1.

Definiti conceptele si notiunile fundamentale ale unui proiect

Demersul n care resursele umane, materiale i financiare sunt organizate ntr-un mod specific pentru
realizarea unei lucrri dintr-un domeniu de activitate, cu specificaii date, cu restricii de cost i timp,
urmnd un ciclu de via standard pentru a realiza schimbri benefice definite prin obiective cantitative i
calitative.
Proiectul reprezint un ansamblu de activiti desfurate n scopul rezolvrii diferitelor probleme
specifice, avnd o durat prestabilit, beneficiind totodat de un buget necesar atingerii scopului propus.
Proiectele sunt activiti unice, orientate spre obiectiv, cu un grad ridicat de noutate i cu o sarcin de
lucru complex. Ele sunt limitate n timp i din punct de vedere al resurselor materiale i umane,
necesitnd de obicei o colaborare interdisciplinar n cadrul unei structuri organizatorice speciale, precum
i metodici speciale implicnd riscuri specifice. Obiectivul urmrit l reprezint crearea unei valori noi
(produs, serviciu, structur .a.).
Proiectul presupune efectuarea unei activiti temporare n scopul crerii unui produs sau serviciu nou.
Proiectul este o propunere de a se realiza ceva printr-o asumare organizat.
Un proiect este o secven de aciuni intercorelate, ce se deruleaz ntr-o perioad de timp clar definit
i delimitat, aciuni orientate ctre ndeplinirea unor obiective cu caracter unic i totodat prcis.
Proiectul reprezint un ansamblu corelat de activiti de concepie i execuie, de natur s satisfac o
cerin manifest pe pia rezultat dintr-o strategie de dezvoltare coerent, utiliznd economicos un
ansamblu limitat de resurse, pentru a rspunde cerinelor calitative, de eficien i termen de realizare
stabilite.
Un proiect const n asumarea realizrii unei valori pe o tem stabilit, completat de faptul c se
desfoar ntr-un cadru de timp determinat, cu restricii de resurse (financiare, umane etc.) i ntr-un
anumit context extern.
2. Obiectivele si etapele unui proiect
Inainte de lansarea in manag unui proiect trebuie identificate foarte clar obiectivele acestuia.Nu exista
proiecte fara obiectiv!
Obiectivele proiectului rezult din tema acestuia i din obiectivele strategiei pe care acesta trebuie s o
pun n aplicare.
Tema proiectului sau misiunea acestuia reprezint motivul pentru care acesta a fost creat, adic tocmai
raiunea de a exista a proiectului.
Managementul proiectelor are ca prim sarcin interpretarea misiunii proiectului i transpunerea
acesteia n obiective, direcii de aciune, politici, strategii, planuri de aciune care s permit realizarea
acesteia i obinerea rezultatelor scontate.
Obiective:1. Performanta si calitate(produdul finit al proiectului trebuie sa fie adecvat scopului
vizat.Toate specificatiile trebuie realizate intr-un mod satisfacator.2. Buget(proiectul trebuie finalizat fara a
depasi nivelul autorizat de cheltuieli) ; 3. Timp de finalizare( evolutia reala a unui proiect trebuie sa fie
mai rapida decat evolutia planificata. Toate etapele proiectului trebuie sa nu depaseasca datele
planificate,astfel incat finalizarea proiectului sa se produca la data planificata sau mai devreme de aceasta.
Obiectivele ce deriv din misiunea proiectului poart denumirea se obiective specifice (de coninut),
acestora li se altur alte dou categorii: obiective de costuri i obiective de timp.
Etapele ciclului de viata al unui proiect sunt: 1. identificarea si evaluarea initiala a proiectului(proces
de informare, identificare si conceptie); 2. pregatirea proiectului(elaborarea planului proiectului); 3.
aprecierea proiectului(evaluarea modului in care au fost concepute etapele proiectului, decizia finala fiind
aprobarea trecerii proiectului in faza de implementare); 4. mobilizarea res,implementarea si
monitorizarea(etapa de executie); 5. finalizarea si evaluarea finala(la atingerea obiectivelor si acceptarea
de catre beneficiar,autoritatea contractanta)
1

3.

Clasificati proiectele in functie de tipologia acestora

Proiectele pot fi de mai multe tipuri n funcie de diferitele criterii care sunt avute n vedere, astfel:
- n funcie de sursa de finanarea:
- proiecte interne(naionale) - din surse publice( guvernamentale (ex: IT pentru coli) locale (ex:
reabilitarea structurii de ap i canalizare))
- din surse private - nonprofit si generatoare de profit
- proiecte internaionale - publice internaionale din fonduri ale organizaiilor internaionale pentru
sprijinirea reformelor sau dezvoltrii din alte ri (ex: fonduri de preaderare, fonduri structurale etc.)
- publice guvernamentale fonduri oferite de diferite guverne pentru
rezolvarea unor probleme comune sau sprijinirea reformelor din alte ri (ex: proiectele USAID, guvernul
olandez etc. )
- mixte fonduri comune - guvernamentale i private (din fonduri puse la dispoziie de guvern i
firme sau organizaii private ex: Centre Microsoft)
- naionale i internaionale (acorduri ntre guverne i organizaii
internaionale de a finana proiecte ex: SOFITEL )
- n funcie de procedurile de atribuire a fondurilor:
- proiecte finanate prin licitaie
- proiecte finanate prin competiie de proiecte
- proiecte finanate prin cereri n ordinea depunerii i acceptrii
- prin prioritizare
- prin acceptare
- n funcie de natura obiectivului principal:
- proiecte de investiii (ex: construcia unui nou depozit, achiziionarea unei linii noi tehnologice etc.)
- proiecte de cercetare (ex: proiecte europene FP 6)
- proiecte de dezvoltare (ex: realizarea unei secii noi, abordarea unui domeniu nou etc.)
- proiecte de organizare (ex: implementarea unui sistem informatic, alegerea unui sistem nou de
distribuie etc.)
- proiecte de restructurare (ex: externalizarea unor servicii, renunarea la unele componente
organizatorice etc.)
- proiecte de consultan (ex: asisten pentru optimizarea vnzrilor, realizarea planului de aliniere la
aquis-ul comnitar etc.)
- proiecte de informare i contientizare a publicului.
- n funcie de caracterul sectorului care beneficiaz de rezultate
- de afaceri
- economice
- sociale
- educaionale
- culturale
- de mediu
- de securitate
4. Analizati Interdependenta dintre proiect si managementul de program
Trebuie precizata legatura intre conceptele de program si de proiect.Relatia este cea dintre intreg si
parte,programul fiind intregul,iar proiectul partea.
Programul poate fi definit ca un grup de proiecte gestionate dupa o anumita regula,astfel incat sa se
obtina avantaje mai mari decat daca s-ar realiza prin tratarea lor separata.Proiectele sunt
subcomponente ale programelor,deci si managementul proiectelor se situeaza sub directa subordonare a
manag programelor.
2

