Fitoterapie

Introducere - GeneralităŃi

1
 FITOTERAPIA

Henri Leclerc (1870-1955)

"Precis de Phytotherapie"

Rudolf Fritz Weiss (1895-1991)

“Lehrbuch der Phytotherapie”
- I. Ed. 1943
- Ultima ed, a 11-a, Fintelmann, Weiss – 2006, Ed. Hippokrates
(500 p)
 DefiniŃie
Fitoterapia este ştiinŃa vindecării, ameliorării şi prevenirii bolilor şi
tulburărilor de orice fel cu ajutorul plantelor medicinale/preparatelor
obŃinute din acestea.

2
 FITOTERAPIA

 FT = un principiu terapeutic alopat, (“contraria contrarii curantur”)

(foloseşte remedii ce produc alte efecte sau efecte contrare simptomelor pe
care le combat)

 FT = chimioterapie, dar cu substanŃe naturale sintetizate şi acumulate

de celula vegetală în anumite structuri

 FT nu trebuie confundată cu "medicina naturistă“

Medicina naturistă: toate metodele de tratament care folosesc remedii

naturale şi metodele care se bazează pe reactivitatea şi forŃele proprii ale
organismului (homeopatia, dietoterapia, hidroterapia, electroterapia,
acupunctura, etc.).
Fitoterapia este inclusă în medicina naturistă

3
 Avantajele tratamentului cu
produse fitoterapeutice

Risc de toxicitate mai scăzut (cu excepŃia plantelor toxice)

Risc de obişnuinŃă mai scăzut (cu puŃine excepŃii)

ToleranŃă mai bună; în general nu au efecte adverse atât de importante

şi frecvente;

Sunt în general mai ieftine.

4
 Dezavantajele tratamentului cu
produse fitoterapeutice

• Efectele se instalează mai lent

• Există prea puŃine cercetări şi dovezi ştiinŃifice obŃinute prin studii

clinice randomizate, controlate dublu orb.

• Sunt mai puŃin eficiente sau total ineficiente în tratamentul bolilor

acute, în medicina de urgenŃă;

• De multe ori nu prezintă siguranŃa unui dozaj adecvat, precis, deoarece

cantitatea de principii active dintr-o plantă este foarte variabilă şi este
influenŃată de o serie de factori greu controlabili.

5
 Studiul fitoterapiei

Fac. Farm. din Tg. Mureş FT = curs de sine stătător, începând cu 1993
(Prof. dr. emerit Csedı Carol); → anul V, sem. I, 2 ore/săptămână.

La alte facultăŃi de farmacie din Ńară: informaŃii despre fitoterapie în

cadrul cursului clasic de farmacognozie din anul III.

Cursuri postuniversitare pentru farmacişti şi medici

Catalogul naŃional de programe de studii complementare - Ordin nr.

418 din 20.04.2005: Apiterapie-fitoterapie-aromoterapie – responsabil
naŃional Prof.dr.Viorica Istudor - Bucureşti

2009 - AsociaŃia Română a Medicilor FitoterapeuŃi (ARMF), cu 19

membri fondatori, preşedinte: prof.univ. dr. Pavel Chirilă

6
 LegislaŃia privind practicarea fitoterapiei în RO

 Legea 118/2 mai 2007/MSP:

Scop:
reglementarea activităŃilor şi practicilor de medicină complementară/alternativă
care vizează:
- prevenirea îmbolnăvirilor,
- promovarea sănătăŃii,
- vindecarea bolilor şi
- optimizarea d.p.d.v. biopsihosocial şi spiritual a fiinŃei umane

.......homeopatia, fitoterapia, medicina tradiŃională orientală, .....etc

7
 LegislaŃia privind practicarea fitoterapiei în RO

Legea 118/2007 prevede:

MSP/CMR/CMDR/CFR/OPMCA – stabilesc Curriculum de studii

pentru instituŃiile care pregătesc practicieni de MCA, pentru a garanta
nivelul de calificare

ÎnfiinŃarea Departamentului de MCA

MSP emite norme metodologice în termen de 1 an (!!!nu s-a întâmplat)

După 6 luni de la intrarea în vigoare a normelor, practicienii vor fi supuşi

procedurilor de autorizare.

8
Terminologia actuală în:
PhEur; Legea medicamentului de uz uman,
Directiva CE/24/2004; HMPC-EMEA

 Produse fitoterapeutice
[medicamente din plante → Legea medicamentului]
[herbal medicinal products→ Directiva 24/2004 LE]
[produse medicamentoase din plante → Directiva 24/2004 LR]

 Produse vegetale (droguri vegetale)- FRX supl. 2006

[Plantae medicinales - herbal drugs] → PhEur
[substanŃe vegetale → Legea medicamentului]
[herbal substances → Directiva 24/2004]

 Preparate din produse vegetale (fitopreparate) - FRX supl. 2006

[Plantae medicinales praeparatae - herbal drug preparations] → PhEur
[preparate din plante → Legea medicamentului ]

9
 PRODUSE FITOTERAPEUTICE
[herbal medicinal products]

Produse vegetale [PhEur - Plantae medicinales] =

 plante sau părŃi din plante, alge, ciuperci, licheni,
prezentate întregi, fragmentate sau tăiate, utilizate ca atare, sau sub
formă uscată, şi unele
 exsudate naturale, care nu au suferit prelucrări specifice

Preparate din produse vegetale [PhEur - Plantae medicinales praeparatae] =

preparate obŃinute din produse vegetale prin extracŃie, distilare, presare,
fracŃionare, purificare, concentrare sau fermentare. [includ: produse
vegetale mărunŃite sau pulverizate, tincturi, extracte, uleiuri volatile,
exprimate şi exsudate prelucrate]

10
 FITOMEDICAMENT

Fitomedicament: Medicamentul care conŃine substanŃa pură izolată din

plantă sau obŃinută prin sinteză/semisinteză.

Fitomedicamentele nu se încadrează
în clasa medicamentelor utilizate în fitoterapie.

(alcaloizii: atropina, papaverina, acidul salicilic, cafeina, chinina,

efedrina, ergometrina, cocaina, codeina, morfina, teofilina, pilocarpina)

11
 FITOCOMPLEX

Fitocomplex → toŃi compuşii chimici extraşi

Compuşii fitocomplexului:

 principii active: efectorii acŃiunii farmacologice

 alte substanŃe extractibile: co-efectorii.

Unii co-efectori acŃionează sinergic cu principiul activ,

potenŃându-i acŃiunea sau completând-o, în sensul că
favorizează dizolvarea şi absorbŃia acestuia;

AlŃi co-efectori atenueză sau antagonizează acŃiunea, scad

sau întârzie solubilizarea şi absorbŃia principiului activ.

12
 FITOCOMPLEX
Frecvent se utilizează combinaŃii de
produse vegetale/extracte a căror
compoziŃie determină
→ un profil de acŃiune terapeutic şi
farmacologic larg.
(“multi-target”)

IBEROGAST
combinaŃie de extracte hidroalcoolice de
Iberis amara, Angelicae radix, Silybi
mariani fructus, Chelidonii herba, Carvi
fructus, Liquiritiae radix, Menthae
piperitae folium, Melissae folium şi
Matricariae flos
Rösch et al., 2006 INDICAłII: tulburări gastrointestinale

13
 FITOCOMPLEX

Fitopreparatele, îmbogăŃite sau nu în principiu activ, au, de cele mai

multe ori, o altă acŃiune/activitate decât substanŃa pură şi, în
consecinŃă, o utilizare şi indicaŃii terapeutice oarecum diferite.

În ce mod este activă o plantă medicinală ?

 extract apos,
 extract alcoolic,
 extract hidroalcoolic,
 extract uleios,
 sub formă de amestecuri de substanŃe izolate
 principiul activ izolat, pur.

