SISTEME DE SEMNALIZARE SI CONTROL AL TRAFICULUI RUTIER

Rezumat: Intensificarea traficului rutier a determinat dezvoltarea unor sisteme de control care sa asigure utilizarea eficienta a spatiului limitat, afectat circulatiei, n conditii de siguranta crescuta si de reducere a poluarii. n articol, se expun concepte si modele utilizate n sistemele de control rutier si modul de abordare a proiectelor de semnalizare luminoasa. Sunt mentionate, de asemenea, tendintele de integrare a sistemelor de control rutier n sisteme logistice de transport combinat. Cuvinte cheie: fluidizarea traficului, noduri rutiere, tronsoane rutiere, algoritmi pentru semnalizare.

1. Introducere
Mediul urban n care populatia locuieste, activeaza, se instruieste, si ntretine, dezvolta sau reface capacitatea de actiune, este limitat la dimensiunile spatiului urban care trebuie distribuit echitabil ntre toate formele de existenta mentionate, rezervndu-se, totodata, si o cota necesara satisfacerii cerintelor de comunicare si deplasare ntre diferitele arii care se constituie n spatiul rutier urban. Cresterea spectaculoasa a traficului rutier care nsotete dezvoltarea activitatilor urbane nu poate fi satisfacuta de o crestere corespunzatoare a spatiului rutier. Pentru aceasta, n toate mediile economice dezvoltate s-au ncercat solutii de descongestionare, orientate pe doua directii:

ameliorarea amenajarii spatiului rutier pentru cresterea gradului de utilizare si de mbunatatire a caracteristicilor si parametrilor ce favorizeaza cresterea traficului; mbunatatirea indicilor de utilizare a spatiului concomitent cu mbunatatirea parametrilor de desfasurare a traficului prin control si monitorizare.

Eficienta eforturilor de mbunatatire n acest domeniu este conditionata de abordarea sistemica a elementelor ce compun un sistem de trafic rutier. Acestea sunt: a. Spatiul rutier care cuprinde n configuratia sa, cai rutiere, noduri rutiere (intersectii), lucrari speciale (porturi, tunele, refugii, parcari, serpentine, pante etc.), care pot facilita sau restrictiona traficul rutier. La acestea se mai adauga lucrarile speciale de semnalizare si protectie, de iluminat etc. b. Participantii la trafic, care sunt: o vehicule, autovehicule (din care o categorie aparte o constituie transportul public) o pietoni si biciclisti.

Participantii la trafic au diferite caracteristici (viteze de parcurs, grade de ocupare a cailor rutiere precum si grade de securitate sau periculozitate). De asemenea, participantii la trafic prezinta diferite prioritati (grupurile de copii, batrnii si invalizii n cadrul categoriei pietoni) sau autovehicule oficiale sau de interventie (salvare, pompieri, politie ) n cadrul categoriei vehicule. c. Conditiile naturale si de mediu, care influenteaza desfasurarea traficului rutier si care actioneaza asupra spatiului rutier sau asupra participantilor la trafic (vnt, nebulozitate, precipitatii etc.). Controlul traficului din sistemele de trafic rutier are ca obiect cresterea capacitatii de trafic a retelelor rutiere n urmatoarele conditii:
o

o o

cresterea eficientei pentru participantii la trafic (economie de timp si de carburanti, cresterea gradului de confort prin servicii de informatii si de asistenta service); cresterea gradului de siguranta pentru participantii la trafic si pentru factorii nvecinati spatiului rutier; reducerea poluarii mediului (poluare sonora, poluarea aerului si a apei etc.).