Programul poate reprezenta o strategie regionala,nationala sau internationala si se transpune in

realitate prin proiecte
Asigurarea unui manag performant pt Programe impune o abordare bazata pe cateva di trasaturile
manag stiintific,cum ar fi: analiza sistematica a sarcinilor, planificarea activ pe grupe de oameni,
instruirea si dezvoltarea personalului,motivarea sociala si psihologica fara a neglija aspectele ec, dezv
conceptului de auto-dezvoltare
Avantajele acestei abordari sunt: procesele sunt considerate in fct de valoarea adaugata, procesele
sunt orientate spre rezultate, rezultatele sunt mai eficiente, masurarile obiective conduc la
imbunatatirea continua a proceselor, sunt intelese si satisfacute cerintele partilor, utilizeaza ciclul
Deming(PDCA- PLAN-DO-CHECK-ACTION)
Managementul de program,include si manag calitatii.Aceasta este o modalitate de abordare
sistematica si organizata a problematicii manageriale,care include conducerea coordonata a unui
portofoliu de proiecte in scopul atingerii unui pachet de obiective.
Esenta manag de program consta intr-un set de proceduri care incepe prin: stabilirea
obiectivelor,initierea de actiuni,monitorizarea periodica, evaluarea performantelor realizate
Succesul in aplicarea manag de program este asigurat de implicarea managerilor si a subordonatilor
de la fiecare nivel al conducerii de program.Premizele care au stat la baza stabilirii acestui sistem de
manag sunt: obiectivele programului; buget program, multianual; buget alocat prin legea bugetului de
stat; organizarea flexibila si usor adaptabila la bugetele programelor
5. Ce se intelege prin relevanta unui proiect?
Relevanta unui proiect reprezinta masura in care obiectivele stabilite si planul de implementare propus
adreseaza corect problemele identificate.Relevanta unui proiect se foloseste atunci cand obiectivele
proiectului corespund problemelor reale, nevoilor i prioritilor grupurilor int i a beneficiarilor crora
proiectul li se adreseaz, precum i mediului fizic i al politicilor n care opereaz.
6. Definiti urmatorii termeni de referinta din Managementul proiectelor:
audit (control) - examinare sistematic retrospectiv a ntregului proiect sau a unei pri a acestuia, pentru
msurarea conformitii cu standardele prestabilitite, n vederea verificrii legalitii i regularitii
utilizrii resurselor.
eficien Masura in care o organizatie isi utilizeaza resursele in mod adecvat in vederea atingerii
obiectivelor stabilite.
Evaluare analiza rezultatelor obtinute in timpul si dupa implementarea programului / proiectului si
indicarea unor -actiuni corective, acolo unde este cazul, in vederea obtinerii rezultatelor si atingerii
obiectivelor prevazute prin instrumentele de planificare a programului / proiectului.
evaluare a proiectului Procesul prin care sunt determinate eficacitatea si eficienta proiectului.
obiectiv al programului sau al proiectului - explic de ce proiectul este important pentru societate, n
termeni de beneficii pe termen lung pentru beneficiarii finali, precum i n beneficii pentru alte grupuri
sociale. El contribuie la integrarea proiectului/programului n politicile sectoriale/regionale ale
guvernului/organizaiei respective. Obiectivul general nu va fi atins exclusiv prin intermediul proiectului,
acesta din urm reprezentnd doar o contribuie la realizarea sa.
Plan naional de cercetare-dezvoltare i inovare reprezint instrumentul prin care se realizeaz
politica guvernamental n domeniu, iar programele cuprinse sunt de cercetare-dezvoltare i de stimulare a
3

