Tema Vehicule Auto No Me

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 6

6

TEMA INVIDUALA
6

Vehicule Conectate si Autonome- Soluții telematice

Cercetările în domeniul navigării vehiculelor autonome și a prestării de servicii în medii


pietonale încep încă din anii 1998/1999 când au fost dezvoltați roboții cu rolul de a opera în
spații largi interioare (indoor, de ex. muzee) ca ghid pentru vizitatori.
Cercetările privind vehicule pentru prestarea de servicii în zone pietonale exterioare
(outdoor), în zone centrale ale orașelor au început în anul 2009, când a fost dezvoltat un robot cu
scopul de a naviga cu ajutorul indicațiilor date de oameni Proiectul URUS s-a ocupat, cu
precădere, cu dezvoltarea de strategii de navigare a roboților pentru efectuarea de servicii de
inspecție în zone pietonale outdoor. În acest proiect s-a pus accent și pe comunicarea robot-
infrastructură. Mai târziu, prin proiectul EUROPA a fost dezvoltat vehiculul Obelix, axat pe
navigarea în zone pietonale fără a fi ajutat cu informații preluate din infrastructură sau prin
comunicarea cu alți roboți. Acest vehicul a reușit cu mici abandonuri să navigheze autonom un
traseu de circa 7 km în centrul orașului Freiburg.
Aproximativ o treime din traficul urban este trafic comercial. Vehiculele clasice de livrare
care se opresc pe stradă în timp ce șoferul este ocupat cu livrarea, sunt deja considerate un
obstacol pentru fluiditatea traficului rutier. La aceasta se adaugă emisiile și poluarea fonică a
vehiculelor care sunt echipate de regulă cu un motor termic. Prin urmare utilizarea de vehicule
electrice autonome mici are mare potențial de îmbunătățire a logisticii urbane. Aici cerințele
logistice sunt caracterizate de o eterogenitate deosebită prin: o societate în schimbare,
posibilitatea de comenzi online și disponibilitatea furnizorului de livrare la termen,
individualizarea dorințelor clienților, creșterea presiunii economice asupra furnizorilor de servicii
logistice, în special din cauza lipsei de spațiu și a întârzierilor legate de congestia rutieră, dar și
din ce în ce mai mult de disponibilitatea limitată a personalului, precum și de presiunea pentru
limitarea poluării atmosferice.
Prin urmare logistica urbană este considerată a fi un domeniu deosebit de exigent al
viitorului. Astfel selecția vehiculelor de livrare, proiectarea proceselor logistice, interacțiunea
clienților sunt factori care duc la o gamă largă de cerințe pe care vehiculele de livrare trebuie să
le îndeplinească.
Mașinile pot astfel să încorporeze nativ aplicații performante care permit șoferilor să
ajungă la destinație mult mai ușor, rapid și în siguranță, primind informații de avertizare asupra
pericolelor iminente, de preavertizare a coliziunilor cu diverse obstacole, conectarea la senzori
dedicaţi de detecţie şi informare privind starea carosabilului sau condiţiilor meteo nefavorabile.

Un aspect foarte important care trebuie avut în vedere este securitatea și confidențialitatea
în comunicațiile V2X, care pot afecta toate aplicațiile utilizate în rețea. Datorită comunicării
wireless și caracterului descentralizat al rețelelor ad-hoc specifice în acest caz, atacurile sunt
6
inevitabile și sunt greu de detectat atat de către entitățile centrale cât și de către actorii
interconectați.
Sistemele de securitate bazate pe infrastructuri de chei publice (PKI) clasice, orientate pe
emiterea şi folosirea de certificate X.509 [1] și-au dovedit în timp utilitatea şi eficienţa pentru
obţinerea acestor garanţii de securitate.
Pentru securizarea comunicațiilor V2X, în contextul utilizării sistemelor de transport
inteligente, certSIGN folosește criptografia asimetrică bazată pe curbe eliptice pentru
implementarea infrastructurii PKI necesare pentru gestionarea identităţii şi asigurării protecției
schimbului de informații.
În viitorul apropiat, scenariul de trafic rutier poate fi îmbunătățit semnificativ datorită
acestor sisteme ”inteligente”, unitățile de la bord din vehicule putând comunica date precum
poziția, viteza și direcția de deplasare. În plus, se pot trimite mesaje legate de declanșarea unor
incidente speciale, cum ar fi o frânare de urgență, un defect al vehiculului sau un drum alunecos
detectat. În infrastructura C-ITS, elementele din infrastructura rutieră (semnafoare, semne de
circulație etc.) informează, de exemplu, despre fazele de semnal ale semafoarelor, limitele de
viteză sau lucrările rutiere.
Un aspect important este și acela că autovehiculele speciale, cum ar fi cele de salvare,
pompieri, poliție, pot comunica cu semaforul, iar acestea vor ajunge în timp util și fără incidente
de trafic, la misiunea pe care o au.
Autovehiculele autonome pot opera în diferite medii îndeplinind o varietate de sarcini. În
funcție de mediul de operare pentru îndeplinirea sarcinilor autonome sunt alese tipul
autovehiculului, sistemele senzoriale proprioceptoare și exteroceptoare, precum și algoritmii de
conducere folosiți.

