5-15. Candu Teodor, Relaţiile Ţărilor Române cu patriarhiile şi locurile
sfinte din Imperiul Otoman, sf. sec. al XVI-lea – începutul sec. al XVII-lea, în RIM, 2005, 1-2,
p.75-81; Zubco Angela, Presiuni şi implicaţii externe la întemeierea Mitropoliei Moldovei, în
Tyragetia, 2006, XV, p. 112-118; Семёнова Л.Е., Церковь Дунайских княжеств в отноше-
modernă110 și contemporană111, cu sub-perioadele ei interbelică112 și postbelică113,

reflectă situaţia bisericii şi a clerului moldovenesc în timpul celui de al Doilea
Război Mondial114, relaţiile dintre biserică şi stat, politica guvernului sovietic şi a
RSSM faţă de culte şi, mai ales, a Bisericii Ortodoxe în condițiile politicii ateiste
și a ideologiei comuniste sub ocupaţia sovietică115.
ниях с Россией в XVII в., în RIM, 2007, 4, p. 95-194; Pilat Liviu, Întemeierea Episcopiei de
Baia și rivalitatea polono-maghiară în primele decenii ale secolului XV, în Analecta catholica,
Chișinău, 2010, IV, p. 45-64.
110
Pânzaru Sava, Anul 1905 şi Seminarul Teologic din Chişinău, în RIM, 1991, 1, p. 3-12; Onilă
Mihai, Eparhia Chişinăului şi Hotinului (180 ani de la organizare), în Tyragetia, 1996, 3, p.
167-172; Ploşniţă Elena, Muzee bisericeşti în Basarabia, în Revista Muzeelor, Bucureşti, 1997,
34, nr. 3, p. 54 – 61; Цвиркун В.И., Материалы по истории Кишневской Eпархии первой
половины XIX в., в Stratum Plus, 2001-2002, 6, Chişinău, 2004, p.429-437; Poştarencu Dinu,
Înfiinţarea Eparhiei Chişinăului şi Hotinului, în Cugetul, 2003, 2 (18), p.6-12; Varta Ion; Tatiana
Varta, Manifestări de rezistenţă a Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia faţă de politica
ţaristă de deznaţionalizare şi asimilare, în RIM, 2005, 3, p.26-42; Ириней (Тафуня), игумен,
Страницы истории Кишинёвской Духвной Семинарии, în Tyragetia I, 2009, III [XVIII], 2,
p. 141-158; Scutaru Silvia, caracteristica general a mănăstirilor din Basarabia la sfârșitul sec.
aș XIX-lea - încep. Sec. al XX-lea, în Anuarul Muzeului Literaturii Române, Iași, An. I, Iași,
2008, p. 134-149; Idem, Mănăstirile Basarabene – o componentă esenţială a vieţii eparhiale
din Basarabia la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX, în D Rom, 2010, V (XVI), 1(65), p. 110-
118; Idem, Congresele Eparhiale din anul 1917 din Basarabia, în Pruteanu-Isăcescu I., Românii
din afara granițelor țării. Iași-Chișinău: legături istorice, Iași, 2008, p. 207-218; Patrimoniul
cultural al Republicii Moldova. Alcăt. T. Stăvilă, C. Ciobanu, T. Diaconescu, Chişinău, Ed. Arc
şi Museum, 1999, 275 p.; Cemârtan Romeo, Cultul Mitropoliei Basarabiei – interferenţe politice
şi religioase, Chişinău, Ed. Alfa şi Omega, 2004, 110 p.; Candu Teodor, Instituţii ecleziastice
introduse în țările române la începutul secolului al XIX-lea. Instituţia deputaţilor clerului la
cercetările iniţiale în Moldova (1810-1811), Constelaţii ieşene, Anul II. Nr. 4 (8), Iaşi, decembrie
2007, p. 23-26; Cemârtan Romeo, Raportul dintre Biserica de Stat în Rusia Ţaristă. Politica
religioasă promovată în Basarabia în 1812-1918, în D Rom., 2009, An. IV (XV), nr. 3, (61), p.
40-51;
111
Buburuz Petru, Biserica din Basarabia din 1918 până azi, în Luminătorul, nr. 5, 1992, p. 34-41.
112
Negru Nina, Raporturile jurisdicţionale şi culturale dintre Episcopia Huşilor şi Arhiepiscopia
Chişinăului între anii 1917-1928, în D Rom, 1999, 6, nr. 1, p.74-81; Negrei Ion, Biserica din
Basarabia pe calea unirii cu Biserica Ortodoxă Română (1918-1920), în Cugetul, 2000, nr.1,
p.21-25; Palade Gheorghe, Facultatea de Teologie din Chişinău. Profesori şi studenţi (1926-
1940), în Cugetul, 2000, nr.2, p.42-50.
113
Bâtcă Veronica, Ortodoxism şi spiritualitate românească în Basarabia interbelică, în Cugetul,
1999, nr.1-2, p. 16-20; Cemârtan Romeo, Situaţia şi evoluţia vieţii bisericeşti din RSSM în
perioada 1945-1962, în D Rom, Chișinău, Serie nouă, An. V (XVI), 2010, nr. 3-4 (67-68), p.118-
130; Beșleagă Vladimir, Bisericile și mănăstirile sub regimul totalitar comunist în RSSM (1950-
1960), în D Rom, 1996, nr. 1, p. 121-136; nr. 3, p. 60-77; nr. 4, p. 86-100; 1997, nr. 2, p. 110-125.
114
Palade Gheorghe. Soarta Facultăţii de Teologie din Chişinău după refugiul de la 28 iunie 1940,
în Cugetul,2001, nr.3-4, p. 31-40. Negru Nina. Misiunea Ortodoxă Română de peste Nistru în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în D Rom, 2001, 8, nr. 1, p.120-133.
115
Fuştei Nicolae, Relaţiile dintre statul sovietic şi Biserică în anii 1921 – 1922, în Revista Teologică,
Sibiu, 1997, 7, nr. 4, p. 65 – 75; Donos Alexandru, Aspecte din istoria Bisericii Ortodoxe din
R.S.S. Moldovenească din perioada 1944-1953, în RIM, 2000, nr. 1-2, p. 28-34; Ţurcanu Ion, Cine
a închis bisericile şi mănăstirile din Basarabia?, în Cugetul, 2000, nr.1, p.26-29; Tihonov Ludmi-
la, Politica regimului sovietic faţă de Biserica Ortodoxă din Basarabia ocupată (1940-1941), în
Prin efortul mai multor cercetători, în primul rând, al specialiștilor de la