inovrii. Obiectivele strategice cuprinse n Planul Naional urmresc : relansarea economic a Romniei
bazat pe competitivitate i crearea de noi locuri de munc, ca urmare a introducerii inovrii n activitatea
economic; creterea nivelului tehnic i calitativ al produselor i serviciilor romneti, n scopul asigurrii
competitivitii lor pe plan intern i extern; dezvoltarea parteneriatului internaional n domeniul tiinific
i tehnologic, n scopul acumulrii i difuzrii tehnologiilor, precum i a cunotinelor i competenelor
tehnologice avansate.
Program de cercetare-dezvoltare-inovare componenta a Planului naional de cercetare-dezvoltare i
inovare, alctuita dintr-un set de obiective care au legtur ntre ele i crora le corespund subprograme.
Prin program se urmrete implementarea unei politici ntr-un domeniu specific. Realizarea programului
se efectueaz prin intermediul proiectelor.
Proiect de cercetare-dezvoltare modalitate de atingere a unui obiectiv al unui program, cu un scop
propriu bine stabilit, care este prevzut s se realizeze ntr-o perioad determinat, utilizndu-se resursele
alocate, i cruia i este ataat un set propriu de reguli, obiective i activiti.
Autoritate contractant Comisia, Statul sau persoana fizica sau juridica care semneaza contractul, asa
cum este prevazut in Acordul de Finantare
Bugetul proiectelor Bugetul estimat in faza de planificare si inclus ca anexa in contractul de finantare,
dupa evaluarea si finantarea unei propuneri de proiect.
Contract de finanare Forma sub care cererea de finantare a proiectului cultural propus este stabilit de
comun acord intre finantator si solicitant. Contractul reglementeaz condiiile de administrare a sumei
alocate proiectului.
Contractor Persoana fizica sau juridica, de drept public sau privat, cu care beneficiarul a incheiat
contractul de executie a unei lucrari, de furnizare a unor produse sau de prestare a unor servicii.
Monitorizare consta in colectarea, analiza i utilizarea sistematic i continu a informaiilor pentru
controlul i luarea deciziilor la nivelul managementului proiectului.
Ofert propunerea tehnica si propunerea financiara asociata acesteia, elaborate de catre un potential
contractor, in baza invitatiei primite de acesta de la autoritatea contractanta pentru a participa la licitatie
sau la o procedura competitionala simplificata.
Pachet de informaii al programului prezentare detaliata a scopului, obiectivelor, continutului tematic,
a calendarului actiunilor, bugetului alocat, precum si a modului de acces la un program, elaborat de catre
M.C.T. sau, dupa caz, de catre alta autoritate contractanta avand calitatea de conducator de program /
proiect, in vederea selectarii contractorilor (conducatorilor de proiecte) prin procedura de evaluare a
propunerilor de proiecte.
Propunere de proiect solicitare de finantare a unui proiect initiat de un potential contractor, elaborate
de catre acesta in cadrul tematic si cu respectarea conditiiior indicate prin pachetul de informatii al unui
program, in scopul de a participa la o competitie de selectare a contractorilor, organizata in cadrul acelui
program / proiect prin procedura de evaluare a propunerilor de proiecte.
Raport de activitate - comunicare prezentat unei autoriti, cuprinznd informaii despre activitatea
personal sau colectiv.

Raport final de activitate instrument de monitorizare a implementarii unui program / proiect, elaborat
de conducatorul de program / proiect la incheierea implementarii programului / proiectului, pe baza
compararii stadiului final obtinut cu cel prevazut prin instrumentele de planificare si programare.
7. Explicati abrevierea CAEN
CAEN inseamna Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala, fiecareia dintre aceste activitati
fiindu-i atribuit un cod. Activitatile economice ale fiecarei firme si persoane fizice autorizate (PFA) sunt
codificate astfel. Practic, CAEN-ul nu are absolut nici o legatura cu ceea ce face o firma sau o PFA. E o
prevedere pur birocratica, menita, sa ajute la colectarea informatiilor despre economia nationala, in
scopuri indeosebi statistice. De pilda, sa se stie cate societati comerciale sau PFA au ca principal obiect de
activitate comertul, cate productia de bunuri, cate diverse tipuri de servicii s.a.m.d. si a se putea produce
grafice sau statistici din care sa reiasa, de pilda, structura produsului intern brut.
8. Ce cuprinde un CONTRACT DE FINANTARE
ANEXA I:
I.1 Formular B Descrierea detaliat a proiectului
I.2 Planul de realizare a proiectului
ANEXA II:
II.1 Informaii financiare generale despre propunerea de proiect
II.2 Profilul organizatiilor participante la proiect <pentru fiecare partener>
II.3 Lista personalului care particip la execuia proiectului
II.4 Curriculum Vitae (pentru fiecare specialist< cu studii superioare> participant la proiect)
II.5 Lista echipamentelor necesare pentru realizarea proiectului
II.6 Declaraii pe propria rspundere privind aplicarea regimului de protectie a informatiilor clasificate
(daca este cazul)
II.7 Acord ferm de colaborare
ANEXA III:
III.1 Specificaia financiar
III.2 Deviz cadru
III.3 Ealonarea plilor
ANEXA IV: ,, Condiii generale ale contractelor de finanare
14. Definiti termenii de referinta <<eficacitate>> si <<eficienta>>
Eficacitatea este O apreciere a contribuiei rezultatelor la atingerea scopului proiectului i cum au
afectat ipotezele realizarile proiectului.Capacitatea de a fi eficace, calitatea de a produce efecte.
Eficienta consta in Faptul ca rezultatele au fost obinute la costuri rezonabile; de ex: ct de bine
Mijloacele i Activitile au fost convertite n Rezultate i calitatea rezultatelor obinute.
15. Definiti termenul de referinta <<Studiu de fezabilitate>>
Studiul de fezabilitate reprezint documentatia tehnico-economica care stabileste principalii indicatori
tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii pe baza fundamentarilor facute in studiul de
prefezabilitate asupra necesitatii si oportunitatii realizarii acestuia si cuprinde solutiile functionale,
tehnologice, constructive si economice ce urmeaza a fi supuse aprobarii.
16. Care este diferenta intre <<propunerea de proiect>>, <<oferta de proiect>> si <<proiect>>
5