14
 Preocuparea majoră a fitoterapiei

1 - Investigarea şi fundamentarea utilizării plantelor medicinale în

terapeutică şi profilaxie

2 - Excluderea, dacă este cazul, a plantelor lipsite de eficienŃă

terapeutică

folosind cele mai avansate metode de cercetare ştiinŃifică.

15
 Preocuparea majoră a fitoterapiei

 CerinŃele legislaŃiei privitoare la medicamentul de uz uman.

Un medicament este acceptat în terapeutică:

 cercetări farmacologice
 teste clinice
 doza
 reacŃii secundare, contraindicaŃii
 calea optimă de administrare
 interacŃiuni cu alte medicamente

16
Preocuparea majoră a fitoterapiei

Comisia E (R.F.Germană)

ESCOP (European Scientific Cooperative on Phytotherapy - AsociaŃia

societăŃilor de fitoterapie din Europa)

HMPC (Herbal Medicinal Products Committee – Comitetul pentru

produse medicamentoase din plante în cadrul EMEA [European
Medicines Evaluation Agency] - AgenŃia Europeană de Evaluare a
Medicamentului)

Ph. Eur.

17
 COMISIA E

înfiinŃată în 1978 în cadrul Ministerului SănătăŃii al Germaniei,

 un grup de 25 experŃi în domeniul medical şi farmaceutic

 sarcina de a evalua eficacitatea şi gradul de siguranŃă al

fitopreparatelor comercializate în farmacii
 a analizat 380 de produse vegetale/fitopreparate;
 254 monografii pozitive şi 126 monografii negative.

18
 ESCOP

European Scientific Cooperative on Phytotherapy

(1989)

AsociaŃie ştiinŃifică independentă

15 SocietăŃi NaŃionale de Fitoterapie din Europa

19
 ESCOP

Scop:
 să elaboreze statutul ştiinŃific al produselor fitoterapeutice

 să asiste armonizarea reglementărilor statutare la nivel european.

20
 ESCOP

Obiective

1. Să creeze un cadru ştiinŃific coordonat pentru

evaluarea fitopreparatelor

2. Să promoveze acceptanŃa fitopreparatelor

mai ales în rândul practicienilor din domeniul medical.

3. Să sprijine şi să iniŃieze cercetarea clinică şi experimentală

în domeniul fitoterapiei

4. Să îmbunătăŃească şi să extindă colectarea datelor cercetării

ştiinŃifice şi experienŃelor practice din domeniul fitoterapiei

21
 ESCOP

Obiective

5. Să sprijine toate măsurile adecvate ce vor fi luate pentru a asigura

protecŃia maximă a celor ce utilizează fitopreparate

6. Să elaboreze monografii de referinŃă a utilizării terapeutice a

produselor vegetale

7. Să susŃină şi în viitor cooperarea societăŃilor naŃionale de

fitoterapie pentru atingerea scopurilor şi obiectivelor propuse.

22
 ESCOP

Monografiile produselor vegetale (107 la număr) includ:

indicaŃii, doze, contraindicaŃii, interacŃiuni şi efecte secundare
declarate pe baza datelor farmacologice, clinice şi toxicologice culese
din peste 5.000 de articole ştiinŃifice de specialitate, şi de la Com.E.

Fasciculele 1-6 cu câte 10 monografii

Volumul de monografii ed II: 2003 – 80 monografii;
Supliment la ed II 2009 (+ 27 monografii noi + 8 revizuite)

InformaŃii noi privind acŃiunea, toxicitatea, efecte adverse etc. vor fi

adăugite pe parcurs.

Monografiile ESCOP = recunoscute de EMEA şi le foloseşte la

elaborarea monografiilor comunitare, necesare la elaborarea dosarelor
farmaceutice pentru obŃinerea autorizaŃiei de punere pe piaŃă.

23
 Directiva 2001/ 83/ CE
cu privire la medicamentele de uz uman: impune

Cererea de autorizare
însoŃită
de p.p.p. a unui medicament

Dosar cu rezultatele testelor

fizico-chimice biologice/microbiologice farmacologice şi toxicologice studiilor clinice

atestă

calitatea siguranŃa eficacitatea

24
 Directiva 2001/ 83/ CE
cu privire la medicamentele de uz uman: în cazul în care:

Referiri la literatura de specialitate

Uz medicinal consacrat Eficacitate recunoscută Nivel acceptabil de siguranŃă

Dosar
NU

Teste farmacologice şi toxicologice Studii clinice

* uz medicinal consacrat = well established 25

 Directiva 24/2004/CE
de modificare în ceea ce priveşte
medicamentele tradiŃionale din plante

Argumente:

Un număr semnificativ de produse medicamentaose (în special din

plante), în pofida tradiŃiei lor îndelungate - nu întrunesc cerinŃele
privind utilizarea consacrată (well established).

Pentru a menŃine astfel de produse medicamentoase tradiŃionale - cu

eficacitat plauzibilă pe baza unei experienŃe îndelungate - este de
preferat să se asigure o procedură de înregistrare simplificată.

S-a propus instituirea unui comitet în cadrul EMEA, având ca sarcină

întocmirea unor monografii comunitare ale pantelor cu relevanŃă
pentru înregistrarea şi autorizarea produselor din plante.

26
 LegislaŃia UE / RO privind
medicamentele din plante medicinale

Directiva 83/2001/CE
Directiva 24/2004/CE
medicamentele din plante
medicinale cu utilizare
tradiŃională

RO
Legea privind reforma în
domeniul sănătăŃii
Titlul XVII,
Medicamentul
27
Procedura simplificată pentru medicamente din plante medicinale

Cu utilizare consacrată Cu utilizare tradiŃională

(well-established use) (traditional use)

NU - teste pre-clinice,
- studii clinice,
DA - teste farmaceutice
- date bibliografice

care atestă: - care dovedesc utilizarea de cel

- un uz medicinal consacrat, puŃin 30 ani/cel puŃin 15 ani în CE
- eficacitate recunoscută - studiu al datelor bibliografice şi un
raport al expertului privind siguranŃa
- un nivel de siguranŃă acceptabil
28
 Directiva 24/2004/CE
Produse medicamentoase din plante cu utilizare tradiŃională
trebuie să îndeplinească următoarele

CONDIłII

Au indicaŃii terapeutice tradiŃionale

Nu necesită supravegherea unui medic

Se adm. numai în c.c. şi posologia specificate

Se adm. pe cale orală, externă şi/sau prin inhalare

A expirat perioada de utilizare tradiŃională (30/15 ani)

Eficacitatea = plauzibilă pe baza unei utilizări îndelungate

29
 HMPC

Comitetul pentru produse medicamentoase din plante (HMPC / EMEA)

este responsabil de elaborarea monografiilor valabile în UE, necesare la
p.p.p. a produselor fitoterapeutice cu uz consacrat şi/sau tradiŃional.

HMPC colaborează cu societăŃi ştiinŃifice (de ex. ESCOP), parteneri

interesaŃi cum ar fi reprezentanŃi din industrie (AESGP - AsociaŃia
Europeană a Producătorilor de Medicamente pentru AutomedicaŃie),
ocrotirea sănătăŃii, protecŃia consumatorilor şi alte organizaŃii.