Institutul de Istorie, din a. 2006 – Institutul de Istorie, Stat și Drept al Acad-
emiei de Științe a Moldovei (Valentina Pelin, Nicolae Fuștei, Ion Negrei, Valeriu
Pasat, Igor Cereteu, Alexei Agachi, Tatiana Varta, Diana Ețco, Dinu Poștarencu,
Teodor Candu, Tudor Ciobanu, subsemnații, ș.a.), de la Institutul Patrimoni-
ului Сultural (Tudor Stavilă, Constantin Ciobanu, Tamara Nesterov, Sergius
Ciocanu, Lilian Carp ș.a.) ale AȘM, de la universitățile, muzeele și bibliotecile
din Republica Moldova (Gheorghe Postică, Pavel Parasca, Gheorghe Palade,
Vlad Ghimpu, Emil Dragnev, Eugen Bâzgu, Ion Tentiuc, Valentin Golub, Ma-
ria Danilov, Nina Negru, Maria Vieru-Eșaeva ș.a.) s-a lărgit cu mult aria de
cercetare, atât în plan cronologic, cât și tematic. În special, cercetătorii vin cu
investigații cu privire la asemenea probleme importante de istorie ecleziastică ce
țin de constituirea, afirmarea și recunoașterea în plan internațional a Mitropoliei
Țării Moldovei, de cristalizare a rețelei de episcopii, mănăstiri, schituri și biserici
și istoria lor multiseculară până la anexarea Basarabiei în 1812; activitatea spiri-
tual cărturărească a unor înalți ierarhi; școli și tipografii instituite mai ales pe
lângă mănăstiri ș. a.
Dintre aspectele ce țin de istoria Bisericii Ortodoxe din Basarabia fac parte
fondarea Mitropoliei Basarabiei și a unor instituții de cultură; relațiile dintre
autoritățile de stat și biserică; politica de rusificare prin intermediul structurilor
ecleziastice; rezistența tacită a clerului băștinaș în raport cu politicile imperiale
de asimilare și de strâmtorare a limbii române în biserică; rolul jucat de clerul
autonom în unirea Basarabiei cu România; activitatea Facultății de Teologie din
Chișinău; calvarul prin care au trecut mănăstirile, bisericile, clerul și credincioșii
din RSS Moldovenească în anii de dictatură totalitară comunistă ș. a.
Cugetul, 2003, 2 (18), p.13-19; Ţurcanu Ion, Închiderea mănăstirilor din Basarabia de către so-
vietici (anii 50-60 ai sec. al XX-lea), în Cugetul, 2003, 2 (18), p.20-24; Tihonov Ludmila, Politica
statului sovietic față de culte din RSS Moldovenească (1944-1965), Chișinău, Prut Internațional,
2004, 170 p.; Idem, Biserica ortodoxă din Basarabia de la Stalin la independență, în Probleme ac-
tuale de istorie națională, Chișinău, 2009, p. 264-282; Munteanu Vitalie, Mănăstirile basarabene
sub comunism. Mărturii, în Akademos, Chişinău, 2010, nr. 4 (19), p. 47-52; Пасат Валерий,
Введение к 4-х томному изданию «Православие в Молдавии: власть, церковь, верующие.
1940-1991», в Православие в Молдавии: власть, церковь, верующие. 1940-1953. Том 1. Отв.
ред., сост. и автор предисл. В.Пасат, Москва, Российская политическая энцеклопедия,
2009, с. 25-63; Idem, Православие в Молдавии: краткий исторический очерк (1940-1953
гг.), в Православие в Молдавии: власть, церковь, верующие. 1940-1953. Том 1. Отв. ред.,
сост. и автор предисл. В.Пасат, Москва, Российская политическая энцеклопедия, 2009,
с. 64-93; Idem, Православие в Молдавии: краткий исторический очерк (1953-1960 гг.),
в Православие в Молдавии: власть, церковь, верующие. 1953-1960. Том 2. Отв. ред., сост.
и автор предисл. В.Пасат, Москва, Российская политическая энцеклопедия, 2010, с.
43-87; Idem, Православие в Молдавии: краткий исторический очерк (1961-1975 гг.), в
Православие в Молдавии: власть, церковь, верующие. 1961-1975. Том 3. Отв. ред., сост. и
автор предисл. В.Пасат, Москва, Российская политическая энцеклопедия, 2011, с. 23-40.
Pasat Valeriu, Ateismul de stat și realitățile religiozității populației, în Pasat Valeriu, RSS Moldo-
venească în epoca stalinistă (1940-1953), Chișinău, Cartier, 2011,p. 559-620.
Au fost elaborate mai multe monografii și studii, revăzute substanţial is-

toriile unor mănăstiri (Răciula116, Cosăuți117, Noul-Neamț118, Hâncu119, Cur-
chi120, Pripiceni121, Dobrușa122, Japca123,ș.a), schituri (Peștera124, Condrița125,
Mașcăuți126, Trebujeni127, Frumușica128 ș.a.) şi biserici mai importante129. Un
116
Beşleagă Vladimir, Cruci răsturnate de regim. Mănăstirea Răciula. 1959, Chișinău, Prut
Internațional, 2006, 328 p.
117
Zagaevschi Alexei, Mănăstirea Cosăuți în negura timpului, în Tyragetia, 1999, vol. VIII, p.
99-106; Carp Lilian, Mănăstirea „În Cretă” de la Cosăuţi, în Revista Arheologică. Seria nouă,
Chișinău, 2005, I, 2, p. 386-401.
118
Dâmcenco Nicolae. Mănăstirea Noul-Neamţ, în Tyragetia, 1998, 6 – 7, p. 243 – 253. Ириней
(Тaфуня), иеромонах. История Свято-Вознисенского Ново-Нямецкого Кицканского
монастыря, Chiţcani, Ed. „Prep. Paisia Velicicovschii”, 2002, 270 p.; Ţurcanu, Ion. Scurt istoric
al închiderii mănăstirii Noul Neamţ, în Cugetul, 2002, nr. 3-4, p.93-95. Cervoneac Margareta,
Scurt istoric şi rolul mănăstirii Noul Neamţ în tradiţia monastică din Moldova, în Pergament,
2006, 9, p.102-108; Idem, Tradiţiile muzicale ale mănăstirii Noul Neamţ, Chişinău, Tipografia
A.Ş.M., 2004, 240 p.
119
Tentiuc Ion, Repere istoriografice privind originea mănăstirii Hâncu, în Tyragetia, 2002, XI,
p.99-106; Idem, Contribuţii la istoria mănăstirii Hâncu, în Tyragetia, 2003, XII, p.145-154;
Agachi Alexei, Mănăstirea Hâncu, Chișinău, 2010, 245 p.
120
Golub Valentin, Mănăstirea Curchi, Orhei, 2000, 144 p.
121
Mănăstirea Pripiceni-Curchi/ Mонастырь Припичень-Куркь. Alcăt. Tudor Ciobanu,
Roman Grigoriță, Chișinău, 2011, 90 p.
122
Ciocanu Sergius, Unele consideraţiuni privind începuturile mănăstirii Dobruşa şi construirea
aici a primei biserici de zid, în Arta, 1999-2000, p.29-33.
123
Ciocanu Sergius, Contribuţii privind istoricul şi arhitectura ctitorei boierului Constantin Stati,
biserica Înălţarea Domnului de la mănăstirea Japca (judeţul Soroca), în Arta, 2001, p. 21-25.
124
Ciocanu Sergius, Schitul Peştera şi moşia Peştera (Orheiul Vechi) din ţinutul Orhei (de la
primele atestări documentare până în secolul al XIX-lea), în Tyragetia I, 2008, 2[17], 2, p. 141-
162.
125
Pilin Valentina, Mărturii documentare despre schitul Condriţa înainte de 1783, în RIM, 2002,
nr. 3-4, p.13-20. Ciocanu Sergius, Începuturile mănăstirii Condriţa. Construirea primei Biserici
de zid. Controverse, în RIM, 2002, nr. 3-4, p. 42-52.
126
Ciocanu Sergius, Schitul Mașcăuți/Macicăuți (al lui Albu Pârcălab) și moșia Mașcăuți din
ținutul Orhei, în Tyragetia I. Serie nouă, vol. V (XX), 2011, nr. 2, p. 119-138.
127
Ciocanu Sergius, Schitul Trebujeni (al lui Bosie Pârcălab) și moșia Trebujeni/Butuceni din
ținutul Orhei, în Tyragetia I, 2009, III [XVIII], 2, p. 89-110.
128
Palii Sergiu P., Lumina din lumina schitului Frumuşica, în Clio, Almanah istoric, Chişinău,
1997, p. 112 – 118.
129
Onilă Mihai. File din istoria bisericii „Intrarea în Biserică” din satul Râşcova, secolul XVIII,
în Tyragetia, 1995, 2, p. 221-224; Golub Valentin, Biserica Sf. Dumitru din Orhei, ctitoria lui
Vasile Lupu, Orhei, 1997, 55 p.; Ghimpu, Vlad. Biserici din Orheiul Vechi (secolele XV-XVII),
AM, Chişinău, 1996, 19, p. 281-291 și în Tyragetia, 1999, 8, p. 203-209. Ciobanu Constantin,
Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căuşeni, Chişinău, Ed. Ştiinţa, 1997, 163 p.; Eşanu
Andrei, Eşanu Valentina. Mănăstirea Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Chişinău, în
Cugetul, 2000, nr.3, p.38-45; Delei Andrei; Ştefănescu Adrian; Brânzan Maria; Babii Iurie,
Biserici din Chişinău, în Locaşuri sfinte din Basarabia, Chişinău, Ed. Alfa şi Omega, 2001,
p.107-128; Nesterov Tamara, Bisericile de la Orheiul Vechi în contextul arhitecturii ecleziastice
din ţara Moldovei, Arta, 2001, p.42-51; Ciobanu Sergius, Biserica Naşterii Maicii Domnului
(Măzărache) din Chişinău, în Arta, 2002, p.39-43; Poştarencu, Dinu. Biserica Sfântului Ierarh
Nicolae din Chişinău, Chişinău, 2002, 16 p. Cereteu Igor, Aspecte privind istoria parohiei
număr impunător de documente și ediții au fost consacrate mănăstirii Căpriana,