Propunere de proiect este o solicitare de finantare a unui proiect initiat de un potential contractor,
elaborate de catre acesta in cadrul tematic si cu respectarea conditiiior indicate prin pachetul de informatii
al unui program, in scopul de a participa la o competitie de selectare a contractorilor, organizata in cadrul
acelui program / proiect prin procedura de evaluare a propunerilor de proiecte.
Proiectul reprezinta o serie de lucrari si/sau achizitii de bunuri sau servicii menite sa duca la realizarea
unui scop indivizibil precis de natura tehnica, economica sau sociala care are obiective clar identificate si
masurabile.
17. Analiza punctelor slabe i tari ale managementului de program (SWOT).
Initierea manag de program implica identificarea active,sarcinilor,responsabilitatilor si secventelor,a
proceselor si actiunilor necesare precum si a termenilor limita.Aproximativ 60%din succesul unui program
e asigurat daca planul de realizare al acestuia este bine definit si usor de inteles.Un element important in
manag programului il constutuie bugetul,deci este important ca finantatorul sa garanteze fondurile care
vor fi alocate programului.
Planul strategic al programului reprezinta elemental vital din etapa de initiere a programului,fiind
documentul de referinta pe toata perioada de derulare a programului.
Pt urm competitii,ofertantii trebuie sa prezinte un plan al manag cal
Pct tare: are la baza radiografia la zi a stadiului de dezv; urmareste exploatarea la capacitate maxima a
spatiilor si dotarilor existente; are in vedere posibilitatea de incubare a metodelor moderne de manag; se
bazeaza pe posib colaborarii cu specialisti din toate domeniile; se implica in actul de conducere personal
calificat; urmareste sustinerea din partea autoritatilor centrale; concentraza efortul financiar in special pe
achizitii de tehnica de calcul si software specializat pt conducerea operative a programelor; obiectivele
propuse sunt bine definite si credibile; stabileste corelarea active manageriale cu elemente ale strategiei de
dezv; stabileste modalitati de corectare a posibilelor deficiente manageriale
Pct slabe: nu are la baza obiective bine definite pt domeniul specific al programului; nu este corelata
cu personalul insufficient pregatit pt active manageriale
Ca urmare,proiectele trebuie sa se incadreze in liniile strategice ale Programului care le finanteaza.
18. Comparati PROGRAMUL IMPACT cu PROGRAMUL EUREKA dupa criteriile de
eligibilitate
Criterii de eligibilitate specifice privind conducatorul de proiect(impact)
- s aib cel puin 5 ani vechime n domeniul de activitate si titlul de doctor in stiinte;
- specialistul s fi lucrat (sau sa fi fost la studii pentru doctorat sau post-doctorat) cel puin 3 ani n
strintate (in universitati sau institutii de cercetare), in ultimii 5 ani;
acordul instituiei de cercetare/ universitatii sau intreprinderii n care se va implementa proiectul de
cercetare.
CRITERII DE ELIGIBILITATE ale solicitanilor(eureka)
- s fie nregistrai n Romnia, cu statut de organizaie romneasc;
- s aib incluse n obiectul de activitate cercetarea, transferul tehnologic i inovarea;
- nu sunt declarai n incapacitate de plat.
CRITERII DE ELIGIBILITATE a ofertelor propuse:
- exist cooperare ntre participani din cel puin 2 ri europene membre;
- exist preocuparea de a asigura un avans tehnologic semnificativ n privina produsului, procesului i
serviciului care formeaz obiectul proiectului;
- participanii au o calificare tehnic i administrativ corespunztoare.
19. Programul PC7- caracterizati ariile tematice, obiectivele, strategia competitiei proiectelor
internationale si criteriile de evaluare
6

Numele complet al PC7 este cel de-al aptelea Program-Cadru pentru Cercetare i Dezvoltare
Tehnologic. Acesta se desfoar pe o perioad de apte ani, ntre 2007 i 2013. Programul are un buget
total de peste 50 miliarde de euro. Aceasta reprezint o cretere substanial n comparaie cu ProgramulCadru PC6 (cretere de 41 % fa de preurile din 2004, 63 % fa de preurile curente), o reflecie a naltei
prioriti acordate cercetrii n Europa. ntr-adevr, PC7 este un instrument cheie creat pentru a rspunde
nevoilor Europei n ceea ce privete locurile de munc i competitivitatea, i pentru a o menine ca leader
n cadrul economiei globale a cunoaterii.
Aceti bani vor fi cheltuii (n cea mai mare parte) pentru subvenii acordate persoanelor implicate n
cercetare din ntreaga Europ i din afara acesteia, pentru co-finanarea cercetrii, dezvoltarea tehnologic
i proiecte demonstrative. Subveniile sunt atribuite pe baza solicitrii de propuneri i a evalurii colegiale,
cu o competiie puternic.
Pentru a fi complementare cu programele de cercetare naionale, activitile finanate de PC7 trebuie
s aib o valoare adugat european. Un aspect cheie al valorii adugate europene l reprezint
caracterul transnaional al multor aciuni: proiectele de cercetare sunt desfurate de consorii cu
participani din diverse ri europene (i alte ri); bursele n PC7 necesit mobilitate peste graniele
naionale. ntr-adevr, multe provocri ale cercetrii (de exemplu cercetarea pe tema fuziunii etc.) sunt att
de complexe nct nu pot fi abordate dect la nivel european.
Dar n PC7 exist de asemenea o nou aciune privind echipele individuale, fr obligaii de
cooperare transnaional. n acest caz, valoarea adugat european este reprezentat de creterea
competiiei ntre oamenii de tiin n cercetarea fundamental de frontier de la nivel naional la nivel
european.
PC7 urmeaz n mod natural programului anterior, PC6, i este rezultatul a ani de consultare cu
comunitatea din domeniul cercetrii, att din sectorul public ct i din cel privat, cu participani din
domeniul economic i cu factori de decizie politic din Europa. PC7 este mai extins, dar i mai cuprinztor
dect predecesorii si. Este de asemenea mai flexibil, cu proceduri mult mai simplificate.
Programele-cadru pentru cercetare au dou obiective strategice principale:
de a ntri baza tiinific i tehnologic a industriei europene;
de a ncuraja competitivitatea sa la nivel internaional, promovnd n acelai timp cercetarea n sprijinul
politicilor UE.
Programele specifice formeaz cele cinci blocuri majore ale PC7:
Programul Cooperare este elementul central al PC7, reprezentnd dou treimi din bugetul total.
Acesta stimuleaz cercetarea colaborativ n ntreaga Europ i n alte ri partenere, prin proiecte ale
consoriilor transnaionale din industrie i mediul academic. Cercetarea va fi realizat n zece domenii
tematice:( sntate; alimentaie, agricultur, pescuit i biotehnologie; informatic i tehnologii de
comunicare; nanotiine, nanotehnologii, materiale i noi tehnologii de producie; energie; mediu (inclusiv
schimbri climaterice); transport (inclusiv aeronautic); tiine socio-economice i umaniste; spaiu;
securitate.
Programul Idei va sprijini cercetarea de frontier exclusiv pe baza excelenei tiinifice. Cercetarea
poate fi realizat n orice domeniu al tiinei sau tehnologiei, inclusiv ingineria, tiinele socio-economice
i umaniste. Spre deosebire de programul Cooperare, n cadrul acestui program nu exist obligaia
parteneriatelor transfrontaliere. Proiectele sunt implementare de ctre echipe individuale grupate n jurul
unui investigator principal. Programul este implementat prin intermediul Consiliului European de
Cercetare (CEC).
Programul Oameni asigur susinerea n ceea ce privete mobilitatea cercettorilor i dezvoltarea
carierei, att pentru cercettorii din Uniunea European, ct i pentru cei de pe plan extern. Acesta este
implementat printr-un set de aciuni Marie Curie, care asigur burse i alte msuri pentru a ajuta
cercettorii s i dezvolte aptitudinile i competenele pe parcursul ntregii lor cariere: instruirea iniial a
cercettorilor reelele Marie Curie; parteneriatele i legturile dintre industrie i mediul academic; cofinanarea programelor de mobilitate regionale, naionale i internaionale; bursele intra-europene;
7