Fiecare stat membru numeşte pt o perioadă de 3 ani un membru şi un

supleant în cadrul Comitetului (Nadia Grigoraş, Robert Ancuceanu)

30
 HMPC

HMPC a elobarat inventarul a cca 200 produse vegetale medicinale

pentru evaluare (2007)
MLWP Working Party On Community Monographs And
Community List (grupul de lucru)
Etape de elaborare a unei poziŃii de pe listă
 Redactarea în ciornă a monografiei (draft) şi publicare pe site-ul
EMEA spre consultare publică (de obicei pentru 3 luni).
 Finalizarea textului d.p.d.v. ştiinŃific de către comitet şi trimitere la
Comisia Europeană pt aprobare.
 Publicare (final - F).
Ian. 2010: 58 M finalizate (F)
Internet: EMEA – Human Medicines – Herbal Medicinal Products

31
 Controlul calităŃii
produselor fitoterapeutice

Calitatea, eficacitatea şi siguranŃa

Standardizarea extractului în anumite principii bioactive
 analiza cantitativă şi calitativă: CSS, GC, HPLC (amprenta -
fingerprint)
 controlul şi validarea întregului proces de producŃie (cultura, recoltarea,
uscarea, conservarea, prelucrarea materialului vegetal, extracŃia,
concentrarea şi purificarea)
Reguli de bună practică
 de cultivare (Good Agricultural Practice GAP)

 de producŃie (Good Manufacturing Practice GMP)

 de analiză şi control (Good Laboratory Practice GLP)

32
 Controlul calităŃii
produselor fitoterapeutice

Controlul privind:
 reziduuri de pesticide

 c.c. impurităŃilor metalice

 încărcătura microbiană şi fungică

33
 Fitopreparate – Suplimente alimentare

LegislaŃia privind suplimentele alimentare nu este definitivată

Directiva 24/2004/CE
permite ca produsele din plante care nu sunt de natură medicinală şi care
îndeplinesc criteriile legislaŃiei privind produsele alimentare, să fie
reglementate de legislaŃia privind produsele alimentare în cadrul
comunităŃii.[EFSA – European Food Safty Agentcy]

34
 Concentrate de substanŃe nutritive
▼
completarea aportului de SN în situaŃii precare.

O alimentaŃie adecvată şi variată

aduce aportul necesar de nutrienŃi
pentru dezvoltarea normală şi menŃinerea sănătăŃii

ValenŃe noi ale S.A. –

- dorinŃa omului de a-şi îmbunătăŃi calitatea vieŃii,
- de a-şi menŃine la cote înalte capacităŃile fizice şi intelectuale.
- importanŃa antioxidanŃilor

35
Fitopreparate – Suplimente alimentare

Publicitatea: trebuie să consumăm SA.

Se fac afirmaŃii alarmante:
 alimentaŃia nu acoperă necesarul de substanŃe nutritive;

 în fructe şi legume conŃinutul în vitamine şi substanŃe minerale

este în scădere;
 solul este sărăcit în substanŃe minerale;

 stresul, medicamentele, alcoolul, cafeaua, poluarea, substanŃele

chimice, lumina artificială ............................etc = cauzele
profunde a 99% din problemele de sănătate, de randament şi de
vitalitate scăzute.
se cumpăra şi se consumă preventiv;

36
Fitopreparate – Suplimente alimentare
Publicitatea: ComparaŃii nepermise cu produse medicamentoase
Ajung la consumatori prin
 vânzări directe,

 intermediul furnizorilor şi

 online,

[25% sunt cumpărate din sălile de fitness,

20% din magazinele specializate,

15% din lanŃurile de hipermarketuri şi supermarketuri,

10% din magazinele tradiŃionale şi farmacii.]

37
Fitopreparate – Suplimente alimentare
► Extracte de plante medicinale în S.A.

 principii active, cu acŃiune farmacologică, prezente şi în

medicamente
 sub formă de capsule, tablete, soluŃii, tincturi, extracte fluide etc.,
identice formelor farmaceutice

impresia:
- medicamente, (produse verificate, de încredere)
- naturale.
≈ ½ dintre producătorii români de medicamente
▼
producŃia de suplimente alimentare.
38
Fitopreparate – Suplimente alimentare

Plante medicinale / SA

se pot distribui prin farmacii, ca şi medicamentele;

nu au nevoie de aviz de la ANM;
pot fi introduse pe piaŃă relativ repede (1-2 luni)
avizul este dat de IBA / ISP.
nu există restricŃii de preŃ (MSP)

39
 Soarta plantelor medicinale şi a fitopreparatelor ?

Directiva CE / u. tradiŃională Directiva CE / SA

Sunt medicamente: pentru Sunt produse alimentare, surse

prevenirea şi tratarea unor boli sau concentrate de nutrienŃi cu efect
pentru restabilirea, modificarea nutritiv sau alte substanŃe cu efect
funcŃiilor fiziologice prin acŃiuni fiziologic
farmacologice .......

PrezenŃa vitaminelor şi mineralelor Există o gamă largă de nutrienŃi şi

în medicamente din plante nu alte ingrediente care ar putea fi
exclude posibilitatea înregistrării ca prezente în compoziŃia SA,
medicament cu utilizare tradiŃională incluzând vitamine, minerale,
(acŃ vitam şi min să completeze pe aminoacizi, acizi esenŃiali, fibre şi
cea a plantelor şi să nu domine) diverse plante şi extracte vegetale.
40
 Soarta plantelor medicinale şi a fitopreparatelor ?

Directiva CE / u. tradiŃională Directiva CE / SA

Eticheta şi prospectul trebuie să Etichetarea, prezentarea şi

conŃină declaraŃiile: publicitatea nu trebuie să atribuie
1. “produsul este un medicament SA proprietatea de a preveni, trata
tradiŃional din plante utilizat potrivit sau vindeca o boală sau să facă
indicaŃiei specificate pe baza unei
utilizări îndelungate” trimitere la asemenea proprietăŃi
2. “utilizatorul trebuie să consulte un
medic sau un specialist calificat în
domeniul îngrijirii sănătăŃii în cazul în
care simptomele persistă sau în cazul
în care apar efecte adverse care nu
sunt menŃionate pe prospect.
Între timp EFSA aprobă menŃiunile
Orice reclamă trebuie să conŃină de sănătate ce vor fi admise pt SA
declaraŃia (1).
41
Fitopreparate – Suplimente alimentare
LegislaŃia (bună/rea) nu este respectată:

Produse fără nr. de notificare; “Suplimente fitoterapeutice”.

Ceaiuri medicinale fără denumirile ştiinŃifice ale plantelor;
Utilizarea acŃiunilor şi indicaŃiilor terapeutice, la majoritatea produselor,
 “Supliment alimentar bogat în substanŃe bioactive indicat în afecŃiuni
hepatice, gastro-hipoacide, dispepsii, sindroame de malabsorbŃie, gută.
 O asociere de mai multe pr.veg. şi extracte: sunt înşirate zeci de
principii active şi tot atâtea acŃiuni, unele anulându-se reciproc.
AberaŃii:
 Extr.de Cynara scolymus/compr.de stimulare a secreŃiei biliare, tonic
amar
 Gentiana lutea /capsule.....tonic amar în convalescenŃă
 Ce acŃiune poate avea o caps. cu 0,180 mg Epilobium herba?
 “Pentru laxaŃie”: o asociere de fibre, senna, convolvulus, indicat la
copii şi adulŃi, ...se ia cu ceai sau lapte
Produse cu extracte de plante medicinale –c.c. în principii active - a căror
efecte nu sunt cunoscute; majoritatea studiilor privind acŃiunea au fost
făcute in vitro;
42
Starea actuală
În RO fitoterapia, deşi recunoscută şi acceptată în principiu de
consumatori, farmacişti şi medici se practică mai mult prin
automedicaŃie cu suplimente alimentare.
 Prea puŃini medici instruiŃi
 LegislaŃie precară şi ambiguă

Pe plan mondial, progresul în domeniul biologiei moleculare şi

perfectarea permanentă a aparaturii şi metodologiei de analiză au dus
la creşterea nr. de studii farmacologice in vitro.