veche ctitorie voievodală fondată în prima treime ai sec. al XV-lea, cu o bogată
istorie130. În atenția cercetătorilor reapare problema mănăstirilor închinate131 și
şi bisericii de lemn Cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din comuna Drochia, judeţul
Soroca, în ANTIM, 2003, p. 231-243. Curelaru Vicenţiu, Biserica grecească Sfântul Pantelimon
din Chişinău, în RIM, 2004, 4, p.88-92; Ghimpu Vlad, Cea mai veche biserică din Chişinău,
în Tyragetia, 2005, XIV, p.158-162; Stefanov Nicolae, Biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi
Constantin şi Elena”, în Pergament, 2006, 9, p. 36-44. Furtună, Alexandru. Biserica satului
Hiliuţi. Chişinău, 2007, 66 p.; Vicol Petru, File din istoria bisericii Sf. Ierarh Nicolae din
Cuhureştii de Jos, în Pergament, 2007, 10-11, p. 138-147; Fuștei Nicolae, Centrul de cultură și
spiritualitate – parohia „Sfântul Dumitru” din Chișinău. Studiu istoric și documente, Chișinău,
2010, 335 p.
130
Filip-Lupu Gr., Mănăstirea Căpriana – ctitorie a voievodului Alexandru cel Bun, în RIM, 1991, nr.
4, p. 39-43; Vornicescu Nestor, Vechi centru de spiritualitate românească (Schiţe istorice despre
mănăstirea Căpriana), în Literatura şi arta, Chişinău, 1991, nr. 50, p. 6 ; Mihail Paul, Mănăstirea
Căpriana, judeţul Lăpuşna, în Paul Mihail. Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia,
Chişinău, 1993, p. 181-185; Negrei Ion, Activităţi cultural-bisericeşti la mănăstirea Căpriana, în
Valori şi tradiţii culturale în Moldova, Chişinău, 1993, p. 142-158; Eşanu Andrei. Un document
referitor la istoria mănăstirii Căpriana, în RIM, 1993, nr. 1, p. 54; Ghimpu Vlad, O ctitorie domnească
în Basarabia: mănăstirea Căpriana, în Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei (Chişinău),
Vol. II, 1995, p.207-220; Idem, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la Mănăstirea Căpriana,
Memoria antiquitatis. Muzeul Judeţean Peatra Neamţ, 1995, 20, p. 271-280. Eşanu Andrei, Chiprian
de la Vişnevăţ (anii 80-90 ai sec. XIV – anii 70 ai sec. XV), în Eşanu A. Cultură şi civilizaţie medievală
românească, Chişinău, 1996, p. 186-192; Idem, Eftimie de la Căpriana (sec. XVI), în Eşanu A.
Cultură şi civilizaţie medievală românească, Chişinău, 1996, p.201-205; Eşanu A., Eşanu V., Fuştei
N. Stareţii mănăstirii Căpriana (sec. XV-XX), în RIM, 1996, nr. 3, p. 55-72; Eşanu Andrei, Eşanu
Valentina, Fuştei Nicolae, Trecut şi prezent la mănăstirea Căpriana din Basarabia, Paris, 1997, 34
p; Postică Gheorghe, Mănăstirea Căpriana (I), în D Rom, 1998, nr. 1, p. 23-55; Ciocanu Sergius.
Consideraţii asupra ctitorie voievodale de la Căpriana, în Literatura şi Arta, Chişinău, 1998, nr. 2,
8 februarie, p. 6. Postică Gheorghe, Mănăstirea Căpriana (de la întemeiere până în zilele noastre),
Chişinău, Ed. ULIM, 2000. 76 p.; Eşanu Andrei, Eşanu Valentina. Un episod din istoria relaţiilor
româno-athonite: Căpriana, metoc al mănăstirii Zograf (sec. XVII – prima jum. sec. XX), în D Rom,
2000, nr. 1, p. 15-22; Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Panteonul (necropola) mănăstirii Căpriana,
în Sud-Est, Chişinău, 2000, nr. 1-2, p.80-86; Idem, Rapoturile Căprienei cu mănăstirea Zograf de la
Muntele Athos (sec.XVll - încep. sec.XX), în Tyragetia, vol. IX, 2000, p.197-205; Negruţă Vasile,
Pomelnicul mănăstirii Căpriana – un valoros monument de istorie şi cultură, în Arta, 2001, p.31-35;
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Ştefan cel Mare - ctitor al primei biserică de piatră de la mănăstirea
Căpriana, în Arta 2002, Chişinău, 2003, p. 37-42; Cereteu Igor, Notiţe privind ctitoria bisericii
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe de la Căpriana, în Simpozia Professorum. 2003, p.136-140; Andrei
Eşanu, Valentina Eşanu, Nicolae Fuştei, Valentina Pelin, Ion Negrei, Mănăstirea Căpriana (sec.
XV-XX). Studiu istoric, documente, cărţi, inscripţii şi ale materiale. Coord. Andrei Eşanu, Chişinău,
2003, 564 p. + il.; Ciocanu Sergius, Mănăstirea de pe Vişnevăţ şi Căpriana - aşezăminte monastice
distincte. Poiene şi prisăci, în Tyragetia I, 2007, 1[16], 2, p. 31-44; Idem, Fortificații și edificii
medievale la mănăstirea Căpriana, în Arta, 2008, p. 51-64; Postică Elena, Considerații privind
oportunitatea valorificării muzeografice a patrimoniului istoric al mănăstirii Căpriana, în Tyragetia
I, 2009, III [XVIII], 2, p. 329-334.
131
Zubco Angela, Situația în secolul al XIX-lea a mănăstirilor închinate din Basarabia, în Sud-Estul
şi contextul european, VIII, Bucureşti, 1997, p. 25-33; Ţurcanu Elena. Problema mănăstirilor
închinate în cadrul comisiei europene (1858), în Cugetul, 2000, nr.2, p. 10-14; Zubco Angela,
Biserica în Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVII. Relaţiile cu Muntele Athos,
Chişinău, Pontos, 2000, 225 p.; Varta, Tatiana. Evoluţia sistemului de arendă a domeniilor
basarabene ale mănăstirilor închinate (1812-1917), în RIM, 2000, nr. 3-4, p.96-103, Idem, Noi
a proprietăților mănăstirești132. Din totalitatea de lucrări apărute în ultimele de-