dimensiune internaional: burse de ieire i de intrare, schem de cooperare internaional, subvenii

pentru reintegrare; premiile Marie Curie.
Programul Capaciti vine n sprijinul capacitilor de cercetare de care are nevoie Europa dac
dorete s devin o economie nfloritoare, bazat pe cunoatere. Acesta acoper urmtoarele activiti:
infrastructurile de cercetare; cercetarea n beneficiul IMM-urilor; regiunile cunoaterii; potenialul de
cercetare; tiina n societate; activitile specifice ale cooperrii internaionale.
Programul pentru cercetare i instruire nuclear va cuprinde activitile de cercetare, dezvoltare
tehnologic, cooperare internaional, diseminare a informaiilor tehnice i exploatare, dar i instruire.
Sunt planificate dou programe specifice:
primul program include: cercetarea energiei produse prin fuziune (n special ITER), a fisiunii nucleare i
a proteciei mpotriva radiaiilor;
cel de-al doilea program acoper activitile Centrului Comun de Cercetare (CCC) n domeniul energiei
nucleare, inclusiv gestionarea deeurilor nucleare i impactul asupra mediului, sigurana nuclear i
securitatea nuclear. n plus fa de aciunile directe n domeniul nuclear, CCC desfoar cercetri ntr-un
numr de alte domenii pentru a asigura sprijin tehnologic n elaborarea politicilor UE.
20. Ce reprezinta Planul National de Dezvoltare 2007-2013 si ce sectiuni cuprinde PND
Planul Naional de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune
economic i social (Cohesion Policy), menit s ofere o concepie coerent i stabil privind dezvoltarea
statelor membre ale Uniunii Europene, transpus n prioriti de dezvoltare, programe, proiecte, n
concordan cu principiul programrii fondurilor structurale. n contextul aderrii Romniei la UE n anul
2007, PND are rolul major de a alinia politica naional de dezvoltare la prioritile comunitare de
dezvoltare, prin promovarea msurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economic durabil la nivel
european.
PND 2007-2013 reprezint documentul de planificare strategic i programare financiar
multianual, aprobat de Guvern i elaborat ntr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socioeconomic a Romniei n conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
Din punct de vedere al coninutului, PND 2007-2013 cuprinde urmtoarele seciuni principale:
I. Analiza situaiei curente: cuprinde o descriere cuantificat a situaiei socio-economice actuale privind
disparitile interne i decalajele fa de Uniunea European, dar i potenialul de dezvoltare. Aceast
descriere include o analiz de ansamblu a situaiei socio-economice (privire geografic de ansamblu,
analiza situaiei demografice i a situaiei macroeconomice, inclusiv perspectivele macroeconomice 20072013), precum i analizele socio-economice sectoriale i regionale.
II. Analiza SWOT: a PND 2007-2013 evideniaz punctele tari, punctele slabe, oportunitile i riscurile
identificate n capitolul de analiz a situaiei curente.
III. Strategia de dezvoltare: a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a Romniei, n
vederea reducerii ct mai rapide a decalajelor existente fa de UE. Strategia PND 2007-2013 se axeaz
att pe orientrile strategice comunitare privind coeziunea, ct i pe prioritile Agendei Lisabona i
obiectivele de la Gteborg, respectiv creterea competitivitii, ocuparea deplin i protecia durabil a
mediului.
IV. Programarea financiar: a PND a urmrit realizarea un tablou general realist al surselor de finanare a
dezvoltrii ce ar trebui utilizate n perioada 2007-2013 pentru creterea convergenei cu UE, conducnd la
o sum estimativ global de cca. 58,7 miliarde Euro, repartizat astfel pe cele 6 prioriti naionale de
dezvoltare ale PND: competivitate, infrastructura de transport, mediu, resurse umane, dezvoltare rurala,
dezvoltare regionala.
V. Implementarea: prevederilor PND 2007-2013 conform strategiei stabilite i n condiii de eficien,
rigurozitate, transparen i corectitudine financiar, presupune eforturi nsemnate din partea instituiilor
publice i a beneficiarilor.
VI. Parteneriatul: n conformitate cu principiul european al parteneriatului, n procesul de elaborare a PND
2007-2013, pe lng autoritile publice au fost consultai i parteneri neguvernamentali reprezentativi:
8