Dar acceptanŃa fitoterapiei depinde în primul rând de rezultatele

studiilor clinice de calitate: randomizate şi dublu orb controlate pe un
număr mare de pacienŃi, în mai multe centre medicale.

43
Starea actuală
More clinical studies with herbal medicines: Requirement for the future
Joerg Gruenwald, Nicole Armbruester and Heike Stier
ESCOP Symposium 18 June 2009

44
 PRODUSE VEGETALE
PREPARATE EXTRACTIVE
FITOPREPARATE
FORME FARMACEUTICE

45
PRODUSE VEGETALE
PREPARATE EXTRACTIVE Exprimate
Exprimate
FITOPREPARATE (suc
(sucde
depresare)
presare)

Tincturi
Tincturimamă
mamă
remedii
remediihomeopate
homeopate
Plante în stare proaspătă
- materie primă pt.

Extracte
Extracteuleioase
uleioase

Uleiuri
Uleiurivolatile
volatile
obŃinere
obŃinere
 Produse vegetale (uscate)

Neprelucrate Prelucrate
extractiv extractiv

Pulvis
Pulvis (pulverizate/
(pulverizate/
măcinate)
măcinate) apă sol hidroalcoolică

Concissa Tinctură
Concissa (mărunŃit,
(mărunŃit,
singure Macerat
singure sau
sau asociate)
asociate)
Extract fluid
Infuzie
Extract moale

Decoct Extract uscat

 SubstanŃe neextractibile
de constituŃie

DROG
DROG VEGETAL
VEGETAL
SubstanŃe extractibile
(cu diferite propr.fizico-chimice)

EXTRACłIA Proces de solubilizare selectivă

EXTRACłIA
a principiilor active

compoziŃia chim.

FuncŃie
FuncŃie de
de Extracte
Extracte ce
ce diferă
diferă
metodă/solvent cantitativ acŃiunea farmacol.
metodă/solvent cantitativ şi
şi calitativ
calitativ

efecte adverse
Metode
Metode de
de extracŃie
extracŃie SolvenŃi
SolvenŃi

Macerare
Macerare simplă
simplă Apa
Apa

Macerare
Macerare repetată
repetată Sol.
Sol. hidroalcoolică
hidroalcoolică

Percolare
Percolare AlŃi
AlŃi solvenŃi
solvenŃi
 1) Produs vegetal neprelucrat extractiv

 Se adm. prin:
- masticarea fragmentelor mai mari (Ex: Althaeae radix masticată,
ameliorează răguşeala; efectul emolient al mucilagului)

- înghiŃirea pulberii ca atare cu puŃină apă sau miere.

- comprimate, capsule etc din pulberi de produse vegetale obŃinute

printr-o tehnologie simplă. (Avantaj: dozare precisă, posibilitatea controlului
analitic, stabilirea termenului de valabilitate şi prezentarea într-un ambalaj
modern, atractiv).

! ExtracŃia se realizează după ingerare de către sucul gastric

! Avantaj: substanŃele termolabile şi cele care se descompun în solvenŃii de

extracŃie = protejate)

!!! Produsele vegetale trebuie să fie extrem de pure. Plantele trebuie să

provină din zone nepoluate, cât mai îndepărtate de aşezările urbane sau
rurale. 50
 2) Preparate extractive
a) SoluŃii extractive apoase

Macerat, Infuzie, Decoct

- se prepară din produse vegetale mărunŃite (concissa)
- apa extrage numai substanŃele hidrosolubile.

Uneori se alcalinizează (cu bicarbonat de sodiu) sau se acidulează (cu acid

citric) apa pentru a facilita extracŃia anumitor principii active.

Gustul neplăcut se poate corecta prin îndulcire (zahăr sau miere, respectiv
zaharină, ciclamat în diabet, obezitate, gastrite hiperacide şi în colitele de
fermentaŃie)

51
 2) Preparate extractive
a) SoluŃii extractive apoase

Infuzia:

: produs vegetal + apă clocotită (1-2 lŃe drog/200-250 ml apă)

+ capac; repaus 15-30 ’
- filtrare prin tifon.

Dacă se utilizează plante proaspete se va lua cantitate dublă de produs.

În cazul drogurilor dure (rădăcini, scoarŃe, fructe) se recomandă

umectarea cu 3 părŃi apă/1parte drog, înainte de infuzare.

52
 2) Preparate extractive
a) SoluŃii extractive apoase

Decoctul:
Decoctul

: drog mărunŃit + apă rece (1-3 lŃe drog/200-250 ml apă)

- se pune la fiert; după ce clocoteşte se fierbe la foc domol 30’
- se filtrează fierbinte, se completează apa evaporată prin fierbere cu apă
clocotită

DecocŃia se aplică la produse vegetale dure (scoarŃe, rădăcini etc).

53
 2) Preparate extractive
a) SoluŃii extractive apoase

Maceratul

- plantele se spală în prealabil într-un jet de apă rece;

- se mărunŃesc şi se toarnă peste ele apă rece (1-2 L/250 ml)
- repaus la temperatura camerei 4-8 ore, agitând din când în când;

NU se lasă la macerat > 8 ore (se pot dezvolta microorganisme)

Practic: se pune la macerat seara târziu,

dimineaŃa se filtrează prin tifon.

Maceratul se păstrează în frigider, dar NU > 48 de ore.

Macerarea se aplică la: Althaeae radix, Lini semen (pt mucilag)

Visci folium (substanŃe termolabile) 54
 2) Preparate extractive
a) SoluŃii extractive apoase

Siropurile

La sol. extractivă apoasă (infuzie, decoct, macerat) se adaugă o asemenea

cantitate de zahăr încât c.c. acestuia să fie de 64%.
(640 g zahăr la 360 g lichid)
[Zahărul = corector de gust + conservant]

Siropurile se adm. în general în cantităŃi mici, dar pe o perioadă mai

îndelungată de timp.

55
2) Preparate extractive
b) SoluŃii extractive hidroalcoolice – off.

Tinctura,
Extract fluid,
Extract moale,
Extract uscat,
Extract special
= forme farmaceutice ce se prepară prin macerare, macerare repetată
sau percolare cu alcool de diferite concentraŃii.

Extractele alcoolice ≠ echivalente d.p.d.v. al acŃiunii sau eficacităŃii

terapeutice cu extractele apoase.

Solventul determină
- compoziŃia chimică,
- conŃinutul în principii active,
- acŃiunea farmacologică şi
- toleranŃa, respectiv toxicitatea produsului obŃinut.
56
 2) Preparate extractive
b) SoluŃii extractive hidroalcoolice – off.
Percolare
Tinctura
ObŃinere prin macerare: (se poate aplica în casă) alcool
- drog + alcool de c.c. adecvată în raport 1:5 sau 1:10
- repaus 8-10 zile, agitând de 3-4 x/zi
- decantare, filtrare
ObŃinere prin percolare: (se aplică în farmacii,
laboratoare galenice sau în instalaŃii industriale).
ObŃinere prin turboextracŃie sau vibroextracŃie,
metode mai rapide de obŃinere pe scară industrială;
necesită o aparatură specială.
tincturilor se adm. sub formă de picături. Sunt
Avantajul tincturilor:
recomandate tuturor, dar în special celor cărora le este
contraindicat aportul mare de lichide (hipertensivi, cei
cu edeme cardiace sau renale).
57
 2) Preparate extractive
b) SoluŃii extractive hidroalcoolice – off.