cenii un loc aparte îl ocupă ediția de sinteză „Locaşuri sfinte din Basarabia”, în
care au fost incluse eseuri istorice despre câteva zeci de mănăstiri și biserici mai
vechi din acest spațiu133, precum și lucrările monografice ale lui Boris Buzilă134 și
Mircea Păcurariu135.
Totodată, sunt efectuate cercetări la vechile mănăstiri rupestre136 și inițiate
săpături arheologice la cele mai vechi centre monastice și biserici din Basarabia
(Căpriana137, Hâncu138, Măzărache139 ș.a.), profilându-se un nou domeniu de
contribuţii la problema privind domeniile mănăstirilor închinate din Basarabia (1813-1907).
Suprafaţa, orientare, capacitate economică. Consideraţii generale, în RIM, 2004, 4, p.64-80;
Candu Teodor, Contribuţii la studierea abuzurilor egumenilor mănăstirilor închinate din Ţara
Moldovei (1806-1812), cazul Daniil Vs. Theodorit de la mănăstirea Floreşti, în Tyragetia I, 2008,
2[17], 2, p.199-203.
132
Onilă Mihai, Satele din judeţele Lăpuşna, Orhei şi Soroca care au fost închinate mănăstirilor
(sec. XV-XVII), în Tyragetia, 1992, 1, p. 152-160; Varta Tatiana, Țarismul și chestiunea
domeniilor mănăstirești din Basarabia (1812-1917), în D Rom, 1997, nr. 1, p. 14-31; Pelin
Valentina, Documente inedite cu privire la moşiile mănăstirii Neamţ în Basarabia (sec. XVII-
XVIII), în Pergament, 1999, II, p.157-182; Sava Igor, Repere istoriografice privind problema
formării şi evoluţiei domeniului mănăstirii în Ţara Românească şi Moldova (sec. XIV-XVI),
RIM Chişinău, 2005, 4, p.52-61; Sava Igor, Domeniile și privilegiile mănăstirilor moldovenești,
în prima jum. asec. al XVI-lea , în Analele Științifice ale Universității de Stat „Bogdan Petriceicu
Hasdeu” din Cahul, An. II, Cahul, 2006, p. 32-43.
133
Cemârtan Romeo, Aşezămintele monahale din Basarabia. Trecut şi prezent, în vol. Locaşuri
sfinte din Basarabia, Chişinău, Ed. Alfa şi Omega, 2001, p. 7-106. Locaşuri sfinte din Basarabia,
Chişinău, Ed. Alfa şi Omega, 2001, 288 p.
134
Buzilă Boris, Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia (1812-1918; 1918-1944), Bucureşti-
Chişinău, 1996, 376 p.
135
Păcurariu Mircea, Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii și a neamului românesc, Iași, 1993,
151 p.
136
Bâzgu Eugen, Mănăstirile rupestre din bazinul fluviului Nistru – artere de răspândire a
creștinismului, în Sud-Est, 1997, nr 4 (30), p. 10-19; Plamenițkaia Olga, Plamenițkaia Evghe-
nia, Mănăstirile în stâncă din zona Nistrului de Mijloc: cercetare în baza mănăstirii Mihai-
lovca din s. Bakota (sf. sec. al XI- încep. sec. al XV-lea), în Sud-Est, 1997, nr 4 (30), p.36-41;
Ghimpu Vlad, Mănăstirea rupestră de la Japca din zona Nistrului Mijlociu, în Sud-Est, 1997,
nr 4 (30), p.60-65; Bâzgu Eugen, Sinhani Tamara, Un schit rupestru necunoscut – Holercani-
Marcăuți, în Sud-Est, 1997, nr 4 (30), p.86-89; Ghimpu Vlad, Mănăstirea rupestră de la „Peştera
lui Bechir” din Soroca, în Tyragetia, 1998, 6-7, p. 43 – 46; Idem, Mănăstiri rupestre din Orheiul
Vechi, în Tyragetia, 1998, 6-7, p. 35-43; Ciocanu Sergius. Noi constatări privind biserica Sfân-
tului Nicolae a mănăstirii rupestre de la Orheiul Vechi şi inscripţiile ei medievale, în RIM, 2000,
nr. 1-2, p. 68- 77.
137
Postică, Gheorghe. Mănăstirea Căpriana în viziune istorico-arheologică, în Akademos, 2005,
nr. 1, p. 38-42. Postică, Gheorghe; Constantinescu, Nicolae. Căpriana. Repere istorico –arheo-
logice, Chişinău, Ed. Ştiinţa, 1996, 110 p. Constantinescu, Nicolae. Un episod din istoria Mol-
dovei sub Movileşti oglindit în vatra mănăstirii Căpriana, în Studii de istorie veche şi medievală.
Omagiu Profesorului Gheorghe Postică. Volum îngrijit de T. Arnăutu, O. Munteanu, S. Musteaţă.,
Chişinău, Ed. Pontos, 2004, p.228-232.
138
Cereteu Igor; Tentiuc Ion; Constantinescu Nicolae, Cercetări arheologice în incinta mănăstirii
Hâncu în anul 2001, în Simpozia Professorum. ULIM, 2003, p. 46-55.
139
Ion Tentiuc; Valeriu Bubulici; Mariana Vasilache; Livia Ermurachi, Cercetările arheologice de
la Biserica Mazarache din Chisinau în anul 2010. Considerații preliminare, în Sesiunea Științifică
cercetare - arheologia ecleziastică, care furnizează informații necunoscute priv-

ind istoria medievală a mănăstirilor și bisericilor noastre140.
Alte lucrări au fost dedicate vieții, activității și moștenirii cărturărești a unor
ierarhi (Petru Movilă141, Varlaam142, Dosoftei143, Mitrofan144, Iacov Putneanul145,
Visarion Puiu146, Gurie Grosu147, Elie Miron Cristea148, Veniamin Costachi149,
a Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei (ediția a XX-a), 14-15 octombrie 2010.
Rezumatul comunicarilor. Chisinau, 2010, p. 27-29. Тентюк И., Бубулич В., Находки монет
на позднесредневековом кладбище Мазаракиевской церкви в Кишиневе (раскопки 2010
г.), в Древнее Причерноморье, Вып. IX, Одесса, 2011, с. 479-487.
140
Postică Gheorghe, Constantinescu Nicolae, Căpriana. Repere istorico-arheologice, Chişinău,
Ştiinţa, 1996, 111p.
141
Buburuz Petru, Alături de cel care a fost Petru Movilă: O viață plină de evlavie, în Luminătorul,
nr. 6, 1995, p. 7-17; Bobână Gheorghe, Idei şi tendinţe umaniste în activitatea şi opera lui
Petru Movilă, în Un veac de aur în Moldova (1643–1743), Chişinău –Bucureşti, 1996, p. 18–
36; Bobână Gheorghe, Petru Movilă. Profilul unui destin, Chişinău, Ed. Ştiinţa, 1996, 110 p.;
Bobână Gheorghe, Mitropolitul Petru Movilă şi problema unirii bisericilor, în RIM, 2005, 1-2,
p.46-51; Pelin, Valentina. Un manuscris necunoscut al mitropolitului Petru Movilă la Moscova,
în RIM, 2005, 1-2, p.44-46.
142
Plămădeală Antonie, Contribuţia Mitropolitului Varlaam la întocmirea Cazaniei, în Un veac de aur
în Moldova (1643–1743), Chişinău –Bucureşti, 1996, p.36-45; Eşanu, Andrei, Eşanu, Valentina,
Viaţa şi activitatea lui Varlaam, Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, în Cugetul, 2000, nr.1, p. 30-34;
Eşanu Valentina, „Cazania” Mitropolitului Varlaam în Dobrogea, în Tyragetia, 1997, 4-5, p. 193-197;
Neagu Manole, Polemica în operele mitropolitului Varlaam, în D Rom, 2003, 3-4, p.231-249.
143
Fuștei Nicolae, Mitropolitul Dosoftei şi problema Epicleziei Euharistice, în Limba Română, Chișinău,
1999, 3–5, p. 181–187; Idem, Mitropolitul Dosoftei. Viaţa şi activitatea, Chişinău, Ed. Civitas, 1999,
100 p.; Idem, Preocupări de istorie naţională în opera mitropolitului Dosoftei, în RIM, 2001, nr. 1-4,
p.70-76. Idem, Mitropolitul Dosoftei, preocupări de teologie biblică şi practică, în RIM , 2002, nr. 1-2,
p.26-37; Idem, Contribuţia lui Dosoftei la introducerea limbii române în cultul religios, în RIM, 2003,
nr. 3-4, p.19-24; Idem, Patristica în opera mitropolitului Dosoftei, în In honorem Demir Dragnev.
Civilizaţia medievală şi modernă în Moldova. Studii, Chişinău, Ed. Civitas, 2006, p. 309-325. Idem,
Cărţile mitropolitului Dosoftei păstrate în diferite colecţii din Europa, în Tyragetia I, 2008, 2[17], 2, p.
117-136; Idem, Opera Mitropolitului Dosoftei în contextul culturii spirituale sud-est şi est europene
(a doua jumătate a sec. XVII-lea). Cuvânt înainte de Eşanu Andrei, Chişinău, CEP USM, 2008, 295 p.
144
Eşanu Andrei; Eşanu Valentina, Episcopul Mitrofan tipograf şi cărturar, în Cugetul, 2006, 4,
p. 31-34.
145
Eşanu Andrei, Iacob Putneanul şi „Bucvarul” său din 1755, în Cugetul, 2002, nr. 2, p. 7-10.
146
Lisnic Ioan, Protoiereu. Mitropolitul Visarion Piui: viața și opera sa bisericească. Cuvânt
înainte de Eugen Onicov; prefaţă de Anton Moraru, Chișinău: Editura Labirint, 2010, 145 p.
147
Vornicescu Nestor, Mitropolitul Gurie al Basarabiei –osteneli cărturăreşti, în D Rom, 1994, 1,
nr. 2, p. 94–108. Negru Nina. Cazul Mitropolitului Gurie: noi puncte de vedere, în Cugetul,
2000, nr.2, p.32-37; Mitropolitul Gurie Grosu, misiunea de credinţă şi cultură. Culegere de
articole şi studii despre Mitropolitul Gurie (Grosu) al Basarabiei (1877-1943). Îngrij. şi co-
ord. de Grosu Silvia, Chişinău, Epigraf, 2007, 294 p.; Mocanu Ghenadie. Întregiri la portretul
mitropolitului Gurie Grosu al Basarabiei (1877-1943), în Tradiţii şi valori culturale la Est de
Carpaţi (sec. XVI-XX), Chişinău, 2007, p. 145-153.
148
Buburuz Petru, Dr. Elie Miron Cristea, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în
Luminătorul, nr. 4, 1998, p. 31-37.
149
Candu Teodor, Precizări cu privire la activitatea lui Veniamin Costachi (1808-1812), în Tradiţii
şi valori culturale la Est de Carpaţi (sec. XVI-XX), Chişinău, 2007, p. 91-105.
Gavriil Bănulescu-Bodoni150 ș.a. ) și eminente fețe bisericești (starețul Paisie