organisme regionale, sindicate, patronate, instituii de cercetare i nvmnt superior, organizaii

neguvernamentale etc. Consultrile parteneriale au avut loc n cadrul structurilor parteneriale constituite
pentru elaborarea
PND conform HG nr. 1115/2004 privind elaborarea n parteneriat a Planului Naional de Dezvoltare.
21. Definiti scientometria si termenul de bibliometrie si stabiliti punctele comune si diferentele
intre aceste concepte
Termenul bibliometrie, provenind din cuvintele greceti biblion i metrion, conine sufixul metrie care
nseamn msurare. Msurarea reprezint evaluarea unei mrimi prin compararea cu o unitate considerat
etalon dar i crearea unor convenii care s permit definirea distanelor dintre elementele cercetate.
Bibliometria este un instrument de msur la care se face apel pentru nelegerea i compararea
elementelor bibliografice. Bibliometria a fost comparat cu demografia i anume, bibliometria se aplic
publicaiilor aa cum demografia se aplic populaiilor.
22. Descrieti si analizati indicatorii bibliometrici
Principalii indicatori folosii n bibliometrie sunt:
- numrul total de articole publicate;
- factorul de impact;
- immediacy index, tradus de noi ca indicele de rapiditate;
- timpul de njumtire al citrilor (cited half-life).
Numrul total de articole reprezint o msur a produciei tiinifice individuale sau colective.
Factorul de impact este cel mai cunoscut i cel mai utilizat indice furnizat de ctre I.S.I. pentru
caracterizarea unei reviste. El reprezint, pentru un anumit an i pentru o revist, raportul dintre numrul
de citri i numrul de articole publicat n ultimii doi ani. Cu alte cuvinte, factorul de impact msoar
frecvena medie cu care ansamblul de articole al acestei reviste este citat pe o perioad determinat.
Numrul de citri reprezint numrul total de citri din ntreaga literatur a domeniului, n intervalul de
timp menionat, al articolelor aprute n revist n acelai interval de timp. Exemplu: factorul de impact al
revistei Science, pentru anul 1995 a fost calculat considernd citrile din toat literatura tiinific ale
articolelor publicate n anii 1993 i 1994 n revista Science, n numr total de 45.663 (24.979 n 1993 i
20.684 n 1994).
Immediacy index, tradus de noi prin indicele de rapiditate, reprezint o msur a vitezei cu care
apar citrile articolelor. Este evident c citrile apar la un anumit timp de la publicare i n figura 3 apare
fereastra de timp corespunztoare acestui indice. El se calculeaz fcnd raportul dintre numrul de citri
care se refer la articolele publicate n ultimul an i numrul de articole aprute n acest an. n cazul
revistei Science, numrul de citri ale articolelor publicate n 1995 a fost 4913, iar numrul de articole
publicate tot n anul 1995 a fost de 1.037. Raportul celor dou cifre conduce la un indice de rapiditate de
4,738. Menionm c numai marile reviste au un indice de rapiditate mai mare ca 2. Panta pe poriunea de
ascenden a curbei prezentate n figura 3 va depinde de acest indice de rapiditate.
Timpul de njumtire al citrilor reprezint msura longevitii citrilor pentru o anumit
revist, i este definit ca timpul dup care numrul citrilor scade la 50% din numrul total. Reprezentarea
grafic a numrului citrilor n funcie de timp urmeaz o curb cu aspect de clopot care are un maximum
dup cca. 2-3 ani, apoi scade la jumtate dup cca 6 ani de la publicare. Pentru exemplul dat, al revistei
Science, timpul de njumtire al citrilor a fost de 5,6 ani. Se menioneaz i faptul c articolele atipice
ncep s fie citate mai trziu fa de cele obinuite.
Pentru o evaluare corect, este necesar s se introduc alturi de indicatorii primari (numrul de
publicaii, ca msur simplificat i relativ a cantitii de producie de cunoatere i numrul de citri, ca
msur a vizibilitii, a impactului i a interesului) i indicatori secundari de tipul impactul articolului
(lucrrii), impactul relativ i indicele relativ al impactului.
9