Tipuri de autovehicule autonome în funcție de mediile de operare

Mediul Descriere
de operare/tipul
Navigarea are loc pe străzi din medii urbane unde circulația este
clasică, iar ruta pe care o urmează autovehiculul autonom este impusă de
benzile de circulație marcate sau, chiar, nemarcate. Deplasarea se face
Rutier/ cu respectarea regulilor de circulație de încadrare pe banda de circulație
pentru căi corectă, semnele de circulație, indicațiile semafoarelor și limitele de
rutiere viteză stabilite de lege, care în mod normal se situează între 30km/h și
60km/h. Autovehiculele autonome au sisteme de interacțiune cu
bicicliștii și cu pietonii, de regulă, la trecerile de pietoni. Harta căilor de
trafic este predefinită și nu există schimbări ad hoc ale acesteia.
Reprezentarea digitală a hărții este realizată în 2D sau 3D, fiecare
element precum semnele de circulație, semafoarele, trecerile de pietoni
și marcajele
stradale sunt reprezentate cu o precizie centimetrică. Un proiect
care se ocupă cu aceaste tematici este Testfeld Autonomes Fahren
[www06].
6
Mediile pietonale pot fi trotuare (alei) adiacente căilor rutiere,
străzi care nu sunt declarate din punct de vedere legislativ rutiere, iar
accesul autovehiculelor este de regulă interzis, aleile din parcuri, parcări,
curți interioare etc. Autovehiculele sau roboții autonomi care operează
Pietonal/ pe aceste căi trebuie să se deplaseze cu viteze reduse (sub 7 km/h
pentru căi [www07]). Procesul de navigare pe aceste căi este îngreunat de
pietonale inexistența, pe de- o parte, a unor reguli de circulație stricte pentru
pietoni, aceștia putându-se deplasa aleatoriu în orice direcție și, pe de
altă parte, a unor marcaje și/sau indicatoare stradale care să poată fi
folosite ca repere pentru localizarea acestor sisteme autonome.
Dificultatea de conducere a autovehiculelor autonome în mediile
pietonale este mărită și de faptul că pietonii trebuie deranjați cât mai
puțin nebeneficiind, în prealabil, de instructaje referitoare la modul de
operare a autovehiculului. Mediile pietonale pot fi
însă și interioare, cum ar fi cele din muzee, gări, aeroporturi etc.
Mediile industriale sunt, de regulă, medii închise legate de căi de
circulație nestandard. Regulile de circulație nu sunt general valabile,
Industria acestea fiind definite special în funcție de logistica tehnologică impusă
l/pentru căi în cadrul unității industriale. Persoanele care au acces în aceste medii
industriale sunt instruite prealabil despre modul de funcționare/operare al
autovehiculelor și/sau roboților care se deplasează în mod normal cu
viteze reduse, de cel mult 15 km/h. Navigarea vehiculelor/roboților
autonomi în aceste medii este
stabilită, cu precădere, de procesul de producție [Gîrbacia, 2019],
[Anandan, 2015].
Off- Mediile off-road sunt medii caracterizate prin lipsa drumurilor
road/pentru asfaltate/pavate.
medii
accidentate
În medii agricole vehiculele autonome trebuie să îndeplinească
Agricol/ sarcini tehnologice de însămânțare, stropire, plivire, recoltare etc. Pentru
agricol navigare neexistând însă marcaje care
să ajute la procesul de localizare vegetația în sine stabilește
repere de deplasare. Astfel, s-a dezvoltat tehnica precision farming
[Kiel, 2016].
6
În ultima perioadă de timp s-a dezvoltat un proiect prin care s-au derulat cercetări pentru
efectuarea de servicii de transport de persoane În cadrul proiectului au fost dezvoltate trei tipuri
de vehicule autonome pentru navigarea în medii pietonale outdoor, parcuri, campusuri
universitare, precum și în ale medii urbane unde se pune și accentul pe chemarea acestora la
cerere. Pentru deplasare în parcuri a fost ales un cart de golf de tip Yamaha YDREX3.