Velicikovski151, arhimandritul Andronic de la Noul-Neamț152, preoții Alexei
Mateevici153, Alexandru Cristea154, Paul Mihail155, Alexandru Baltaga156ș.a.). Un
loc deosebit în valorificarea moștenii cărturărești și epistolare ale lui Paisie Ve-
licikovski aparține cercetărilor întreprinse de cercetătoarea Valentina Pelin157.
150
Fuștei Nicolae, Gavril Bănulescu –Bodoni. Activitatea la mănăstirea Căpriana, în RIM, 1997,
3–4, p. 108–118; Eţco Diana. Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Circumstanţe politice şi
oportunism, în D Rom, 2004, 3-4, p.38-56. Fuștei Nicolae, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-
Bodoni în fruntea exarhatului Moldovei, Valahiei şi Basarabiei, în RIM, 2007, 1, p. 20-34.
Idem, Aspecte inedite referitoare la contribuţia mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni
la dezvoltarea învăţământului în Basarabia, în Tradiţii şi valori culturale la Est de Carpaţi
(sec. XVI-XX), Chişinău, 2007, 106-134; Idem, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni.
Activităţi administrative la eparhia de Kiev şi Halici, în Tyragetia I, 2007, 1[16], 2, p. 159-
164. Idem, Contribuția Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni la dezvoltarea tiparului, în
RIM, 2009, 2-3(78-79), p. 169-178; Idem, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni şi Filiala
Chişinău a Societăţii Biblice Ruse, în RIM, 2010,1, p.146-160; Idem, Activitatea social-
pastorală a mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, în Tyragetia I, vol. V (XX), 2011, nr. 2,
p. 223-234.
151
Kauchtschischwili N. ș.a.; Paisij, lo starec; Bose, 1995, 327 p.; Cuviosului Paisie de la Neamț.
Velicikovski. Autobiografia și Viețile unui stareț urmate de Așezăminte și alte texte. Ed. II-a,
Sibiu, 2002, 528 p.; Паисий Величковский, Автобиография, жизнеописание и избран-
ные творения по рукописным источникам XVIII-XIX вв., Москва, 2004, 366 с.; Клей-
ман Рита, Старец молдавский Паисий Величковский и русская класическая лтература,
Sloveanschie citenia, 2005, 3, p. 11-21.
152
Pelin Valentina, Un disciple de Paisie: L’Historiographe Andronic, dans RESEE, XLVI,
1-4, 2008, p. 57-72; Onicov Eugen, Viața și activitatea literară a arhimandritului Andronic
(Popovici), în RIM, 2009, 2-3(78-79), p. 179-190.
153
Alexei Mateevici, Opere. În 2 volume. Ed. critică I. Nuță, E. Levit, S. Pânzaru, Chișinău, 1993.
Buburuz Petru Slugă credincioasă a lui Hristos și a neamului: Prea Cucernicul părinte Alexei
Mateevici, în Luminătorul, nr. 3, 1993, p. 59-60; Chiriac Vlad, Alexei Mateevici. Genealogii.
Iconografie. Evocări, Chișinău, 2003, 198 p.
154
Vieru-Işaev Maria, Alexandru Cristea (1890-1942). Viaţa şi activitatea reflectate în timp.
Chişinău, Ed. Civitas, 2001, 336 p.
155
Buburuz Petru, Figuri de cărturari basarabeni: preotul Paul Mihail, în Luminătorul, nr. 2, 1992,
p. 56-58; Pelin Valentina. Paul Mihail. Un onorabil fiu al Basarabiei, Cugetul, 2005, 2 (26), p. 72-
76. Idem, Actualitatea operei preotului dr. Paul Mihail, în Născut în Cornova. Omagiu lui Paul
Mihail, Ed. de Vasile Şoimaru, Chişinău, 2006, p. 75-84.
156
Pavlic Vasile, Alexandru Baltaga – preot, deportat, om, în Cugetul, 1995 nr. 1-2.
157
Pelin Valentina, La correspondance du staretz Paisie du monastère de Neamţu (I), în RESEE,
XXXI, 1993, nr. 3-4, p. 397-411; Idem, Corespondenţa stareţului Paisie de la Neamţ (în baza
materialelor din Biblioteca mănăstirii Noul Neamţ), în Luminătorul, 1994, nr. 5, p. 7-20, 1994,
nr. 6, p. 25-36, 1995, nr. 1, p. 36-42. Idem, The correspondence of abbot Paisie from Neamts
(Unpublished texts) (II), in RESEE, XXXII, 1994, nr. 1-2, p. 73-81. Idem, The correspondence of
abbot Paisie from Neamts (III). Letter to Teodosie, archimandrite at the Sofroniev Hermitage, in
RESEE, XXXII, 1994, nr. 3-4, p. 349-366; Idem, Contribuţia cărturarilor români la traducerile
Şcolii paisiene, în Românii în reînnoirea isihastă, Studii închinate Cuviosului Paisie de la Neamţ
la bicentenarul săvârşirii sale, 15 noiembrie 1994, Coord. acad. Virgil Cândea, Iaşi, 1997, p. 83-
120. Idem, I manoscritti dello “starec” Paisij nella Biblioteca del monastero di Neamţ, în vol.
N. Kauchtschischwili, ș. a. Paisij, lo starec, Edizioni Qigajon, Comunita di Bose (Italia), 1995,
p. 129-136; Sfântul Paisie de la Neamţ. Cuvinte şi scrisori duhovniceşti. Selectate şi traduse
La un nivel științific înalt a continuat valorificarea patrimoniului de carte