23. Tipuri de evaluri bibliometrice ale cercetrii tiinifice

- Evaluri bazate pe numrul total de articole: evaluarea tiinei prin numrarea articolelor tiinifice se
bazeaz pe faptul c totalul publicaiilor reprezint producia tiinific din punct de vedere cantitativ.
- Evaluri bazate pe numrul de citri: numrul de citri este considerat, aa cum am mai artat, un
indicator al calitii articolelor i implicit al revistelor, al rilor, unitilor de cercetare sau al
cercettorului.
- Evaluri bazate pe impactul relativ al citrilor: evaluarea bibliometric este un instrument care permite
de fapt observarea unei stri de fapt a tiinei, un mijloc de a stabili un anumit tip de clasament. Acest tip
de clasament realizat pe baza impactului relativ al citrilor, comparat cu cel mondial, poate permite
stabilirea locului unei ri n lume, a unui domeniu n lume, a unei instituii n cadrul mondial, regional sau
naional ca i locul unui individ n cadrul comunitii tiinifice.
- Evaluri ale cooperrii pe baze bibliometrice : bibliometria permite stabilirea cu precizie a legturilor
care exist ntre instituii sau ri prin numrarea articolelor realizate n comun de ctre diferii autori.
24. Definiti cateva concepte de Management de Proiect si functiile acestuia
Manag proiectelor reprezinta aplicarea pe cunostinte,abilitati,instrumente si tehnici in scopul realizarii
active proiectului, in cond in care sunt satisfacute nevoile si asteptarile diferitelor pers sau institutii
implicate in proiect.
Fct manag pot fi impartite in: -planificare(stabilirea unui plan de actiune pt indeplinirea ob); organizare( stabilirea unui system de rel de lucru intre pers implicate, acordarea de responsabilitati in
vederea indeplinirii obiectivelor); - recrutarea pers( selectarea si instruirea pers pt anumite posturi din
structura organizationala); - conducere/ antrenare( crearea unui mediu pt motivarea pers); control( stabilirea,masurarea si evaluarea gradului de performanta al active din proiect in raport cu
obiectivele planificate).
Conceptul de universalitate a manag se refera la faptul ca fct manag sunt aceleasi indifferent de do de
active sin iv ierarhic al mangerului.Ceea ce difera sunt active, metodele si tehnicile specifice fiecarui
domeniu.
25. Definiti Principiile Managementului Proiectelor Publice
1. unicitatea obiectivului- un proiect are un dg obiectiv principal, numit uneori obiectiv general sau
obiectiv de dezvoltare. Acest obiectiv este motivul pt care proiectul exista si este
finantat.Atingerea ob proiectului va insemna revolvarea pb sau satisfacerea nevoii identificate la
inceputul ciclului de viata al proiectului
2. managerul si echipa de proiect- proiectul este condus de un sg manager(team leader) care are, pe
langa competenta necesara, intreaga autoritate si completa responsabilitate in ceea ce priveste
conducerea proiectului. Fiecare membru al echipei de proiect raspunde pt propriile decizii in fata
managerului de proiect.Acesta din urma e sg responsabil pt intregul proiect,indiferent de modul
de luare a deciziilor si de gradul de delegare.
3. descompunerea structurala a proiectului:in fct de complexitatea proiectului,proiectul se
descompune in subunitati structurale-subproiecte,sarcini,pachete de activitati,activ- pt a facilita
manag proiectului,in sensul punerii de acord a competentei si capacitatii manageriale cu aria de
control a managerului.
4. abordarea de la obiectiv catre res: estimarea res necesare realizarii proiectului se face numai dupa
ce, pornind de la obiectivul proiecctului, se proiecteaza activ necesare.In nici un caz nu se
construiesc proiecte ale caror obiective sunt cheltuirea unor fonduri sau consumarea unor res
date.
5. Existenta pct cheie de control pe stadii ale proiectului: deoarece probabilitatea unor erori de
proiectare este mai mare in primele faze ale ciclului de viata a proiectului si consecintele acestora
10

se pot identifica relativ tarziu iar costul remedierii lor este cu atat mai mare cu cat sunt
identificate mai tarziu,e recomandabil ca dupa fiecare stadiu al proiectului sa existe o procedura
de testare a validitatii proiectului si avizare.In vederea acestor avizari partiale se pot constitui
comisii din care sa faca parte reprezentanti ai organizatiei de implementare si ai beneficiarului
6. monitorizarea si evaluarea: proiectele sunt permanent monitorizate intern(de managementul
proiectului) si evaluate extern(de evaluatori din afara proiectului).
26. Enuntati care sunt Obiectivele si conditiile cadru ale Managementului de Proiect PCM
Obiectivul manag ciclului de proiect PCM vizeaza imbunatatirea manag proiectelor/ programelor
de toate tipurile prin luarea in considerare a tuturor aspectelor esentiale si a conditiilor cadru, deopotriva in
elaborarea si in implementarea proiectelor sau programelor. Aceste conditii sunt: 1. obiective clare si
realiste pt proiecte sau programe: (distintie clara intre obiective si mijl de realizare a acestora; def clara si
realista a scopului proiectului,care trebuie sa implice, intotdeauna, beneficii durabile pt grupul(urile) tinta
si beneficiarii finali; supozitii si preconditii:factori externi,majori,ai proiectului care ar putea influenta
semnificatic succesul acestuia); 2.Factori ai calitatii care intaresc beneficiile proiectului pe termen lung:
- un cadru pol stabil si rational asumat de tara beneficiara, in special pt politicile sectoriale si regionale, si
pt alegerea tehnologiilor potrivite,utilizand, de ex, res locale regenerabile; - respectful pt valorile socioculturale ale grupurilor implicate; - capac de manag a instit publice sau private care implementeaza
proiectele sau programele; - viabilitatea ec si fin a proiectelor sau programelor si durabilitatea
beneficiarilor generate de acestea; 3. consecventa si contributia la realizarea cuprinzatoare a obiectivelor
pol Comunitatea Europeana prin proiecte si programe
27. Ce se intelege prin Abordarea Cadrului Logic si in ce consta Matricea cadrului Logic
Metodologia aplicat pentru planificarea, managementul i evaluarea proiectelor poart numele de
Abordarea Cadrului Logic .
Abordarea Cadrului Logic a fost elaborat n anii 70 i este n prezent larg utilizat. Ea vizeaz:
- prezentarea rezultatelor analizei ntr-un asemenea mod nct obiectivele proiectului/programului s fie
stabilite sistematic i logic;
- reflectarea relaiilor cauzale ntre diferitele nivele;
- sprijinirea evalurii dac obiectivele au fost atinse;
- stabilirea ipotezelor aflate n afara controlului proiectului/programului ce pot influena succesul acestuia;
- este utilizat n elaborarea proiectului, dar i n timpul implementrii i evalurii proiectului.
Abordarea Cadrului Logic este o metodologie de planificare strategic ce poate fi utilizat pentru
elaborarea mai multor tipuri de proiecte.
Rezultatul Abordrii Cadrului Logic este Matricea Logic a Proiectului.
Utilizarea Abordrii Cadrului Logic este solicitat de multe instituii internaionale finanatoare
(cum ar fi Banca Mondial) i este obligatorie pentru proiectele finanate din programele Uniunii
Europene.
O Matrice Logic bine realizat reprezint o sintez uor de citit a propunerii de proiect, care
descrie legturile logice eseniale i parametrii proiectului.
Matricea cadrului logic consta in prezentarea sub forma unei matrice a interveniei logice a proiectului,
a indicatorilor obiectivi de verificare, a surselor de verificare i a ipotezelor.
28. Descrieti etapele Cadrului Logic si tratati << etapa de analiza>>
Elaborarea unu cadru logic presupune 2etape, analiza si planificare, care sunt realizate progresiv in
timpul fazelor de identificare si formulare ale ciclului proiectului.
Etapa de analiza contine 4 elemente principale,si anume:1. analiza partilor interesate,inclusiv o
evaluare preliminara a capacitatii institutionale,analiza problemelor de gen si nevoilor altor grupuri
11