2. Structura sistemelor de trafic

Sistemele de trafic se compun din: 1. trasee, tronsoane cu unul sau dublu sens, fiecare sens beneficiind de una sau mai multe fire sau culoare de circulatie, din care un fir sau doua pot fi rezervate transportului public; 2. noduri rutiere sau intersectii care pot fi cu 3 sau mai multe cai sau ramuri de acces. Configuratia sistemelor de trafic se completeaza cu traversari sau refugii pietonale, cu locuri de parcare sau de ntoarcere etc. si poate cuprinde mai multe tronsoane si noduri rutiere. Nodurile rutiere mononivel sunt elementele cele mai sensibile pentru traficul rutier, deoarece prilejuiesc cele mai frecvente situatii conflictuale ntre participantii la trafic, care se deplaseaza pe directii diferite sau care-si schimba directia din momentul intrarii n intersectie si pna la parasirea sa. n abordarea reglementarii traficului rutier n nodurile rutiere intervin urmatoarele grupe de parametri:

parametrii generali, provenind din politica de transporturi ntr-o anumita regiune si prioritatile rezultate din acestea, tipologia si amplasarea intersectiilor si aspectele juridice institutionale si sociale, respectiv statutul administrativ si financiar, jurisdictia politieneasca si de ntretinere; parametrii fizici rezultnd din dimensiunile si alinierea intersectiilor;

parametrii de trafic si de securitate, rezultnd din repartizarea fluxului si din variatia sa orara, zilnica sau sezoniera, precum si aspecte legate de circulatia pietonilor sau a vehiculelor de transport public, aspecte legate de securitate si de semnalizare; parametrii de mediu care au n vedere aspectele legate de: urbanism si peisaj, activitatile riverane si stationari, precum si nivelul de zgomot.

Separarea temporara a circulatiei conflictuale se poate realiza prin: reglementari prin reguli de prioritate si semnalizari fixe, reglementari prin agent si reglementari prin semnalizare luminoasa. Daca prima este cea mai rapida, iar cea de a doua este foarte flexibila (ambele aplicabile la noduri secundare), reglementarea prin semnalizare luminoasa are o mare raspndire si o eficienta n crestere ca urmare a evolutiei conceptuale si tehnice a solutiilor adoptate si a gradului de automatizare la care se preteaza. Un sistem de reglementare a traficului pentru o intersectie ntruneste:

Echipamente de achizitie a datelor privitoare la trafic. n aceasta categorie intra senzorii de tip banda inductiva avnd diferite forme si dimensiuni si care se amplaseaza sub calea de acces n intersectie. n cazuri mai speciale, se utilizeaza detectoare radar sau cu raze inflarosii care prezinta dezavantajul ca pot fi perturbate n cazul precipitatiilor abundente. Toate aceste sisteme dispun si de un detector la care se cupleaza senzorul si care emite semnalul necesar catre tabloul de comanda. Echipamente de semnalizare luminoasa care sunt montate sub forma de baterii luminoase colorate ce se adreseaza diferitelor categorii de participanti la traficul rutier. Pe lnga bateriile principale mai exista baterii repetitoare de semnal pentru repetarea n profunzime a semnalizarii pentru a fi perceput de ntregul grup de participanti n trafic. Tabloul de comanda sau controllerul de trafic, care este amplasat n proximitatea intersectiilor si care receptioneaza semnalele de la detectoarele de trafic, aplica planul de semnalizare si comanda bateriile de semnalizare potrivit programelor implementate.

Planul de semnalizare este un ansamblu de programe care asigura elaborarea solutiilor pentru comanda optima a semafoarelor, n raport cu fluctuatiile de trafic. n cazul unei intersectii independente, se pot aplica programe de reglare la intervale fixe (sistemele ce se bazeaza pe o automatizare clasica), sau programe de reglare adaptiva care tin seama de fluctuatiile momentane ale traficului rezultate din masuratori. Reglarea adaptiva aplica algoritmi de programare aciclica sau ciclica, testati si verificati ca avnd rezultate optime pentru anumiti parametri de trafic orar sau zilnic. Intersectiile unui tronson rutier, care functioneaza n regim coordonat, beneficiaza de un nivel de microreglare care tine seama de parametrii de programare ai tronsonului rutier, iar, n cazul unei retele, coordonarea n ansamblu a traficului este ncredintata unui nivel de macroreglare.