veche românească manuscrisă și tipărită din arhive, muzee, biblioteci, inclusiv,
cele parohiale din Republica Moldova. O contribuție esențială în această privință
au Valentina Pelin158, Maria Danilov159, A. Grițco L. Malahov, Igor Cereteu160,
Emil Dragnev161, Nicolae Fuștei162 ș.a., care au publicat substanțiale lucrări și
cataloage.
în limba română de Valentina Pelin. Cu o prefaţă de acad. Virgil Cândea. Vol. I, Chişinău, Ed.
Cartea Moldovei, 1998, 216 p.; Sfântul Paisie de la Neamţ. Cuvinte şi scrisori duhovniceşti.
Publicate după traduceri vechi revăzute sau traduse pentru prima oară, cu note şi comentarii
de Valentina Pelin. Cu o prefaţă de acad. Virgil Cândea. Vol. II, Chişinău, Tipografia Centrală,
1999, 278 p.
158
Pelin Valentina, Manuscrise româneşti inedite din Biblioteca mănăstirii Noul Neamţ (sec. XIX),
în Sud-Estul şi contextul european, VIII, Bucureşti, 1997, p. 61-68; Idem, Biblioteca mănăstirii
[Căpriana]. Cărţi manuscrise şi tipărituri vechi (sec. XV-XIX), în Mănăstirea Căpriana sec.
XV-XX, Chişinău, 2003, p. 384-424; Idem, Aspecte mai puţin cunoscute în manuscrisele lui
Gavriil Uric, în Ipostaze ale literaturii române vechi şi premoderne (secolele XVI-XVIII). Studii,
cercetări şi teze. Coord. P. Palmuş şi S. Korolevski, Chişinău, 2007, p. 24-32; Idem, Manuscrise
şi activităţi culturale de la mănăstirea Dobruşa (sec. XVIII-XIX), în RIM, 2007, 2, p. 3-14.
159
Danilov Maria, Istoricul tipăririi şi arealului de răspândire a Bibliei româneşti de la Petersburg
(1819), în Tyragetia, 1997, 4-5, p. 215-221; Idem, Cărţi româneşti în colecţiile Comisiunii Şti-
inţifice a Arhivelor din Basarabia, în D Rom, 1999, 6, nr. 1, p.66-73; Idem, Carte şi tipar în Ba-
sarabia (1812-1830). Reconsiderări, în Tyragetia, vol. IX, 2000, p.213-221; Danilov M.; Grițco
A.; Malahov L., Cartea românească în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei. 1683-
1918. Catalog, Chișinău, 2002, 223 p.; Danilov, Maria. Cărţi de la Bucureşti pentru Basarabia
(1918-1920), în D Rom, 2002, 9, nr. 4, p.79-88; Idem, Cărţi româneşti în colecţiile bibliotecii
mănăstirii Hârjauca (sec. XIX- începutul sec. XX), în Tyragetia, 2006, XV, p.242-253; Idem, Bi-
bliotecile parohiale şi protopopeşti din Basarabia secolului al XIX-lea, între tradiţie românească
şi politica ţaristă, în D Rom, 2006, 3-4, p. 108-122; Idem, Cenzura sinodală şi cartea religioasă
în Basarabia 1812-1918 (între tradiţie şi politică ţaristă). Cuvânt înainte de Eşanu, Andrei, Chi-
şinău , s.n, 2007, 264 p.
160
Cereteu Igor, Consemnări marginale de pe cărţi vechi bisericeşti (din colecţia Muzeului
Naţional de Istorie a Moldovei), în Tyragetia, 2004, XIII, p.186-194; Cereteu Igor; Magola
Alexandru, Valori bibliofile din colecţia Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
a Republicii Moldova (1747-1911), în BŞMNE, 2006, nr. 5, (XVIII), p. 276-299; Cereteu Igor,
Tipărituri nemțene din secolul XIX în Basarabia, în Tyragetia I, 2009, III [XVIII], 2, Chișinău,
2009, p. 123-140; Idem, Comori bibliofile ieşene în Basarabia (sec. XVII-XVIII), în vol. Românii
în Europa medievală (între Orientul Bizantin şi Occidentul Latin). Studii în onoarea Profesorului
Victor Spinei. Volum îngrijit de Dumitru Ţeicu, Ionel Cândea. Muzeul Brăilei. Editura Istros,
Brăila, 2008, p. 479-506. Idem; Circulaţia vechilor cărţi româneşti de Blaj, Sibiu, Braşov, Viena
şi Buda în Basarabia, în vol. Cercetarea şi perspectivele digitizării. Editori Ana Maria Roman-
Negoi, Eva Mârza, Cluj-Napoca, Argonaut, 2009, p. 233-255; Idem, Circulație de carte și schimb
de valori în Țara Moldovei în secolele XVII-XIX, în RIM, 2009, 2-3(78-79), p. 66-84; Idem,
Circulaţia cărţii româneşti vechi de Râmnic în Basarabia, în Tyragetia I, 2010, IV [XIX], 2, p.
127-136; Idem, Cartea românească veche și modernă în fonduri din Chișinău, Catalog, Iași,
2011, 407 p.
161
Dragnev Emil, O capodoperă a miniaturii din Moldova medievală. Tetraevanghelul de la
Elizavetgrad şi manuscrise grupului Parisinus graecus 74, Chişinău, Ed. Civitas, 2004, 232 p. +
72 planşe color.
162
Fuştei Nicolae, Cartea veche românească la biblioteca bisericii „Sf. Dumitru” din Chişinău, în
RIM, 2005, 4, p.61-72.
Sunt reluate investigațiile în domeniul istoriei învățământului ecleziastic163,

activităților misionare creștin ortodoxe164. Se inițiază cercetări în domeniul is-
toriei artei muzicale165, arhitecturii166, orfevrăriei religioase167, a iconografiei și
programelor iconografice, în special168. Din păcate, în perioada sovietică marea
majoritate a mănăstirilor și bisericilor noastre nu numai că au fost închise, dar și
au suferit mari pierderi, fiind distruse, fără nicio șansă de recuperare, picturile,
frescele interioare bisericești, iconostase și icoane, nimicite și risipite numeroase
odoare bisericești, distruse cimitirele vechilor centre monastice ș.a., astfel încât
cercetările în acest domeniu sunt deosebit de dificile.
163
Paul Mihail, Facultatea de Teologie a Universităţii din Iaşi (1926-1940), în Luminătorul, 1992,
nr. 2, p. 38-40; Eţco Diana, Impactul regimului Pobedonosţev asupra activităţii Seminarului
Teologic din Chişinău, în RIM, 2004, 3, p.58-64; Idem, Problema limbii române în cadrul şcolii
teologice din Basarabia, în Tradiţii şi valori culturale la Est de Carpaţi (sec. XVI-XX), Chişinău,
2007, p. 154-162; Idem, „Dezordinile” din ianuarie 1908 de la Seminarul Teologic din Chişinău
(în viziunea unui revizor şcolar), în Cugetul, 2002, nr. 3-4, p.88-92 Idem, Pagini din istoria
înfiinţării şi funcţionării Şcolii eparhiale de fete din Chişinău, în RIM, 2000, nr. 1-2, p. 89-92.
Idem, Seminarul Teologic din Chişinău în perioada reformelor din anii 60 ai sec. al XIX-lea, în
RIM, 2003, nr. 1-2, p. Onicov Eugen, Eșanu Vasile, Severin Alexandru, Din istoria Facultății
de Teologie din Chișinău, Chișinău, 2006. Ciobanu Constantin Gh., Rolul Facultăţii de Teolo-
gie din Chişinău în redresarea vieţii spirituale şi a educaţiei teologice în Basarabia, în BŞMNE,
2007, 7[20], p. 131-169; Ириней (Тафуня), игумен Страницы истории Кишинёвской
Духовной Семинарии, Tyragetia I, 2009, III [XVIII], 2, p. 141-158; Eţco Diana, Unele aspecte
şi probleme ale instruirii teologice din Basarabia (a doua jum. а sec. al XIX-lea), în RIM, 2010,
2, p.174-180.
164
Danilov Maria, Mişcarea biblică în Basarabia. Aspecte misionare (1817-1829), în D Rom,
2001, 8, nr. 2, p.45-53; Idem, Probleme misionare în Basarabia secolului al XIX-lea (din
dosarele secrete ale arhivei Consistoriului Duhovnicesc din Chişinău), în Tyragetia, 2004, XIII,
p.131-138.
165
Cervoneac Margareta, Tradiţiile muzicale ale mănăstirii Noul Neamţ, Chişinău, 2004, 240 p.
166
Ilviţchi Luminiţa, Mănăstirile şi schiturile din Basarabia. Aspect comparativ arhitectural,
Chişinău, Museum, 1999, 147 p.; Nesterov Tamara. Continuitatea modelului structural-
numeric paleocreştin în arhitectura medievală timpurie a Moldovei, Arta, 2004, p. 5-12; Idem,
Măsura sacră în monumentele arhitecturii Ţării Moldovei, în In honorem Demir Dragnev.
Civilizaţia medievală şi modernă în Moldova. Studii, Chişinău, Ed. Civitas, 2006, p.304-309.
Idem, Arhitectura catedralei „Sfântul Ierarh Nicolae” din Bălţi, în Analecta catholica, 1, 2005,
p.201-208. Idem, Relicte ale canonului medieval de proporţii în arhitectura ecleziastică de
piatră din Basarabia, în Tyragetia, 2006, XV, p.139-147.
167
Contraticova Liliana. Orfevrăria bisericească din Basarabia, în Idem, Arta bijuteriilor din Mol-
dova, Iași, 2010, p. 114-125.
168
Синхани Тамара, Из истории иконописья в Ново–Немецком монастыре, în Tyragetia,
1996, 3, p.195-200. Ciobanu Constantin, Stăvilă Tudor, Icoane vechi din colecţii basarabene,
Chişinău, Ed. Arc, 2000, 210 p.; Stavilă, Tudor. Icoana basarabeană şi istoricul problemei, în
Arta, 2003, p. 36-43; Idem, Icoane și biserici basarabene, în Artă. Istorie. Cultură. Studii în onoa-
rea lui Marius Porumb, Cluj-Napoca, 2003, p. 365-372; Idem, Icoana basarabeană – un model al
divinităţii culturale, în Akademos, 2005, nr. 1, p. 20-25.
În atenția specialiștilor din Republica Moldova s-au aflat în această perioadă