vulnerabile,cum ar fi persoanele cu dizabilitati; 2. analiza problemelor(profilul principalelor pb, inclusiv

rel cauza-efect); 3. analiza ob(imaginea situatiei viitoare imbunatatite); 4. analiza strategiilor(compararea
diferitelor optiuni de adresare a unei situatii date)
Aceste analize trebuie tratate mai degraba ca un proces continuu,decat un set simplu de pasi liniari.
De exemplu, desi analiza partilor interesate trebuie sa fie realizata la inceputil procesului, ea trebuie
finisata si revazuta pe masura ce noi intrebari sunt puse si noi inf ies la lumina.
Etapa de planificare, in aceasta etapa rez analizei sunt transcrise intr-un plan
practic,operational,pregatit pt a fi implementat. In aceasta etapa: matricea logica a proiectului este
elaborata,necesitand continuarea analizei si finisarea ideilor; aciv si necesarul de res sunt definite si
programate in timp; bugetul este pregatit
Acesta este, din nou, un proces continuu, deoarece, pe masura ce necesarul de resurse si bugetul devin
mai clare, poate fi necesar sa fie revazut si revizuit scopul activ proiectului si rezultatele asteptate.
29. Ce reprezinta managementul timpului intr-un proiect, exemplificati o diagrama GANTT
Managementul timpului reuneste procesele care asigura derularea proiectului in limitele de timp
stabilite.
Procese specifice:
definirea activitat ilor;
planificarea si inlant uirea in timp a activitat ilor (stabilirea relatiilor de dependenta si interdependenta
intre activitati);
estimarea duratelor fiecarei activitat i;
consolidarea planificarii (analiza desfasurarii in timp, a duratelor, a resurselor necesare pentru
respectarea limitelor de timp);
monitorizarea modului in care este respectata planificarea init iala;
controlul coordonat al eventualelor schimbari care intervin pe parcursul derularii proiectului, din punctul
de vedere al limitelor de timp.
Diagrama Gantt este o reprezentare grafic similar diagramelor cu bare, care stabilete momentul,
durata i succesiunea activitilor. Aceasta poate s identifice i repere pentru monitorizarea progresului
nregistrat n implementare i responsabilitti pentru realizri intermediare.
30. Caracterizati si descrieti conceptul de Management al costurilor proiectului
Managementul costului reuneste procesele care asigura derularea proiectului in limitele financiare
stabilite.
Procese specifice:
planificarea resurselor (financiare, umane, informationale si de echipament) -; ce resurse, in ce
proportie/cantitate/valoare;
estimarea costurilor pe care le presupune alocarea acestor resurse;
bugetarea propriu-zisa (alocarea de resurse financiare pentru derularea diverselor activitati);
monitorizarea modului in care este respectata planificarea si alocarea initiale;
controlul coordonat al eventualelor schimbari care intervin pe parcursul derularii proiectului din punctul
de vedere al costului.
31. Caracterizati si descrieti managementul resurselor umane intr-un proiect
Managementul resurselor umane reuneste procesele care asigura utilizarea eficienta a resurselor
umane implicate in proiect.
Procese specifice:
12

 planificarea organizat ionala (identificarea si atribuirea rolurilor, responsabilitati lor, relat iilor intre cei
implicati in proiect);
recrutarea personalului care lucreaza pe proiect;
cristalizarea echipei de proiect (dezvoltarea abilitat ilor individuale si ale echipei, precum si armonizarea
acestora).
32. Managementul calitatii prin proiecte-functii , etapa de planificare ,control
Managementul calitatii reuneste procesele care asigura derularea proiectului in conformitate cu
nevoile/ problemele pentru care a fost declansat.
Procese specifice:
conceperea standardelor de calitate (ce standarde de calitate sunt relevante pentru derularea cu succes a
proiectului si cum pot fi acestea atinse);
asigurarea calitatii (in permanenta);
monitorizarea modului in care standardele stabilite sunt respectate/monitorizarea rezultatelor
intermediare.
Managementul calitatii reprezinta ansamblul activitatilor conducerii unei organizatii, care
determina in domeniul calitatii, obiectivele si responsabilitatile pe care le stabileste in cadrul sistemului
calitatii, prin mijloace precum planificarea, controlul, asigurarea si imbunatatirea calitatii.
Sistemul calitatii reprezinta structura organizatorica, responsabilitatile, procedurile, procesele si
resursele pentru implementarea conducerii calitatii, tinand cont de tipul specific de afaceri al organizatiei
si de conformitatea acestor elemente cu normele internationale.
33. Managementul riscului-definitii, activitatile managementului de risc,masurarea riscului
Managementul riscului este o activitate conceptual distincta de aprecierea si evaluarea riscului,
implicand o metodologie referitoare la modalitatile de interventie in cazurile de risc de sanatate, de
siguranta publica si de mediu.
34. Care sunt instrumentele de monitorizare si evaluare a proiectelor finantate. Descrieti fiecare
tip de raport
Instrumentele de monitorizare si evaluare a unui proiect avand ca documente de referinta contractul de
finantare,instrumentele de planificare si programare sunt: rap intermediar de activitate( de etapa/
trimestrial/ anual); rap final de activitate; rap de evaluare(expertiza) tehnico-stiintifica si contractuala; rap
de evaluare( expertiza) fin; rap anual de evaluare, rap final de evaluare

13