Sistemele moderne adaptive includ echipa-mente de calcul capabile sa sustina sistemele de programare prezentate, sisteme care sunt rezul-tatul unor importante etape pregatitoare de simulare si testare, aplicate fiecarei intersectii sau fiecarui sistem de trafic rutier avnd n vedere parametrii specifici ai acestora.

3. Etapele de realizare a sistemelor de reglementare a circulatiei

Pentru introducerea unui sistem de regle-mentare a circulatiei se parcurg patru etape care se desfasoara coerent:

Planificarea sistemului, respectiv stadiul de determinare a strategiei de reglementare. Elaborarea proiectului de executie. Realizarea si controlul executiei. Urmarirea, exploatarea si ntretinerea.

Partile implicate n realizarea proiectului sunt:

seful proiectului (inginer de trafic) avnd in subordonare contractuala, un birou de ingineri de trafic responsabil cu realizarea studiului de strategie finalizat cu un caiet de sarcini, furnizorii de componente pe baza caietului de sarcini fiind firme specializate de echipamente electro-tehnice si hardware-software.

4. Elemente de strategie a reglementarii

n cele ce urmeaza se va insista asupra strategiei de reglementare adaptiva, care implica tehnologie informatica si importante preocupari de modelare si simulare. Aceasta strategie este alternativa moderna la strategia de reglementare cu timpi fixati care este nlocuita treptat. Reglementarea adaptiva depinde de informatiile recoltate printr-o retea de detectare cu diferite caracteristici potrivit cu natura circulatiei si tipurile de informatii necesare reglarii. Reteaua de detectare este formata din detectoare rutiere, detectoare pentru transportul n comun si detectoare pentru pietoni. Pentru detectia rutiera cele mai raspndite sunt buclele inductive de diferite tipuri:

bucle transversale pentru detectarea prezentei sau trecerii unui vehicul n apropierea liniei de oprire de pe o cale de rulare; bucle longitudinale care se monteaza suplimentar fata de bucla transversala si care poate avea o profunzime de pna la 30m, care semnaleaza cererile de acces n intersectii; bucle avansate, plasate la 80-100m de linia de oprire pe o cale de rulare care serveste la masurarea debitului pe minut si a gradului de ocupare a arterei de circulatie, informatii importante pentru alegerea timpului de reglementare la nivelul macroreglarii.

Detectoarele pentru transportul n comun sunt cu elemente pasive, bucle de detectie pe culoarul rezervat, dispozitive de contact pe linia aeriana de alimentare a tramvaielor sau troleibuzelor sau sine izolate de transport. Elementele de detectie active prin radio IF sunt fiabile, identifica corect vehiculele, dar presupun costuri mai mari. Elementele de detectie pentru pietoni cele mai raspndite sunt butoane actionate de pietoni, dispozitivele cu raze infrarosii nu si-au dovedit nca eficienta. Strategia bazata pe reglementarea adaptiva are n vedere, pe lnga alegerea sistemelor de detectie, si amplasarea lor si evaluarea ncarcarii fiecarei intersectii si ramuri ale acestora, precum si studierea fluctuatiilor orare si saptamnale sau sezoniere. n functie de parametrii obtinuti, se poate formula cererea de programe de reglementare si regimul dorit de functionare ca intersectii izolate sau coordonate. Astfel, coordonarea este dorita n cazul n care coeficientul de coordonare pe un tronson este > 10. Coeficientul de n care: TCij = volumul traficului ntre intersectii succesive (ij) TTij = traficul total de intrare n sistemul celor doua intersectii dij = distanta dintre cele doua intersectii (km). Programele de reglementare adecvate pentru diferite intensitati si situatii de trafic pot fi schimbate manual sau prin mecanism de temporizare nsa solutia cea mai moderna este alegerea programelor n functie de trafic. coordonare este dat de relatia:

5. Elementele care stau la baza proiectarii sistemului de semnalizare al traficului

Proiectul de executie a sistemului de semnalizare are la baza informatii cuprinse n doua elemente de baza:

matricea de timpi "ntre verde" tabloul timpilor invariabili.