Extractul fluid (Extractum fluidum)

- se obŃine prin extracŃie (epuizare) cu alcool de diferite c.c.
astfel, încât: din 1 g drog  cel mult 2 g extract fluid

Extractul uscat (Extractum siccum)

- se obŃine din extract fluid prin concentrare urmată de uscare (atomizare),
astfel încât: umiditatea  max. 2%

Preparatele de tip “instant” (de obicei granulate) destinate obŃinerii de

ceaiuri = extracte uscate prinse de un suport de lactoză sau
maltodextrine şi reprezintă > 90% din produs.

58
 2) Preparate extractive
b) SoluŃii extractive hidroalcoolice – off.

Extracte speciale (extracte purificate)

= forme farm. moderne, cu activitate farmacologică superioară, constantă
Se obŃin prin purificarea extractelor native:
- separarea componentelor active
- îndepărtarea substanŃelor balast.
- concomitent, concentrarea extractului în principii active.

1 g Extr = 40 g produs vegetal

2 g produs vegetal (doză/ceai) = 50 mg Extract

Extractul purificat = ulterior condiŃionat într-o formă farm.modernă.

59
EXTRACTE în PhEur

EXTRACTA –
 Extracta fluida

 Tincturae

 Extracta spissa

 Extracta sicca

60
 EXTRACTE în PhEur

Se disting mai multe tipuri de extracte.

“Extracte standardizate” (normate) (se standardizează extractele care

conŃin principii active cu acŃiune farmacologică bine determinată)
[de ex. extracte cu antraglicozide, alcaloizi tropanici, ]

“Extracte cuantificate” (se cuantifică extractele a căror acŃiuni se

datorează fitocomplexului)
[de ex. extractul de Ginkgo folium, cuantificat în şi flavonoide]

“Alte extracte” (de ex. Urticae radix, nu se cunosc principiile active]

61
 EXTRACTE în PhEur

“Extractele standardizate (normate) sunt ajustate cu o toleranŃă

acceptabilă, la un conŃinut prestabilit de constituenŃi cu activitate
terapeutică cunoscută; ajustarea este realizată cu o substanŃă inertă sau
prin amestecarea mai multor loturi de extract.

“Extractele cuantificate” sunt ajustate la o gamă definită de constituenŃi

(markeri) din fitocomplex; ajustarea este realizată prin amestecarea
mai multor loturi de extract.

“Alte extracte” sunt definite în principal prin procedeul de obŃinere (starea

produsului vegetal medicinal sau de origine animală supus extracŃiei,
solvent, condiŃiile de extracŃie) şi prin specificaŃiile lor.

62
 EXTRACTE în PhEur

ETICHETARE
Pe etichetă se menŃionează:
produsul vegetal medicinal sau de origine animală utilizat,
dacă extractul este fluid, moale sau uscat sau dacă este o tinctură,
pentru extractele standardizate: conŃinutul în constituenŃi cu activitate
terapeutică cunoscută
pentru extracte cuantificate, conŃinutul în constituenŃi (markeri) utilizaŃi pentru
cuantificare
raportul masa materiei prime/masa extractului nativ (DER)
solventul sau solvenŃii utilizaŃi pentru extracŃie,
unde este cazul, că s-a utilizat un produs vegetal medicinal sau de origine
animală în stare proaspătă,
unde este cazul, că extractul este “purificat”
denumirea şi cantitatea oricărui excipient utilizat, inclusiv stabilizanŃii şi
conservanŃii antimicrobieni,
unde este cazul, procentul de reziduu uscat

63
 EXTRACTE în PhEur

Pe eticheta produsului trebuie menŃionat RDE...Raport Drog/Extract

(DER), substanŃele active şi solventul utilizat

Exemple:
Extract standardizat:
57-108 mg Rhamni purshiani extractum ethanolicum siccum normatum (4,2-
5,6 : 1) corresp. Glycosida Anthrachinoni 20 mg

Extract cuantificat
300 mg Hyperici herbae extractum ethanolicum siccum (4-7 : 1) corresp.
Hypericinum 0,8-1,3 mg

Alte extracte
240 mg Urticae radicis extractum ethanolicum siccum (5,4-6,6 : 1).

64
 EXTRACTE în PhEur

Pe forme farmaceutice va apare astfel

1 capsulă conŃine 60 mg extract uscat de Matricariae flos (35 - 67 : 1),

corespunzător la 13,2 – 16,2 mg flavonoide; solvent de extracŃie
metanol 80%.

1 ml extract fluid – DER 1 : 1; solvent de extracŃie NH3 10%, etanol

96% V/V, apă (2,5/50/47,5)

1 ml tinctură – DER 1 : 4,0 – 4,5; solvent de extracŃie etanol 70%

65
EXTRACTE în PhEur
Tincturi

1 Arnicae t-ra
2 Aurantii amari epicarpii et mesocarpii t-ra
3 Capsici t-ra normata
4 Belladonnae folii t-ra normata
5 Benzois sumatrani t-ra
6 Benzois tonkinensis t-ra
7 Cinnamomi corticis t-ra
8 Gentianae t-ra
9 Ipecacuanhae t-ra normata
10 Myrrhae t-ra
11 Opii t-ra normata
12 Ratanhiae t-ra
13 Salviae t-ra
14 Tormentillae t-ra
15 Valerianae t-ra
66
 EXTRACTE în PhEur
Extracte uscate, fluide şi moi

1Aloes extractum siccum normatum

2 Belladonnae folii extr. sic.norm.
3 Boldi folii extr. sic.
4 Crataegi folium cum flore extr.sic 1 Cinchonae extr.fluidum norm.
5 Frangulae corticis extr.sic norm. 2 Crataegi folium cum flore extr.
6 Ginkgonis extr. sic raff.et quantificatum fluidum quantificatum
7 Hyperici herbae extr.sic.quantificatum 3 Ipecacuanhae extr.fluidum norm.
8 Liquiritiae extr.sic.ad saporandum 4 Liquiritiae extr.fluidum
9 Melissae folium extr. sicc ethanolicum normatum
10 Myrtilli fructus recentis extr.sic.raff.et norm
5 Matricariae extr.fluidum
11 Opii extr. sic. norm.
12 Passiflorae herba extr.sic
13 Rhamni purshianae extr.sic.norm.
14 Salicis corticis extr.sic.
15 Sennae folii extr.sic.norm.
16 Silybi mariani extr.sic.raffinatum et norm.
17 Valerianae extr.hydroalcoolicum sic 67
 2) Preparate extractive
b) SoluŃii extractive hidroalcoolice – neoficinale

Vinul medicinal
= o formă farm. mai veche;
- solventul de extracŃie = vinul (soluŃie hidroalcoolică cu pH uşor acid)
- produsul vegetal mărunŃit se lasă la macerat 7-10 zile
- raportul drog/solvent = 30-50 g /1 litru

Se prepară din droguri cu conŃinut în principii amare; de aceea se

corectează gustul cu glicerină de uz intern, zaharină sau ciclamat.

Gustul = în funcŃie şi de calitatea vinului utilizat.