și centrele de artă și spiritualitate din hotarele vechii Moldove (Angela Zubco169,
Valentina Pelin170, Constantin I. Ciobanu171, Emil Dragnev172, Florin Marinescu
și Vlad Mischevca173 și subsemnații174 ș.a.). Un loc deosebit în aceste lucrări îl
ocupă relațiile mănăstirilor basarabene cu cele de la Sfântul Munte Athos; tezau-
rul de carte veche manuscrisă și tipărită; programele iconografice, precum isto-
ria unor importante mănăstiri sub cele mai diverse aspecte.
Treptat tematica de istorie ecleziastică este inclusă în problematica tezelor
de doctorat. În perioada de după 1991 mai mulți cercetători din Republica Mol-
169
Zubco Angela, Situația în sec. al XIX-lea a mănăstirilor închinate din Basarabia, în Buletinul
Institutului de studii Sud-Est europene, București, 1997, vol. VIII, p. 25-33.
170
Pelin Valentina, Tezaurul de manuscrise de la Neamţ – stadiul cercetărilor, în Revista de
lingvistică şi ştiinţă literară, Chişinău, 1994, nr. 3, p. 79-83; Idem, Les oeuvres de Saint Nicodèm
dans la communauté du monastère de Neamţu, RESEE XXXIX, 2001, nr. 1-4, p. 43-51; Idem,
Manuscrisele Sfântului Cuvios Onufrie de la Vorona şi alte mărturii documentare despre el, în
Cugetul, 2006, 3, p.71-76.
171
Ciobanu Constantin I., O redacţie iconografică rară descoperită în pictura murală a altarului bisericii
Sfântul Nicolae a Mănăstirii Probota, în Arta, 2003, p.19-22. Idem, Tradiţia pseodoinscripţiilor din
pictura murală moldavă în contextul arte bizantine şi postbizantine, în Arta, 2004, p. 13-22; Idem,
Profeţiile filozofilor antici din pictura murală de la mănăstirea Suceviţa, în RIM, 2005, 1-2, p.58-
63; Idem, Istoria cercetării profeţiilor înţelepţilor antichităţii din pictura medievală în sud-estul
Europei, în Arta, 2005, I, p.16-25; Idem, „Albina” sârbească: o sursă importantă în studiul profeţiilor
înţelepţilor antici din pictura exterioară moldavă, în In honorem Demir Dragnev. Civilizaţia medievală
şi modernă în Moldova. Studii , Chişinău, Ed.Civitas, 2006, p. 297-304; Idem, Stihia profeticului.
Sursele literare ale imaginii». Asediul Constantinopolului» şi ale «Profeţilor» înţelepţilor antichităţii
din pictura murală medievală moldavă. Cuv. înainte de Tereza Sinigalia, Chişinău, Business-Elita,
2007, 414 p.; Idem, Spusele înțelepților antichității de la biserica Sfântul Gheorghe a mănăstirii
Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, în Arta, 2008, p. 5-21; Idem, Simetria „ascunsă” a Acatistului de la
Arbore, în Akademos, 2010, nr. 4 (19), p.55-65.
172
Dragnev Emil, „Cavalcada” de la Pătrăuţi. Noi contribuţii, în Ştefan cel Mare – personalitate
marcantă în istoria Europei (500 de ani de la trecerea în eternitate), Chişinău, Ed. Civitas, 2005,
p.56-69; Idem, Contribuţii privind portretul funerar al lui Teodor Vitolt şi chipul Sf. Nedelia în
picturile de la Lujeni (mijlocul sec. al XV–lea), în RIM, 1994, 3 – 4, p. 26 – 34; Idem, Interferenţe
iconografice în epoca Movileştilor. Icoana-frescă „Maica Domnului a mărăcinişului arzând”
de la Suceviţa, în RIM, 2005, 1-2, p. 51-58; Idem, Note privitoare la pictura „înţeleaptă” din
Moldova medievală, în RIM, 2004, 4, p.21-34; Idem, Primul ciclu cunoscut al Arhanghelului
Mihail din pictura murală a Moldovei medievale, în In honorem Demir Dragnev. Civilizaţia
medievală şi modernă în Moldova. Studii, Chişinău, Ed.Civitas, 2006, p.282-297; Idem,
Programul iconografic al pronaosului bisericii Sf. Cruce din Pătrăuţi, în RIM, 2005, 3, p.15-26;
Idem, Programul iconografic de la Suceviţa în contextul picturii murale din spaţiul ortodox
(mijlocul secolului al XVI-lea - începutul secolului al XVII-lea), în In honorem Gheorghe Gonţa.
Ţara Moldovei în contextul civilizaţiei europene, Chişinău, 2008, p.323-356.
173
Marinescu Florin, Mischevca Vlad, Mitropolitul Grigorie Irinupoleos (1764-1846). Studii şi
documente referitoare la egumenul grec al Goliei. Ed. Îngrijită de dr. Sorin Iftimi, [Iaşi], Ed.
AXA, [2010], 148 p.
174
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Pomelnicul Mănăstirii Voroneţ – important izvor de istorie a
ctitorie lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, în Sfânta Mănăstire Voroneţ. 520 de ani. 25 mai-15 septembrie
2008, Suceava, 2009, p.59-80; Idem, Mănăstirea Voroneț. Istorie. Cultură. Spiritualitate,
Chișinău, 2010, 384 p.
dova au susținut teze de doctor și doctor habilitat în acest domeniu de cunoaștere