Vehicule autonome pentru căi pietonale (selecție): a - Tourbot [Trahanias, 2005]; b -


CityExplorer [Bauer, 2009]; c - Obelix [Kümmerle, 2014]; d - MIT Golf Cart [www13]
STRUCTRUA GENERALĂ A VEHICULELOR AUTONOME
În figura de mai jos se prezintă o schemă cu structura generală a vehiculelor autonome.
În primă fază, datele achiziționate de către subsistemul senzorial, de la componente integrate în
infrastructură (V2I, Vehicle to infrastructure) și de la alte vehicule (V2V, Vehicle to vehicle) de
către subsistemul V2X (Vehicle to everithing) sunt prelucrate de subsistemul de percepție pentru
determinarea propriei stări și a caracteristicilor mediului de operare. Deseori, în procesul de
localizare sunt folosite hărți digitale.
În urma analizelor de percepție în faza de planificare este stabilit traseul și apoi
traiectoria pe care vehiculul trebuie s-o urmeze pentru execuția sarcinii. Subsistemul de comandă
și control, conform programului elaborat pe baza traiectoriei planificate, transmite date
subsistemului de acționare care antrenează subsistemul mecanic.

Structura generală a vehiculelor autonome


6
În multe privințe, vehiculele de astăzi sunt deja dispozitive conectate. În viitorul foarte
apropiat acestea vor interacționa direct între ele și cu infrastructura rutieră. Această interacțiune
este domeniul Sistemelor de Transport Inteligente Cooperative (C-ITS), care va permite
utilizatorilor drumurilor și administratorilor de trafic să partajeze și să utilizeze informații care
nu erau disponibile anterior și să își coordoneze acțiunile. Acest element de cooperare, activat de
conectivitatea digitală, este de așteptat să îmbunătățească semnificativ siguranța rutieră, eficiența
traficului și confortul condusului, ajutându-l pe șofer să ia deciziile corecte și să se adapteze la
situația din trafic.
În acest context comunicarea între vehicule, infrastructură și cu alți utilizatori ai
drumurilor este crucială, și asigurarea securității comunicațiilor între toți actorii implicați este
obligatorie.
V2X sau vehicle-to-everything se referă la comunicarea prin wireless dintre un vehicul și
orice altă entitate (vehicul sau element de infrastructură rutieră) care poate afecta sau poate fi
afectată de vehicul. Obiectivele implementării acestui sistem sunt în primul rând creșterea
siguranței rutiere, eficientizarea și fluidizarea traficului, reducerea consumului de energie și
extinderea gamei de servicii oferite participanților la trafic.
Această conectivitate, V2X, include nu numai conectarea maşinilor cu alte mașini
(vehicul la vehicul), ci și conectarea maşinilor la infrastructură (vehicul la infrastructură) sau
conectarea cu alte tipuri de dispozitive (vehicul la alte dispozitive). Aceste capabilităţi fac loc
unor noi tipuri de aplicații cum ar fi implementarea unor funcţii avansate de siguranță în trafic,
experiențe noi şi personalizate de conducere și divertisment, inclusiv conducerea vehiculelor în
mod autonom
În contextul evoluției tehnologiilor de automatizare și digitalizare a vehiculelor autonome
în diverse medii de operare și datorită tendințelor de reurbanizare existente vehiculele autonome
pentru executarea de servicii, precum cele logistice de transport marfă, colete, persoane, dar și
alte servicii precum îngrijire de vegetație, curățenie stradală, de salubritate etc. sunt considerate
soluții inovative de viitor.

S-ar putea să vă placă și