NU = recomandat copiilor şi bolnavilor cu afecŃiuni hepatice, gastrită

hiperacidă, ulcer gastric sau duodenal. (contraindicaŃie:alcoolul)

68
2) Preparate extractive
b) SoluŃii extractive hidroalcoolice - neoficinale

Cidrurile
= vinuri preparate din diferite fructe prin fermentaŃie (mere dulci,
coacăze roşii sau negre, smochine, păducel, măceşe, cătină, soc, etc.).
Au gust plăcut şi proprietăŃi tonifiante.
Se pot prepara în casă;
Se recomandă ∼ 50 ml/zi, ca tonic aperitiv, pofta de mâncare.
= recomandate numai adulŃilor.
Cidrul de măceşe:
Rp/ 1 kg măceşe uscate + 10 litri apă fiartă şi răcită
+ 2,8 kg zahăr + 30-50 g drojdie de bere
+ zeama de la 2 lămâi.
Fermentare 4-6 săptămâni.
Cidrul = foarte bogat în vitamina C (nu se intervine termic)

69
 Forme farmaceutice de uz extern

Unguente
= preparate de consistenŃă semisolidă;
- bază de unguent + tincturi, extr.fluide, uleiuri volatile, etc
Uleiurile medicinale
= macerate obŃinute cu ulei comestibil (floarea soarelui, măsline, arahide, etc.).
- Plantele proaspete se lasă la macerat 4-6 săptămâni.
- Produsele uscate se pot prelucra mai rapid:
- umectare cu alcool c.c. într-un vas închis etanş, timp de 10-12 h;
- se adaugă uleiul comestibil,
- se fierbe pe baia de apă 2-3 ore;
- se lasă în repaus 2-3 zile, după care se filtrează.
Se păstrează la rece şi ferit de lumină.
Ex: Ulei de sunătoare, de muşeŃel, de coada şoricelului, etc.
Se aplică sub formă de pansamente locale pe răni, arsuri, eczeme.
70
 Forme farmaceutice de uz extern

Cataplasme (prişniŃe)
Se obŃin:
- fie din frunze proaspete de plantă (pătlagină, varză, ceapă)
- fie din seminŃe măcinate (in, muştar) şi amestecate cu apă
călduŃă până la obŃinerea unei paste.

Pasta (terciul) se pune în tifon în strat dublu sau într-un săculeŃ de

pânză.

Cataplasmele au efect:
- fie emolient şi antiinflamator,
- fie revulsiv, activând circulaŃia periferică.

71
 Forme farmaceutice de uz extern

Băile cu plante
Se prepară infuzii sau decocturi concentrate care apoi se toarnă în
apa de baie
Sau: planta mărunŃită se introduce într-un săculeŃ de tifon care apoi se
atârnă în apa de baie (în special cu plante cu conŃinut în ulei volatil).

Principiile active extrase în apă au acŃiune directă la nivelul

tegumentelor sau al mucoaselor: antiseptică, antiinflamatoare,
cicatrizantă, sedativă, etc.

Băile de plante = utile şi în afecŃiuni interne.

Tegumentele şi mucoasele = destul de permeabile pentru numeroase
substanŃe active; acestea pot ajunge în zone mai profunde, în circulaŃia
sanguină, şi apoi în întreg organismul.

Durata băilor: 20-30’. Se fac cure de cel puŃin 5-7 băi la 2 zile.
72
 Forme farmaceutice de uz extern

OŃeturile aromatice
- se obŃin prin macerarea plantelor aromatice în oŃet de vin.

raport drog/solvent: 50-100 g/1 litru

Macerarea durează 7-8 zile, după care se filtrează şi se presează.

SoluŃia extractivă se foloseşte sub formă de frecŃii locale sau generale.

73
 Forme farmaceutice de uz extern

InhalaŃiile
= forme de administrare a uleiurilor volatile prin tractul respirator.
Se prepară
- fie din plante aromatice,
- fie din uleiurile volatile puse direct în apa clocotită.
Se aplică în: rinite, sinusite, laringite, traheite, bronşite, etc.

Gargarismele
= infuzii, decocturi sau tincturi diluate, utlizate pentru dezinfectarea
cavităŃii bucale şi a faringelui.

Se recomandă în stomatite, gingivite, amigdalite, abcese dentare

şi aftoze bucale,
atât la adulŃi cât şi la copii.

74
Aprecieri cantitative
de care se Ńine cont în fitoterapie:

a). plantă uscată şi mărunŃită:

1 L flori = 3-4 g
frunze = 2-3 g
herba = 5-6 g
rădăcină = 5-7 g
fructe = 5-6 g
scoarŃă = 6-7 g
1 lŃă = cca 1/2 lingură
b). lichide:
o cană obişnuită = 200-250 ml
un pahar = 150 ml
60 pic. tinctură = 1 g
În cazul plantelor medicinale cu substanŃe puternic active
= obligatorie cântărirea de precizie.
75
PRINCIPALELE GRUPE
DE PRINCIPII ACTIVE

76
 Principii active
CompoziŃie chimică - principii active

Principiile active se acumulează în cantitate mai mare

în anumite părŃi de plantă → produse vegetale medicinale:
herba, folium, flos, fructus, cortex, radix, rhizoma etc

Raportul substanŃelor active variază în funcŃie de

 provenienŃă,
 momentul recoltării,
 condiŃii de depozitare şi conservare

⇒ obligativitatea standardizării fitopreparatelor.

Standardizarea asigură constanŃa şi reproductibilitatea
acŃiunii farmacologice şi a activităŃii terapeutice.

77
Principii active
Principiile active → 0,5 - 5% din masa produsului vegetal
Rareori: 16 - 22%

Clasificarea compuşilor chimici din plante

 substanŃe fundamentale (primare): glucide, protide, lipide, deci
substanŃe prezente în fiecare plantă.

 substanŃe secundare; specifice regnului vegetal;

glicozide, uleiuri volatile, alcaloizi, antibioticele, etc

Unii compuşi chimici sunt precursorii principiilor active.

78
Principalele grupe de principii active

Glucide (mono-, oligo-, polizaharide)

Lipide
Glicozide (heterozide)
Terpenoide
Alcaloizi

79
 1. Glucide vegetale
Celuloza,
Amidonul,
Se formează prin polimerizarea enzimatică
Gumele,
a monomerilor
Mucilagiile,
Pectinele.

Monomeri:
- ozele: glucoza, ramnoza, arabinoza, xiloza etc;
- acizi uronici: acid glucuronic, galacturonic, manuronic etc

Natura polimerului depinde de

 tipul de legături ce se realizează între monomeri,
 prezenŃa unor grupări OH esterificate sau a unor ioni metalici
 de masa moleculară.
AcŃiuni principale: imunomodulatoare, laxativă,
anticoagulantă, emolientă
 1. Glucide:
monomeri: oze şi acizi uronici

CH2OH CH2OH HOH2C OH

O OH O
O H O OH HO
HO
CH2 OH CH2OH
OH OH
OH
OH OH OH H
OH OH
OH OH alfa-şi beta-D alfa- şi beta-D
alfa-D-glucoza beta-D-glucoza fructopiranoza fructofuranoza

COOH COOH
COOH
O O
O O
COOH

acid beta-D-glucuronic acid beta-D-manuronic acid beta-D-galacturonic acid alfa-L-guluronic

 1. Glucide
oligo- şi polimeri
CH2OH
CH2OH CH2OH
HOH2C O
OH HO HO O O
OH O OH
HO O CH2HO
OH OH
OH
OH OH
zaharoza
lactozã
CH2OH
O
1
O CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH
CH2OH CH2 CH2OH O O O
6
O O O 1 4 4 1 4 1
1
1 4 1 4 1 O O O
O O O O n
amiloza (molecule de glucozã legate 1,4-alfa-glicozidic)
amilopectina (molecule de glucoză legate 1,4-alfa şi 1,6-alfa glicozidic

catene de amidon
 2. Lipide
Uleiuri grase (vegetale)

Uleiurile grase vegetale sunt amestecuri de:

 Trigliceride (95%); = esteri ai glicerinei cu acizi graşi saturaŃi sau
nesaturaŃi. Prin saponificare (hidroliză alcalină) iau naştere
săpunurile.
 Acizi graşi liberi polinesaturaŃi (ω3, ω6 - % ±).
 Fosfatide; = gliceride la care un rest de acid gras este înlocuit cu un
rest de acid fosforic de care se leagă o altă moleculă azotată
(fosfatidilcolina).