la Chișinău175, Moscova176 și în centrele universitare din România177.
Interesante cărți, eseuri publicistice, interviuri, studii de caz, albume au
publicat membrii uniunilor de creație și mass media (Pavel Balan178, Tudor
Ţopa, Vasile Trofăilă, Victor Ladaniuc , Nicolae Dabija179, Antonina Sârbu180,
Ion Mânăscurtă, Vladimir Beșleagă ș.a.). Aceste ediții cuprind informații despre
evenimentele dramatice trăite de monahi, preoți, enoriași ș.a. în timpul regimu-
lui totalitar comunist; un material ilustrativ privind valorile spirituale moldave
păstrate în colecții străine (fresce, broderii, icoane și cărți vechi), monumentele
de arhitectură ecleziastică, sculptură în lemn și piatră, iconografie ș.a.
Valoroase studii de sinteză cu privire la istoria și starea de astăzi a Biseri-
cii Ortodoxe din Moldova include ediția enciclopedică „Republica Moldova”
(Chișinău, 2011, p. 690-705) și monumentala lucrare (preconizată în 100 de
volume) „Православная энциклопедия”, Moscova, vol. 1-22, 2000-2011).
Astfel, pe parcursul ultimelor două decenii cercetările privind istoria
așezărilor monastice din Basarabia au recăpătat amploarea de altă dată, ven-
indu-se cu noi lucrări științifice care scot în evidenţă evoluția vieții cultural-
spirituale pe meleagurile noastre, valori şi personalităţi cărturăreşti, depistate şi
publicate izvoare documentare, impresii de călătorie ș.a. După două decenii de
evoluție în condiții de libertate știința din Republica Moldova a înregistrat rezul-
tate notorii, fiind pregătit terenul pentru noi investigații de anvergură, între care
și Proiectul „Mănăstirile din Republica Moldova”.
175
Stavilă Tudor, Icoana Basarabeană din secolul XIX, Teză de doctorat, Chișinău, 2004; Constantin
Ciobanu, Sursele literare ale programelor iconografice din pictura murală medievală moldavă,
Teză de doctorat, Chișinău, 2005. Candu Teodor, Biserica din Țara Moldovei din a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, Teză de doctorat, Chișinău,
2009; Sava Igor, Domeniul mănăstiresc în Țara Moldovei în a doua jumătate a secolului al XIV-
lea – secolul al XVI-lea, Teză de doctorat, Chișinău, 2009; Scutaru Silvia, Biserica ortodoxă din
Basarabia între 1882-1918, Teză de doctorat, Chișinău, 2010.
176
Чобану Константин И., Атрибуция и датирование росписей церкви Успения в городе
Новые Каушаны. Автореферат диссертации канд. наук, Москва, 1993, 26 с.
177
Zubco Angela, Biserica din Moldova în sec. XV-XVII. Mănăstirile închinate la Muntele Athos.
Teză de doctorat, București, 1997, 31 p.; Pelin Valentina, Bibliotecile mănăstirilor Neamţ şi
Noul Neamţ în contextul culturii româneşti (sec. XV-XIX). Studii şi texte. Teza de doctor în
ştiinţe istorice. Manuscris, Biblioteca Universităţii din Bucureşţi, 1997; Cereteu Igor, Biserici
și mănăstiri din Moldova (secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea). Teză de
doctorat, Brăila, 2004.
178
Balan Pavel, Icoana sufletului nostru, Chișinău, 1992, 112 p. Idem, Cetăţile sufletului. Mănăstiri
şi schituri basarabene, Chişinău, Ed. Arc, 2002,160 p.
179
Dabija Nicolae. Căpriana – o Putnă a Basarabiei, în Literatura şi Arta (Chişinău), 1997, nr. 32,
7 august, p. 1,6.
180
Mănăstiri basarabene. Redactori: Tudor Ţopa şi Vasile Trofăilă. Alcăt. Antonina Sârbi și Victor
Ladaniuc, Chişinău, Ed. Universul, 1995, 272 p.
Abrevieri:
Akademos - Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, A.Ș.M.

ACMISB - Comisiunii monumentelor istorice Secția din Basarabia, Anuar
Arta - Arta. Seria Arte vizuale. Arte plastice, arhitectură. A. Ș. M.
BOR - Biserica Ortodoxă Română, București
BOP - Buletinul Oficial al Provinciei, Chișinău
BŞMNE - Buletin Ştiinţific. Revistă de Etnografie, Ştiinţe ale Naturii
și Muzeologie. Seria nouă, Chișinău
Сugetul - Cugetul. Revistă de Istorie și Cultură, Chișinău
D Rom - Destin Românesc, București-Chișinău
Патримониул - Патримониул. Алманахул библиофилилор дин Молдова
RESEE - Revue des études sud-est européennes, Bucureşti
RIM - Revista de istorie a Moldovei, Chișinău
RSIABC - Revista societății istorico-arheologice bisericești din Chișinău
Sud-Est. - Sud-Est. Artă. Cultură. Civilizație, Chișinău,
Tyragetia I - Tyragetia. Istorie. Muzeologie. Seria nouă. M. N. A. I. M.
БВ - Бессарабский вестник, Кишинев
ЖМНР - Журнал Министерства Народного Просвящения, СПб.
ЗООИД - Записки Одесскoго Общества истории и древностей, Одесса
ИОРЯС - Известия Отделения русского языка и словесности А. Н. СПб.
КЕВ - Кишиневские Епархиальные Ведомости
СОРЯС - Сборник отделения русского языка и словесности
Императорской Академии Наук, Москва
СПб. - Санкт-Петербург
ТБГУАК - Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии
ТБЦИАО - Труды Бессарабского церковно историко-археологического
общества
Summary
In the study Ecclesiastical Historiography in Bessarabia / Moldavian SSR / Repub-

lic of Moldova (XIXth – the beginning of XXIth cc.) authors Andrei and Valentina Eşanu
make a historical review of the literature, studies, editions of documents and materi-
als on the history of historical Moldova and Bessarabia, and on its ecclesiastical struc-
tures, especially (Metropoly, bishops, monasteries, churches, etc.), work of senior hi-
erarchs, interest in religious books, archaeological investigations in the most ancient
monastic and, generally, ecclesiastical sites. The study presents the activity of histo-
riography in the four major periods: Bessarabia as a part of Tsarist Russia (1812-1917),
in the composition of unified Romania (1918-1940, 1941-1944), under the soviet oc-
cupation (June 1940- June 1941, 1944-1990) and the period of independence of the
Republic of Moldova (1991-2011). It is emphasized the historiographical work of the
most important historians of the Orthodox Church in Moldova and Bessarabia, espe-
cially during the nearly two centuries.

Istoriografie Ecleziastica Din Basarabia RSS Moldovenească Republica Moldova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoriografie Ecleziastica Din Basarabia RSS Moldovenească Republica Moldova

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoriografie Ecleziastica Din Basarabia RSS Moldovenească Republica Moldova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Andrei Eşanu, Valentina Eşanu

ISTORIOGRAFIE ECLEZIASTICĂ DIN BASARABIA / RSS MOLDOVENEASCĂ / 17

Materialul acumulat pe parcurs de câteva zeci de ani de descoperiri și

au evoluat spre descrieri ale mănăstirilor, bisericilor și schiturilor din Basarabia,

Un interes sporit pentru cercetarea și editarea rezultatelor investigațiilor

ase informații istorico-ecleziastice, precum și monografii, studii dedicate unor

aceeași denumire la Chișinău în 2001. Editor Iurie Colesnic.

meroase documente istorice privind Basarabia și orașul Chișinău, în special, care

mitropolitană de Tașkent și Turkestan. Lucrarea menționată cuprinde întrea-

senie Stadnițki42, Al. Proțenco43, ieromonahul I. Ieraclie44 ș.a. care au publicat o

În cea de-a doua perioadă (1918-1940, 1941-1944), adică după unirea

și mănăstirilor din România întregită. 1855-1938. Bibliografie; București, 1939, 58 p.

rionPuiu57, Moise Pacu58, Gheorghe Bezviconi59, Toma G. Bulat60, C. Bobules-

Studii și documente privitoare la Mitropolia Proilaviei71, la Episcopia

și editată în centrele tipografice din Transilvania, Valahia, Moldova de peste

și-au pierdut importanța științifică până astăzi. În paralel, se editează documente

De la 1991 încoace, problematica istorico-ecleziastică se află perma-

modernă110 și contemporană111, cu sub-perioadele ei interbelică112 și postbelică113,

Prin efortul mai multor cercetători, în primul rând, al specialiștilor de la

Au fost elaborate mai multe monografii și studii, revăzute substanţial is-

număr impunător de documente și ediții au fost consacrate mănăstirii Căpriana,

a proprietăților mănăstirești132. Din totalitatea de lucrări apărute în ultimele de-

cercetare - arheologia ecleziastică, care furnizează informații necunoscute priv-

Gavriil Bănulescu-Bodoni150 ș.a. ) și eminente fețe bisericești (starețul Paisie

La un nivel științific înalt a continuat valorificarea patrimoniului de carte

Sunt reluate investigațiile în domeniul istoriei învățământului ecleziastic163,

În atenția specialiștilor din Republica Moldova s-au aflat în această perioadă

dova au susținut teze de doctor și doctor habilitat în acest domeniu de cunoaștere

Akademos - Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, A.Ș.M.

In the study Ecclesiastical Historiography in Bessarabia / Moldavian SSR / Repub-

S-ar putea să vă placă și