Matricea de timpi "ntre verde" are rolul de a garanta securitatea completa ntre toate miscarile posibile n intersectii, n conditiile minimizarii pierderilor de capacitate de tranzitare a acesteia. Pe baza elementelor geometrice ale amenajarii se determina timpii minimi necesari ntre sfrsitul accesului ntre o grupa de semafoare de pe o directie de acces si nceputul accesului unei alte grupe de semafoare de pe o directie cu circulatie antagonista. Timpii minimi, cuprinsi n matrici se refera la fiecare categorie de participanti la trafic (vehicule, pietoni etc.).

Timpii fixati, cuprinsi n cel de al 2-lea tablou reprezinta durata semnalului verde minim pentru fiecare directie, tinnd seama de viteza medie de exploatare si de lungimile de frnare corespunzatoare acestor viteze la aparitia semnalului galben. Pe baza celor doua grupe de informatii se simuleaza programe de tip aciclic si ciclic pentru diferite intensitati de trafic, evalundu-se timpii de asteptare. De exemplu, simularea aplicata unei intersectii cu 4 ramuri (8 fire de circulatie de intrare si un traseu de autobuz) a condus la urmatoarele concluzii :

pentru un trafic neuniform de 200 vehicule pe 1/4h reglarea aciclica si ciclica conduc la timpi de asteptare comparabili; pentru un trafic mediu de 350-400 vehicule pe 1/4 h reglementarea aciclica conduce la timpi de asteptare de 50% mai mari fata de cei creati de reglementarea ciclica; n regim de trafic intens de 600-700 vehicule pe 1/4 h reglementarea ciclica este de doua ori mai favorabila.

Trecerea frecventa de la un program la altul face necesara interventia unor programe tranzitorii, care sa nlature riscul aparitiei unor perturbatii n fluenta circulatiei.

6. Sisteme de control trafic zonal

Dezvoltarea sistemelor de semnalizare si eficienta acestora au stat la baza realizarii unor sisteme de control al traficului zonal, care integreaza sisteme de semnalizare n retea urbana cu sisteme de control pe tronsoane interurbane pe distante medii-mari, si a unor sisteme de ghidare a transportului public. Acestea dispun de centre de monitorizare. Sunt cunoscute astfel de sisteme complexe n zona Munchen, Viena, Frankfurt pe Main, Cologne etc., unele dintre acestea fiind realizate n cadrul programelor de dezvoltare ale UE. De mentionat ca, aceste sisteme complexe preiau functiuni foarte diversificate si integreaza un numar mare de institutii. Astfel, sunt asigurate functiuni privind:

semnalizare rutiera adaptiva controlul vitezei, afisaj variabil al ghidajelor rutiere, respectiv ghidarea dinamica a rutelor, detectarea rapida si informarea asupra accidentelor rutiere, controlul poluarii, informatii pentru conducatori ( service, statii de benzina ), informatii privind evolutia starii meteo, informatii privind parcarile, informatii privind conexiunea cu alte mijloace de transport.

n scopul mentinerii n regim operational a acestei game de functiuni, sunt cooptate la nivelul operational :

autoritatea municipala pentru controlul semnalizarii traficului; centre de ghidare a traficului regional; biroul operational al Politiei;

biroul meteorologic; asociatii automobilistice; centrul de control al transportului public; administrarea parcarilor; puncte mobile de achizitii date etc.