AcŃiune farmacologică au:

 Oleum Hydnocarpi, Ol. Oenothera, Ol. Ricini.;
 acidul γ-linolenic

83
 2. Uleiuri grase (vegetale)
9
COOH
= acid oleic

O
C
= acid chaulmoogric
OH

inel ciclopentenil

OH O

O 12 OH = acid ricinoleic
9
CH2 O C acid gras
O
CH2 O C acid gras
O
CH2 O P O colina lecitina (fosfatidilcolina)
colamina fosfatidiletanolamina
O- serina fosfatidilserina
inozitol fosfatidilinozitol
 3. Glicozide (heterozide)

= substanŃe de natură exclusiv vegetală;

Caracteristică comună: prin hidroliză enzimatică sau acidă

pun în libertate:
- una sau mai multe oze şi
- o parte neglucidică numită aglicon sau genol.

CH2OH CH2OH
O O O aglicon
OH alfa OH beta
HO O aglicon HO
OH OH
85
 3. Glicozide (heterozide)

Agliconul
= partea specifică a substanŃei,
= responsabilă de acŃiunea farmacologică,
- are structură chimică foarte variată.

Parte glucidică
 conferă compusului hidrosolubilitate;

= responsabilă în mare masură de absorbŃia substanŃei

 poate fi constituită din una sau mai multe oze (catenă)

86
 3. Glicozide (heterozide)
CH2OH
O

CH C N
O sambunigrina
HO OH O glucozã

vitexina (C-glucozida apigeninei)

OH O

OH O-CH
3
CH2OH CH2OH

O-gluc-OC- O-gluc

O-gluc. O-gluc.
POPULINA SALICINA (salicozida)
ARBUTINA METILARBUTINA (esterul benzilic al salicinei) (glicozida alcoolului salicilic numit ºi
saligeninã)
3. Glicozide (heterozide)

a. Acizi polifenolcarboxilici
b. Taninuri
c. Cumarine
d. Flavonoide
e. Antrachinone
f. Saponozide
g. Iridoide
88
 3. Glicozide (heterozide)
3.a Acizi polifenolcarboxilici

Au în structura lor o funcŃie acidă şi un număr variabil de funcŃii

fenolice.

În produsele vegetale se găsesc mai ales sub forma

glicozidelor
acilglicozidelor
esterilor

AcŃiuni mai importante:

 coleretic/colagog (acizii clorogenici, chinic, cafeic, cinarina);
 hepatoprotectoare, antioxidantă (cinarina, acidul rozmarinic);
 antimicrobiană şi/sau imunomodulatoare (rozmarinic, acizii
lichenici).

89
 3. Glicozide (heterozide)
3.a Acizi polifenolcarboxilici

O
HO
O C CH CH OH
HO CH2 CH COOH
OH

acid rosmarinic
(acid 3,4 -di-OH-fenil-lactic esterificat cu acid cafeic)
 3. Glicozide (heterozide)
3.b. Taninuri (substanŃe tanante)

= substanŃe cu GM → 500-3000 D
Se formează din acizi fenolici simpli (acid galic) sau derivaŃi de
fenilbenzopiran (catechine) + oze

Clasificare:
 taninuri galice (derivaŃi de acizi fenolici: galic, digalic, elagic etc)
 taninuri catechice a) condensate
b) proantocianidoli

Nr. mare de gr. OH-fenolice → efect astringent:

hemostatic, antidiareic, bactericid;

Aceste efecte se explică prin formarea de legături între:

- grupările OH-fenolice din structura taninurilor şi
- grupările NH2- din lanŃurilor polipeptidice. 91
 OH
A.) COOH OH
HO OH
HO
OH COOH
COOH
3. Glicozide (heterozide)
HO OH
C
3.b. Taninuri galice OH
HO O
C
O
O O OH

OH
OH
acid galic acid luteolic
acid digalic
O
O
C O OH
HO C
O
HO OH
OH
HO
HO O C OH
O OH
HOOC
acid elagic
OH acid m-digalic (o depsidã)
COOH

O
OH
O C OH
OH
O O C OH
HO OH CH2
OH O O
glucogalina HO OH
OH OH
OH
CH2 O C OH

O OH
hamamelitanin
(oza = metilriboza, sin. hamameloza)
 OH OH
B.)
O O
HO OH HO OH

3. b. Taninuri catechice OH OH
Glicozide (heterozide)
OH OH
catechina epicatechina

a) OH
OH b)
OH
OH
HO O
HO O
6' OH OH
OH 4 OH OH
OH OH
OH HO 8 O 8
HO O
6'
OH OH
OH HO 8 OH

proantocianidinã (dimer)
(hidrolizabil)
OH
HCl OH
flobafenã (policondensat de catechinã) OH
(nehidrolizabil) +
HO O _
catechina
Cl
OH
OH
cianidina
3. Glicozide (heterozide)
3.c.Cumarine

ciclu lactonic (α-benzopirona)

 acŃiune fotosensibilizatoare,
 protectoare faŃă de razele UV,
 cardiovasculară;

dimerii sunt anticoagulanŃi.

94
3. Glicozide (heterozide)
3.c. Cumarine
R1 Denumirea
R1 R2 R3
R2 O O umbelliferona H OH H
R3 herniarina H OCH3 H
esculetina OH OH H
dafnetina H OH OH
scopoletina OCH3 OH H
fraxetina OCH3 OH OH
OCH3
gluc-O HO

H3CO O O HO O O gluc-O O O

limetina esculina cicoriina

OH OH
CH2

O O O O = anticoagulant

dicumarol
 3. Glicozide (heterozide)
3.d. Flavonoide

Clasa cuprinde flavone, flavonoli, biflavone, antociani etc

= derivaŃi ai fenil- γ- benzopironei,
= pigmenŃii coloraŃi în galben, portocaliu (flavonoli)
albastru, roşu (antocianine) ai florilor, fructelor, frunzelor
= larg răspândiŃi în regnul vegetal

Se găsesc mai ales sub formă glicozidată, dar şi liberi (aglicon)

96
 3. Glicozide (heterozide)
3.d. Flavonoide

AcŃiunea farmaceutică depinde de substituenŃii grefaŃi pe nucleul de

bază şi este foarte diversă.

AcŃiuni mai importante:

 vasculară (capilaroprotectoare, venotonă) hipotensivă,
 antioxidantă,
 hepatoprotectoare,
 spasmolitică,
 antiagregant plachetar,
 coronarodilatatoare,
 coleretică,
 diuretică
 diaforetică.

97
 Glicozide (heterozide)
3.d. Flavonoide

FLAVONE

O O

OH
O O
flavonone (flavone) flavononoli (flavonoli)

biflavone O
Glicozide (heterozide)
3.d. Flavonoide O
2' 3'
O
9 1'
7
8 1 2 4'
6 3 3
5 4 6' 5'
10
OH
O O

flavanone flavanonoli
FLAVANI
O

3 3
4
OH OH
OH
flavan-3-oli
(catechine) flavan-3,4-dioli
(leucoantocianidine)

OH

O
O
3
OH OCH3

O
OH OH

flavanolignani
(în Sylibum marianum)
 3.e. Iridoide

CH 3 COOCH 3
CH 3 H H
H
HO
O O
O
H 3C H H 3C H
H 3C H OH O-β -D-gluc
O
dialdehida semiacetal loganina
iridodial
(aglicon) (iriodida glicozidata)
O O
COOCH 3
H
OHC
O O
H H
O-β -D-gluc O-β -D-gluc
secologanina gentiopicrozida
(secoiridoide glicozidate)
3. Glicozide (heterozide)
3.f. Antranoide

= derivaŃi fenolici ai antrachinonei

În plante se găsesc mai ales în forma
glicozidată, dar şi liberă (agliconi).

AcŃiune: laxativă au numai derivaŃii 1,8 di-OH

antrachinonici

101
 3. Glicozide (heterozide)
3.f. AntraderivaŃii

O OH O OH
1 9 8
2 7

3 6
R1 R2
4 10 5
O O
antracen antrachinona 1,8 di-OH-antrachinona
R1,R2 = -CH 3
- CH - OH
2
- COOH

OR O OH OR O OH

ramn- O CH3 apioza - O CH3

O O

Glucofrangulina A R = glucoza Glucofrangulina B R = glucoza

Frangulina A R = H Frangulina B R = H
3. Glicozide (heterozide)
3.g. Saponozide (Saponine)

Agliconii saponinelor =
 triterpene (penta- şi tetraciclice)
 steroli (spirostan şi furostan).

Pe scheletul agliconilor → 1 sau mai multe

grupări OH alcoolice

De regulă, OH de la C3 este esterificată cu un

rest sau o catenă glucidică

103
3. Glicozide (heterozide
3.g. Saponine triterpenice

oleanan ursan damaran

17 17
17
COOH COOH COOH
HO
R1
3 3 3 RO
HO HO HO
COOH
OH
R2 R

A B C

R1O

OR2
 3. Glicozide (heterozide)
3.g. Saponine sterolice

26 27
25 27
O F 24 23 OH
21
25
23 26
18 24
E O O
19
C D
R1
R2
A B
3

HO HO

spirostanol furostanol
 3. Glicozide (heterozide)
3.g. Saponozide (Saponine)

“Sapo” → spumă cu apa (detergent)

- Agliconul voluminos dă caracter lipofil iar

- Catena glucidică, caracter (±) hidrofil
→ caracter amfoter: scad tensiunea superficială
a unor sisteme formate dintr-un amestec de 2 faze nemiscibile
- apă/ulei = emulsie;
- lichid/gaz = spumă;
- solid/lichid = umectarea, dispersia fazei solide

⇒ utilizarea în tehnologia farmaceutică şi nu numai.

106
 3. Glicozide (heterozide)
3.g. Saponozide (Saponine)

AcŃiunile = în funcŃie de poziŃia substituenŃilor pe nucleul de bază.

- expectorantă (lichefierea secreŃiilor bronşice; iritarea locală a

mucoasei bronşice → stimularea secreŃiei concomitent cu evacuarea
acesteia)
- diuretică (pe cale osmotică, dublată de efectul direct ioritant asupra
epiteliului renal)
- antimicrobiană, antimicotică prin formarea unor compuşi insolubili
(colesteride) cu derivaŃii sterolici din membranele celulare
- acŃiuni speciale: antiedematoasă, venotonică (escina, ruscina);
antiinflamatoare (glicirizina), tonic, adaptogenă, antistre, stimulatoare a
sintezei ARN (ginsenotide); spasmolitică (hedera saponine);
educolrantă (glicirizina, osladina)
107
3. Glicozide (heterozide)
3.h. Glicozide cardiotonice (tonicardiace)

Schelet tetraciclic de tip sterol, la care catena laterală se

închide, formând un inel lactonic penta- sau hexaciclic
(cardenolide, bufadienolide).

Inelul lactonic → rol important în fixarea molecului pe

receptorul specific de la nivelul muşchiului cardiac.

Intensitatea şi durata acŃiunii, precum şi toxicitatea depind

de substituenŃii grefaŃi pe nucleul sterolic (poziŃia, număr,
natură)

AcŃiune: cardiotonică (inotrop +, cronotrop -)

108
3. Glicozide (heterozide)
3.h. Glicozide cardiotonice O O
O
24
O

21
23 21 23
20 20
18 22
12 22
17
11 13 17
19 C D
1 14 16
2 9
10 B 8 15
A OH OH
3
HO 7
5 HO
4 6

CARDENOLID BUFADIENOLID

O O O

O O
CH3 O
CH3 CH3
CH3 O
CH3 OH CH3
16 16 16 O C
H
3
OH
3 OH 3 OH
HO
HO HO
digitoxigenina gitoxigenina gitaligenina
digitoxina = glic.secundarãgitoxina = glic.secundarã gitalina = glic.secundarã
purpureaglicozida A purpureaglicozida B glucogitaloxina
(glic.primarã) (glic.primarã) (glic.primarã)
 4. Terpenoide

Au la bază izoprenul 5 atomi de C);

Prin condensarea a 2, 3 sau mai multe unităŃi de izopren ⇒

 monoterpene (10 atomi de C); uleiuri volatile
 sescviterpene (15 atomi de C); uleiuri volatile, iridoide
 lactone sescviterpenice - amare
 diterpene (20 atomi de C) - răşini
 triterpene (30 atomi de C) – acizi şi alcooli titerpenici
 tetraterpene (40 atomi de C) - carotenoide

110
 4. Terpenoide

4.1.Uleiuri volatile: = amestecuri de substanŃe volatile,

antrenabile cu vapori de apă,
cu miros caracteristic, aromat şi
aspect uleios.
ConŃin în principal monoterpene, puŃine sescviterpene şi compuşi
fenilpropanici.

4.2.Iridoidele (valepotriaŃii = sedativi, tranchilizanŃi; oleuropeina =

hipotensivă, gentiopicrozida = amar-stomachic, etc)

4.3.SubstanŃe amare = lactonele sescviterpenice – (cinaropicrina),

coleretic/colagog; tonic amar.

111
Compuşi ai uleiurilor volatile monoterpene
OH OH

OH OH OH

mentol alfa-terpineol carveol timol carvacrol

Monoterpene O
monociclice
O O O O

mentona piperitona piperitenona pulegona carvona

O
C
H
o o
o

1,8 - cineol
(eucaliptol)
cuminal ascaridiol

bicilice (hidrocarburi, alcooli, cetone)

Monoterpene
sabinen alfa-tujen alfa-pinen beta-pinen camfen
biciclice
OH O OH O O

tujol tujonã borneol camfor fenconã

Compuşi ai uleiurilor volatile
CH 2OH OH

farnesen farnesol nerolidol

(OH)

sescviterpene O
OH

bisabolen (bisabolol) alfa-cariofilen alfa-bisabololoxid

alfa-cadinen camazulena beta-cariofilen

2. Compuºi neterpenici OCH3 OH OH

OCH3 OCH3

derivaŃi
fenilpropanici C
O

H
aldehida cinamicã trans anetol eugenol izoeugenol

O OCH3
CH3O O OCH3

CH3 O
OCH3

apiol beta-asarona
 5. Alcaloizi

Cel puŃin un N în moleculă

⇒ caracter mai mult sau mai puŃin alcalin.

Majoritatea derivă de la aminoacizi.

Structurile chimice au la bază heterocicluri foarte variate.

Sunt substanŃe puternic active.

AcŃiunea farmacologică este extrem de variată;

Prin supradozare provoacă intoxicaŃii.

114
5. Alcaloizi principalele heterocicluri

N
N N N
H
piridina piperidina chinolina izochinolina

N N

N
N N N N
H H H
chinolizidina chinazolina pirolidina imidazol pirol

N N
N N
H H
pirolizidina indol beta-carbolina

N
N
N CH 3 N
N N

purina
tropan

aporfina
 5. Alcaloizi exemple

H stric ni n R1 = R2 = H
R1 N
brucin R1 = R2 = OCH3
H
R1 = H; R2 = OCH3
N alfa-kolubrin
R2
H H R1 = OCH3; R2 = H
beta-kolubrin
O O
H
H3CO

N
H3CO
OCH3

PAPAVERIN
OCH3