Se ntelege ca astfel de sisteme au ca suport retele importante att n cable, ct si telemobile, cu un nivel inalt de informatizare si utiliznd o gama larga de echipamente de semnalizare si de indicatoare programabile. O caracteristica a tuturor acestor sisteme este dezvoltarea lor pe etape si integrarea n timp. Pentru realizarea unui sistem de semnalizare a traficului urban este necesar sa se asigure urmatoarele elemente :

un sistem de evaluare a parametrilor specifici elementelor retelei, un sistem de modelare si simulare a planurilor de semnalizare, o retea de semnalizare cu unul sau mai multe puncte de control computerizat.

Sistemele de evaluare sunt de cele mai multe ori mobile si sunt montate pe perioade limitate pe arterele de acces n intersectii. Acestea pot acumula date asupra fluctuatiilor traficului pe parcursul zilei si saptamanal. Sistemul de modelare si simulare utilizeaza aceste date precum si datele privind caracteristicile nodurilor retelei si evalueaza eficienta diferitelor planuri de semnalizare. n acest scop dispune de urmatoarele componente :

colectia de reprezentari ale elementelor retelei rutiere (n principal privind intersectiile) si ale datelor caracteristice acestora; module alternative privind regimurile de functionare a nodurilor rutiere; module de alimentare a modelelor cu datele caracteristice ale nodurilor rutiere; module de aplicare a cererilor de acces n intersectii: aplicarea cererilor de acces poate urma schema ridicata de componenta de evaluare a situatiei reale sau poate prelimina diferite evolutii ale situatiei reale sau situatii la limita.

Viitorul sistemelor de trafic este anticipat prin sistemele de control al traficului internodal sau combinat. Aceasta rezulta din cerinta de extindere a sistemelor logistice interorganizationale n care lanturile de aprovizionare, de fabricatie si de desfacere integreaza numeroase ntreprinderi ntre care se desfasoara un important si stabil trafic de marfuri. Relatiile logistice impun respectarea cu strictete a unor grafice de livrare si din acest punct de vedere apare cerinta de includere n sistemele de planificare si control si a sistemelor de transport utilizate. Deoarece, n multe cazuri, sistemele de transport sunt combinate (auto-/cale ferata, auto-/naval, auto-/aerian etc.) s-a ajuns la cerinta de realizare a sistemelor integrate de trafic, care cuprind aspecte de trafic si aspecte de transport utiliznd un sistem de comunicatii comun.

Niveluri functionale ale traficului si transportului Ghidarea traficului si sistemele de control conduc la o noua abordare n ingineria sistemelor de trafic. Noile tehnologii adauga conceptului traditional din domeniul transporturilor auto numit "vehicule zero triplu" (zero emisii, zero zgomot, zero accidente) si problema specifica traficului actual - congestionarea. Integrarea centrelor de management al cailor ferate, traficului rutier, aerian si naval n cooperare cu autoritatile publice si industria mijloacelor de transport conduce la noi sarcini impredictibile pentru toti partenerii. n pregatirea solutiilor anilor 2000, firme de prestigiu propun seturi de echipamente specializate si proiecte-pilot destinate sa convinga asupra eficientei informatizarii proceselor legate de trafic si integrarii acestuia n nivelurile supraordonate ale economiei si societatii.

Bibliografie

1. Eschelbeck, G., Th. Moser: Distributed Traffic - Monitoring and Evaluation by Means of a Client - Server Architectures. The 13th World Computer Congress 94 IFIP, vol.2, p.165 2. Mohlenbrink, W.: Integrated Traffic Management. The 13th World Computer Congress 94 IFIP, vol.2, p.3 3. Glayre, Ph., Ph. H. Bovy: Nouvelles Tehniques - Rgulation Lumineuse des Carrefours. Cahier nr. 2, Transite ingenieurs Conseils S.A, 1004 Lausanne, EPFL Institut des Transports et de Planification, 1015 Lausanne. 4. Rosner, Fl.: Siemens in DRIVE Projects Green Light - Siemens. Traffic Engineering News, March, 1994.